Unirea, mai 1971 (Anul 4, nr. 991-1016)
1971-05-04 / nr. 993
Pagina a 2-A MARJI, 4 MAI 1971 ASPECTE DE LA DEMONSTRAȚIA OAMENILOR MUNCII DIN AIDA 101 IA & . Prin fața tribunei, ceferiștii din Teiuș au trecut cu voioșie, fluturind drapele roșii și tricolore. LA FOCUL NESTINS AL MUNCI I (Urmare din pag. I) [ fostă stare de funcționare. Eforturile lor se vor materializa, cu sîrguință, în depășirea planului II la oțel. u „foc continuu“ s-a lucrat și în multe parchete forestiere din județul nostru. In zilele de 1 și 2 mai în parchetele Arieș, ■ Piciorul Neamțului, Curpăt, Valea Mare, Ciban, I Șugăgi, Șușa și altele, zgomotul fierăstraielor mecanice, funicularelor, tractoarelor se auzea pîna departe. Hotărîți să adauge noi sporuri de producție la succesele din primele patru luni ale ■ acestui an, forestierii din brigăzile conduse de Ioan Inovan, Vasile Bozga, complexe Teodor Napău, Culda Bovin și din altele, se întreceau pe ei înșiși în hărnicie, respectau întocmai tehnologia de fasonare a lemnului în trunchiuri lungi, Elugen Felea, inginerul șef al Unității de exploatare și industrializare a lemnului din Sebeș, ne spunea că au fost pregătite toate condițiile pentru ca în primele două zile din luna mai planul la producția globală să fie depășit cu 300 000 lei. Dată fiind răspîndirea parchetelor în masivii muntoși care ne înconjoară, pînă ieri nu ne-au parvenit rezultatele forestierilor, dar rămînem cu convingerea că angajamentele au fost traduse în fapte, tențiune, atențiune ! Trenul cursă de prsdăneni... Pe peronul stației Teiuș începe forfota. Mulți călători se îndreaptă spre linia de garare a trenului anunțat. Mecanicul de locomotivă, tovarășul Ioan Halalaié de la depoul din Teiuș, este pregătit pentru a pleca în cursă spre Cugir. Alți mecanici, Alexandru Stremțan, Francisc Pako și colegii lor cuprinși în tumulul pentru ziua de 1 Mai, se află pe drumurile de fier. Alături de ei, sunt prezenți la datorie impiegații de mișcare dispozitori, lăcătușii de revizie, personalul din serviciul mișcare din toate stațiile C.F.R. din județ. Ca și la alte asemenea sărbători un număr mare de feroviari se află la posturi, veghind la respectarea siguranței circulației trenurilor. Ziua de 1 Mai a fost sărbătorită prin muncă și de către lucrătorii din transporturile auto. Pe drumurile din județul nostru puteau fi întîlniți pe autobuze șoferi destoinici, cum sunt Victor Meteș, Constantin Corodeanu, Gheorghe Drăghici ș.a. Exploatarea corectă a autovehiculelor, buna întreținere și regularitatea în parcurs, le-au adus conducătorilor autoamintiți mulțumiri din partea călătorilor bucureștiule?! Sunt Alba Iulia. Vă rog...“ In casca telefonică se aud voci. Voci care împărtășesc bucurii. Prin intermediul telefonistelor Maria Berghian, Maria Dumitru, Minerva Morar, Maria Anca, Lucia Duca, Olga Suciu și al altora, aflate în ziua de 1 Mai la datorie, se scurtează distanțe, prietenii cunoștințele aflate la distanțe de sute de kilomei tri comunică între ei. La posturi sunt și electromecanicii de la masa de verificare și de la controlul tehnic automat, precum și telegrafiștii Emilia Nemeș, Gligor Miclea, Nora Weimberger și alții. De fapt, întregul personal de poștă și telecomunicații din Alba Iulia și-a îndeplinit în zilele de 1 și 2 mai în mod exemplar atribuțiunile de serviciu. a „focul nestins“ al muncii au fost prezente și cadrele medico-sanitare din județul nostru. La spitalele din Alba Iulia, Cugir, Aiud, Blaj și din celelalte localități, stăteau aplecați cu mult calm și căldură asupra bolnavilor, acordîndu-le un prețios ajutor de însănătoșire, numeroși medici, asistente și surori medicale. La secțiile Spitalului unificat din Alba Iulia puteau fi întîlniți, lar căpătîiul bolnavilor, medicii Nicolae Togan, Gheorghe Stănescu, Marius Radu, Ovidiu Roșca și alții, asistentele medicale Elena Cismaș, Cornelia Gruian, Maria Antoniade, Doina Vasiu, Victoria Crișan, Ana Frățilă, surorile Maria Cristian, Anisia Popa, Onița Colceriu ș.a. Cu vorbe calde, de încurajare și îmbărbătare, de optimism, purtate cu bolnavii, prin grija permanentă pentru stabilirea unor diagnostice precise și a unor regimuri medicamentoase și alimentare corespunzătoare, cadrele medico-sanitare au alinat multe dureri, au vindecat boli, redind pe fețele pacienților zîmbete și bucurii. Oameni aflați la datorie. Sunt sute mii. Toți au trăsături comune, toți au fost și sunt animați de creșterea eficienței muncii ce o prestează, de obținerea unor noi și importante succese. BL 1 Formația de dansuri populare maghiare a Căminului cultural din Lopadea Nouă. UNIREA La demonstrație, oamenii muncii din Alba Iulia au purtat pe baje pancarte, portrete ale conducătorilor partidului, grafice cu realizările obținute în intimpinarea gloriosului semicentenar. In frumoasele costume naționale, specifice locului, defilează cooperatorii din comuna Ighiu. MITNCIRI ȘI seriAlii (Urmare din pag. I) prezentau, pentru prima dată la sărbătoarea muncii, o nouă și puternică unitate industrială din județul nostru : Complexul de exploatare și prelucrare lemnului. Alături de ceilalți salariați din întreprinderile instituțiile din localitate, municitorii, tehnicienii și inginerii celei mai tinere unități industriale au adus la serbarea muncii însemnele hărniciei și priceperii lor, frumoasele tate ale muncii, pe care rezulau desfășurat-o hotărîți să-și respecte angajamentele în cinstea aniversării asumate gloriosului semicentenar al partidului nostru. In cadrul mitingului, organizat în Piața Avram Iancu, tovarășul Vasile Cîmpean, secretarul Comitetului orășenesc de partid, a subliniat importanța și semnificația zilei de 1 Mai. La stadionul „Arieșul" din localitate a avut loc apoi o serbare cîmpenească. ABRUD, îmbrăcați sărbătorește, oamenii muncii din întreprinderile și instituțiile orașului, tineri și vîrstnici, au inundat străzile împodobite cu steaguri și flori, îndreptîndu-se spre Piața „9 Mai". Nenumăratele panouri și grafice pe care le poartă în mîini reflectă, în limbajul laconic al cifrelor, realizările muncii lor entuziaste, preocuparea pentru a obține mai mult lor și mai bine. Unindu-și eforturile, hotărîții să întîmpine măreața sărbătoare cu succese cit mai de seamă, ei raportează acum, cu mîndrie, îndeplinirea angajamentelor luate. Realizările obținute după patru luni sînt edificatoare : valoarea producției globale a fost depășită cu 10,9 la sută iar a producției marfă vîndută și încasată, cu 3,3 la sută. Ora 9. Intr-un entuziasm general începe mitingul oamenilor muncii. Tovarășul Ștefan David, secretarul Comitetului orășenesc Abrud al președintele Comitetului P.C.R., executiv al Consiliului popular orășenesc, felicită călduros colectivele de muncă pentru realizările obținute, dorindu-le noi succese în activitatea de viitor pentru creșterea productivității, a diversificării sortimentelor și îmbunătățirea calității produselor. După-amiază, pe stadionul sportiv al orașului, are loc o frumoasă serbare cîmpenească, AIUD. Locul de intîlnire a coloanelor de oameni ai muncii, pionieri și elevi, este Piața „Cuza Vodă“ unde va avea loc mitingul închinat zilei de 1 Mai. Recunoaștem numeroși fruntași în întrecerea socialistă din întreprinderi. Ca de obicei sînt în primele rînduri. Pe graficele purtate alături de steaguri și flori, citim cifre care reprezintă dinamica realizărilor, a dezvoltării întreprinderilor, luăm cunoștință de transpunerea în fapt a angajamentelor luate. Iată colectivele I.M. Aiud, ale I.P.B., I.I.L. „Mureșul“. Sunt doar cîteva dintre prestigioasele colective aiudene care și-au adus o contribuție de seamă la realizarea și depășirea tuturor angajamentelor luate în cinstea aniversării gloriosului semicentenar al partidului. Ora 9. Mitingul oamenilor muncii din Aiud este deschis de către tovarășul Vasile Trifu, președintele Consiliului orășenesc al sindicatelor. In cuvîntul său, tovarășul Vasile Purdea, prim-secretar al Comitetului orășenesc Aiud al P.C.R., președintele Comitetului executiv al Consiliului popular orășenesc, după ce a reliefat semnificația zilei de 1 Mai, a trecut în revistă succesele obținute în cinstea gloriosului jubileu — aniversarea semicentenarului partidului — adresînd calde felicitări tuturor colectivelor de muncă. După miting, am întîlnit la noul loc de agrement de „Țifra“, amenajat recent de călare Cooperativa de consum Aiud, un mare număr de oameni, care au venit să-și petreacă aici timpul liber, la iarbă verde, urmărind bogatele programe artistice, prezentate de către formațiile amatoare din localitate. ZLATNA. In această zi de primăvară a titîiului de mai, orașul minerilor, chimiștilor și forestierilor a îmbrăcat haina de sărbătoare. In Piața Unirii, din centrul orașului, s-au adunat, într-o atmosferă de entuziasm general, colectivele de muncă de la U.M.M.N., minieră, Exploatarea Exploatarea forestieră, I.G.C.L. etc., precum și un mare număr de cetățeni din satele aparținătoare orașului. Vorbind în cadrul mitingului, tovarășul Gheorghe Gavriluțiu, secretarul Comitetului orășenesc Zlatna al P.C.R., a trecut în revistă succesele obținute după primele patru luni și a reliefat semnificația acestor realizări de prestigiu în contextul apropiatei sărbătoriri a gloriosului jubileu al partidului nostru. După miting, pînă seara tîrziu, pe stadionul orașului a avut loc serbarea cîmpenească. Sub soarele acestei primăveri, parcă simțim mai adinc marea sărbătoare a sufletului, în care zborurile freamătă viu in noi și sevele pămîntului ne înnobilează cu putere și vigurozitate. Și pentru ca totul să fie împlinit ca după tradiție, la această sărbătoare au venit slujitorii talentați ai artei, îmbrăcați în minunatele costume populare. Purtînd întru cinstire și prețblema culturii, tinerele vlăstare dmin slujba artei au deschis coloana formațiilor artistice de amatori cunoscute de pe scenele așezămintelor culturale, unde au înălțat de nenumărate ori frumusețile de cîntec dans. In portul mîndru, înflorat, arșitiștii amatori din Stremț, care au interpretat cu o deosebită măiestrie „Haidăul“, acest dans de o rară frumusețe, au fost urmați de fanfara din Berghin care, în curînd, va intona în noul cămin cultural cîntecele patriotice și de masă din repertoriul pregătit cu grijă pentru acest eveniment. Zâmbet și flori, cîntec și dans. Ca o fluturare de aripi albe, balerinele de la Școala populară de artă din Alba Iulia, în fața tribunei, au ținut să-și arate măiestria prin cîteva figuri de dans, fin cizelate, de o mare putere emotivă și, pentru ca această „pepinieră“ de tinere talente să se încununeze de succes, prin fața miilor de oameni, a trecut secția de canto, instrumentiștii, care încearcă cu răbdare și pasiune să dezlege frumoasele taine ale lumii muzicii. Vorbind despre călușarii din cești nu putem să nu apreciem, ciîn jocul lor de ponturi executat în fața tribunei, figurile pline de farmec care se aseamănă cu cele ale călușarilor din Vinerea, dar au o notă aparte, sunt mai vii și mai susținute în ritm. Alături de această formație, cea a Casei municipale de cultură din Alba Iulia a dovedit, ca de nenumărate ori, că e stăpînă pe dansurile populare atît de îndrăgite din aceste ținuturi alba Iuliene. In această formație defilau tinerii dansatori Ion Negruțiu și Sabina Simina care, deși nu sînt în echipă decît de o lună, cunosc acea artă măiestrită a dansului prin care se exprimă bucuria și dragostea de viață. Buchet de frumuseți, culori și freamăt... Admirînd frumusețea portului românesc, punem alături portul popular maghiar viu, în culori de nuanțe tari, adus de formația Căminului cultural din Lopadea Nouă, in care, alături de celelalte interprete, amintim pe tinerele vlăstare Kiss Eteria, Ecaterina Cosma, Susana Balași, cunoscute de la programele artistice susținute cu diferite prilejuri atît pe scena căminului cultural din localitate, cît și pe alte scene din județul nostru. în luminile acestei mari sărbători au trecut apoi formațiile artistice din Sîncel și Petrești, ale Casei orășenești de cultură din Sebeș. Purtînd cu cinste numele de dansatori, știind să interpreteze cu un deosebit simț artistic jocurile populare de pe Mureș, artiștii amatori Ion Pîțan, Teodor Popa, Cosma Teodor, Gheorghe Dogaru, Ana Dura, Maria Muntean, cunoscuta dansatoare „Purtata“ de la Căpîlna, din formația Ana Trif, precum și solista de muzică populară Paraschiva Bozdoc au ținut să ne dăruiască, în freamătul sărbătorii, minunatele dansuri curgătoare ca apele, unduitoare ca holdele verzi de grîu. Discutînd despre dansul popular german, cu tinerii Horst Thiess, Kirr Ruthild, Matei Lenz și Brigitte Stano, aflăm că unele figuri sunt asemănătoare dansurilor românești datorită apropierii lor, a influențelor care se statornicesc în timp și datină. — Privesc această coloană a porturilor și nu pot să spun decît că ea e un mănunchi în care se unesc armonios frumusețile dansurilor românești, maghiare și germane. Particip cu tot sufletul la această sărbătoare, ne relata Brigitte Stano. findca mă simt și eu un fir din marele buchet al poporului nostru care și-a durat o temelie sănătoasă spre viitor. Ca pentru a încununa acest fluviu al formațiilor artistice, actorii de la Teatrul de stat de păpuși „Prichindel“ din Alba Iulia, care pregătesc piesa de teatru „Joaca“, ce va fi pusă în curînd în scenă întru incîntarea micilor spectatori, au adus acestei mari sărbători omagiu și cinstire, cuvinte calde de bucurie. Flori, cîntec, dans... Inimile noastre bat parcă mai repede, cuvintul e mai viu, zîmbetul mai larg. Alături, români, maghiari, germani, umăr la umăr, în sărbătoare, au evoluat apoi în fața unui numeros public pe scena ridicată în Piața 1 Mai, împlinind buchetul de frumuseți al cîntecului și dansului ca într-o mulțumire de zîmbet muncii roditoare, împlinirilor. TINERELE VLĂSTARE ALE LUMII CINTECULUI SI DANSULUI 0 mii REVĂRSĂRI IN FURIA ȘI BOI». IN IMBI l SI OPTIMISM In ritmurile melodioase ale fantierei, coloana masivă a sportivilor se angajează disciplinat și solemn In marele fluviu al demonstranților. Rînduri-rînduri, într-o aliniere perfectă, cu corpurile puternice și zvelte, cioplite parcă de mina unui sculptor maestru, ei au venit să-și aducă prinosul de recunoștință partidului, au venit să-i mulțumească pentru condițiile materiale create mișcării sportive de masă și de performanță. Dragostea lor, exprimată din inimă, se exteriorizează în cadența ritmată a pașilor, în jocul multicolor al eșarfelor, în mișcările grațioase ale fetelor, în zvîcnirile viguroase ale gimnaștilor, în uralele care se multiplică în bătaia vîntului, în caligrafia gingașă a trupurilor care înscriu pe asfalt inițialele cuvintelor dragi tuturor : P.C.R., R.S.R., 1 Mai. Gîndurile li se contopesc cu cele ale miilor de oameni ai muncii prezenți, căci toate izvorăsc din hotărîrea nestrămutată de a-și înscrie și ei numele printre cei mai activi constructori ai socialismului. Sărbătoarea muncii e și sărbătoarea lor. Căci performanțele, succesele se cuceresc prin strădanii, prin eforturi, prin muncă asiduă, perseverență, cu pasiune și dragoste. Cugireanul Gheorghe I Popescu a urcat pe cel mai înalt podium al atletismului românesc prin muncă. Boxerul Alexandru Barna a ajuns vicecampion republican de juniori prin muncă . . . Narcis Ciocîrlan, component al echipei de fotbal Metalul Aiud, a fost selecționat în reprezentativa de juniori a țării, datorită muncii. Aiți și alți sportivi, alte și alte echipe au obținut victorii și s-au remarcat prin muncă. Sportul și munca nu se pot despărți niciodată. Deschisă de două motociclete, ce poartă piramide simbolic executate, demonstrația sportivilor a continuat cu grupurile de sportivi ai liceelor și școlilor profesionale din județ. Echipați în costume de o rară diversitate, în mîini cu buchete de flori, panglici, drapele, eșarfe și cercuri împodobite, ei au recurs la mijloace multiple, începînd de la exercițiile simple cu drapele sau cercuri și pînă la complicate desene pe asfalt, pentru a-și exprima bucuria, entuziasmul, dragostea... Au apărut apoi coloanele pe ramuri de sport. Printre rînduri distingem figurile atleților asociațiilor sportive din Alba Iulia, Cugir și Ciumbrud, din care nu lipsește sulițașul Nicolae Bob, de la Liceul agricol, ale fotbaliștilor juniori din Cugir Alba Iulia, ale gimnaștilor din Leșbeș, Aiud, Blaj și Alba Iulia, ultimii executînd cu virtuozitate o impunătoare piramidă. E rîndul celor mai puternici. Halterofilii Asociației sportive „Horea“ Alba Iulia, conduși de inimosul antrenor Emanoil Negreanu, calcă apăsat prin fața tribunei, avîndu-l în frunte pe dublul campion național la culturism Hubertus Giosan. De tribună se apropie handbaliștii din Sebeș și Alba Iulia. Se remarcă, în rîndurile lor, formației feminine Textila prezența Sebeș calificată recent la finala de baraj pentru promovarea în divizia B a campionatului național. Prin fața tribunei trec apoi schiorii Centrului de schi din Abrud, care au adus cu ei cite ceva din verdele și semeția Apusenilor, tenismanii de la Asociația sportivă Metalurgistul Cugir și voleibaliștii din Alba Iulia, Blaj și Sebeș. Ei urmează îndeaproape un grup compact de sportivi din cadrul asociațiilor Voința din județ, reprezentînd disciplinele fotbal, handbal, oină, tir și volei. Parada sportivilor, această uriașă și exuberantă revărsare de forță și bucurie, de energie și optimism, este încheiată de tineri și tinere, elevi și eleve ai liceelor și școlilor profesionale din Alba Iulia, Blaj, Sebeș, Teiuș și Aiud care, prin grațioase exerciții de gimnastică și impresionante ovații, își manifestă dragostea față partid, încrederea și dorința ferdelă, a lor și a tuturor sportivilor din județ, de a obține rezultate tot mai valoroase. $ Gesturi spontane, de fierbinte recunoștință ale tinerei generații, pentru capi, de partid și de stat, pentru copilăria fericită pe care o trăiește. Edițiile minunate create