Unirea, aprilie 1971 (Anul 4, nr. 965-990)

1971-04-22 / nr. 983

ANUL IV, NR. 983 JOI, 22 APRILIE 1971 4 PAGINI, 30 BANI laBaaBBBBBBBBBBaBBBBaBBBaflBBflBaaaaBaBBP .aaKaaaaaaaRRaaaRaBaBaaaaflaBaiaaBaRBBBBBaaaaaaBaa«i 0 ETAPA DECISIVA PENTRU ÎNDEPLINIREA EXEMPLARĂ A SARCINILOR DE PLAN Consemnam în cronicile anterioare ritmul tot mai accelerat care se imprimă in activitatea pro­ductivă a întreprinderilor industriale din județ, continua emulație caracteristică pentru fiecare loc de muncă, pe măsură ce se apropie gloriosul jubileu al partidului. Intîmpinarea semicentena­rului coincide astfel cu o entuziastă întrecere, o intensificare deosebită a eforturilor și inițiati­velor creatoare ale oamenilor muncii, prin care fiecare colectiv răspunde prezent la obiectivele majore ale acestei perioade. Ca un preambul la cronica de față ținem să subliniem prestigiosul succes repurtat în economia județului prin depășirea anga­jamentelor luate în cinstea se­micentenarului partidului, ilus­­trind plenar resursele inepui­zabile de care dispunem. Racordîndu-se firesc la succesele de pînă acum, realizările ultimei decade marchează în numeroase cazuri un puls eco­nomic ascendent, între­gind bilanțul acestei perioade rodnice. Pornind de la datele comunicate de Direcția județeană de statistică, o succintă retrospectivă a realizărilor obținute este elocventă. Înaintea ultimei decade a lunii aprilie, în plusurile de producție, redate în expresie naturală, sunt cuprinse cumulat de la începutul anului 167 tone oțel, 22 tone utilaje pentru industria metalurgică, 8 mașini-unelte, 1000 mașini de cusut, 165 tone acid sulfuric, 93 tone sulfat de cupru, 30 tone sodă calcinată, 16 tone lilrtie, 207 tone cărămizi refractare, 1 229 mc pre­fabricate din beton, 5 419 tone sare, 16 800 perechi de ciorapi și alte însemnate cantități de produse. Maturitatea unor colective, cum ar fi cel al Fabricii de produse refractare Alba lulia, care a raportat deja îndeplinirea înainte de termen a planului pe patru luni, al Uzinei metalurgice de metale neferoase Zlatna, distinsă cu diploma de uzină evidențiată în întrecerea pe ramură, al în­treprinderii metalurgice și al întreprinderii de prefabricate din beton Aîud, s-a materializat cu­­ pregnanță în importantele cantități suplimentare de produse puse în circuitul economic, reflectînd cu aceeași pregnanță capacitatea organizatorică a organizațiilor de partid și a comitetelor de direc­ție din întreprinderile respective. Radiografia celei de-a doua decade a lunii a­­prilie este eclipsată cu toate acestea de unele restanțe, diminuînd efortul depus pe ansamblu. Este de neînțeles faptul că, deși cei ce mențin „lanț, temna roșie“ sunt de mult în această postură, nimic nu­ pare să anunțe ieșirea din impas. Semnalele de alarmă trase și cu alte prilejuri nu au fost re­cepționate (poate doar pasiv­e) de I.I.L.M.C. Sîn­­tim­bru, C.E.I.L. Sebeș, „Căprioara“ Sebeș, pentru a aminti doar pe cei mai „consecvenți" restanțieri. Unele mici salturi apărute pe parcurs au fost prea anemice pentru a favoriza o recuperare masivă a rămînerilor în urmă. Cu toate că unele dintre între­prinderi au dedicat analize ample, cum ar fi la „Căprioa­ra“ Sebeș, acestei conjuncturi economice, nu s-a depășit stadiul luării „pe hîrtie“ a unor măsuri. La această între­prindere, minusul de­ 23 000 bu­căți articole de marochinărie se poate p­une și pe seama ne­intervenției prompte a com­­ministerului pe lângă furnizori ca „În Iunie“ Galați, întreprinderea „Victoria" Timișoara, Fabrica de nasturi Bucu­rești, care interpretează legea contractelor subiec­tiv și arbitrar. Aprovizionarea tehnico-materială neritmică, no­minalizarea cu întîrziere a producției (?), stagnări frecvente în funcționarea utilajelor, scăderea pro­ductivității la asimilarea unor noi produse sunt numai cîteva din problemele aflate in suspensie la întreprinderile restanțiere, nesoluționate cu răs­punderea cuvenită. Comitetele de direcție din a­­ceste unități trebuie să se desprindă operativ din inerția unor promisiuni fără acoperire în fapte. Ultima decadă a lunii aprilie constituie o etapă decisivă în realizarea exemplară a sarcinilor de plan, în care fiecare unitate economică trebuie să-și mobilizeze potențialul material și uman, la nivelul resurselor existente și al exigențelor mă­rite cu care trebuie să se confrunte. Luna mai, luna unei aniversări memorabile pentru partidul și poporul nostru, trebuie să fie abordată cu sen­timentul înaltei responsabilități, la cotele înalte ale dinamismului economic și social. Eugen PAVEL binatului și a întreprinderea UN NOU SERVICIU DE CONSULTAȚII PENTRU COPII Incepind de luni, 49 aprilie a­c., pentru locuitorii blocurilor din Cetate, municipiul Alba Iulia, s-a deschis un de consultații medicale serviciu pentru copii. Noul serviciu funcționea­ză la parterul blocului S 1, sca­ra 1, avind program zilnic atât dimineața cât și după-amiaza. EXECUTARE SENTINEH­ ACT NE­CESAR $1 ! BEMOL IN RESTABILIREA INUN­EI II! ANCHETA ZILEI In mod firesc și necesar, la ca­pătul unui proces, al unei judecăți, instanța va stabili adevărul și, în funcție de asta, va consemna prin­­tr-o Hotărîre sau sentință judecă­torească modul de raporturilor juridice normalizare­a dintre anu­mite persoane implicate într-o a­­numita speță Sentința judecătorească, concluzia dezbaterilor și analizei juridice relevă nu numai, în mod formal, dreptul unei persoane juridice, ci este investită și cu formulă execu­torie. Prin sentință nu se recu­noaște doar dreptul cuiva, dar se și poate acționa, opera de fapt in lumina acestei recunoașteri. Și nu­mai acest ultim aspect, împlinirea, realizarea­­ sentinței dă sens întregii lucrări pe care o comportă o dez­batere procesorală. E­xecutarea sen­tințelor judecătorești asigură res­pectarea drepturilor de orice fel, licărea legalității noastre socia­liste. Vom încerca să redăm în rîndu­­rile de mai jos cîteva situații ce dezvăluie că uneori necesitatea de a executa sentințele judecătorești civile nu se realizează, în aceste cazuri intervenind anumite moti­ve nu întotdeauna obiective, încă din anul trecut la­ executo­rii judecătoresc din cadrul Jude­cătoriei locale Alba Iulia este în­registrată cererea de execuție a numitului Nicolae Săliștean, care deține o hotărîre definitivă în procesul civil cu o altă persoană. Obiectul sentinței ii reprezintă e­fectuarea unui sechestru în urma căruia să se obțină, prin licitarea bunurilor, suma de 2­000 lei pe care instanța a hotârît să-i fie plătită lui N. Săliștean. Deși executorul juridic a fixat la data de 8 sep­tembrie 1970 licitarea respectivă, ea nu a fost operată. La stăruința lui N. Săliștean se fixează o doua dată de licitare. La data do­a­cumentării noastre (17 aprilie a.c.) sentința era încă neexecutată. Moti­vul ? Ne răspunde • tov. executor judecătoresc, Ilie Petraș. — Noi ne-am prezentat la datele respective la fața locului, dar la realizarea licitației era nevoie și de paticiparea unui reprezentant al organelor locale ale miliției. In unele locuri organul de miliție pretinde să fie anunțat înainte cu citva timp de executarea ce va avea loc, dar noi nu putem ști dacă într-un caz sau altul vom întîmpina rezistența părții căzute în pretenții, pentru a face uz cu acest prilej de prezen­ța forței publice . .. Și, în astfel de­ situații, se în­tocmește un proces verbal de că­tre executor prin care el motivează neexecutarea sentinței. După care, cetățeanul care are Cauza cîștigată va începe întocmirea unei trei ce­reri de executare va trece din nou, timp* și cine știe cînd se va putea. Ileana DINICA (Continuate in pag. a III-a) Sporirea produc­ției de masă verde Preocupându-se din timp de asigurarea bazei furajere pen­tru perioada de vară, consiliile de conducere ale Cooperativelor agricole de producție din Spring și Doștat au inițiat im­portante acțiuni pentru creș­terea cantității de masă verde de pe pășuni și finețe. La C.A.P. Spring, de exemplu, au fost curățate de mărăcini 250 ha­ pășune, iar pe o suprafață de 150 ha, ce vor fi repartizate vacilor cu lapte și tineretului de prăsilă, s-au aplicat, în pri­măvară, cite 220 kg azotat de amoniu la ha. Și la C.A.P. Doștat s-au în­treținut 350 ha pășune natura­lă și 225 ha finețe, la lucrările respective participînd aproape 600 de membri cooperatori. Vastă acțiune de împădurire Silvicultorii din județul Alba sunt an­renap, in aceste la efectuarea unei lucrari zile, de mare importanța pentru econo­mia naționala — refacerea și dezvoltarea patrimoniului fo­restier.­­.ținind seama de nece­sitățile în perspectivă ale in­dustriei de exploatare și indus­trializare a lemnului, in cadrul Inspectoratului silvic județean s-a trecut, in primavara aces­tui an, care coincide cu primul an al actualului plan cincinal, .a desfașurarea unei vaste ac­țiuni de împăduriri pe versanți muntoși, in zonele colinare in luncile cu umiditate excesi­și­va, improprii agriculturii. Din planul de Împăduriri ce revine pe primul semestru, de 1, 1­4 iu h­a, s-au realizat 1­200, din­­ care 1 u64 hectare s-au împa­­­­durit cu rășinoase și 136 hec­tare cu foioase. De asemenea, s-au plantat plopi din specii­­ repcue cresta,oaie, in al.in amén.. ^­ pe o lungime de peste 3 km. ^ In total, s-au folosit, pentru­­­ Împăduririle integrale, un nu­­­­măr de 4 800 000 puieți, cele mai bune rezultate fiind obți­nute de către lucrătorii ocoa­­­­lelor silvice din Alba Baia de Arieș și Sebeș. Iulia, Complexul muzeistic din municipiul Alba Iulia. !lll!llilllii]ilili!!llil­!!!llil!!llillii­!![ll MANIFESTĂRI CONSACRAU SEMICENTENARULUI P.C.R. . Ca și în alte localități ale județului, la Blaj continuă să se desfășoare ample mani­festări consacrate semicentena­rului Partidului Comunist Ro­mân. Marți, 20 aprilie, de pildă, a avut loc o întîlnire a activului de partid și a cadre­lor de bază de la Complexul pentru prelucrarea lemnului din localitate, în care tovară­șul Anastasie Fotache, șef de sector la C.C. al P.C.R., a răspuns la numeroase între­bări ale participanților în le­gătură cu politica internă și externă a partidului și statului nostru. De asemenea, ieri la amiază au avut loc întîlniri ale medicilor de la cele două spitale din oraș, iar seara ale cadrelor didactice de la Lice­ul „Iacob Mureșianu“ și Li­ceul pedagogic. In cadrul aces­tora, tovarășul Anastasie Fo­tache, răspunzind altor între­bări, a vorbit îndeosebi despre relațiile externe ale țării noas­tre și despre poziția față de unele evenimente P.C.R. in­ternaționale actuale. £ In ziua de 20 aprilie a.c. în cinstea semicentenarului partidului, Casa municipală de cultură din Alba Iulia a or­ganizat o acțiune cultural­­artistică în cadrul căreia a avut loc expunerea „Crearea Partidului Comunist Român — moment î­n viața de mare însemnătate poporului care a fost susținută nostru“ de to­varășul profesor de istorie Liviu Palihovici.­­ In șirul manifestărilor cultural-artistice desfășurate in orașul Blaj, în cinstea aniver­sării semicentenarului creării Partidului Comunist Român, s-a înscris și concursul „Cine știe ciștigă“ pe tema „50 de ani de muncă și luptă sub conducerea P.C.R. oglindiți in literatură“. Au participat la concurs tineri muncitori reprezentanți ai Complexului de prelucrare a lemnului și­­ elevi ai Liceului agricol din Blaj. D In cadrul „Decadei cărții românești“, organizată in cin­stea semicentenarului Parti­dului Comunist Român, a a­­vut loc în data de 20 aprilie a.c., la Librăria „Ion Slavici" din Alba Iulia, întîlnirea ci­titorilor alba Iulieni cu tovarășa Maria Simionescu, redactor al Editurii Politice din București, care a vorbit despre cărțile social-politice ce vor apare în această editură in cursul anu­lui 1971. Vedere parțială a Uzinei de produse sodice din Ocna Mureș, care, așa ca cele mai multe unități economice din patria noastră, a cunoscut în ultimii ani profunde transformări înnoitoare. .......................................i;i!.;;iíi!illlllil!lllll!il!liHlllllllli:i!i!ilíi O ÎNTREBARE PENTRU CONDUCERILE UNOR C.A.P.: ȘI PLANTĂRILE VITICOLE sunt lucrări de sezon. DE CE NU LE ACORDAȚI ATENȚIA CUVENITĂ? Produ­cț­a medie de struguri obținută la hectar, în cincinalul trecut, a fost de 6 400 kg la C.A.P. Bălcaciu, 5 344 kg la Clinic,­­5 005,, kg la Șona, 4 983 kg la Răhău, 4 099 kg la Deal, 4 088 kg la Cisteiul­ de Tîrnave. In anul 1968, cooperatorii din C.A.P. Cisteiul de Tîrnave au realizat o producție medie de 12 736 kg struguri la hectar, iar cei din Bălcaciu — 8 009 kg la hectar. Rezultatele amintite nu sunt deloc întîmplătoare. Ele au fost posibile datorită muncii harnice a viticultorilor atenției pe care ei au acordat-o executării în condiții optime a lucrărilor de întreținere, sprijinului primit din partea statului, concretizat în credite bănești pentru procurarea materia­lului săditor, mijloacelor mecanice, îngrășămintelor chimice, și sub­stanțelor pentru combaterea bolilor și dăunătorilor. Se cuvine să sub­liniem interesul pe care îl manifestă conducerile C.A.P. Șard, Băl­caciu, Ciumbrud, Șona și altele pentru menținerea unui potențial de producție ridicat al plantațiilor viticole existente, prin completarea golurilor, fertilizarea culturii viței de vie, an de an, cu mari canti­tăți­­ de îngrășăminte chimice și naturale, întreținerea tuturor supra­fețelor viticole etc Din păcate, în județul nostru, există unele cooperative agricole de producție care acordă o slabă atenție plantațiilor. La C.A.P. Fărău, de exemplu, o suprafață de 24 ha de vie, care trebuia să intre deja pe rod, a ajuns în paragină. Tot din aceleași cauze — neîntreținere corespunzătoare — 25 hectare de vie aparținind C.A.P. Bucerdea­­ Grînoasă prezintă goluri în proporție de 70-90 la sută. Plantații vi­ticole noi, care s-au distrus prematur datorită slabei ingrij­ii, există și la Cooperativele agricole din Blaj, Tiur, Vingard, Șpring etc. Conform planului stabilit de către organele agricole județene, în acest an suprafața viticolă a unităților cooperatiste trebuie să crească cu 28 hectare, prin efectuarea de noi plantații la C.A.P. Sebeș — 10 ha, C.A.P. Cricău — 10 ha și C.A.P. Bucerdea Vinoasă — 8 ha. Din capul locului vom arăta că pregătirile necesare unei astfel de lucrări sunt mult rămase în urmă. Deși la Cricău s-au făcut, încă din anul trecut, defrișări pe 6,5 ha viță veche, desfundatul terenului nici n-a început. Vina o poartă, în acest sens, atât conducerea unității, cât și întreprinderea județeană pentru mecanizarea agriculturii, care n-au luat măsuri pentru folosirea utilajului destinat acestui scop. Gh. SARMAȘAN (Continuare în pag. a III-a) unele suprafețe de teren. Pentru intensificarea ritmului acestei lucrări, organele agri­cole județene au luat măsuri de redistribuire a forței me­canice, numeroase tractoare, discuri și semănători fiind diri­jate spre unitățile rămase în­ urmă. Revine ca o obligație pentru consiliile de condu­cere, specialiștii , și șefii secțiilor de mecanizare din cooperativele a­­gricole restanțiere să ia măsuri pentru crearea frontului de­­ lu­cru tractoarelor, discurilor și semănătorilor repartizate tem­porar, asigurarea cantităților de semințe necesare și folosirea mai chibzuită a fiecărei ore prielnice lucrului în cîmp. ■ Gh. BERCEA IN COOPERATIVELE AGRICOLE DE PRODUCȚIE SEMA­­NATUL PORUMBULUI SE APROPIE BE SFIRSIT Din datele furnizate de către Direcția generală a­­ agriculturii, industriei alimentare, silvicul­turii și apelor, reiese că, pînă­­ în prezent, porumbul a fost însămânțat pe 21 000 hectare, ceea ce reprezintă aproape 80 la sută din suprafața planifica­tă în cooperativele agricole de producție din județul Alba. La data cînd scriem aceste­ rînduri, în marea majoritate a unităților cooperatiste lucrarea respectivă este deja încheiată, iar în al­tele au mai rămas de insămîn­­țat­ suprafețe­­ destul de mici de teren. Este­ cea mai elocventă dovadă că, încă din primele zi­le are actualei campanii cale, oamenii muncii de pe agri­o­­goare au desfășurat o activita­te intensă în cîmp, la pregăti­rea patului germinativ și însă­­mînțat, reușind să mențină zil­nic o viteză bună de lucru. Dacă­­ în peste 25 de coopera­tive agricole porumbul a fost 'nsămînțat la timp și în condi­ții calitativ superioare a anilor trecuți, nu-i mai puțin adevărat că,, pe alocuri,, asemenea acți­une se desfășoară intr-un ritm nesatisfăcător.. Cauze sînt des­tule și vom aminti doar cîteva. Ele rezidă în insuficienta folo­sire a timpului prielnic, în în­­tîrzierea cu care se înlături defecțiunile tehnice la tractoa­re și utilajele agricole, aspect asupra cărora specialiștii, me­canizatorii, conducerile unități­lor cooperatiste au insistat prea puțin. Astfel de deficiențe s-au constatat la C.A.P. Rădești, Măhăceni, Lunca Mureșului, Fărău, Roșia de Secaș, Pianul de Jos, Vingard, Noșlac, Sînbe­­nedic, Tăuni, ca să enumerăm doar cîteva exemple. Ca urma­re, în aceste unități, au mai rămas de însămînțat cu porumb­ Cooperatorii pregătesc cu atenție răsadurile de legume pentru plantarea în cîmp.

Next