Unirea, mai 1971 (Anul 4, nr. 991-1016)

1971-05-16 / nr. 1004

ANUL IV, NR. 1­004 DUMINICA, 16 MAI 1971 4 PAGINI, 30 BANI După 10 ani de existență prestigioasă C. P. L BLAJ — O UNITATE MATURĂ, DECISA LA ATICA NOI COTE DE AFIRMARE IN ECONOMIA NOASTRĂ Cu prilejul împlinirii a 10 ani de la inaugurarea Complexului de prelucrare a lemnului din Blaj, ieri și azi orașul de la confluența Tirnavelor a fost gazda unor ample manifestări, care au consemnat momentele mai importante înscrise în biografia acestui colectiv, trep­tele de maturizare și afirmare a potențelor sale creatoare. Eveni­mentul a reunit la Blaj numeroși specialiști și cadre de conducere din ramura exploatării și indus­trializării lemnului, proiectanți­­ și constructori ai acestui complex, cadre universitare, mulți dintre participanți fiind semnatarii și coautorii punerii în funcțiune a primelor capacități de producție. Prezent la simpozion, ing. Ioan Rîmbu, adjunct al ministrului in­dustriei lemnului, a adresat calde mulțumiri colectivului Complexu­lui din Blaj, care in cei zece ani de existență și-a adus o contribu­ție însemnată la dezvoltarea în­tregii ramuri. Acest emoționant moment vine să confirme eficiența materializă­rii politicii economice a partidului de industrializare echilibrată tuturor zonelor țării, de valorific­­a­re, la un nivel superior, a resurse­lor naturale. Amplasarea și strucția acestei moderne cetăți zon­a lemnului în „orașul luminilor“ însemnat pentru economia naționa­­­lă un început de drum, o operă de pionierat cu semnificații Aici, pe Cîmpia Libertății majore, conturat profilul, în urmă cu și­ au un deceniu, cea m­ai mare­ fabrică de placaj din țară, prima fabrică de plăci fibrolemnoase din țară, P.F.L.-ul din feig fiind totodată o noutate pe plan mondial. Adăugind la acest generic și faptul că în tehnologia de fabricare a mobilei s-a introdus aici, pentru prima dată, finisajul cu poliester, avem o imagine elocventă a ceea ce însemnat această premieră indus­­­trială, cu multiple semnificații, în viața economică a țării. Retrospectiva acestor ani coinci­de în timp cu transformări structu­rale adinei petrecute in viața ora­șului, care s-au răsfirnt profund in dinamica cotidiană a locuitori­lor săi. Orașul cu nume de rezo­nanță istorică și-a alăturat noi di­mensiuni economice, sociale și cul­turale, ca o replică viguroasă a prezentului la vechile ctitorii. Simpozionul organizat cu acest prilej a reliefat, prin diversitatea tematicii abordate, activitatea rod­nică a acestei unități economice pe linia înfăptuirii sarcinilor sta­­­bilite de partid, preocupările per­manente pentru valorificarea com­plexă și superioară a masei lem­noase, îmbunătățirea structurii pro­ducției, a calității produselor, dez­voltarea cercetării științifice apli­cative și pregătirea cadrelor califi­cate. Fiecare din etapele parcurse a însemnat pentru acest colectiv un exigent examen al competenței și căutărilor fertile, o consolidare continuă a potențialului productiv al fabricilor de placaj, plăci fibro­lemnoase, mobilă și binale din cadrul complexului. Eforturile co­mune ale colectivului se reflectă în dinamica principalilor indicatori tehnico-economici și financiari, în perfecționarea parametrilor con­structivi și funcționali ai utilajelor și instalațiilor, aplicarea unor teh­nologii moderne, precum și prin înfăptuirea unui program sistema­tic de modernizare prin lucrări de mică mecanizare. Un capitol distinct in cadrul sim­pozionului l-a constituit problema, cu largi implicații economice, pri­vind valorificarea superioară integrală a masei lemnoase. Au re­și ținut atenția inițiativele eficiente pe linia reducerii consumului, spe­cific, prin diminuarea pierderilor de prelucrare, asimilarea în fa­bricație a unor produse cu consum minim de­­ lemn și creșterea indi­celui de industrializare a deșeuri­lor. Sînt sugestive cîteva cifre : în anul 1970 s-au economisit aproape 5 000 mc materie primă, valoarea produselor obținute dintr-un metru cub de masă lemnoasă ajungînd în prezent la 1­865 lei, față de numai 989 lei cit s-a realizat în primul an de producție, întărirea comparti­mentului de concepție, inițiativele creatoare ale specialiștilor de aici se regăsesc în proiectarea, asimi­larea și introducerea în fabricație, în acest răstimp, a 18 garnituri complete de mobilă și peste 300 di­verse piese de mobilier. Un autentic certificat al compe­tenței își află confirmarea în com­petiția produselor purtînd marca „C.F.L. Blaj“ pe piața externă, în­trunind sufragii binemeritate. Sta­tistic, livrările la export au crescut de 9 ori față de anul 1962, anul debutului pe meridianele globului, pentru ca în prezent produsele de aici să-și afirme, în peste 27 de țări, competitivitatea. Atît din referatele și comunică­rile prezentate la acest simpozion comemorativ, cit și din dezbaterile care au urmat s-a desprins preg­nant ideea că această ctitorie in­dustrială a însemnat nu numai înscrierea unui nou obiectiv pe harta economică, ci și o școală a experienței, a căutărilor și auto­­depășirilor, a, pepinieră de cadre și specialiști care și-au găsit îm­plinirea profesională. Pe drept cuvînt invitații și participanții la simpozion au recunoscut că la Blaj s-au format eșaloane de cadre bine pregătite, despre care, în industria lemnului se vorbește ca de o „șarjă de aur“. De altfel, mulți din această promoție, reveniți la locul unde au primit învestitura de specialiști, continuă experiența blăjană în alte cetăți ale lemnului, la Suceava, Pitești, Brașov, Tr. Severin, Focșani și in alte colțuri ale țării. Vorbim acum de un colectiv ma­tur, închegat, decis să atingă noi cote de afirmare in angrenajul e­­conomiei noastre. Acum, la ora bi­lanțului, cei care multiplică cara­tele „aurului verde“ sunt conștienți că dubla calitate de proprietari făuritori ai mijloacelor de produc­­i­­ie și bunurilor materiale le con­feră certitudinea unor împliniri continue, le incumbă noi răspun­deri în transpunerea sarcinilor spo­rite ale actualului cincinal. Luînd cuvîntul în cadrul simpo­zionului, ing. Gheorghe Costea, se­cretar al Comitetului județean Alba al P.C.R., a felicitat, în numele biroului Comitetului județean de partid, colectivul Complexului de prelucrare a lemnului din Blaj pentru activitatea rodnică și pres­tigioasă desfășurată pe parcursul celor zece ani. Reliefînd sarcinile sporite ce revin economiei județu­lui nostru, Complexului din Blaj, în actualul plan cincinal, vorbitorul și-a exprimat încrederea că expe­riența acumulată și hărnicia oa­menilor muncii de aici se vor con­cretiza în noi succese, în ridicarea nivelului calitativ al întregii acti­vități. Participanții la simpozion, în nu­mele întregului colectiv de salariați de la C.P .I... Biaș au­ adresat 0 telegramă Comitetului Central al Partidului Comunist Român, personal tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, exprimîndu-și hotă­­rirea unanimă de a traduce exem­plar în viață sarcinile stabilite de cel de-al X-lea Congres al partidu­lui. C.P.L. Blaj — Imagine­a mașinii de formatizare din secția P.F.L. „Mureș, Mureș, apă lină...“ Deschid larg fereastra. Vreau să intre cît mai multă lumină în casă, cît mai multă liniște și parfum de primăvară. E un obicei pe care l-am deprins de acasă, de la părinți. E un gest sănătos, care întotdeauna mă îndeamnă la reflecții, la reverie. ...Mureșul curge lin, leneș, do­mestic. Cîmpurile,­ orbite de ver­deață, îi surîd galeș, sorbindu-i răcoarea. „Mureș, Mureș apă lină“ — zice rapsodul, cîntîndu-i pacea și liniștea curgerii sale. O singură dată s-a întristat însă rapsodul de versul său, fiind nevoit să-l șteargă de pe strunele cîntecului. A fost într-un mai sumbru, cînd firea și-a renegat propriile sale legi, cînd stihia a ținut să facă ospăț în satele, orașele și casele noastre. A fost, cine-și mai aduce aminte, ceva cumplit, ceva ce mintea n-a putut pricepe, un crud atentat la însăși viața și existen­ța omului. Imaginile de apocalips ale Mureșului dezlănțuit, ale ca­selor distruse de viitură, ale între­­prinderilor lovite de furia apelor, sînt încă proaspete în mintea oa­menilor și probabil nu se vor șterge încă, pînă cînd Mureșul va continua să-și ducă apele pe acest pămînt. — ...Mureșul curge lin. Lin curg și Tîrnavele și toate rîurile care s-au învolburat în acel mai de pomină. Apele lui îngînă alte cînturi, alte zile, altă viață. Pe malurile lui ogoarele emană verdeață, gem de sâmînța roade­a lor, oamenii lucrează în tihnă la pregătirea recoltelor bogate. Cerul e albastru și tunetele negre au MEDITAȚII fost ferecate in cataracta neființei. Nimic nu mai amenință pacea zi­lei, munca harnică și roditoare a omului. Fabricile și și-au reluat de mult ritmul uzinele lor dinamic, umplind graficele de producție, în ciuda stagnării, cu cifre care sfidează amenințarea forțelor oarbe ale naturii. Oame­nii și-au reclădit casele, căminele, și-au refăcut grădinile înnămolite, drumurile, parcurile. Totul respiră a prospețime, o bunăstare și belșug. Numai apelînd la fotografii, mai poți recunoaște locurile bîn­­tuite de ape. ...Mureșul curge lin, își duce­­ moi apele la vale. Rănile vindecat, oamenii și-au găsit s-ai li­niștea sufletească, puterea de muncă. Și-au dat seama cit de puternici este omul, sentimentul lui de solidaritate în fața deznă­dejdii, cît de mărețe sînt faptele sale, care în acele zile de lupta crîncenă cu stihiile naturii și după aceea, în epopeea refacerii, au atins culmile sublimului. Oa­menii, și în primul rînd comu­niștii, și-au verificat în cel mai înalt grad cu putință dragostea de țară, de glia străbună. Chipul înfloritor al României socialiste in aceste zile de mai, care a în­scris în cartea sa aniversarea glo­riosului semicentenar al Partidu­lui Comunist Român, atestă marea forță de mobilizare a poporului la chemarea partidului, uriașa sa putere de muncă și creație, senti­mentul de adînc patriotism a tuturor celor ce muncesc înfrăți­ pe aceste străbune meleaguri. ...Mureșul curge lin, domo. Trista poveste din mai 1970 s-a dus ca o stafie, a căzut grea c o piatră în străfundul undelor sale. Gheorghe JURCA Ministrul relațiilor externe al Republicii Chile, Clodomiro Almeyda, va face o vizită oficială în România La invitația ministrului a­­facerilor externe, Corneliu Mănescu, ministrul externe al Republicii relațiilor Clodomiro Almeyda, va Chile, face o vizită oficială în Republica Socialistă România în perioada 20-23 mai 1971. VIZITA DI LIGII A TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘI,UZI LA COMPLEXUL AVICOL DI­ TITU In cursul dimineții de sîmbătă, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, secretarul general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, împreună cu tovarășul Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezi­diului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului Economic, a făcut o vizită de lucru la Complexul avicol­ă Titu din județul Dîmbovița. Secretarul general al partidului este întîmpinat cu deosebită căldu­ră de un mare număr de țărani cooperatori din comunele Lungu­­lețu, Răcari, Poiana, Corbii Mari, Braniștea, Costești-Vale, Odobești, Titu și din alte Potlogi, sate din împrejurimi. Cei prezenți ova­ționează îndelung pentru partid, pentru conducătorul partidului și statului. Tovarășul Nicolae Ceaușescu este salutat la sosirea sa la Complexul avicol din Titu de tovarășii Iosif Banc, membru supleant al Comite­tului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Mi­niștri, ministrul agriculturii, indus­triei alimentare, silviculturii și apelor, Matei Ghigiu,­­ministrul construcțiilor industriale, de mem­bri ai conducerii Ministerului A­­griculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Apelor. Sunt de față tovarășul Nicolae Tăbîrcă, prim-secretar al Comitetu­lui județean Dîmbovița al P.C.R., președintele Consiliului popular județean, și alți reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat. Oaspeții sînt invitați să viziteze mai întîi moderna stație de incu­bație a complexului, unde se află expoziții de prezentare a celor mai importante realizări din sectorul a­­vicol obținute la nivelul întregii țări. Apoi, directorul general al Complexului avicol­­ Titu, Viorel Chiriță, prezintă tovarășului Nicolae Ceaușescu și celorlalți oaspeți parametrii noii unități dată parțial în folosință, cu un an și jumătate mai devreme, obiectiv de seamă în realizarea sarcinilor ce stau în fața zootehniei, precum și preocupările specialiștilor de aici de a înfăptui, in mod exemplar sarcinile trasate de partid și de stat. Organizat pe principiul producției industriale, complexul de la Titu are nouă ferme specializate în pro­ducerea de ouă, pentru creșterea păsărilor de­ producție, incubatoare, fabrică de nutrețuri combinate și abator propriu. El cuprinde 147 hale spațioase, în care procesele sunt mecanizate și recent, au intrat în automatizare­ funcțiune patru ferme de producție și au fost livrate primele tone de carne de pasăre pentru aprovizionarea populației bucureștene. Secretarul general al partidului se interesează îndeaproape de mă­surile întreprinse în vederea creș­terii eficienței economice și a asi­gurării dezvoltării, concomitent cu producția de carne, și a celei de ouă. Răspunzînd, ministerului subliniază, conducerea totodată, că în faza finală complexul va produce 20 000 tone carne de pasă­re — a zecea parte din producția marfă prevăzută la sfîrșitul actua­lului cincinal. Oaspeților li se pre­zintă în continuare aproximativ 50 de utilaje, realizate de uzinele me­canice ale agriculturii, care au con­tribuit la mecanizarea proceselor de producție în toate fermele avi­cole din­ țară. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, cei­lalți oaspeți, sunt salutați de pre­ședinții mai multor cooperative a­­gricole de producție din apropiere, care, în numele țăranilor coopera­tori din comunele lor, exprimă ac nea mulțumire de a avea ca oaspete pe secretarul general al partidului. Ei înmînează tovară­șului Nicolae Ceaușescu, celorlalți oaspeți, cadouri simbolice, anga­­jîndu-se să-și aducă întreaga con­tribuție la dezvoltarea cooperative­lor lor, la creșterea producției și îmbunătățirea activității economice, ca semn al recunoștinței pentru noile măsuri întreprinse de partid și de stat în vederea creșterii bunăstării țărănimii cooperatiste. Adresîndu-se cooperatorilor de față, tovarășul Nicolae Ceaușescu se mulțumește pentru primirea călduroasă făcută, la­urează sănă­tate și­­ fericire, noi succese în munca pentru obținerea unor re­colte bogate. Oaspeții vizitează apoi halele de creșterea puilor pentru carne. Discuțiile ample purtate de to­varășul Nicolae Ceaușescu, de cei­lalți conducători de partid și de stat cu specialiști, cu cadre de­­ răspundere din Ministerul Agricul­turii, Industriei Alimentare, Sil­viculturii și Apelor, indicațiile se­cretarului general al partidului date și cu acest prilej pentru dez­voltarea mai rapidă a sectorului avicol, au constituit un nou imbold în activitatea oamenilor muncii de pe ogoare în înfăptuirea mărețelor sarcini trasate de Congresul X-lea al partidului pentru dezvol­al­tarea creșterii păsărilor în țara noastră. (Agerpres) PLENUM CONSILII UNIUNII JUDEȚENE A COOPERANILOR AGRICOLE DE PRODUCȚIE Sîmbătă, 15 mai a.c., a avut loc plenara Consiliului Uniunii jude­țene a cooperativelor agricole de producție. Pe lângă membrii și membri supleanți ai consiliului, la plenară au luat parte președin­ții cooperativelor agricole de pro­ducție, președinții consiliilor inter­­cooperatiste, reprezentanți ai Di­recției generale a agriculturii, in­dustriei alimentare, silviculturii și apelor, ai Filialei județene a Băncii agricole, activiști ai U.J.C.A.P. La plenară au participat tovarășii GEORGE HOMOȘTEAN, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean Alba al P.C.R., președintele Comitetului executiv al Cosiliului popular ju­dețean, secretari și membri ai biroului Comitetului județean de partid. Plenara a dezbătut și adoptat măsurile cuprinse în hotărîrea Co­mitetului Executiv al C.C. al P.C.H. cu privire la îmbunătățirea condițiilor de viață a membrilor cooperativelor agricole de produc­ție. Tovarășul Mihai Gyorfi, vice­președinte al Uniunii județene a C.A.P., a prezentat o informare privind aplicarea în viață a sarci­nilor reieșite din Expunerea tova­rășului Nicolae Ceaușescu la șe­dința de lucru de la C.C. al P.C.R. din luna noiembrie 1970, cu privire la organizarea și dezvoltarea acti­vităților industriale și prestări de servicii in cooperativele agricole de producție. Pe marginea problemelor prezen­tate au luat cuvîntul, la discuții, tovarășii : Gheorghe Herman, pre­ședintele C.A.P. Măhăceni, Francisc Török, președintele Cooperativei agricole de producție Aiud I. Ion Rusu, președintele C.A.P. Ungurei, Ion Gruiță, președintele C.A.P. Hopîrta, Ion Fulea, președintele C.A.P. Gîrbova (Sebeș), Vasile Ve­­licea, președintele C.A.P. Valea Lungă, Mihai Dobîrtă, președintele C.A.P. Cisteiul de Tîrnave, Petru Cianu, inginer-șef al C.A.P. Oarda, Toma Manciulea, președintele C.A.P. Alba Iulia, Mihail Schnei­der, președintele C.A.P. Cenade, Gabriela Mezei, președinta C.A.P. Unirea, Simion Cazan, președintele C.A.P. Tărtăria, Teodor Soporan, președintele C.A.P. Blaj, Alexandru Dogaru, șef de secție la U.N.C.A.P. Vorbitorii au arătat entuziasmul cu care au fost primite de către masa de membri­ cooperatori mă­surile luate de conducerea superi­oară de partid pentru îmbunătă­țirea condițiilor lor de viață, pre­cum și legile adoptate de M.A.N. pentru dezvoltarea și către în­florirea agriculturii noastre socia­liste, exprimîndu-și, totodată, ho­tărîrea fermă de a-și înzeci efor­turile pentru aplicarea în viață a întregului complex de , măsuri luate de partid și de stat privind îmbunătățirea organizării, planifi­cării și conducerii agriculturii, de a munci cu elan sporit pentru creș­terea producțiilor vegetale și ani­maliere. Participanții la discuții s-au referit, de asemenea, la mă­surile luate de către conducerile unităților agricole cooperatiste pri­vind organizarea și dezvoltarea ac­tivităților industriale, de prelucra­re a produselor agricole, construc­ții și prestări servicii, în lumin­a legii apărute.­­ In încheierea lucrărilor plenare a luat cuvîntul tovarășul GEORGE HOMOȘTEAN. Vorbitorul a subliniat necesitatea aplicării în viață, în fiecare cooperativă agri­colă de producție, a măsurilor cu­prinse în Expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu la ședința lucru de la C.C. al P.C.R. din de 23 noiembrie 1970, cu privire la îm­bunătățirea organizării, planifi­cării și conducerii agriculturii. In continuare, vorbitorul a arătat sarcinile ce stau în fața conduceri­lor cooperativelor agricole de pro­ducție pe linia organizării și dez­voltării activităților anexe, astfel incit să se asigure de lucru, în tot timpul anului. Au fost subli­niate, de asemenea, sarcinile con­crete ce stau în fața unităților, privind buna Întreținere a culturi­lor, recoltatul furajelor, pregătirea temeinică a campaniei de recoltare a culturilor păioase. Participanții la plenară au adop­tat, apoi, textul unei telegrame a­­dresate Comitetului Central Partidului Comunist Român, Iova­al rășului Nicolae Ceaușescu, personal, prin care oamenii muncii din a­­gricultura județului Alba, români, maghiari, germani și de alte na­ționalități, își exprimă mulțumirea pentru grija pe care partidul poartă țărănimii, și hotărîrea lor e de a face totul pentru sporirea producțiilor agricole. • CREȘTE CAPACITATEA DE SPITALIZARE IN JUDEȚ. Sîntem informați de către Direcția sani­tară județeană că numărul patu­rilor din cadrul a trei spitale uni­ficate din județ va spori cu circa 70. Astfel vor fi extinse posibili­tățile de cazare la Blaj, prin darea în folosință a secției noi de pediatrie, la secțiile de Interne și chirurgie în orașul Aiud și secția de chirurgie în orașul Ocna Mureș. tk IERI, 15 MAI A.C., LA CASA MUNICIPALA DE CULTURA DIN ALBA IULIA a avut loc un festi­val de gimnastică artistică. Spec­tacolul a fost realizat de elevi ai Liceului „Bethlen Gabor“ din Aiud, cu sprijinul Comitetului oră­șenesc U.T.C. Aiud. L­a acest pro­gram au participat un număr mare de elevi de la toate școlile de pe raza municipiului Alba Iulia. • LA UZINA DE PREPARARE A MINEREURILOR DIN ZLATNA s-a trecut la înlocuirea rotoarelor din fontă, de la celulele de flo­­tație, cu rotoare din cauciuc. După cum reiese din studiul tehnic e­­fectuat, folosirea noilor rotoare din cauciuc va reduce cheltuielile de întreținere cu 40 la sută, iar durata de utilizare a celulelor se va dubla. Db AUTOBAZA DIN ALBA IU­LIA a primit, de curînd un nou autobuz. Acesta și-a terminat pe­rioada de rodaj și deja circulă pe traseele din județul nostru. De asemenea, autobaza a fost dotată cu încă două autocamioane 113-1,, care sunt folosite pentru tractarea remorcilor. A AM AFLAT DE LA ASO­CIAȚIA CRESCĂTORILOR DE ALBINE, că zilele acestea s-a deschis noul sezon la stupăritul pastoral. Astfel, primele familii de albine (2­100), au luat drumul Calafatului, care se vor înfrupta din uriașa plantație de salcîmi, care a înflorit mai devreme aici decît în alte părți ale țării. Sînt în curs de trimitere în zone cu salcîmi și alte eșaloane, prinzînd circa 2 000 de familii cu­­la Ceru Băcăinți, Măhăceni, Valea Ampoiului, Blandiana etc. Recolta de miere se preliminează a fi, în decurs de cîteva săptămîni, de peste 40 000 kg. A ASTĂZI, IG MAI A.C., FOR­MAȚIA DE MUZICA UȘOARA a Casei municipale de cultură din Alba Iulia susține un spectacol de muzică ușoară în localitatea Berghin. Spectacolul se înscrie, alături de alte manifestări, în program­ul cultural-artistic ce are loc aici cu prilejul inaugurării noului cămin cultural din locali­tate. A LA STAȚIA HIDROLOGICA DIN ALBA IULIA a fost instalată o nouă stație meteorologică, în­zestrată cu aparatură modernă, de înaltă precizie. Cu ajutorul ei se efectuează observații asupra temperaturii și umidității aerului, a presiunii atmosferice și a pre­cipitațiilor. Noua stație colectează și unele date de la Centrul de prevederi Sibiu, împreună cu cele obținute prin ea, acestea folosesc la sta­bilirea unor prognoze ale vremii, zilnice și săptămînale, necesare informării operative a unităților interesate din județ. A LA AIUD, CRORAIONULUI 3­IN ZONA MI- a fost dată în folosință o nouă și modernă creșă pentru copii. Noul local a fost dotat cu mobilier adecvat, precum și cu numeroase garnituri de jucării destinate micilor loca­tari. A ȘEFUL SERVICIULUI DE PRESTĂRI SERVICII ȘI PANIFI­CAȚIE de la I.J.E.COOP. Alba, tovarășul Gheorghe Ceanu, ne-a comunicat că mîine, 17 mai a.c., cooperația de consum va inaugura in comuna Săsciori o modernă brutărie. Noua unitate, amenajată într-o clădire a cărei construcție s-a terminat de curînd, este în­zestrată cu agregate și instalații deosebit de utile, cum ar fi ma­­laxoare, cazane, injectoare pentru motorină și altele. produce zilnic pentru Brutăria la locuitorii comunei amintite și așezărilor din apropiere peste 2 000 kg pline. * ■ [UNK]MII mill I IN­A ASTAZI, LA BRATISLAVA, CADRUL CAMPIONATULUI EUROPEAN DE FOTBAL, se va disputa partida dintre reprezenta­tivele României și Cehoslovaciei.* Antrenorii celor două echipe au­ anunțat următoarele formații pro­babile : România : Răducanu, Săt­­măreanu, Dinu, C. Dan, Mocanu, Anca, Dumitru, Neagu, Dem­­brovschi, Dumitrache, Lucescu . Cehoslovacia : Viktor, Dobias, Hrivnak (Rinovsky), Desiatnik, Taposzky, Poliak, Adamec, Fr. Vesely, Stratil, Kuna, Capkovici (Rabat). Meciul va începe la ora 18:00 (ora României) și va fi condus de arbitrul portughez Leita. Partida de la Bratislava va fi transmisă în întregime de postu­rile noastre de radio și televiziu­ne. A FOSTUL MINISTRU URU­GUAYAN AL AGRICULTURII, Carlos Frick Davis, a fost răpit vineri în plin centrul capitalei, Montevideo, de un grup de patru membri ai organizației ilegale de guerilă urbană „Tupamaros“. O altă tentativă de răpire industriașului Alfredo Deambrosis, a președintele Camerei de comerț, a eșuat în cursul aceleiași zile. A­­cesta a fost rănit grav și trans­portat de urgență la spital. A TREI ASTRONAUȚI AME­RICANI vor petrece 56 de zile, la începutul anului viitor, izolați în­­tr-un simulator de altitudine la centrul spațial de la Houston. N.A.S.A. a precizat că această ex­periență urmărește, în primul rînd, să pregătească viitoarele misiuni din cadrul programului stației or­bitale americane „Skylab“. fi efectuate, totodată, o serie­lor de cercetări și teste medicale pentru a stabili comportamentul astronau­­ților în cursul unor astfel de misiuni. Această importantă experiență se va desfășura într-un simulator de altitudine de formă cilindrică, instalat în atelierul-laborator al centrului spațial de la Houston. Camera va avea dimensiunile în­căperii principale a stației orbitale și va dispune de toate instalațiile tnp hard și dispozitivele acesteia.

Next