Unirea, mai 1971 (Anul 4, nr. 991-1016)
1971-05-16 / nr. 1004
ANUL IV, NR. 1004 DUMINICA, 16 MAI 1971 4 PAGINI, 30 BANI După 10 ani de existență prestigioasă C. P. L BLAJ — O UNITATE MATURĂ, DECISA LA ATICA NOI COTE DE AFIRMARE IN ECONOMIA NOASTRĂ Cu prilejul împlinirii a 10 ani de la inaugurarea Complexului de prelucrare a lemnului din Blaj, ieri și azi orașul de la confluența Tirnavelor a fost gazda unor ample manifestări, care au consemnat momentele mai importante înscrise în biografia acestui colectiv, treptele de maturizare și afirmare a potențelor sale creatoare. Evenimentul a reunit la Blaj numeroși specialiști și cadre de conducere din ramura exploatării și industrializării lemnului, proiectanți și constructori ai acestui complex, cadre universitare, mulți dintre participanți fiind semnatarii și coautorii punerii în funcțiune a primelor capacități de producție. Prezent la simpozion, ing. Ioan Rîmbu, adjunct al ministrului industriei lemnului, a adresat calde mulțumiri colectivului Complexului din Blaj, care in cei zece ani de existență și-a adus o contribuție însemnată la dezvoltarea întregii ramuri. Acest emoționant moment vine să confirme eficiența materializării politicii economice a partidului de industrializare echilibrată tuturor zonelor țării, de valorificare, la un nivel superior, a resurselor naturale. Amplasarea și strucția acestei moderne cetăți zona lemnului în „orașul luminilor“ însemnat pentru economia națională un început de drum, o operă de pionierat cu semnificații Aici, pe Cîmpia Libertății majore, conturat profilul, în urmă cu și au un deceniu, cea mai mare fabrică de placaj din țară, prima fabrică de plăci fibrolemnoase din țară, P.F.L.-ul din feig fiind totodată o noutate pe plan mondial. Adăugind la acest generic și faptul că în tehnologia de fabricare a mobilei s-a introdus aici, pentru prima dată, finisajul cu poliester, avem o imagine elocventă a ceea ce însemnat această premieră industrială, cu multiple semnificații, în viața economică a țării. Retrospectiva acestor ani coincide în timp cu transformări structurale adinei petrecute in viața orașului, care s-au răsfirnt profund in dinamica cotidiană a locuitorilor săi. Orașul cu nume de rezonanță istorică și-a alăturat noi dimensiuni economice, sociale și culturale, ca o replică viguroasă a prezentului la vechile ctitorii. Simpozionul organizat cu acest prilej a reliefat, prin diversitatea tematicii abordate, activitatea rodnică a acestei unități economice pe linia înfăptuirii sarcinilor stabilite de partid, preocupările permanente pentru valorificarea complexă și superioară a masei lemnoase, îmbunătățirea structurii producției, a calității produselor, dezvoltarea cercetării științifice aplicative și pregătirea cadrelor calificate. Fiecare din etapele parcurse a însemnat pentru acest colectiv un exigent examen al competenței și căutărilor fertile, o consolidare continuă a potențialului productiv al fabricilor de placaj, plăci fibrolemnoase, mobilă și binale din cadrul complexului. Eforturile comune ale colectivului se reflectă în dinamica principalilor indicatori tehnico-economici și financiari, în perfecționarea parametrilor constructivi și funcționali ai utilajelor și instalațiilor, aplicarea unor tehnologii moderne, precum și prin înfăptuirea unui program sistematic de modernizare prin lucrări de mică mecanizare. Un capitol distinct in cadrul simpozionului l-a constituit problema, cu largi implicații economice, privind valorificarea superioară integrală a masei lemnoase. Au reși ținut atenția inițiativele eficiente pe linia reducerii consumului, specific, prin diminuarea pierderilor de prelucrare, asimilarea în fabricație a unor produse cu consum minim de lemn și creșterea indicelui de industrializare a deșeurilor. Sînt sugestive cîteva cifre : în anul 1970 s-au economisit aproape 5 000 mc materie primă, valoarea produselor obținute dintr-un metru cub de masă lemnoasă ajungînd în prezent la 1865 lei, față de numai 989 lei cit s-a realizat în primul an de producție, întărirea compartimentului de concepție, inițiativele creatoare ale specialiștilor de aici se regăsesc în proiectarea, asimilarea și introducerea în fabricație, în acest răstimp, a 18 garnituri complete de mobilă și peste 300 diverse piese de mobilier. Un autentic certificat al competenței își află confirmarea în competiția produselor purtînd marca „C.F.L. Blaj“ pe piața externă, întrunind sufragii binemeritate. Statistic, livrările la export au crescut de 9 ori față de anul 1962, anul debutului pe meridianele globului, pentru ca în prezent produsele de aici să-și afirme, în peste 27 de țări, competitivitatea. Atît din referatele și comunicările prezentate la acest simpozion comemorativ, cit și din dezbaterile care au urmat s-a desprins pregnant ideea că această ctitorie industrială a însemnat nu numai înscrierea unui nou obiectiv pe harta economică, ci și o școală a experienței, a căutărilor și autodepășirilor, a, pepinieră de cadre și specialiști care și-au găsit împlinirea profesională. Pe drept cuvînt invitații și participanții la simpozion au recunoscut că la Blaj s-au format eșaloane de cadre bine pregătite, despre care, în industria lemnului se vorbește ca de o „șarjă de aur“. De altfel, mulți din această promoție, reveniți la locul unde au primit învestitura de specialiști, continuă experiența blăjană în alte cetăți ale lemnului, la Suceava, Pitești, Brașov, Tr. Severin, Focșani și in alte colțuri ale țării. Vorbim acum de un colectiv matur, închegat, decis să atingă noi cote de afirmare in angrenajul economiei noastre. Acum, la ora bilanțului, cei care multiplică caratele „aurului verde“ sunt conștienți că dubla calitate de proprietari făuritori ai mijloacelor de produciie și bunurilor materiale le conferă certitudinea unor împliniri continue, le incumbă noi răspunderi în transpunerea sarcinilor sporite ale actualului cincinal. Luînd cuvîntul în cadrul simpozionului, ing. Gheorghe Costea, secretar al Comitetului județean Alba al P.C.R., a felicitat, în numele biroului Comitetului județean de partid, colectivul Complexului de prelucrare a lemnului din Blaj pentru activitatea rodnică și prestigioasă desfășurată pe parcursul celor zece ani. Reliefînd sarcinile sporite ce revin economiei județului nostru, Complexului din Blaj, în actualul plan cincinal, vorbitorul și-a exprimat încrederea că experiența acumulată și hărnicia oamenilor muncii de aici se vor concretiza în noi succese, în ridicarea nivelului calitativ al întregii activități. Participanții la simpozion, în numele întregului colectiv de salariați de la C.P .I... Biaș au adresat 0 telegramă Comitetului Central al Partidului Comunist Român, personal tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, exprimîndu-și hotărirea unanimă de a traduce exemplar în viață sarcinile stabilite de cel de-al X-lea Congres al partidului. C.P.L. Blaj — Imaginea mașinii de formatizare din secția P.F.L. „Mureș, Mureș, apă lină...“ Deschid larg fereastra. Vreau să intre cît mai multă lumină în casă, cît mai multă liniște și parfum de primăvară. E un obicei pe care l-am deprins de acasă, de la părinți. E un gest sănătos, care întotdeauna mă îndeamnă la reflecții, la reverie. ...Mureșul curge lin, leneș, domestic. Cîmpurile, orbite de verdeață, îi surîd galeș, sorbindu-i răcoarea. „Mureș, Mureș apă lină“ — zice rapsodul, cîntîndu-i pacea și liniștea curgerii sale. O singură dată s-a întristat însă rapsodul de versul său, fiind nevoit să-l șteargă de pe strunele cîntecului. A fost într-un mai sumbru, cînd firea și-a renegat propriile sale legi, cînd stihia a ținut să facă ospăț în satele, orașele și casele noastre. A fost, cine-și mai aduce aminte, ceva cumplit, ceva ce mintea n-a putut pricepe, un crud atentat la însăși viața și existența omului. Imaginile de apocalips ale Mureșului dezlănțuit, ale caselor distruse de viitură, ale întreprinderilor lovite de furia apelor, sînt încă proaspete în mintea oamenilor și probabil nu se vor șterge încă, pînă cînd Mureșul va continua să-și ducă apele pe acest pămînt. — ...Mureșul curge lin. Lin curg și Tîrnavele și toate rîurile care s-au învolburat în acel mai de pomină. Apele lui îngînă alte cînturi, alte zile, altă viață. Pe malurile lui ogoarele emană verdeață, gem de sâmînța roadea lor, oamenii lucrează în tihnă la pregătirea recoltelor bogate. Cerul e albastru și tunetele negre au MEDITAȚII fost ferecate in cataracta neființei. Nimic nu mai amenință pacea zilei, munca harnică și roditoare a omului. Fabricile și și-au reluat de mult ritmul uzinele lor dinamic, umplind graficele de producție, în ciuda stagnării, cu cifre care sfidează amenințarea forțelor oarbe ale naturii. Oamenii și-au reclădit casele, căminele, și-au refăcut grădinile înnămolite, drumurile, parcurile. Totul respiră a prospețime, o bunăstare și belșug. Numai apelînd la fotografii, mai poți recunoaște locurile bîntuite de ape. ...Mureșul curge lin, își duce moi apele la vale. Rănile vindecat, oamenii și-au găsit s-ai liniștea sufletească, puterea de muncă. Și-au dat seama cit de puternici este omul, sentimentul lui de solidaritate în fața deznădejdii, cît de mărețe sînt faptele sale, care în acele zile de lupta crîncenă cu stihiile naturii și după aceea, în epopeea refacerii, au atins culmile sublimului. Oamenii, și în primul rînd comuniștii, și-au verificat în cel mai înalt grad cu putință dragostea de țară, de glia străbună. Chipul înfloritor al României socialiste in aceste zile de mai, care a înscris în cartea sa aniversarea gloriosului semicentenar al Partidului Comunist Român, atestă marea forță de mobilizare a poporului la chemarea partidului, uriașa sa putere de muncă și creație, sentimentul de adînc patriotism a tuturor celor ce muncesc înfrăți pe aceste străbune meleaguri. ...Mureșul curge lin, domo. Trista poveste din mai 1970 s-a dus ca o stafie, a căzut grea c o piatră în străfundul undelor sale. Gheorghe JURCA Ministrul relațiilor externe al Republicii Chile, Clodomiro Almeyda, va face o vizită oficială în România La invitația ministrului afacerilor externe, Corneliu Mănescu, ministrul externe al Republicii relațiilor Clodomiro Almeyda, va Chile, face o vizită oficială în Republica Socialistă România în perioada 20-23 mai 1971. VIZITA DI LIGII A TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘI,UZI LA COMPLEXUL AVICOL DI TITU In cursul dimineții de sîmbătă, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, secretarul general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, împreună cu tovarășul Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului Economic, a făcut o vizită de lucru la Complexul avicolă Titu din județul Dîmbovița. Secretarul general al partidului este întîmpinat cu deosebită căldură de un mare număr de țărani cooperatori din comunele Lungulețu, Răcari, Poiana, Corbii Mari, Braniștea, Costești-Vale, Odobești, Titu și din alte Potlogi, sate din împrejurimi. Cei prezenți ovaționează îndelung pentru partid, pentru conducătorul partidului și statului. Tovarășul Nicolae Ceaușescu este salutat la sosirea sa la Complexul avicol din Titu de tovarășii Iosif Banc, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, ministrul agriculturii, industriei alimentare, silviculturii și apelor, Matei Ghigiu,ministrul construcțiilor industriale, de membri ai conducerii Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Apelor. Sunt de față tovarășul Nicolae Tăbîrcă, prim-secretar al Comitetului județean Dîmbovița al P.C.R., președintele Consiliului popular județean, și alți reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat. Oaspeții sînt invitați să viziteze mai întîi moderna stație de incubație a complexului, unde se află expoziții de prezentare a celor mai importante realizări din sectorul avicol obținute la nivelul întregii țări. Apoi, directorul general al Complexului avicol Titu, Viorel Chiriță, prezintă tovarășului Nicolae Ceaușescu și celorlalți oaspeți parametrii noii unități dată parțial în folosință, cu un an și jumătate mai devreme, obiectiv de seamă în realizarea sarcinilor ce stau în fața zootehniei, precum și preocupările specialiștilor de aici de a înfăptui, in mod exemplar sarcinile trasate de partid și de stat. Organizat pe principiul producției industriale, complexul de la Titu are nouă ferme specializate în producerea de ouă, pentru creșterea păsărilor de producție, incubatoare, fabrică de nutrețuri combinate și abator propriu. El cuprinde 147 hale spațioase, în care procesele sunt mecanizate și recent, au intrat în automatizare funcțiune patru ferme de producție și au fost livrate primele tone de carne de pasăre pentru aprovizionarea populației bucureștene. Secretarul general al partidului se interesează îndeaproape de măsurile întreprinse în vederea creșterii eficienței economice și a asigurării dezvoltării, concomitent cu producția de carne, și a celei de ouă. Răspunzînd, ministerului subliniază, conducerea totodată, că în faza finală complexul va produce 20 000 tone carne de pasăre — a zecea parte din producția marfă prevăzută la sfîrșitul actualului cincinal. Oaspeților li se prezintă în continuare aproximativ 50 de utilaje, realizate de uzinele mecanice ale agriculturii, care au contribuit la mecanizarea proceselor de producție în toate fermele avicole din țară. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți oaspeți, sunt salutați de președinții mai multor cooperative agricole de producție din apropiere, care, în numele țăranilor cooperatori din comunele lor, exprimă ac nea mulțumire de a avea ca oaspete pe secretarul general al partidului. Ei înmînează tovarășului Nicolae Ceaușescu, celorlalți oaspeți, cadouri simbolice, angajîndu-se să-și aducă întreaga contribuție la dezvoltarea cooperativelor lor, la creșterea producției și îmbunătățirea activității economice, ca semn al recunoștinței pentru noile măsuri întreprinse de partid și de stat în vederea creșterii bunăstării țărănimii cooperatiste. Adresîndu-se cooperatorilor de față, tovarășul Nicolae Ceaușescu se mulțumește pentru primirea călduroasă făcută, laurează sănătate și fericire, noi succese în munca pentru obținerea unor recolte bogate. Oaspeții vizitează apoi halele de creșterea puilor pentru carne. Discuțiile ample purtate de tovarășul Nicolae Ceaușescu, de ceilalți conducători de partid și de stat cu specialiști, cu cadre de răspundere din Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Apelor, indicațiile secretarului general al partidului date și cu acest prilej pentru dezvoltarea mai rapidă a sectorului avicol, au constituit un nou imbold în activitatea oamenilor muncii de pe ogoare în înfăptuirea mărețelor sarcini trasate de Congresul X-lea al partidului pentru dezvolaltarea creșterii păsărilor în țara noastră. (Agerpres) PLENUM CONSILII UNIUNII JUDEȚENE A COOPERANILOR AGRICOLE DE PRODUCȚIE Sîmbătă, 15 mai a.c., a avut loc plenara Consiliului Uniunii județene a cooperativelor agricole de producție. Pe lângă membrii și membri supleanți ai consiliului, la plenară au luat parte președinții cooperativelor agricole de producție, președinții consiliilor intercooperatiste, reprezentanți ai Direcției generale a agriculturii, industriei alimentare, silviculturii și apelor, ai Filialei județene a Băncii agricole, activiști ai U.J.C.A.P. La plenară au participat tovarășii GEORGE HOMOȘTEAN, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean Alba al P.C.R., președintele Comitetului executiv al Cosiliului popular județean, secretari și membri ai biroului Comitetului județean de partid. Plenara a dezbătut și adoptat măsurile cuprinse în hotărîrea Comitetului Executiv al C.C. al P.C.H. cu privire la îmbunătățirea condițiilor de viață a membrilor cooperativelor agricole de producție. Tovarășul Mihai Gyorfi, vicepreședinte al Uniunii județene a C.A.P., a prezentat o informare privind aplicarea în viață a sarcinilor reieșite din Expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu la ședința de lucru de la C.C. al P.C.R. din luna noiembrie 1970, cu privire la organizarea și dezvoltarea activităților industriale și prestări de servicii in cooperativele agricole de producție. Pe marginea problemelor prezentate au luat cuvîntul, la discuții, tovarășii : Gheorghe Herman, președintele C.A.P. Măhăceni, Francisc Török, președintele Cooperativei agricole de producție Aiud I. Ion Rusu, președintele C.A.P. Ungurei, Ion Gruiță, președintele C.A.P. Hopîrta, Ion Fulea, președintele C.A.P. Gîrbova (Sebeș), Vasile Velicea, președintele C.A.P. Valea Lungă, Mihai Dobîrtă, președintele C.A.P. Cisteiul de Tîrnave, Petru Cianu, inginer-șef al C.A.P. Oarda, Toma Manciulea, președintele C.A.P. Alba Iulia, Mihail Schneider, președintele C.A.P. Cenade, Gabriela Mezei, președinta C.A.P. Unirea, Simion Cazan, președintele C.A.P. Tărtăria, Teodor Soporan, președintele C.A.P. Blaj, Alexandru Dogaru, șef de secție la U.N.C.A.P. Vorbitorii au arătat entuziasmul cu care au fost primite de către masa de membri cooperatori măsurile luate de conducerea superioară de partid pentru îmbunătățirea condițiilor lor de viață, precum și legile adoptate de M.A.N. pentru dezvoltarea și către înflorirea agriculturii noastre socialiste, exprimîndu-și, totodată, hotărîrea fermă de a-și înzeci eforturile pentru aplicarea în viață a întregului complex de , măsuri luate de partid și de stat privind îmbunătățirea organizării, planificării și conducerii agriculturii, de a munci cu elan sporit pentru creșterea producțiilor vegetale și animaliere. Participanții la discuții s-au referit, de asemenea, la măsurile luate de către conducerile unităților agricole cooperatiste privind organizarea și dezvoltarea activităților industriale, de prelucrare a produselor agricole, construcții și prestări servicii, în lumina legii apărute. In încheierea lucrărilor plenare a luat cuvîntul tovarășul GEORGE HOMOȘTEAN. Vorbitorul a subliniat necesitatea aplicării în viață, în fiecare cooperativă agricolă de producție, a măsurilor cuprinse în Expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu la ședința lucru de la C.C. al P.C.R. din de 23 noiembrie 1970, cu privire la îmbunătățirea organizării, planificării și conducerii agriculturii. In continuare, vorbitorul a arătat sarcinile ce stau în fața conducerilor cooperativelor agricole de producție pe linia organizării și dezvoltării activităților anexe, astfel incit să se asigure de lucru, în tot timpul anului. Au fost subliniate, de asemenea, sarcinile concrete ce stau în fața unităților, privind buna Întreținere a culturilor, recoltatul furajelor, pregătirea temeinică a campaniei de recoltare a culturilor păioase. Participanții la plenară au adoptat, apoi, textul unei telegrame adresate Comitetului Central Partidului Comunist Român, Iovaal rășului Nicolae Ceaușescu, personal, prin care oamenii muncii din agricultura județului Alba, români, maghiari, germani și de alte naționalități, își exprimă mulțumirea pentru grija pe care partidul poartă țărănimii, și hotărîrea lor e de a face totul pentru sporirea producțiilor agricole. • CREȘTE CAPACITATEA DE SPITALIZARE IN JUDEȚ. Sîntem informați de către Direcția sanitară județeană că numărul paturilor din cadrul a trei spitale unificate din județ va spori cu circa 70. Astfel vor fi extinse posibilitățile de cazare la Blaj, prin darea în folosință a secției noi de pediatrie, la secțiile de Interne și chirurgie în orașul Aiud și secția de chirurgie în orașul Ocna Mureș. tk IERI, 15 MAI A.C., LA CASA MUNICIPALA DE CULTURA DIN ALBA IULIA a avut loc un festival de gimnastică artistică. Spectacolul a fost realizat de elevi ai Liceului „Bethlen Gabor“ din Aiud, cu sprijinul Comitetului orășenesc U.T.C. Aiud. La acest program au participat un număr mare de elevi de la toate școlile de pe raza municipiului Alba Iulia. • LA UZINA DE PREPARARE A MINEREURILOR DIN ZLATNA s-a trecut la înlocuirea rotoarelor din fontă, de la celulele de flotație, cu rotoare din cauciuc. După cum reiese din studiul tehnic efectuat, folosirea noilor rotoare din cauciuc va reduce cheltuielile de întreținere cu 40 la sută, iar durata de utilizare a celulelor se va dubla. Db AUTOBAZA DIN ALBA IULIA a primit, de curînd un nou autobuz. Acesta și-a terminat perioada de rodaj și deja circulă pe traseele din județul nostru. De asemenea, autobaza a fost dotată cu încă două autocamioane 113-1,, care sunt folosite pentru tractarea remorcilor. A AM AFLAT DE LA ASOCIAȚIA CRESCĂTORILOR DE ALBINE, că zilele acestea s-a deschis noul sezon la stupăritul pastoral. Astfel, primele familii de albine (2100), au luat drumul Calafatului, care se vor înfrupta din uriașa plantație de salcîmi, care a înflorit mai devreme aici decît în alte părți ale țării. Sînt în curs de trimitere în zone cu salcîmi și alte eșaloane, prinzînd circa 2 000 de familii cula Ceru Băcăinți, Măhăceni, Valea Ampoiului, Blandiana etc. Recolta de miere se preliminează a fi, în decurs de cîteva săptămîni, de peste 40 000 kg. A ASTĂZI, IG MAI A.C., FORMAȚIA DE MUZICA UȘOARA a Casei municipale de cultură din Alba Iulia susține un spectacol de muzică ușoară în localitatea Berghin. Spectacolul se înscrie, alături de alte manifestări, în programul cultural-artistic ce are loc aici cu prilejul inaugurării noului cămin cultural din localitate. A LA STAȚIA HIDROLOGICA DIN ALBA IULIA a fost instalată o nouă stație meteorologică, înzestrată cu aparatură modernă, de înaltă precizie. Cu ajutorul ei se efectuează observații asupra temperaturii și umidității aerului, a presiunii atmosferice și a precipitațiilor. Noua stație colectează și unele date de la Centrul de prevederi Sibiu, împreună cu cele obținute prin ea, acestea folosesc la stabilirea unor prognoze ale vremii, zilnice și săptămînale, necesare informării operative a unităților interesate din județ. A LA AIUD, CRORAIONULUI 3IN ZONA MI- a fost dată în folosință o nouă și modernă creșă pentru copii. Noul local a fost dotat cu mobilier adecvat, precum și cu numeroase garnituri de jucării destinate micilor locatari. A ȘEFUL SERVICIULUI DE PRESTĂRI SERVICII ȘI PANIFICAȚIE de la I.J.E.COOP. Alba, tovarășul Gheorghe Ceanu, ne-a comunicat că mîine, 17 mai a.c., cooperația de consum va inaugura in comuna Săsciori o modernă brutărie. Noua unitate, amenajată într-o clădire a cărei construcție s-a terminat de curînd, este înzestrată cu agregate și instalații deosebit de utile, cum ar fi malaxoare, cazane, injectoare pentru motorină și altele. produce zilnic pentru Brutăria la locuitorii comunei amintite și așezărilor din apropiere peste 2 000 kg pline. * ■ [UNK]MII mill I INA ASTAZI, LA BRATISLAVA, CADRUL CAMPIONATULUI EUROPEAN DE FOTBAL, se va disputa partida dintre reprezentativele României și Cehoslovaciei.* Antrenorii celor două echipe au anunțat următoarele formații probabile : România : Răducanu, Sătmăreanu, Dinu, C. Dan, Mocanu, Anca, Dumitru, Neagu, Dembrovschi, Dumitrache, Lucescu . Cehoslovacia : Viktor, Dobias, Hrivnak (Rinovsky), Desiatnik, Taposzky, Poliak, Adamec, Fr. Vesely, Stratil, Kuna, Capkovici (Rabat). Meciul va începe la ora 18:00 (ora României) și va fi condus de arbitrul portughez Leita. Partida de la Bratislava va fi transmisă în întregime de posturile noastre de radio și televiziune. A FOSTUL MINISTRU URUGUAYAN AL AGRICULTURII, Carlos Frick Davis, a fost răpit vineri în plin centrul capitalei, Montevideo, de un grup de patru membri ai organizației ilegale de guerilă urbană „Tupamaros“. O altă tentativă de răpire industriașului Alfredo Deambrosis, a președintele Camerei de comerț, a eșuat în cursul aceleiași zile. Acesta a fost rănit grav și transportat de urgență la spital. A TREI ASTRONAUȚI AMERICANI vor petrece 56 de zile, la începutul anului viitor, izolați într-un simulator de altitudine la centrul spațial de la Houston. N.A.S.A. a precizat că această experiență urmărește, în primul rînd, să pregătească viitoarele misiuni din cadrul programului stației orbitale americane „Skylab“. fi efectuate, totodată, o serielor de cercetări și teste medicale pentru a stabili comportamentul astronauților în cursul unor astfel de misiuni. Această importantă experiență se va desfășura într-un simulator de altitudine de formă cilindrică, instalat în atelierul-laborator al centrului spațial de la Houston. Camera va avea dimensiunile încăperii principale a stației orbitale și va dispune de toate instalațiile tnp hard și dispozitivele acesteia.