Unirea, mai 1971 (Anul 4, nr. 991-1016)

1971-05-04 / nr. 993

Pagina a 2-A MARJI, 4 MAI 1971 ASPECTE DE LA DEMONSTRAȚIA OAMENILOR MUNCII DIN AIDA 101 IA & . Prin fața tribunei, ceferiștii din Teiuș au trecut cu voioșie, fluturi­nd drapele roșii și tricolore. LA FOCUL NESTINS AL MUNCI­ I (Urmare din pag. I) [ fostă stare de funcționare. Eforturile lor se vor­­ materializa, cu sîrguință, în depășirea planului I­I la oțel. u „foc continuu“ s-a lucrat și în multe­­ parchete forestiere din județul nostru. In­­ zilele de 1 și 2 mai în parchetele Arieș, ■ Piciorul Neamțului, Curpăt, Valea Mare, Ciban, I Șugăgi, Șușa și altele, zgomotul fierăstraielor­­ mecanice, funicularelor, tractoarelor se auzea pî­­­­na departe. Hotărîți să adauge noi sporuri de­­ producție la succesele din primele patru luni ale ■ acestui an, forestierii din brigăzile­­ conduse de Ioan Inovan, Vasile Bozga, complexe Teodor Napău, Culda Bovin și din altele, se întreceau pe ei înșiși în hărnicie, respectau întocmai tehnolo­gia de fasonare a lemnului în trunchiuri lungi, Elugen Felea, inginerul șef al Unității de exploa­tare și industrializare a lemnului din Sebeș, ne spunea că au fost pregătite toate condițiile pentru ca în primele două zile din luna mai planul la producția globală să fie depășit cu 300 000 lei. Dată fiind răspîndirea parchetelor în masivii mun­­toși care ne înconjoară, pînă ieri nu ne-au par­venit rezultatele forestierilor, dar rămînem cu convingerea că angajamentele au fost traduse în fapte, tențiune, atențiune ! Trenul cursă de p­rsdăne­ni... Pe­­­ peronul stației Te­iuș începe forfota. Mulți călători se în­dreaptă spre linia de garare a trenului anun­țat. Mecanicul de locomotivă, tovarășul Ioan Ha­lalaié de la depoul din Teiuș, este pregătit pen­tru a pleca în cursă spre Cugir. Alți mecanici, Alexandru Stremțan, Francisc Pak­o și colegii lor cuprinși în tum­ulul pentru ziua de 1 Mai, se află pe drumurile de fier. Alături de ei, sunt prezenți la datorie impiegații de mișcare dispozi­­tori, lăcătușii de revizie, personalul din serviciul mișcare din toate stațiile C.F.R. din județ. Ca și la alte asemenea sărbători un număr mare de feroviari se află la posturi, veghind la respec­tarea siguranței circulației trenurilor. Z­iua de 1 Mai a fost sărbătorită prin mun­­că și de către lucrătorii din transporturile­­ auto. Pe drumurile din județul nostru puteau fi întîlniți pe autobuze șoferi destoinici, cum sunt Victor Meteș, Constantin Corodeanu, Gheorghe Drăghici ș.a. Exploatarea corectă a autovehiculelor, buna întreținere și regularitatea în parcurs, le-au adus conducătorilor auto­amintiți mulțu­miri din partea călătorilor b­ucureștiule?! Sunt Alba Iulia. Vă rog...“ In casca telefonică se aud voci. Voci care împărtășesc bucurii. Prin interme­diul telefonistelor Maria Berghian, Maria Dumi­tru, Minerva Morar, Maria Anca, Lucia Duca, Olga Suciu și al altora, aflate în ziua de 1 Mai la datorie, se scurtează distanțe, prietenii cunoștințele aflate la distanțe de sute de kilome­­i tri comunică între ei. La posturi sunt și electro­mecanicii de la masa de verificare și de la con­trolul tehnic automat, precum și telegrafiștii Emilia Nemeș, Gligor Miclea, Nora Weimberger și alții. De fapt, întregul personal de poștă și telecomunicații din Alba Iulia și-a îndeplinit în zilele de 1 și 2 mai în mod exemplar atribuțiu­­nile de serviciu. a „focul nestins“ al muncii au fost pre­zente și cadrele medico-sanitare din ju­dețul nostru. La spitalele din Alba Iulia, Cugir, Aiud, Blaj și din celelalte localități, stăteau aplecați cu mult calm și căldură asupra bolnavilor, acordîndu-le un prețios ajutor de în­sănătoșire, numeroși medici, asistente și surori­­ medicale. La secțiile­­ Spitalu­lui unificat din­­ Alba Iulia puteau fi întîlniți, lar căpătîiul bolnavilor, medicii Nicolae Togan, Gheorghe Stănescu, Ma­rius Radu, Ovidiu Roșca și alții, asistentele me­dicale Elena Cismaș, Cornelia Gruian, Maria Antoniade, Doina Vasiu, Victoria Crișan, Ana Frățilă, surorile Maria Cristian, Anisia Popa, Onița Colceriu ș.a. Cu vorbe calde, de încura­jare și îmbărbătare, de optimism, purtate cu bol­navii, prin grija permanentă pentru stabilirea unor diagnostice precise și a unor regimuri me­dicamentoase și alimentare corespunzătoare, ca­drele medico-sanitare au alinat multe dureri, au vindecat boli, redind pe fețele pacienților zîm­­bete și bucurii. Oameni aflați la datorie. Sunt sute­ mii. Toți au trăsături comune, toți au fost și sunt animați de creșterea eficienței muncii ce o prestează, de obținerea unor noi și importante succese. B­L 1 Formația de dansuri populare maghiare a Căminului cultural din Lopadea Nouă. UNIREA La demonstrație, oamenii muncii din Alba Iulia au purtat pe b­­aje pancarte, portrete ale conducătorilor partidului, grafice cu rea­lizările obținute în intimpinarea gloriosului semicentenar. In frumoasele costume naționa­le, specifice locului, defilează co­operatorii din comuna Igh­iu. MITN­CI­RI ȘI seriAlii (Urmare din pag. I) prezentau, pentru prima dată la sărbătoarea muncii, o nouă și puternică unitate industrială din județul nostru : Complexul de exploatare și prelucrare lemnului. Alături de ceilalți sa­­­lariați din întreprinderile instituțiile din localitate, mun­­i­citorii, tehnicienii și inginerii celei mai tinere unități indus­triale au adus la serbarea mun­cii însemnele hărniciei și pri­ceperii lor, frumoasele tate ale muncii, pe care rezul­au desfășurat-o hotărîți să-și res­pecte angajamentele în cinstea aniversării asumate glorio­sului semicentenar al parti­dului nostru. In cadrul mitingului, organi­zat în Piața Avram Iancu, to­varășul Vasile Cîmpean, secre­tarul Comitetului orășenesc de partid, a subliniat importanța și semnificația zilei de 1 Mai. La stadionul „Arieșul" din localitate a avut loc apoi o serbare cîmpenească. ABRUD, îmbrăcați sărbăto­rește, oamenii muncii din în­treprinderile și instituțiile ora­șului, tineri și vîrstnici, au inundat străzile împodobite cu steaguri și flori, îndreptîndu-se spre Piața „9 Mai". Nenumă­ratele panouri și grafice pe care le poartă în mîini reflec­tă, în limbajul laconic al ci­frelor, realizările muncii lor entuziaste, preocuparea pentru a obține mai mult lor și mai bine. Unindu-și eforturile, hotărîții să întîmpine măreața sărbătoare cu succese cit mai de seamă, ei raportează acum, cu mîndrie, îndeplinirea anga­jamentelor luate. Realizările obținute după patru luni sînt edificatoare : valoarea produc­ției globale a fost depășită cu 10,9 la sută iar a producției marfă vîndută și încasată, cu 3,3 la sută. Ora 9. Intr-un entuziasm ge­neral începe mitingul oameni­lor muncii. Tovarășul Ștefan David, secretarul Comitetului orășenesc Abrud al președintele Comitetului P.C.R., exe­cutiv al Consiliului popular orășenesc, felicită călduros co­lectivele de muncă pentru rea­lizările obținute, dorindu-le noi­ succese în activitatea de viitor pentru creșterea productivi­tății, a diversificării sortimen­telor și îmbunătățirea calității produselor. După-amiază, pe stadionul sportiv al orașului, are loc o frumoasă serbare cîmpenească, AIUD. Locul de intîlnire a co­loanelor de oameni ai muncii, pionieri și elevi, este Piața „Cuza Vodă“ unde va avea loc mitingul închinat zilei de 1 Mai. Recunoaștem numeroși fruntași în întrecerea socialistă din întreprinderi. Ca de obicei sînt în primele rînduri. Pe graficele purtate alături de steaguri și flori, citim cifre care reprezintă dinamica rea­lizărilor, a dezvoltării între­prinderilor, luăm cunoștință de transpunerea în fapt a angaja­mentelor luate. Iată colectivele I.M. Aiud, ale I.P.B., I.I.L. „Mu­reșul“. Sunt doar cîteva dintre prestigioasele colective aiudene care și-au adus o contribuție de seamă la realizarea și de­pășirea tuturor angajamentelor luate în cinstea aniversării gloriosului semicentenar al par­tidului. Ora 9. Mitingul oamenilor muncii din Aiud este deschis de către tovarășul Vasile Trifu, președintele Consiliului orășe­nesc al sindicatelor. In cuvîn­­tul său, tovarășul Vasile Pur­­dea, prim-secretar al Comite­tului orășenesc Aiud al P.C.R., președintele Comitetului execu­tiv al Consiliului popular o­­rășenesc, după ce a re­liefat semnificația zilei de 1 Mai, a trecut în revistă succesele obținute în cinstea gloriosului jubileu — aniversa­rea semicentenarului partidu­lui — adresînd calde felicitări tuturor colectivelor de muncă. După miting, am întîlnit la noul loc de agrement de „Țifra“, amenajat recent de că­la­­re Cooperativa de consum Aiud, un mare număr de oa­meni, care au venit să-și pe­treacă aici timpul liber, la iar­bă verde, urmărind bogatele programe artistice, prezentate de către formațiile amatoare din­ localitate. ZLATNA. In această zi de primăvară a titîiului de mai, orașul minerilor, chi­­miștilor și forestierilor a îmbrăcat haina de săr­bătoare. In Piața Unirii, din centrul orașului, s-au adunat, într-o atmosferă de entuziasm general, colectivele de muncă­­ de la U.M.M.N., minieră, Exploatarea Exploatarea forestie­ră, I.G.C.L. etc., precum și un mare număr de cetățeni din satele aparținătoare orașului. Vorbind în cadrul mitingului, tovarășul Gheorghe Gavriluțiu, secretarul Comitetului orășenesc Zlatna al P.C.R., a trecut în revistă succesele obținute după primele patru luni și a reliefat semnificația acestor realizări de prestigiu în contextul apro­piatei sărbătoriri a gloriosului jubileu al partidului nostru. După miting, pînă seara tîr­­ziu, pe stadionul orașului a a­­vut loc serbarea cîmpenească. Sub soarele acestei primăveri, parcă simțim mai adinc marea sărbătoare a sufletului, în care zborurile frea­mătă viu in noi și sevele pămîntu­­lui ne înnobilează cu putere și vi­­gurozitate. Și pentru ca totul să fie împlinit ca după tradiție, la această sărbătoare au venit slujitorii talen­tați ai artei, îmbrăcați în minunate­le costume populare. Purtînd întru cinstire și preț­blema culturii, tinerele vlăstare dm­in slujba artei au deschis coloana for­mațiilor artistice de amatori cunos­cute de pe scenele așezămintelor cul­turale, unde au înălțat de nenumă­rate ori frumusețile de cîntec dans. In portul mîndru, înflorat, ar­și­tiștii amatori din Stremț, care au interpretat cu o deosebită măiestrie „Haidăul“, acest dans de o rară fru­musețe, au fost urmați de fanfara din­ Berghin care, în curînd, va in­tona în noul cămin cultural cîntece­­le patriotice și de masă din reperto­riul pregătit cu grijă pentru acest eveniment. Zâmbet și flori, cîntec și dans. Ca o fluturare de aripi albe, balerinele de la Școala populară de artă din Alba Iulia, în fața tri­bunei, au ținut să-și arate măiestria prin cîteva figuri de dans, fin cizelate, de o mare putere emo­tivă și, pentru ca această „pepinieră“ de tinere talente să se încununeze de succes, prin fața miilor de oa­meni, a trecut secția de canto, in­strumentiștii, care încearcă cu răbda­re și pasiune să dezlege frumoasele taine ale lumii muzicii. Vorbind despre călușarii din cești nu putem să nu apreciem, ci­­în jocul lor de ponturi executat în fața tribunei, figurile pline de farmec care se aseamănă cu cele ale călu­șarilor din Vinerea, dar au o notă aparte, sunt mai vii și mai susținute în ritm. Alături de această formație, cea a Casei municipale de cultură din Alba Iulia a dovedit, ca de ne­numărate ori, că e stăpînă pe dan­surile populare atît de îndrăgite din aceste ținuturi alba Iuliene. In această formație defilau tinerii dansatori Ion Negruțiu și Sabina Simina care, deși nu sînt în echipă decît de o lună, cunosc acea artă măiestrită a dansu­lui prin care se exprimă bucuria și dragostea de viață. Buchet de frumuseți, culori și frea­măt... Admirînd frumusețea por­tului românesc, punem alături portul popular maghiar viu, în culori de nuanțe tari, adus de formația Că­minului cultural din Lopadea Nouă, in care, alături de celelalte interpre­te, amintim pe tinerele vlăstare Kiss Eteria, Ecaterina Cosma, Susana Ba­­lași, cunoscute de la programele ar­tistice susținute cu diferite prilejuri atît pe scena căminului cultural din localitate, cît și pe alte scene din ju­dețul nostru. în luminile acestei mari sărbători au trecut apoi formațiile artistice din Sîncel și Petrești, ale Casei orășe­nești de cultură din Sebeș. Purtînd cu cinste numele de dansatori, știind să interpreteze cu un deosebit simț artistic jocurile populare de pe Mureș, artiștii amatori Ion Pîțan, Teodor Popa, Cosma Teodor, Gheorghe Do­­garu, Ana Dura, Maria Muntean, cunoscuta dansatoare „Purtata“ de la Căpîlna, din formația Ana Trif, precum și solista de muzică popu­lară Paraschiva Bozdoc au ținut să ne dăruiască, în freamătul sărbătorii, minunatele dansuri curgătoare ca apele, unduitoare ca holdele verzi de grîu. Discutînd despre dansul popular german, cu tinerii Horst Thiess, Kirr Ruthild, Matei Lenz și Brigitte Stano, aflăm că unele figuri sunt asemă­nătoare dansurilor românești datori­tă apropierii lor, a influențelor care se statornicesc în timp și datină. — Privesc această coloană a portu­rilor și nu pot să spun decît că ea e un mănunchi în care se unesc ar­monios frumusețile dansurilor româ­nești, maghiare și germane. Particip cu tot sufletul la această sărbătoare, ne relata Brigitte Stano. findca mă simt și eu un fir din marele buchet al poporului nostru care și-a durat o temelie sănătoasă spre viitor. Ca pentru a încununa acest fluviu al formațiilor artistice, actorii de la Teatrul de stat de păpuși „Prichin­del“ din Alba Iulia, care pregătesc piesa de teatru „Joaca“, ce va fi pusă în curînd în scenă întru incîn­­tarea micilor spectatori, au adus a­­cestei mari sărbători omagiu și cinsti­re, cuvinte calde de bucurie. Flori, cîntec, dans... Inimile noastre bat parcă mai repede, cuvin­tul e mai viu, zîmbetul mai larg. Alături, ro­­mâni, maghiari, germani, umăr la umăr, în sărbătoare, au evoluat apoi în fața unui numeros public pe sce­na ridicată în Piața 1 Mai, împlinind buchetul de frumuseți al cîntecului și dansului ca într-o mulțumire de zîmbet muncii roditoare, împlinirilor. TINERELE VLĂSTARE ALE LUMII CINTECULUI SI DANSULUI 0 mii REVĂRSĂRI IN FURIA ȘI BOI». IN­ IM­BI­ l­ SI OPTIMISM In ritmurile melodioase ale fan­tie­rei, coloana masivă a sportivilor se angajează disciplinat și solemn In marele fluviu al demonstranți­lor. Rînduri-rînduri, într-o alinie­re perfectă, cu corpurile puternice și zvelte, cioplite parcă de mina unui sculptor maestru, ei au ve­nit să-și aducă prinosul de recu­noștință partidului, au venit să-i mulțumească pentru condițiile ma­teriale create mișcării spor­tive de masă și de perfor­manță. Dragostea lor, exprima­tă din inimă, se exteriorizează în cadența ritmată a pașilor, în jocul multicolor al eșarfelor, în mișcă­rile grațioase ale fetelor, în zvîc­­nirile viguroase ale gimnaștilor, în uralele care se multiplică în bătaia vîntului, în caligrafia gin­gașă a trupurilor care înscriu pe asfalt inițialele cuvintelor dragi tuturor : P.C.R., R.S.R., 1 Mai. Gîndurile li se contopesc cu cele ale miilor de oameni ai muncii prezenți, căci toate izvorăsc din hotărîrea nestrămutată de a-și înscrie și ei numele printre cei mai activi constructori ai socialis­mului. Sărbătoarea muncii e și sărbă­toarea lor. Căci performanțele, succesele se cuceresc prin străda­nii, prin eforturi, prin muncă asiduă, perseverență, cu pasiune și dragoste. Cugireanul Gheorghe I Popescu a urcat pe cel mai înalt podium al atletismului românesc prin muncă. Boxerul Alexandru Barna a ajuns vicecampion repu­blican de juniori prin muncă . . . Narcis Ciocîrlan, component al e­­chipei de fotbal Metalul Aiud, a fost selecționat în reprezentativa de juniori a țării, datorită muncii. Aiți și alți sportivi, alte și alte echipe au obținut victorii și s-au remarcat prin muncă. Sportul și munca nu se pot­­ despărți nicio­dată. Deschisă de două motociclete, ce poartă piramide simbolic executa­te, demonstrația sportivilor a con­tinuat cu grupurile de sportivi ai liceelor și școlilor profesionale din județ. Echipați în costume de o rară diversitate, în mîini cu bu­chete de flori, panglici, drapele, eșarfe și cercuri împodobite, ei au recurs la mijloace multiple, înce­­pînd de la exercițiile simple cu drapele sau cercuri și pînă la complicate desene pe asfalt, pentru a-și exprima bucuria, entuzias­mul, dragostea... Au apărut apoi coloanele pe ramuri de sport. Printre rînduri distingem figurile atleților asociațiilor sportive din Alba Iulia, Cugir și Ciumbrud, din care nu lipsește sulițașul Ni­colae Bob, de la Liceul agricol, ale­ fotbaliștilor­ juniori din Cugir Alba Iulia, ale gimnaștilor din Le­ș­­beș, Aiud, Blaj și Alba Iulia, ul­timii executînd cu virtuozitate o impunătoare piramidă. E rîndul celor mai puternici. Halterofilii Asociației sportive „Horea“ Alba Iulia, conduși de inimosul antre­nor Em­anoil Negr­eanu, calcă apă­sat prin fața tribunei, avîndu-l în frunte pe dublul campion național la culturism Hubertus Giosan. De tribună se apropie handbaliștii din Sebeș și Alba Iulia. Se re­marcă, în rîndurile lor, formației feminine Textila prezența Sebeș calificată recent la finala de ba­raj pentru promovarea în divizia B a campionatului național. Prin fața tribunei trec apoi schiorii Centrului de schi din Abrud, care au adus cu ei cite ceva din verdele și semeția Apu­senilor, tenismanii de la Asociația sportivă Metalurgistul Cugir și voleibaliștii din Alba Iulia, Blaj și Sebeș. Ei urmează îndeaproape un grup compact de sportivi din cadrul asociațiilor Voința din ju­deț, reprezentînd disciplinele fot­bal, handbal, oină, tir și volei. Parada sportivilor, această u­­riașă și exuberantă revărsare de forță și bucurie, de energie și optimism, este încheiată de tineri și tinere, elevi și eleve ai liceelor și școlilor profesionale din Alba Iulia, Blaj, Sebeș, Teiuș și Aiud care, prin grațioase exerciții de gimnastică și impresionante ovații, își manifestă dragostea față partid, încrederea și dorința fer­de­lă, a lor și a tuturor sportivilor din județ, de a obține rezultate tot mai valoroase. $ Gesturi spontane, de fierbinte recunoștință ale tinerei generații, pentru ca­pi, de partid și de stat, pentru copilăria fericită pe care o trăiește. Edițiile minunate create

Next