Unirea, aprilie 1971 (Anul 4, nr. 965-990)
1971-04-22 / nr. 983
ANUL IV, NR. 983 JOI, 22 APRILIE 1971 4 PAGINI, 30 BANI laBaaBBBBBBBBBBaBBBBaBBBaflBBflBaaaaBaBBP .aaKaaaaaaaRRaaaRaBaBaaaaflaBaiaaBaRBBBBBaaaaaaBaa«i 0 ETAPA DECISIVA PENTRU ÎNDEPLINIREA EXEMPLARĂ A SARCINILOR DE PLAN Consemnam în cronicile anterioare ritmul tot mai accelerat care se imprimă in activitatea productivă a întreprinderilor industriale din județ, continua emulație caracteristică pentru fiecare loc de muncă, pe măsură ce se apropie gloriosul jubileu al partidului. Intîmpinarea semicentenarului coincide astfel cu o entuziastă întrecere, o intensificare deosebită a eforturilor și inițiativelor creatoare ale oamenilor muncii, prin care fiecare colectiv răspunde prezent la obiectivele majore ale acestei perioade. Ca un preambul la cronica de față ținem să subliniem prestigiosul succes repurtat în economia județului prin depășirea angajamentelor luate în cinstea semicentenarului partidului, ilustrind plenar resursele inepuizabile de care dispunem. Racordîndu-se firesc la succesele de pînă acum, realizările ultimei decade marchează în numeroase cazuri un puls economic ascendent, întregind bilanțul acestei perioade rodnice. Pornind de la datele comunicate de Direcția județeană de statistică, o succintă retrospectivă a realizărilor obținute este elocventă. Înaintea ultimei decade a lunii aprilie, în plusurile de producție, redate în expresie naturală, sunt cuprinse cumulat de la începutul anului 167 tone oțel, 22 tone utilaje pentru industria metalurgică, 8 mașini-unelte, 1000 mașini de cusut, 165 tone acid sulfuric, 93 tone sulfat de cupru, 30 tone sodă calcinată, 16 tone lilrtie, 207 tone cărămizi refractare, 1 229 mc prefabricate din beton, 5 419 tone sare, 16 800 perechi de ciorapi și alte însemnate cantități de produse. Maturitatea unor colective, cum ar fi cel al Fabricii de produse refractare Alba lulia, care a raportat deja îndeplinirea înainte de termen a planului pe patru luni, al Uzinei metalurgice de metale neferoase Zlatna, distinsă cu diploma de uzină evidențiată în întrecerea pe ramură, al întreprinderii metalurgice și al întreprinderii de prefabricate din beton Aîud, s-a materializat cu pregnanță în importantele cantități suplimentare de produse puse în circuitul economic, reflectînd cu aceeași pregnanță capacitatea organizatorică a organizațiilor de partid și a comitetelor de direcție din întreprinderile respective. Radiografia celei de-a doua decade a lunii aprilie este eclipsată cu toate acestea de unele restanțe, diminuînd efortul depus pe ansamblu. Este de neînțeles faptul că, deși cei ce mențin „lanț, temna roșie“ sunt de mult în această postură, nimic nu pare să anunțe ieșirea din impas. Semnalele de alarmă trase și cu alte prilejuri nu au fost recepționate (poate doar pasive) de I.I.L.M.C. Sîntimbru, C.E.I.L. Sebeș, „Căprioara“ Sebeș, pentru a aminti doar pe cei mai „consecvenți" restanțieri. Unele mici salturi apărute pe parcurs au fost prea anemice pentru a favoriza o recuperare masivă a rămînerilor în urmă. Cu toate că unele dintre întreprinderi au dedicat analize ample, cum ar fi la „Căprioara“ Sebeș, acestei conjuncturi economice, nu s-a depășit stadiul luării „pe hîrtie“ a unor măsuri. La această întreprindere, minusul de 23 000 bucăți articole de marochinărie se poate pune și pe seama neintervenției prompte a comministerului pe lângă furnizori ca „În Iunie“ Galați, întreprinderea „Victoria" Timișoara, Fabrica de nasturi București, care interpretează legea contractelor subiectiv și arbitrar. Aprovizionarea tehnico-materială neritmică, nominalizarea cu întîrziere a producției (?), stagnări frecvente în funcționarea utilajelor, scăderea productivității la asimilarea unor noi produse sunt numai cîteva din problemele aflate in suspensie la întreprinderile restanțiere, nesoluționate cu răspunderea cuvenită. Comitetele de direcție din aceste unități trebuie să se desprindă operativ din inerția unor promisiuni fără acoperire în fapte. Ultima decadă a lunii aprilie constituie o etapă decisivă în realizarea exemplară a sarcinilor de plan, în care fiecare unitate economică trebuie să-și mobilizeze potențialul material și uman, la nivelul resurselor existente și al exigențelor mărite cu care trebuie să se confrunte. Luna mai, luna unei aniversări memorabile pentru partidul și poporul nostru, trebuie să fie abordată cu sentimentul înaltei responsabilități, la cotele înalte ale dinamismului economic și social. Eugen PAVEL binatului și a întreprinderea UN NOU SERVICIU DE CONSULTAȚII PENTRU COPII Incepind de luni, 49 aprilie ac., pentru locuitorii blocurilor din Cetate, municipiul Alba Iulia, s-a deschis un de consultații medicale serviciu pentru copii. Noul serviciu funcționează la parterul blocului S 1, scara 1, avind program zilnic atât dimineața cât și după-amiaza. EXECUTARE SENTINEH ACT NECESAR $1 ! BEMOL IN RESTABILIREA INUNEI II! ANCHETA ZILEI In mod firesc și necesar, la capătul unui proces, al unei judecăți, instanța va stabili adevărul și, în funcție de asta, va consemna printr-o Hotărîre sau sentință judecătorească modul de raporturilor juridice normalizarea dintre anumite persoane implicate într-o anumita speță Sentința judecătorească, concluzia dezbaterilor și analizei juridice relevă nu numai, în mod formal, dreptul unei persoane juridice, ci este investită și cu formulă executorie. Prin sentință nu se recunoaște doar dreptul cuiva, dar se și poate acționa, opera de fapt in lumina acestei recunoașteri. Și numai acest ultim aspect, împlinirea, realizarea sentinței dă sens întregii lucrări pe care o comportă o dezbatere procesorală. Executarea sentințelor judecătorești asigură respectarea drepturilor de orice fel, licărea legalității noastre socialiste. Vom încerca să redăm în rîndurile de mai jos cîteva situații ce dezvăluie că uneori necesitatea de a executa sentințele judecătorești civile nu se realizează, în aceste cazuri intervenind anumite motive nu întotdeauna obiective, încă din anul trecut la executorii judecătoresc din cadrul Judecătoriei locale Alba Iulia este înregistrată cererea de execuție a numitului Nicolae Săliștean, care deține o hotărîre definitivă în procesul civil cu o altă persoană. Obiectul sentinței ii reprezintă efectuarea unui sechestru în urma căruia să se obțină, prin licitarea bunurilor, suma de 2000 lei pe care instanța a hotârît să-i fie plătită lui N. Săliștean. Deși executorul juridic a fixat la data de 8 septembrie 1970 licitarea respectivă, ea nu a fost operată. La stăruința lui N. Săliștean se fixează o doua dată de licitare. La data doacumentării noastre (17 aprilie a.c.) sentința era încă neexecutată. Motivul ? Ne răspunde • tov. executor judecătoresc, Ilie Petraș. — Noi ne-am prezentat la datele respective la fața locului, dar la realizarea licitației era nevoie și de paticiparea unui reprezentant al organelor locale ale miliției. In unele locuri organul de miliție pretinde să fie anunțat înainte cu citva timp de executarea ce va avea loc, dar noi nu putem ști dacă într-un caz sau altul vom întîmpina rezistența părții căzute în pretenții, pentru a face uz cu acest prilej de prezența forței publice . .. Și, în astfel de situații, se întocmește un proces verbal de către executor prin care el motivează neexecutarea sentinței. După care, cetățeanul care are Cauza cîștigată va începe întocmirea unei trei cereri de executare va trece din nou, timp* și cine știe cînd se va putea. Ileana DINICA (Continuate in pag. a III-a) Sporirea producției de masă verde Preocupându-se din timp de asigurarea bazei furajere pentru perioada de vară, consiliile de conducere ale Cooperativelor agricole de producție din Spring și Doștat au inițiat importante acțiuni pentru creșterea cantității de masă verde de pe pășuni și finețe. La C.A.P. Spring, de exemplu, au fost curățate de mărăcini 250 ha pășune, iar pe o suprafață de 150 ha, ce vor fi repartizate vacilor cu lapte și tineretului de prăsilă, s-au aplicat, în primăvară, cite 220 kg azotat de amoniu la ha. Și la C.A.P. Doștat s-au întreținut 350 ha pășune naturală și 225 ha finețe, la lucrările respective participînd aproape 600 de membri cooperatori. Vastă acțiune de împădurire Silvicultorii din județul Alba sunt anrenap, in aceste la efectuarea unei lucrari zile, de mare importanța pentru economia naționala — refacerea și dezvoltarea patrimoniului forestier..ținind seama de necesitățile în perspectivă ale industriei de exploatare și industrializare a lemnului, in cadrul Inspectoratului silvic județean s-a trecut, in primavara acestui an, care coincide cu primul an al actualului plan cincinal, .a desfașurarea unei vaste acțiuni de împăduriri pe versanți muntoși, in zonele colinare in luncile cu umiditate excesișiva, improprii agriculturii. Din planul de Împăduriri ce revine pe primul semestru, de 1, 14 iu ha, s-au realizat 1200, din care 1 u64 hectare s-au împadurit cu rășinoase și 136 hectare cu foioase. De asemenea, s-au plantat plopi din specii repcue cresta,oaie, in al.in amén.. ^ pe o lungime de peste 3 km. ^ In total, s-au folosit, pentru Împăduririle integrale, un număr de 4 800 000 puieți, cele mai bune rezultate fiind obținute de către lucrătorii ocoalelor silvice din Alba Baia de Arieș și Sebeș. Iulia, Complexul muzeistic din municipiul Alba Iulia. !lll!llilllii]ilili!!llil!!!llil!!llillii!![ll MANIFESTĂRI CONSACRAU SEMICENTENARULUI P.C.R. . Ca și în alte localități ale județului, la Blaj continuă să se desfășoare ample manifestări consacrate semicentenarului Partidului Comunist Român. Marți, 20 aprilie, de pildă, a avut loc o întîlnire a activului de partid și a cadrelor de bază de la Complexul pentru prelucrarea lemnului din localitate, în care tovarășul Anastasie Fotache, șef de sector la C.C. al P.C.R., a răspuns la numeroase întrebări ale participanților în legătură cu politica internă și externă a partidului și statului nostru. De asemenea, ieri la amiază au avut loc întîlniri ale medicilor de la cele două spitale din oraș, iar seara ale cadrelor didactice de la Liceul „Iacob Mureșianu“ și Liceul pedagogic. In cadrul acestora, tovarășul Anastasie Fotache, răspunzind altor întrebări, a vorbit îndeosebi despre relațiile externe ale țării noastre și despre poziția față de unele evenimente P.C.R. internaționale actuale. £ In ziua de 20 aprilie a.c. în cinstea semicentenarului partidului, Casa municipală de cultură din Alba Iulia a organizat o acțiune culturalartistică în cadrul căreia a avut loc expunerea „Crearea Partidului Comunist Român — moment în viața de mare însemnătate poporului care a fost susținută nostru“ de tovarășul profesor de istorie Liviu Palihovici. In șirul manifestărilor cultural-artistice desfășurate in orașul Blaj, în cinstea aniversării semicentenarului creării Partidului Comunist Român, s-a înscris și concursul „Cine știe ciștigă“ pe tema „50 de ani de muncă și luptă sub conducerea P.C.R. oglindiți in literatură“. Au participat la concurs tineri muncitori reprezentanți ai Complexului de prelucrare a lemnului și elevi ai Liceului agricol din Blaj. D In cadrul „Decadei cărții românești“, organizată in cinstea semicentenarului Partidului Comunist Român, a avut loc în data de 20 aprilie a.c., la Librăria „Ion Slavici" din Alba Iulia, întîlnirea cititorilor alba Iulieni cu tovarășa Maria Simionescu, redactor al Editurii Politice din București, care a vorbit despre cărțile social-politice ce vor apare în această editură in cursul anului 1971. Vedere parțială a Uzinei de produse sodice din Ocna Mureș, care, așa ca cele mai multe unități economice din patria noastră, a cunoscut în ultimii ani profunde transformări înnoitoare. .......................................i;i!.;;iíi!illlllil!lllll!il!liHlllllllli:i!i!ilíi O ÎNTREBARE PENTRU CONDUCERILE UNOR C.A.P.: ȘI PLANTĂRILE VITICOLE sunt lucrări de sezon. DE CE NU LE ACORDAȚI ATENȚIA CUVENITĂ? Producța medie de struguri obținută la hectar, în cincinalul trecut, a fost de 6 400 kg la C.A.P. Bălcaciu, 5 344 kg la Clinic,5 005,, kg la Șona, 4 983 kg la Răhău, 4 099 kg la Deal, 4 088 kg la Cisteiul de Tîrnave. In anul 1968, cooperatorii din C.A.P. Cisteiul de Tîrnave au realizat o producție medie de 12 736 kg struguri la hectar, iar cei din Bălcaciu — 8 009 kg la hectar. Rezultatele amintite nu sunt deloc întîmplătoare. Ele au fost posibile datorită muncii harnice a viticultorilor atenției pe care ei au acordat-o executării în condiții optime a lucrărilor de întreținere, sprijinului primit din partea statului, concretizat în credite bănești pentru procurarea materialului săditor, mijloacelor mecanice, îngrășămintelor chimice, și substanțelor pentru combaterea bolilor și dăunătorilor. Se cuvine să subliniem interesul pe care îl manifestă conducerile C.A.P. Șard, Bălcaciu, Ciumbrud, Șona și altele pentru menținerea unui potențial de producție ridicat al plantațiilor viticole existente, prin completarea golurilor, fertilizarea culturii viței de vie, an de an, cu mari cantități de îngrășăminte chimice și naturale, întreținerea tuturor suprafețelor viticole etc Din păcate, în județul nostru, există unele cooperative agricole de producție care acordă o slabă atenție plantațiilor. La C.A.P. Fărău, de exemplu, o suprafață de 24 ha de vie, care trebuia să intre deja pe rod, a ajuns în paragină. Tot din aceleași cauze — neîntreținere corespunzătoare — 25 hectare de vie aparținind C.A.P. Bucerdea Grînoasă prezintă goluri în proporție de 70-90 la sută. Plantații viticole noi, care s-au distrus prematur datorită slabei ingrijii, există și la Cooperativele agricole din Blaj, Tiur, Vingard, Șpring etc. Conform planului stabilit de către organele agricole județene, în acest an suprafața viticolă a unităților cooperatiste trebuie să crească cu 28 hectare, prin efectuarea de noi plantații la C.A.P. Sebeș — 10 ha, C.A.P. Cricău — 10 ha și C.A.P. Bucerdea Vinoasă — 8 ha. Din capul locului vom arăta că pregătirile necesare unei astfel de lucrări sunt mult rămase în urmă. Deși la Cricău s-au făcut, încă din anul trecut, defrișări pe 6,5 ha viță veche, desfundatul terenului nici n-a început. Vina o poartă, în acest sens, atât conducerea unității, cât și întreprinderea județeană pentru mecanizarea agriculturii, care n-au luat măsuri pentru folosirea utilajului destinat acestui scop. Gh. SARMAȘAN (Continuare în pag. a III-a) unele suprafețe de teren. Pentru intensificarea ritmului acestei lucrări, organele agricole județene au luat măsuri de redistribuire a forței mecanice, numeroase tractoare, discuri și semănători fiind dirijate spre unitățile rămase în urmă. Revine ca o obligație pentru consiliile de conducere, specialiștii , și șefii secțiilor de mecanizare din cooperativele agricole restanțiere să ia măsuri pentru crearea frontului de lucru tractoarelor, discurilor și semănătorilor repartizate temporar, asigurarea cantităților de semințe necesare și folosirea mai chibzuită a fiecărei ore prielnice lucrului în cîmp. ■ Gh. BERCEA IN COOPERATIVELE AGRICOLE DE PRODUCȚIE SEMANATUL PORUMBULUI SE APROPIE BE SFIRSIT Din datele furnizate de către Direcția generală a agriculturii, industriei alimentare, silviculturii și apelor, reiese că, pînă în prezent, porumbul a fost însămânțat pe 21 000 hectare, ceea ce reprezintă aproape 80 la sută din suprafața planificată în cooperativele agricole de producție din județul Alba. La data cînd scriem aceste rînduri, în marea majoritate a unităților cooperatiste lucrarea respectivă este deja încheiată, iar în altele au mai rămas de insămînțat suprafețe destul de mici de teren. Este cea mai elocventă dovadă că, încă din primele zile are actualei campanii cale, oamenii muncii de pe agriogoare au desfășurat o activitate intensă în cîmp, la pregătirea patului germinativ și însămînțat, reușind să mențină zilnic o viteză bună de lucru. Dacă în peste 25 de cooperative agricole porumbul a fost 'nsămînțat la timp și în condiții calitativ superioare a anilor trecuți, nu-i mai puțin adevărat că,, pe alocuri,, asemenea acțiune se desfășoară intr-un ritm nesatisfăcător.. Cauze sînt destule și vom aminti doar cîteva. Ele rezidă în insuficienta folosire a timpului prielnic, în întîrzierea cu care se înlături defecțiunile tehnice la tractoare și utilajele agricole, aspect asupra cărora specialiștii, mecanizatorii, conducerile unităților cooperatiste au insistat prea puțin. Astfel de deficiențe s-au constatat la C.A.P. Rădești, Măhăceni, Lunca Mureșului, Fărău, Roșia de Secaș, Pianul de Jos, Vingard, Noșlac, Sînbenedic, Tăuni, ca să enumerăm doar cîteva exemple. Ca urmare, în aceste unități, au mai rămas de însămînțat cu porumb Cooperatorii pregătesc cu atenție răsadurile de legume pentru plantarea în cîmp.