Unirea, septembrie 1971 (Anul 4, nr. 1096-1121)
1971-09-15 / nr. 1108
) 11 MIERCURI, 15 SEPTEMBRIE 1971 PAGINA A II-A UNIREA (Cuétieuaré ia p<g. a ill a) ÍN SPIRITUL UNEI ÎNALTE RESPONSABILITĂȚI PARTINICE ȘI AL COMBATIVITĂȚII REVOLUȚIONARE (Urmare dinl pag 1) mai éficienté dé muncă. Desigur, este întrutotul valabilă ți pentru activitatea organului de partid critica făcută de tovarășul Nicolae Ceaușescu că ocupîndu-ne mai mult de problemele economice — care trebuie să stea mereu ln preocupările principale — am neglijat activitatea de formare a omului de tip nou, de îmbogățire a cunoștințelor politice, ideologice, de cultură generală a membrilor de partid, a celorlalți oameni ai muncii. Aceste lucruri au făcut ca în organizațiile de partid, în masa muncitorilor, a țăranilor și intelectualilor, la învățământul de partid și ideologic să se dezbată uneori timid, de convingător, probleme esențiale cum sunt " conținutul etapei de făurire a societății socialiste, multilateral dezvoltate, rolul istoric al clasei muncitoare, rolul de conducător al partidului, raportul dintre fondul de consum și acumulare, relațiile socialiste, echitatea socialistă, cointeresarea materială, educația comunistă a membrilor de partid, educația moralcetățenească, problemele activității internaționale ale partidului nostru și altele. In unele părți se fac confuzii chiar din partea celor care sunt chemați să le clarifice, ceea ce dovedește o slabă pregătire politico-ideologică a unor lucrători din domeniul muncii ideologice, a unor secretari de comitete, a unor cadre cu munci de răspundere. Comitetul județean de partid biroul său, privește cu toată responsabilitatea, în mod autocritic și nu-și poate scuza cu nimic lipsurile în conducerea activității ideologică de educare marxist-leninistă a membrilor de partid, a celorlalți oameni ai muncii și tocmai din acest motiv consideră că are încă foarte mult de făcut pentru a se ridica la înălțimea sarcinilor puse în fața noastră. In același timp, a subliniat vorbitorul, nu pot fi cu nimic absolvite de răspundere comitetele de partid de la orașe și comune, activiștii trimiși să lucreze în fruntea acestora, cadrele cu munci de răspundere de la organizațiile de sindicat și tineret, din economie, din școli, instituții de cultură care răspund direct de conducerea întregii activități și unde au loc, manifestări, atitudini străine eticii noastre. Cauza principală a acestor stări de lucruri constă în slabul ..nivel a Unor adunări de partid, in neexercitarea cu competență a rolului de conducător al organelor și organizațiilor de partid, în neridicarea acestor adunări la înălțimea unor adevarate școli de educație comunistă. Aceasta pentru că nu se ia poziție față de lipsuri, nu se trag la răspundere cei vinovați, nu se pun în dezbatere problemele de bază pe care cu adevărat le solicită oamenii. Considerăm că nu de la biroul județean au învățat tovarășii de la comitetele cordunale de partid Ohaba, Cricău, Cetatea de Baltă, Stremț, Exploatarea minieră Haneș, de la unele ferme ale I.A.S. Jidvei, și Aiud. Unele organizații de bază de la Soda Ocna Mureș, Uzina mecanică Gugu, C.P.L. Blaj și altele să limiteze, pe lungi perioade, problematica adunărilor doar la aspecte informative despre mersul lucrărilor în întreprinderi sau campanii agricole, în loc să pună accentul pe munca cu oamenii, pe combaterea fenomenelor negative. Din astfel de motive apar unele cazuri de nesocotire a ajutorului pe care il pot primi din partea adunărilor de partid, chiar la unele cadre cu munci de răspundere. Cum este cazul tovarășului Nicolae David președintele Cooperativei meșteșugărești „Unirea“ din Sebeș. Ne întrebăm de unde atîta ușurință la Comitetul comunal de partid Mihalț care a pus în dezbatere modul cum se rezolvă scrisorile și sesizările oamenilor muncii, deși nu i se adresase nici măcar o scrisoare?. La Vidra, în loc ca membrii comitetului să se ocupe de sarcinile mari pe care le au, folosesc ședințele de comitet drept prilej de răfuieli personale, iar la Roșia de Secaș, Stremț, Bucerdea Vinoasă adunările iau sfîrșit fără a se adopta măsuri concrete. Nu este surprinzător că înțelegînd astfel rolul de conducător, Conținutul muncii de educație, apar o seamă de fenomene a tinerilor și a celorlalți oameni ai muncii. Așa se explică faptul că unii membrii de partid ca Piața Pamfil, de la organizația de bază Geamăna, Lupșa, Toader Tleana, Poiana Vadului, Gregor Ioan, cooperația Cîlnic, se situează pe poziții înapoiate, mistice. Concepții înapoiate despre lume și societate se mai întîlnesc chiar în rîndul unor tineri din Ohaba, Avram Iancu, Baia Română, la Sebeșel-Sebeș, Blaj, Vălișoara, Lunca Mureș, fteța, Alba Iuliă. Desigur, de organizațiile de partid din aceste localități au răspuns membrii Comitetului județean de partid, ai biroului care nu le-au ajutat suficient. Nici Comitetul de editură și artă, nici Inspectoratul de învățămînt și nici Comitetul județean U.T.C. n-au folosit toate mijloacele de care dispun pentru a face ca munca de Înrîurire a concepției noastre, să fie mai puternică. De aici se desprind sarcini și răspunderi sporite pentru întreaga muncă de propagandă, în folosirea judicioasă a intelectualilor, a bazei materiale, a formelor muncii politice și cultural-educative, a repartizării de sarcini tuturor membrilor de partid, a dezbaterii acestor probleme în organizațiile de bază, la ședințele plenare și birou. Datorită faptului că nu întotdeauna s-a lucrat cu suficientă exigență și nu s-a introdus peste tot Un spirit de disciplină, se manifestă, din partea unor cadre cu munci de răspundere, o seamă de practici dăunătoare, fie promovarea unor care vizează, interese înguste, personale, fie că recurg la o viață ușuratică, peste cazul tovarășului lap Niculae, director adjunct la Direcția muncii, Florea Anton, judecător la Alba Iulia, la care s-au manifestat o serie de abateri de la disciplină. De mai multă vreme, la Direcția județeană a poștei și telecomunicațiilor se semnalează o serie de abateri de la disciplină, iar directorul nu ia măsurile corespunzătoare. Rusan Ioan, director la I.L.F. Sebeș, în loc să ia poziție critică, să se intereseze de problemele unității, a făcut excursii, întreținînd relații neprincipiale cu șeful depozitului, care a delapidat 318 000 lei. Se pune firesc întrebarea oare nu există acolo o adunare generală a membrilor de partid ? Despre ce vorbim în ea ? Comitetele noastre de partid orășenești de ce nu acționează cu toată hotărîrea și intransigența pentru a curma definitiv asemenea practici ? Trebuie să punem capăt modului greșit, îngust în care gîndesc unele cadre din economia județului cu privire la dubla funcție pe care o îndeplinesc. In multe adunări de partid și active s-a ridicat cu insistență această problemă. Și pe bună dreptate,există o seamă de conducători de întreprinderi care la întrebarea ce gînduri. Ce probleme, ce stări de spirit sînt sau ce doresc muncitorii să cunoască — afirmă : „nu știu. Dar dacă întrebați pe cineva de la propagandă poate să vă spună“. Oare aceasta nu este și sarcina lor ? Unele comitete de la întreprinderi, că cele de la Ocna Mureș, Blaj, Aiud, din industria locală, atunci cînd se organizează diferite activități politice și cultural-educative se întreabă : oare directorul va fi de acord ? O seamă de propagandiști de la organizațiile de bază primesc un slab ajutor din partea acestor cadre. De ce nu se discută asemenea probleme la comitetele noastre orășenești și comunale, la cele pe întreprinderi, la organizațiile de bază ? De ce nu se ia poziție față, de asemenea, mentalitate și de ce nu se introduce peste tot, așa cum arăta tovarășul Nicolae Ceaușescu, concepția partidului nostru despre om, pe care trebuie să-l formăm cu toții, să-i facem mai capabil, mai disciplinat, mai plin de dăruire și pasiune ? Doar inginerul-șef, șefii de secții fac parte din comitetele orășenești de partid, din cele pe întreprindere și, în primul rînd, din organizațiile de bază. Acolo se discută de informarea politică, de agitația vizuală, de stațiile de radioficare, de gazetele de perete, de colectivele de agitatori, se stabilesc măsuri, se aprobă, sunt acceptate de toți. Atunci de ce nu se înfăptuiesc ? Aici este vorba de respectarea disciplinei de partid și nu se poate acceptă, nu se poate permite ca cineva să aibă două poziții, una în ședința de partid și alta în afara ei“. Credem că vina o poartă și comisia noastră economică, face mai mult dispecerat, precum și secretarul cu probleme economice pentru faptul că nu s-a ocupat îndeajuns de pregătirea politico-ideologică, a acestor cadre, de a-i forma ca adevărați oameni politici. Dacă ar trebui să ne referim la unele exemple bune din județ, apoi am dori ca toți directorii, inginerii-șefi de la întreprinderi, instituții să muncească așa cum lucrează tovarășul Groza Simion, directorul de la Fabrica „Sebeșul“, precum și tovarășul Roșca Nicodim, de la Uzina mecanică Cugir, care, pe lângă sarcinile profesionale, se ocupă și de activitatea politică. In acest fel grndim Căplet lucra și celelalte cadre cu munci de răspundere din județ. Tocmai de aceea încă în cursul acestei luni să se organizeze la toate comitetele orășenești și comunale de partid, o dezbatere cu această categorie de cadre și să se explice încă o dată sarcinile ce le revin, semnificația aprecierilor tovarășului Nicolae Ceaușescu privind dubla răspundere ce o au, că ei sunt trimiși acolo, de partid, pentru a înfăptui sarcinile partidului și ca atare să fie înrolați în întregul proces de formare a conștiinței socialiste, de lărgire a formelor muncii politice, ee organizare științifică a informării oamenilor muncii, de utilizare a tuturor mijloacelor de influențare. Atragem atenția și asupra unui alt fenomen din munca unor cadre de răspundere, și anume acela de-a nu duce pînă la capăt măsurile ce se stabilesc. De atîtea ori s-a insistat pentru extinderea schimbului II și III în întreprinderi, ori această problemă încă nu este rezolvată nici la Cugir, nici la Alba Iulia, nici la Ocna Mureș, nici la Blaj și în multe alte locuri. Considerăm că deopotrivă poartă răspunderea atît comitetele orășenești de partid respective, cit și comitetele de direcție de la aceste întreprinderi, precum și membrii biroului Comitetului județean de partid care lucrează în aceste localități. Apoi cazul tovarășului Guță Valentin, președintele Unitunii județene a cooperativelor de consum, a conducerii Direcției comerciale județene cărora deși li s-au arătat lipsurile în lumina controlului efectuat, nu militează cu destulă convingere, nu caută soluții, nu se frămîntă pentru a le lichida. Noi punem această problemă pentru a nu lăsa ca prestigiul partidului nostru să fie umbrit de anumiți lucrători din comerț, de lipsurile lor în aprovizionare, în desfacere și deservire a populației, lipsuri care determină nemulțumiri, iar o seamă de oameni, mai puțin pregătiți, nu văd de fapt că vinovatul este cel deservește direct. Tovarășii care-i trebuie să lucreze ca adevărați oameni politici, aici se cere o amplă și am spune prin excelență muncă politică, de educație, civilizație, ori dînșii nu acorda acestei laturi atenția cuvenită, iar uneori nu primesc nici critica justă de la subalterni. Acte grave de indisciplină, de părăsire a locului de muncă, de subapreciere a unor hotărîri Sînt și în rîndul inginerilor agronomi, a medicilor veterinari, așa cum este cazul la Siminelăuș, Valea Lungă, Tătîrlaua,Săliște și alții. Lucrătorii Direcției agricole se ocupă prea puțin de educarea lor. E adevărat, acționează, dar o fac numai prin intermediul măsurilor administrative. Se impune ca întîlnirile ce se organizează cu aceștia, în munca directă, să siste mai mult pe formarea șefilor moral-cetățenească, pe încadrarea în activitățile educative din satele și comunele noastre. La unele cooperative agricole de producție se manifestă încă o seamă de obiceiuri și aspecte retrograde ca : furturi, încălcări ale legalității, acte de indisciplină, neglijențe și o proastă gospodărire a avutului obștesc, fapt care arată limpede cite goluri și deficiențe, ce grad scăzut de înfiuire au activitățile politice și educative desfășurate la organizațiile de partid și in masa țăranilor cooperatori. Trebuie să dea mai mult de gîndit, să se lucreze intr-un spirit cu adevărat revoluționar, într-o ținută de înaltă responsabilitate in întregul județ, mai ales la organizațiile de partid din : Roșia de Secaș, Tău, Cergău, Sînbenedic, Vingard, Săliște, Ghirbom etc., unde aceste fenomene sînt mai pronunțate și unde, de altfel, munca ideologică, de propagandă nu este condusă corespunzător și datorită faptului că tovarășii noștri secretari și locțiitori nu văd încă în această activitate o pîrghie puternică, de îndreptare, de poziție în lichidarea acestor mentalități. Grav este și faptul că tocmai unii președinți de C.A.P.-uri ca : Spătăceanu Petru-Cergău , Fulea loan — Gîrbova de Sebeș, Șandru Ioan — Cricău, nu respectă indicațiile organelor superioare, nu iau poziție împotriva acestor fenomene, nu luptă ca, împreună cu consiliile de conducere, să întroneze un spirit de ordine și disciplină în unități. Datorită unui asemenea stil de muncă a fost posibil ca la C.A.P. Sebeș să fie sacrificate, dintr-o gravă neglijență, 30 de capete de animale mari. Noi credem că membrii de partid trimiși în conducerea Uniunii județene a C.A.P. au făcut puțin, împreună cu întregul lor aparat, în această direcție și că trebuie să-și îmbunătățească mult activitatea de ridicare a rolului consiliilor de conducere, a cadrelor cu munci de răspundere, a dezvoltării unei activități vii, permanente, în forme multiple, pentru ridicarea conștiinței socialiste în rîndul țărănimii noastre cooperatiste. Combaterea actului infracțional, rămășiță a orînduirii burgheze în mentalitatea unor cetățeni din județ, nu a constituit peste tot o prezență activă în cîmpul preocupărilor politice și cultural-educative al organelor și organizațiilor de partid, a celor de masă, a consiliilor populare, a instituțiilor de cultură, școlilor, precum și al lucrătorilor din justiție, tratîndu-se uneori cu blîndețe aceste fapte reprobabile, rușinoase, care lovesc în munca cinstită și care înjosesc demnitatea umană. Tocmai datorită acestor fapte a fost posibil ca de la începutul anului să fie săvirșite o seărhă de infracțiuni mai ales în orașele Sebeș, Alba Iulia, Cugir, în comunele Ighiu, Șpring, Mirăslău,Mogoș și altele. Pot oare comitetele de partid respective să fie satisfăcute de munca pe care au desfășurat-o ? Aici credem că alături de organizațiile de partid o mare răspundere o au și comuniștii din fruntea conducerii procuraturii, tribunalului și miliției județene pentru faptul de-a nu fi introdus în rîndul lucrătorilor de aici, un suficient spirit partinic, combativ și exigent, o acțiune de amploare pe diverse planuri și în felurite forme de cunoaștere a legilor, semnificației lor începînd cu activitatea de a judeca pînă la colectivitatea de unde a venit individul în instanță. Tocmai de aceea cerem tuturor lucrătorilor din acest domeniu să-și lărgească în viitor cuprinderea terenului, ridicîndu-și in același timp pregătirea profesională, politică și ideologică, paralel cu întărirea profilului lor moral în spiritul documentelor de partid pe care le dezbatem. In activitatea consiliilor populare se mențin încă o seamă de neajunsuri în înfăptuirea sarcinilor ce le revin, în munca cu deputații, în mobilizarea maselor de oameni la activitățile patriotice, de interes obștesc, pe linia asigurării condițiilor materiale la unitățile de cultură, școli. O seamă de cadre din conducerea acestor consilii au săvîrșit grave abateri pentru care s-au luat măsuri de îmllcuirea lor, iar alții sunt în cercetare. Așa spre exemplu Pînca Gheorghe fost președinte la Cergău, Cutean Ioan de la Cîlnic, Pleșă Anton de la Cricău, Neag Cornel de la Vadul Moților, care au avut o serie de abateri de la disciplină. Asemenea cazuri dovedesc lipsa unui nivel corespunzător de pregătire politică, ideologică, față de care și Comitetul executiv al consiliului popular județean poartă răspunderea de-a nu fi acționată cu operativitate, de-a nu fi intervenit la timpul potrivit pentru curmarea acestor stări de lucruri, tn industria locală, pe șantierele de construcții de locuințe, în activitatea de sistematizare a localităților sunt încă lipsuri. Multe din scrisorile și sesizările oamenilor muncii nu sunt rezolvate cu operativitate, în unele cazuri se fac promisiuni fără finalizare. Aici trebuie să criticăm atitudinea tovarășilor vicepreședinți de la consiliul județean pentru că uneori se dă dovadă de automulțumire în urma unor rezultate obținute și nu manifestă exigență sporită față de lipsurile unor cadre pe care le coordonează. Credem că este chiar timpul potrivit să le atragem atenția asupra modului cum trebuie să aprecieze felul cum îndrumă și controlează activitatea unităților, să le recomandăm că, fiind tineri, să se preocupe cu elanul, pasiunea lor, să conducă la înfăptuirea sarcinilor de plan, la înlăturarea unor neajunsuri în domeniul de care răspund. Există apoi la unii secretari de comitete de partid atît de la orașe, cit și de la comune, la o seamă de locuiitori și alți activiști, tendința de a nu acționa cu toată convingerea pentru introducerea, în practica muncii de propagandă, a unor forme și metode de influențare ce și-au dovedit pe deplin eficacitatea. De fiecare dată biroul Comitetului județean de partid insistat, a explicat, a organizat o seamă de activități model, cu prilejul instruirilor, a pregătirii propagandiștilor și lectorilor, comisiilor pe probleme , cu agitatorii, prin intermediul presei, a tipăriturilor și cu toate acestea continuă încă în multe locuri a se practica în munca politică și culturaleducativă doar conferințe sau învățămîntul de partid. Aceasta constituie, tovarăși, o îngustare a muncii, o slabă receptivitate și, pînă la urmă, un act de indisciplină. Cei care pierd sunt comuniștii, sunt masele largi de oameni pentru care suntem, puși să lucrăm, să-i educăm, să le stimulăm gîndirea, să le oferim o gamă largă și variată de manifestări. Tocmai lipsa acestui sistem în muncă, nefolosirea tuturor pâighiilor de înmurire face ca la comitetele de partid din Stremț, Hopîrta, Mirăslău, Doștat, Roșia Montană, Vidra, Rimetea, Blandiana, în atelierele secțiile de la C.P.L. Blaj, Soda Ocșina Mureș, „Căprioara“ Sebeș, U.M. Cugir, Atelierele centrale Alba lulia, „Mureșul“ Aiud, la gurile forestiere, pe șantierele de construcții, la întreprinderea minieră Baia de Arieș și altele, agitația Vizuală, munca cu agitatorii, stațiile de radioficare, brigada artistică de agitație, gazetele satirice, presa de partid, informarea și consultarea oamenilor nu sunt folosite, fapt care face să scadă puterea de influență a muncii politice și culturaleducative de formare a conștiinței socialiste, tocmai din cauză că oamenii nu primesc, refuză să asculte și să vadă doar aceleași și aceleași forme ale muncii. Sigur că aici avem și membrii ai comitetului județean de partid, că in nenumărate rînduri au plecat acolo și tovarăși de la secția de propagandă și de la secția Organizatorică și de la comisia economică, precum și membri ai biroului județean de partid, secretarii acestuia, dar nu au intervenit pentru îndreptarea lipsurilor de semnalat în această direcție. ,S-au , Vrem să punem in evidență, să criticăm un obicei cu efect negativ în activitatea de înrîurire a oamenilor și care, prin cazurile întîlnite, capătă dimensiunile unui fenomen ce va trebui de îndată înlăturat din sistemul de muncă al comitetelor de partid. Este vorba de modul defectuos în care sunt folosite forțele de care dispunem pentru desfășurarea activității de propagandă, a muncii politice și cultural-educative. Se știe că atît la orașe, cit și la sate avem un număr foarte mare de intelectuali : ingineri, medicii juriști, profesori, cadre cu pregătire medie, dar de ani de zile se folosesc mereu aceiași, oameni în diferite activități. Aceasta determină o nepermisă disproporție între centrele de comună și satele aparținătoare, între centrul orașului și cartierele sau localitățile care-i aparțin. Oare Comitetele municipal și orășenești de partid Alba Iulia, Aiud, Blaj, Sebeș, Ocna Mureș și altele care au sute și sute de intelectuali în școli, spitale, întreprinderi nu sunt în stare să asigure o activitate vie, multilaterală, în rîndul oamenilor care trăiesc în aceste localități și unde trebuie să recunoaștem că munca de educație marxist-leninistă, de influențare și formare a conștiinței socialiste este încă slabă, uneori ocazională și nesemnificativă? La comune se știe doar că majoritatea oamenilor trăiesc nu la centru de comună, ci în satele aparținătoare, îndepărtate. Ei au un nivel de pregătire mai redus, în conștiința unora mai persistă rămășițe ale vechii mentalități și tocmai aici, unde nevoile o câl mai mult, comitetele noastre de partid nu pun în valoare întregul potențial de care dispun pentru a dezbate, a explica membrilor de partid, maselor de oameni, tineretului concepția marxist-leninistă a partidului nostru despre lume și viață, a face mai larg cunoscute hotărîrile partidului) a explica și clarifica o seamă de probleme pe care oamenii le ridică, din dorința de-a cunoaște mai bine, sensul măsurilor luate în diferte domenii ale dezvoltării noastre ți care, de altfel, îi interesează direct. Asemenea situații întâlnim mai ales la Jidvei, Unirea, Baia de Arieș, Girbova, Valea Lungă, Mogoș, Roșia de Secaș, Berghin, Sintimbru, Pian și altele. Iată de ce se impune din partea tuturor organelor noastre de partid din județ să intervină pentru a încadra intr-un energic, proces de muncă unitar, cu sarcini bine proporționate, toți intelectualii orașelor și comunelor, asigurînd astfel o mai mare forță de pătrundere a politicii interne și externe a partidului, a ideilor și indicațiilor de mare valoare cuprinse în cuvîntările tovarășului Nicolae Ceaușescu, pentru ca ele să ajungă operativ în toate localitățile, să fie cunoscute și aplicate de toate categoriile de oameni ai muncii. Avem deficiențe încă în munca de primire in partid, în Conducerea acestei activități și apoi de educare a tinerilor membri de partid. Aici nu am reușit să facem suficient pentru întărirea rîndurilor partidului în unitățile comerciale, in unitățile forestiere, pe șantierele de construcții, precum și nici în ceea ce privește primirea femeilor în partid. Credem că acest lucru se datorește și faptului că secția organizatorică, secretarul cu problemele organizatorice, nu a găsit întotdeauna și nu a reușit să introducă, în stilul și metodele de muncă ale organelor și organizațiilor de partid, a secretarilor acestora forme și mijloace adecvate. Sunt încă un număr destul de mare de membri de partid sancționați pentru o seamă de fapte ce contravin prevederile statutare. Grav este faptul că și unele cadre cu munci de răspundere pe linie de partid au săvîrșit abateri care i-au compromis în fața comuniștilor, a maselor de oameni ai muncii. Desigur, organul județean de partid a acționat cu combativitate, a luat măsuri pînă la scoaterea din muncă, așa cum a fost cazul tovarășului Ioan Viorel, secretar al Comitetului orășenesc de partid Câmpeni, Apostu Nicolae, secretar al Comitetului comunal de partid Roșia de Secaș, Moraru Simion, secretar la Comitetul comunal de partid Sîntimbru, Lambrea Vaier, instructor județean și alții care pentru abateri, pentru promovarea intereselor personale n-au mai putut fi menținuți în aceste funcții. Credem însă că nu am acordat suficient ajutor pentru a preveni și a nu lăsa ca prestigiul organelor de partid să fie știrbit de asemenea fapte. Sunt apoi unii membri ai comitetului județean de partid ca Anca Marin, de la I.M. Aiud, Raica Laurean, fost director la Liceul din Blaj, și alții care nu au activat în sprijinul îndeplinirii hotărârilor Comitetului județean de partid. Ceea ce ne reproșăm este faptul de-a nu-i fi pus în discuția plenarelor Comitetului județean, de-a nu-i fi adus în fața biroului său. In ansamblul muncii politicoideologice de o mare însemnătate sunt problemele de educare, formare și pregătire a tineretului în spiritul înaltelor idealuri ale comunismului, al activității practice, a sarcinilor pe care le ridică făurirea viitorului fericit al poporului nostru. Putem spune că în județul nostru, ca și în întreaga țară avem un tineret bun, participant activ la viața economică, politică și socialculturală, un tineret cu înalte calități morale, care își aduce o reală contribuție la realizarea sarcinilor în diferite sectoare de activitate. Avem unități economice, cum sunt : Uzina mecanică Cugir, ■ Fabrica „Sebeșul“, Porțelanul și altele, unde peste 50 la sută din efectivul forței de muncă o constituie tinerii între 18-23 ani și care, datorită energiei și elanului cu care muncesc, a unei înalte conștiințe față de obligațiile profesionale, își îndeplinesc și chiar depășesc lună de lună sarcinile de producție. Trebuie să spunem însă, că deși există rezultate bune în muncă tineretului, în educarea acestuia, pe alocuri, se mențin încă fenomene negative pe linia pregătirii sale politico-ideologice și profesionale privind atitudinea față de muncă, în familie și societate, in relațiile sociale. Se pot vedea adesea încă tineri, in plină zi de lucru, bătînd străzile sau pierzind vremea în cafenele, în timp ce părinții lor sunt la serviciu în uzine, fabrici, instituții, pe ogoare. Rău este că asemenea manifestări sunt favorizate de multe ori, chiar de unti părinți, pe care îi auzim zicînd: „lăsă, de ce să mai muncească și copiii noștri că doar am lucrat noi destul în trecut“. Mai ales în rîndul acestora apare mentalitatea greșită că societatea ar fi obligată să le satisfacă nevoile și interesele, fără ca ei să participe la munca productivă, unde se creează valorile materiale și spirituale ale țării. Neîncadrați în producție, într-o formă de muncă organizată, ocupându-se in mică măsură organele și organizațiile noastre de partid de formare și educarea lor, unii dintre ei cad sub influențe mistico-religioase, încalcă legalitatea socialistă, săvirșesc o seamă de abateri. Avem asemenea exemple la Alba Iulia, Aiud, Blaj, Ocna Mureș, în comune ca : Ohaba, Fărău, Vidra, Bistra și altele. Manifestări ale unor concepții înapoiate se întîlnesc și în ținuta vestimentară, în tendințele de cosmopolitism, de subapreciere a realităților nostre socialiste și de plocomire in fața a tot ce este străin. In loc să combată asemenea manifestări, profesorul Apetrei Petre. In timp ce funcționa la Liceul din Abrud se încuraja, în Unele situații s-a mers pînă acolo incit în activitatea cluburilor* tineretului, ale sindicatelor, la casele de cultură, la unele cămine Culturale și-au găsit loc programe care au cuprins piese muzicale înregistrate de la posturi de radio occidentale și au fost retransmise cu prilejul unor acțiuni care, de obicei, au fost însoțite de consumuri de băuturi alcoolice, dansuri decadente. Sub ochii Comitetului județean U.T.C. la Clubul tineretului din municipiul Alba Iulia s-au prezentat piese muzicale decadente, solicitate și înregistrate de membrii orchestrei. Iar această formație cu un tîmplăorchestrală și-a luat numirea de „Memphis“. S-a semnalat de asemenea, că in internate, dormitoare comune, in diferite colectivități se citesc și se organizează împrumuturi de cărți străine, cu un conținut care propagă violența, modul de viață burghez și parazitar, fenomene împotriva cărora nu s-au luat poziții combative, nu s-a creat o puternică opinie de masă. Toate aceste neajunsuri, cit și altele ce s-au manifestat în activitatea tineretului se datoresc, în primul rînd, comitetelor orășenești și comunale de partid, organizațiilor de bază care nu s-au preocupat îndeaproape de activitatea organizațiilor U.T.C., de munca educativă desfășurată în rîndul diverselor categorii de tineri. Organele de partid au sarcina să conducă direct, să orienteze cu competență și în permanență munca cultural-educativă în rîndul tineretului, să antreneze organizațiile, U.T.C. în inițierea unor activități care să vizeze direct participarea tineretului la muncă, pentru realizarea și depășirea sarcinilor le stau în față. De asemenea, concesiderăm că la Comitetul județean U.T.C., membrii de partid trimiși să conducă această muncă nu reușesc să organizeze timpul liber al tineretului în mod educativ. Trebuie să criticăm aspru faptul că la nivel de județ există o permanentă discuție între tovarășii de la U.T.C., Comitetul pentru cultură și artă și sindicat, în legătură cu organizarea unor activități comună. Uneori aceste discuții nu sunt principiale și socotim că aici, prin neunirea acestor forțe, munca în rîndul tineretului este slabă. De aici se imprimă apoi un stil defectuos de muncă și la orașe comune. Atragem atenția tovarășișilor să părăsească acest fel neprincipial de muncă, să treacă la activitate organizată, la o susținută muncă politică, de educare marxist-leninistă a tineretului. O mare răspundere ia pregătirea tineretului pentru viață, în formarea unei concepții și unui orizont științific despre natură și societate o are școala, învățătorii, profesorii și educatorii, cărora le încredințăm copiii noștri pentru a-i forma ca oameni adevărați, competenți folositori patriei. In învățămîntul de stat, așa cum sublinia tovarășul Nicolae Ceaușescu la Consfătuirea de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei și al activității politice și cultural-educative ) „Este necesar să așezăm munca educativă pe principii sănătoase... toți profesorii, toți învățătorii trebuie să fie și specialiști și educatori, dacă nu îndeplinesc ambele condiții nu pot fi promovați în aceste funcții“. Analizînd lucrurile în acest context se poate constata că mai avem încă destule cadre didactice care nu acordă muncii educative atenția cuvenită. Adesea ele pun excesiv accentul pe transmiterea cunoștințelor, neglijind latura educativă a procesului de învățămînt. Organizațiile de partid din Școli care poartă răspunderea pentru întregul proces instructiv-educativ nu au reușit, în toate cazurile, să se ridice la înălțimea îndatoririlor și atribuțiilor ce le-au fost acordate. Lipsa de fermitate, slăbirea rolului de conducere de către Unele organizații de partid a procesului instructiv-educativ, insuficienta muncă politico-ideologică desfășurată în rîndul cadrelor didactice s-au reflectat în activitatea de Învățămînt, în stările de lucruri negative existente intr-o serie de școli. Din această cauză își mai desfășoară activitatea în învățămînt încă Unele cadre didactice Cu prejudecăți mistice. Sint cunoscute cazurile profesoarei Drăgan Iima, absolventă a unui institut de invățămînt superior, repartizată la Școala generală din Sohodol, profesoara Ilie Eugenia, de la Zlatna, sau a învățătoarei Macavei Aura din Bucium care mai împărtășesc idei mistice. Ce exemple pozitive pot constitui pentru tineret, pentru pionieri și școlari aceste cadre și altele din Ohaba, Săliște, Vinț, Teiuș, Ocna Mureș care pot fi vazute participînd frecvent la activitatea diferitelor culte religioase ? Este inadmisibil ca în condițiile actuale să mai avem cadre didactice cum sînt : Cîrnaț Liviu, de la Galda de Sus, Ilea Teodor, directorul școlii de la Gîrbova de Jos, Scorța loan, Scorța Zoe și Codrean Cornel de la Liceul din Sebeș care în nenumărate rînduri s-au prezentat la cursuri în stare de ebrietate. De asemenea, au fost semnalate și cazuri la Cugir, Găină, Casă de copii Sîrtcrai și altele, unde cadre didactice înlocuiesc munca de educație cu măsuri nepedagogice. Trebuie să spunem că și în rîndul unor cadre care predau științele sociale, a unor directori de școli generale și licee se manifestă atitudini ce nu corespund eticii, normelor de conviețuire socială. Ca o consecință a slabei munci politico-educative, a nivelului deologic scăzut in cadrul unor collective de muncă de la școlile din Tău, Stremț, Cimpeni, Sîntimbru, Obreja, sînt frecvente cazuri de disensiuni, discuții neprincipiale care afectează procesul de învățămînt și care favorizează un climat nesănătos de muncă, cu repercusiuni negative, atît asupra prestigiului și activității Cadrelor didactice, ci mai ales asupra instruirii și educării elevilor. Nu în suficientă măsură se insistă și se cultivă la elevi dragostea față de muncă, orientarea spre diferite profesii, în raport cu aptitudinile elevilor. Cum poate fi calificată o asemenea concepție cu privire la orientarea profesională a elevilor, cînd unele cadre didactice, cum a fost cazul la Ocna Mureș, unde cu prilejul unei vizite la ,.Salina“ se explica elevilor de către profesori că în cazul care nu vor învăța bine vor ajunnge mineri, ca și cînd această meserie ar fi dezonorantă pentru om. Ne întrebăm cu ce viziune asupra rellicii de miner s-au întors elevii în urma acestei vizite la întreprinderea minieră. Noi apreciem că Inspectoratul școlar județean nu acționează cu destulă operativitate pentru curma cu exigență asemenea maanifestări. Unii tovarăși din corpul de inspectori tratează cu blîndețe aceste aspecte. Credem apoi că este necesar să se impună cadrelor didactice din județ să participe efectiv și la activitățile culturaleducative ce au loc în sate și orașe. Comitetele orășenești și comunale de partid să se ocupe mai mult de școli, în așa fel ca organizațiile de partid să promoveze un spirit combativ și militant, să asigure un climat sănătos de muncă în toate unitățile școlare, să organizeze și să conducă pregătirea politico-ideologică a tuturor cadrelor didactice, să cultive la acestea un inalt spirit de intransigență față de lipsuri, spiritul revoluționar în toate acțiunile din școli și în afara acestora. Consiliul județean al pionierilor, președintele acestuia, să fie mai receptivi la schimbările noi care apar și să imprime în pregătirea președinților de detașamete o mai intensă îndrumare politico-ideologică. Activitatea instituțiilor de cultură, cămine, cluburi case de cultură, biblioteci, cinematografe nu a reușit să se ridice întotdeauna la nivelul sarcinilor încredințate, nefiind adevărate tribune de popularizare largă a politicii partidului și statului nostru. Adesea activitatea culturală s-a rezumat la manifestări artistice, festivaluri și concursuri de amploare organizate în centre mai importante, neglijându-se activitatea concretă de la locurile de muncă, din fabrici uzine de pe șantierele de construcșiii, din unitățile agricole și satele mai îndepărtate. Deficiența principală constă in aceea că atît repertoriile cit și activitatea de răspîndire a cunoștințelor nu au un caracter militant, combativ, iar munca de îndrumare directă, a căminelor culturale se desfășoară slab, nu are continuitate. Informarea politică, programul de brigadă artistică, conținutul de idei a manifestărilor de la casele de cultură, cămine, lasă însă mult de dorit, unii tovarăși sunt slab pregătiți politici și ideologic și nu stăpînesc suficient metodologia muncii culturale. Tovarășul Ciobota Nicolae, președintele Comitetului județean de cultură și artă va trebui să-și îmbunătățească simțitor munca cu lucrătorii de la comitet, pentru că aceștia să fie pătrunși de mai multă responsabilitate în tot ce fac. Comitetul pentru cultură și artă trebuie să lucreze în viitor, așa cum arăta tovarășul Nicolae Ceaușescu, ca un organism de partid, Care să îndrume activitatea cultural-educativă, toată să exercite rolul principal în orientarea întregii rețele culturale de masă, să dezvolte activități militante, să educe masele in spiritul patriotismului și internaționalismului.