Unirea, septembrie 1971 (Anul 4, nr. 1096-1121)

1971-09-15 / nr. 1108

) 11 MIERCURI, 15 SEPTEMBRIE 1971 PAGINA A II-A UNIREA (Cuétieuaré ia p<g. a ill a) ÍN SPIRITUL UNEI ÎNALTE RESPONSABILITĂȚI PAR­­TINICE ȘI AL COMBATIVITĂȚII REVOLUȚIONARE (Urmare dinl pag 1) mai éficienté dé muncă. Desigur, este întrutotul valabilă ți pentru activitatea organului de partid critica făcută de tovarășul Nicolae Ceaușescu că ocupîndu-ne mai mult de problemele economice — care trebuie să stea mereu ln preocupările principale — am ne­glijat activitatea de formare a omu­lui de tip nou, de îmbogățire a cunoștințelor politice, ideologice, de cultură generală a membrilor de partid, a celorlalți oameni ai muncii. Aceste lucruri au făcut ca în or­ganizațiile de partid, în masa mun­citorilor, a țăranilor­ și intelectua­lilor, la învățământul de partid și ideologic să se dezbată uneori timid, de convin­gător, probleme esențiale cum sunt " conținutul eta­pei de făurire a societății socia­liste, multilateral dezvoltate, rolu­l istoric al clasei muncitoare, rolul de conducător al partidului, rapor­tul dintre fondul de consum și acumulare, relațiile socialiste, echi­tatea socialistă, cointeresarea ma­terială, educația comunistă a mem­brilor de partid, educația moral­­cetățenească, problemele activității internaționale ale partidului nostru și altele. In unele părți se fac con­fuzii chiar din partea celor care sunt chem­ați să le clarifice, ceea ce dovedește o slabă pregătire po­­litico-ideologică a unor lucrători din domeniul muncii ideologice, a unor secretari de comitete, a unor cadre cu munci de răspundere. Comitetul județean de partid biroul său, privește cu toată res­ponsabilitatea, în mod autocritic și nu-și poate scuza cu nimic lipsu­rile în conducerea activității ideo­logică de educare marxist-leninistă a membrilor de partid, a celorlalți oameni ai muncii și tocmai din acest motiv consideră că are încă foarte mult de făcut pentru a se ridica la înălțimea sarcinilor puse în fața noastră. In același timp, a subliniat vor­bitorul, nu pot fi cu nimic absol­vite de răspundere comitetele de partid de la orașe și comune, ac­tiviștii trimiși să lucreze în frun­tea acestora, cadrele cu munci de răspundere de la organizațiile de sindicat și tineret, din economie, din școli, instituții de cultură care răspund direct de conducerea în­tregii activități și unde au loc, ma­nifestări, atitudini străine eticii n­oastre. Cauza principală a acestor stări de lucruri constă în slabul ..nivel a Unor adunări de partid, in ne­­exercitarea cu competență a rolu­lui de conducător al organelor și organizațiilor de partid, în neri­­dicarea acestor adunări la înălți­mea unor adevarate școli de edu­cație comunistă. Aceasta pentru că nu se ia poziție față de lip­­suri, nu se trag la răspundere cei vinovați, nu se pun în dezbatere problemele de bază pe care cu a­­devărat le solicită oamenii. Con­siderăm că nu de la biroul jude­țean au învățat tovarășii de la co­mitetele cordunale de partid Ohaba, Cricău, Cetatea de Baltă, Stremț, Exploatarea minieră Haneș, de la unele ferme ale I.A.S. Jidvei, și Aiud. Unele organizații de bază de la Soda Ocna Mureș, Uzina me­canică Gugu­, C.P.L. Blaj și altele să limiteze, pe lungi perioade, pro­blematica adunărilor doar la as­pecte informative despre mersul lucrărilor în întreprinderi sau cam­panii agricole, în loc să pună ac­­cen­tul pe munca cu oamenii, pe combaterea fenomenelor negative. Din astfel de motive apar unele cazuri de nesocotire a ajutorului pe care il pot primi din partea a­­dunărilor de partid, chiar la unele cadre cu munci de răspundere. Cum este cazul tovarășului Nicolae David președintele Cooperativei meșteșugărești „Unirea“ din Sebeș. Ne întrebăm de unde atîta ușu­rință la Comitetul comunal de par­tid Mihalț­ care a pus în dezbatere modul cum se re­zolvă scrisorile și sesizările oamenilor muncii, deși nu i se a­­dresase nici măcar o scrisoare?. La Vidra, în loc ca membrii comite­tului să se ocupe de sarcinile mari pe care le au, folosesc ședințele de comitet drept prilej de răfuieli personale, iar la Roșia de Secaș, Stremț, Bucerdea Vinoasă adună­rile iau sfîrșit fără a se adopta măsuri concrete. Nu este surprinzător că înțele­­gînd astfel rolul de conducător, Conținutul muncii de educație, apar o seamă de fenomene a tinerilor și a celorlalți oameni ai muncii. Așa se explică faptul că unii membrii de partid ca Piața Pam­­fil, de la organizația de bază Gea­măna, Lupșa, Toader Tleana, Po­iana Vadului, Gregor Ioan, coope­rația Cîlnic, se situează pe poziții înapoiate, mistice. Concepții îna­poiate despre lume și societate se mai întîlnesc chiar în rîndul unor tineri din Ohaba, Avram Iancu, Baia Română, la Sebeșel-Sebeș, Blaj, Vălișoara, Lunca Mureș, fteța, Alba Iuliă. Desigur, de organiza­țiile de partid din aceste locali­tăți au răspuns membrii Comite­tului județean de partid, ai birou­lui care nu le-au ajutat suficient. Nici Comitetul de editură și artă, nici Inspectoratul de învățămînt și nici Comitetul județean U.T.C. n-au folosit toate mijloacele de care dispun pentru a face ca mun­ca de Înrîurire a concepției noas­tre, să fie mai puternică. De aici se desprind sarcini și răspunderi sporite pentru întreaga muncă de propagandă, în folosirea judicioasă a intelectualilor, a bazei materiale, a formelor muncii politice și cul­­tural-edu­cative, a repartizării de sarcini tuturor membrilor de par­tid, a dezbaterii acestor probleme în organizațiile de bază, la ședin­țele plenare și birou. Datorită faptului că nu întotdea­una s-a lucrat cu suficientă exi­gență și nu s-a introdus peste tot Un spirit de disciplină, se mani­festă, din partea unor cadre cu munci de răspundere, o seamă de practici dăunătoare, fie promovarea unor care vizează, interese în­guste, personale, fie că recurg la o viață ușuratică, peste cazul tova­rășului lap Niculae, director ad­junct la Direcția muncii, Florea Anton, judecător la Alba Iulia, la care s-au manifestat o serie de a­­bateri de la disciplină. De mai multă vreme, la Direcția județea­nă a poștei și telecomunicațiilor se semnalează o serie de abateri de la disciplină, iar directorul nu ia măsurile corespunzătoare. Rusan Ioan, director la I.L.F. Sebeș, în loc să ia poziție critică, să se in­tereseze de problemele unității, a­ făcut excursii, întreținînd relații neprincipiale cu șeful depozitului, care a delapidat 318 000 lei. Se pu­ne firesc întrebarea oare nu exis­tă acolo o adunare generală a membrilor de partid ? Despre ce vorbim în ea ? Comitetele noastre de partid orășenești de ce nu ac­ționează cu toată hotărîrea și in­transigența pentru a curma defi­nitiv asemenea practici ? Trebuie să punem capăt modului greșit, îngust în care gîndesc u­­nele cadre din economia județului cu privire la dubla funcție pe care o îndeplinesc. In multe adunări de partid și active s-a ridicat cu in­sistență această problemă. Și pe bună dreptate,­­există o seamă de conducători de întreprinderi care la întrebarea ce gînduri. Ce pro­bleme, ce stări de spirit sînt sau ce doresc muncitorii să cunoască — afirmă : „nu știu. Dar dacă în­trebați pe cineva de la propagan­dă poate să vă spună“. Oare a­­ceasta nu este și sarcina lor ? U­­nele comitete de la întreprinderi, că cele de la Ocna Mureș, Blaj, Aiud, din industria locală, atunci cînd se organizează diferite acti­vități politice și cultural-educative se întreabă : oare directorul va fi de acord ? O seamă de propagan­diști de la organizațiile de bază primesc un slab ajutor din partea­­ acestor cadre. De ce nu se discută asemenea probleme la comitetele noastre orășenești și comunale, la cele pe întreprinderi, la organiza­țiile de bază ? De ce nu se ia po­ziție față, de asemenea, mentali­tate și de ce nu se introduce peste tot, așa­­ cum arăta tovarășul Nicolae Ceaușescu, concepția par­tidului nostru despre om, pe care trebuie să-l formăm cu toții, să-i facem mai capabil, mai disciplinat, mai plin de dăruire și pasiune ? Doar inginerul-șef, șefii de secții fac parte din comitetele orășenești de partid, din cele pe întreprinde­re și, în primul rînd, din organiza­țiile de bază. Acolo se discută de informarea politică, de agitația vi­zuală, de stațiile de radioficare, de gazetele de perete, de colecti­vele de agitatori, se stabilesc mă­suri, se aprobă, sunt acceptate de toți. Atunci de ce nu se înfăptu­iesc ? Aici este vorba de respecta­rea disciplinei de partid și nu se poate acceptă, nu se poate permi­te ca cineva să aibă două poziții, una în ședința de partid și alta în afara ei“. Credem că vina o poar­tă și comisia noastră economică, face mai mult dispecerat, precum și secretarul cu probleme econo­mice pentru faptul că nu s-a ocu­­pat îndeajuns de pregătirea poli­­tico-ideologică, a acestor cadre, de a-i forma ca adevărați oameni po­litici. Dacă ar trebui să ne referim la unele exemple bune din județ, a­­poi am dori ca toți directorii, ingi­­nerii-șefi de la întreprinderi, in­stituții să muncească așa cum lu­crează tovarășul Groza Simion, di­rectorul de la Fabrica „Sebeșul“, precum și tovarășul Roșca Nico­­dim, de la Uzina mecanică Cugir, care, pe lângă sarcinile profesiona­le, se ocupă și de activitatea poli­tică. In acest fel grndim Că­plet lucra și c­elelalte cadre cu munci de răspundere din județ. Tocmai de aceea încă în cursul acestei luni să se organizeze la toate co­­mitetele orășenești și comunale de partid, o dezbatere cu această ca­tegorie de cadre și să se explice încă o dată sarcinile ce le revin, semnificația aprecierilor tovarășu­lui Nicolae Ceaușescu privind du­bla răspundere ce o au, că ei sunt trimiși acolo, de partid, pentru a înfăptui sarcinile partidului și ca atare să fie înrolați în întregul proces de formare a conștiinței so­cialiste, de lărgire a formelor muncii politice, e­e organizare ști­ințifică a informării oamenilor muncii, de utilizare a tuturor mij­loacelor de influențare. Atragem atenția și asupra unui alt fenomen din munca unor cadre de răspundere, și anume acela de-a nu duce pînă la capăt măsurile ce se stabilesc. De atîtea ori s-a in­sistat pentru extinderea schimbu­lui II și III în întreprinderi, ori această problemă încă nu este re­zolvată nici la Cugir, nici la Alba Iulia, nici la Ocna Mureș, nici la Blaj și în multe alte locuri. Con­­siderăm că deopotrivă poartă răs­punderea atît comitetele orășenești de partid respective, cit și comi­tetele de direcție de la aceste în­treprinderi, precum și membrii bi­roului Comitetului județean de partid care lucrează în aceste lo­calități. Apoi cazul tovarășului Guță Valentin, președintele Unitu­­nii județene a cooperativelor de consum, a conducerii Direcției co­merciale județene cărora deși li s-au arătat lipsurile în lumina controlului efectuat, nu militează cu destulă convingere, nu caută so­luții, nu se frămîntă pentru a le lichida. Noi punem această proble­mă pentru a nu lăsa ca prestigiul partidului nostru să fie umbrit de anumiți lucrători din comerț, de lipsurile lor în aprovizionare, în desfacere și deservire a populați­ei, lipsuri care determină nemul­țumiri, iar o seamă de oameni, mai puțin pregătiți, nu văd de fapt că vinovatul este cel deservește direct. Tovarășii care-i tre­buie să lucreze ca adevărați oa­meni politici, aici se cere o amplă și am spune prin excelență muncă politică, de educație, civilizație, ori dînșii nu acorda acestei laturi a­­tenția cuvenită, iar uneori nu pri­mesc nici critica justă de la subal­terni. Acte grave de indisciplină, de părăsire a locului de muncă, de subapreciere a unor hotărîri Sînt și în rîndul inginerilor agronomi, a medicilor veterinari, așa cum este cazul la Siminelăuș, Valea Lungă, Tătîrlaua,­­Săliște și alții. Lucrătorii Direcției agricole se o­­cupă prea puțin de educarea lor. E adevărat, acționează, dar o fac numai prin intermediul măsurilor administrative. Se impune ca în­­tîlnirile ce se organizează cu a­­ceștia, în munca directă, să siste mai mult pe formarea șe­fi­lor moral-cetățenească, pe încadrarea în activitățile educative din satele și comunele noastre. La unele cooperative agricole de producție se manifestă încă o sea­mă de obiceiuri și aspecte retro­grade ca : furturi, încălcări ale legalității, acte de indisciplină, ne­glijențe și o proastă gospodărire a avutului obștesc, fapt care arată limpede cite goluri și deficiențe, ce grad scăzut de înfiuire au ac­tivitățile politice și educative des­fășurate la organizațiile de partid și in masa țăranilor cooperatori. Trebuie să dea mai mult de gîn­­dit, să se lucreze intr-un spirit cu adevărat revoluționar, într-o ținu­tă de înaltă responsabilitate in întregul județ, mai ales la organi­zațiile de partid din : Roșia de Se­caș, Tău, Cergău, Sînbenedic, Vin­­gard, Săliște, Ghirbom etc., unde aceste fenomene sînt mai pronun­țate și unde, de altfel, munca i­­deologică, de propagandă nu este condusă corespunzător și datorită faptului că tovarășii noștri secre­tari și locțiitori nu văd încă în această activitate o pîrghie puter­nică, de îndreptare, de poziție în lichidarea acestor mentalități. Grav este și faptul că tocmai u­­nii președinți de C.A.P.-uri ca : Spătăceanu Petru-Cergău , Fulea loan — Gîrbova de Sebeș, Șandru Ioan — Cricău, nu respectă indica­țiile organelor superioare, nu i­au poziție împotriva acestor fenome­ne, nu luptă ca, împreună cu con­siliile de conducere, să întroneze un spirit de ordine și disciplină în unități. Datorită unui asemenea stil de muncă a fost posibil ca la C.A.P. Sebeș să fie sacrificate, dintr-o gravă neglijență, 30 de ca­pete de animale mari. Noi credem că membrii de par­tid trimiși în conducerea Uniunii județene a C.A.P. au făcut puțin, împreună cu întregul lor aparat, în această direcție și că trebuie să-și îmbunătățească mult activi­tatea de ridicare a rolului consili­ilor de conducere, a cadrelor cu munci de răspundere, a dezvoltă­rii unei activități vii, permanente, în forme multiple, pentru ridica­rea conștiinței socialiste în rîndul țărănimii noastre cooperatiste. Combaterea actului infrac­țional, rămășiță a orînduirii burgheze în mentalitatea unor cetățeni din județ, nu a con­stituit peste tot o prezență activă în cîmpul preocupărilor politice și cultural-educative al organelor și organizațiilor de­ partid, a celor de masă, a consiliilor populare, a in­stituțiilor de cultură, școlilor, pre­cum și al lucrătorilor din justiție, tratîndu-se uneori cu blîndețe a­­ceste fapte reprobabile, rușinoase, care lovesc în munca cinstită și care înjosesc demnitatea umană. Tocmai datorită acestor fapte a­ fost posibil ca de la începutul a­­nului să fie săvirșite o seărhă de infracțiuni mai ales în orașele Sebeș, Alba Iulia, Cugir, în comu­nele Ighiu, Șpring, Mirăslău,­Mo­­goș și altele. Pot oare comitetele de partid respective să fie satisfă­cute de munca pe care au desfă­­șurat-o ? Aici credem că alături de organizațiile de partid o mare răs­pundere o au și comuniștii­ din fruntea conducerii procuraturii, tribunalului și miliției județene pentru faptul de-a nu fi introdus în rîndul lucrătorilor de aici, un suficient spirit partinic, combativ și exigent, o acțiune de amploare pe diverse planuri și în felurite forme de cunoaștere a legilor, semnificației lor începînd cu acti­­­vitatea de a judeca pînă la colecti­vitatea de unde a venit individul în instanță. Tocmai de aceea cerem tuturor lucrătorilor din acest do­meniu să-și lărgească în viitor cu­prinderea terenului, ridicîndu-și in același timp pregătirea profesiona­lă, politică și ideologică, paralel cu întărirea profilului lor moral în spiritul documentelor de partid pe care le dezbatem. In activitatea consiliilor popu­lare se mențin încă o seamă de ne­ajunsuri în înfăptuirea sarcinilor ce le revin, în munca cu deputații, în mobilizarea maselor de oameni la activitățile patriotice, de interes obștesc, pe linia asigurării condiți­ilor materiale la unitățile de­ cul­tură, școli. O seamă de cadre din conducerea acestor consilii au să­­vîrșit grave abateri pentru care s-au lu­at măsuri de îmllcu­irea lor, iar alții sunt în cercetare. Așa spre exemplu Pînca Gheorghe fost președinte la Cergău, Cutean Ioan de la Cîlnic, Pleșă Anton de la Cricău, Neag Cornel de la Vadul Moților, care au­­ avut o serie de abateri de la disciplină. Asemenea cazuri dovedesc lipsa unui nivel corespunzător de pregătire politi­că, ideologică, față de care și Co­mitetul executiv al consiliului popular județean poartă răspunde­rea de-a nu fi acționat­ă cu opera­tivitate, de-a nu fi intervenit la timpul potrivit pentru curmarea acestor stări de lucruri, tn indus­tria locală, pe șantierele de con­strucții de locuințe, în activitatea­­ de sistematizare a localităților sunt încă lipsuri. Multe din scrisorile și sesizările oamenilor muncii nu sunt rezolvate cu operativitate, în unele cazuri se fac promisiuni fă­ră finalizare. Aici trebuie să criti­căm atitudinea tovarășilor vice­președinți de la consiliul județean pentru că uneori se dă dovadă de automulțumire în urma unor rezul­tate obținute și nu manifestă e­­xigență sporită față de lipsurile unor cadre pe care le coordonea­ză. Credem că este chiar timpul potrivit să le atragem atenția a­­supra modului cum trebuie să a­­precieze felul cum îndrumă și controlează activitatea unităților, să le recomandăm că, fiind tineri, să se preocupe cu elanul, pasiunea lor, să conducă la înfăptuirea sar­cinilor de plan, la înlăturarea u­­nor neajunsuri în domeniul de ca­re răspund. Există apoi la unii secretari de comitete de partid atît de la ora­șe, cit și de la comune, la o sea­mă de locuiitori și alți activiști, tendința de­ a nu acționa cu toată convingerea pentru introducerea, în practica muncii de propagandă, a unor forme și metode de influ­ențare ce și-au dovedit pe deplin eficacitatea. De fiecare dată biroul Comitetului județean de partid insistat, a explicat, a organizat o­­ seamă de activități model, cu pri­lejul instruirilor, a pregătirii pro­pagandiștilor și lectorilor, comisi­ilor pe probleme­ , cu agitatorii, prin intermediul presei, a tipări­turilor și cu toate acestea conti­nuă încă în multe locuri a se prac­tica în munca politică și cultural­­educativă doar conferințe sau în­­vățămîntul de partid. Aceasta con­stituie, tovarăși, o îngustare a muncii, o slabă­­ receptivitate și, pînă la urmă, un act de indisci­plină. Cei care pierd sunt comu­niștii, sunt masele largi de oameni pentru care suntem­, puși să lucrăm, să-i educăm, să le stimulăm gîndi­­rea, să le oferim o gamă largă și variată de manifestări. Tocmai lip­sa acestui sistem în muncă, nefolo­­sirea tuturor pâighiilor d­e înm­uri­­re face ca la comitetele de partid din Stremț, Hopîrta, Mirăslău, Doștat, Roșia Montană, Vidra, Ri­­metea, Blandiana, în atelierele secțiile de la C.P.L. Blaj, Soda Oc­și­na Mureș, „Căprioara“ Sebeș, U.M. Cu­gir, Atelierele centrale Alba lulia, „Mureșul“ Aiud, la gurile forestiere, pe șantierele de con­strucții, la întreprinderea minieră Baia de Arieș și altele, agitația Vi­zuală, munca cu­ agitatorii, stațiile de radioficare, brigada artistică de agitație, gazetele satirice, presa de partid, informarea și consultarea oamenilor nu sunt folosite, fapt ca­re face să scadă puterea de influ­ență a muncii politice și cultural­­educative de formare a conștiinței socialiste, tocmai din cauză că oa­menii nu primesc, refuză să ascul­te și să vadă doar aceleași și a­­celeași forme ale muncii. Sigur că aici avem și membrii ai comitetu­lui județean de par­tid, că in ne­numărate rînduri au plecat acolo și tovarăși de la secția de propa­gandă și de la secția Organizatori­că și de la comisia economică, precum și membri ai biroului ju­dețean de partid, secretarii aces­tuia, dar nu au intervenit pentru îndreptarea lipsurilor de semnalat în această direcție. ,S-au , Vrem să punem in evidență, să criticăm un obicei cu efect ne­gativ în activitatea de înrîurire a oamenilor și care, prin cazurile întîlnite, capătă dimensiunile unui fenomen ce va trebui de îndată în­lăturat din sistemul de muncă al comitetelor de partid. Este vorba de modul defectuos în care sunt folosite forțele de care dispunem pentru desfășurarea activității de propagandă, a muncii politice și cultural-educative. Se știe că atît la orașe, cit și la sate avem un număr foarte mare de intelectuali : ingineri, medicii juriști, profesori, cadre cu pregă­tire medie, dar de ani de zile se folosesc mereu aceiași, oameni în diferite activități. Aceasta deter­mină o nepermisă disproporție în­tre centrele de comună și satele aparținătoare, între centrul orașu­lui și cartierele sau localitățile care-i aparțin. Oare Comitetele municipal și orășenești de partid Alba Iulia, Aiud, Blaj, Sebeș, Ocna Mureș și altele care au sute și­­ sute de in­telectuali în școli, spitale, între­prinderi nu sunt în stare să asi­gure o activitate vie, multilaterală, în rîndul oamenilor care trăiesc în aceste localități și unde trebuie să recunoaștem că munca de educație marxist-leninistă, de influențare și formare a conștiinței socialiste este încă slabă, uneori ocazională și nesemnificativă? La comune se știe doar că ma­joritatea oamenilor trăiesc nu la centru de comună, ci în satele a­­parținătoare, îndepărtate. Ei au un nivel de pregătire mai redus, în conștiința unora mai persistă ră­mășițe ale vechii mentalități și tocmai aici, unde nevoile o câl mai mult, comitetele noastre de partid nu pun în valoare întregul potențial de care dispun pentru a dezbate, a explica membrilor de partid, maselor de oameni, tine­retului concepția marxist-leninistă a partidului nostru despre lume și viață, a face mai larg cunoscute hotărîrile partidului) a explica și clarifica o seamă de probleme pe care oamenii le ridică, din dorința de-a cunoaște mai bine, sensul mă­surilor luate în diferte domenii ale dezvoltării noastre ți care, de alt­fel, îi interesează direct. Aseme­nea situații întâlnim mai ales la Jidvei, Unirea, Baia de Arieș, Gir­­bova, Valea Lungă, Mogoș, Roșia de Secaș, Berghin, Sintimbru, Pian și altele. Iată de ce se impune din partea tuturor organelor noastre de partid din județ să intervină pentru a încadra intr-un energic, proces de muncă unitar, cu sarcini bine proporționate, toți intelectualii ora­șelor și comunelor, asigurînd astfel o mai mare forță de pătrundere a politicii interne și externe a par­­tidului, a ideilor și indicațiilor de mare valoare cuprinse în cuvîntă­­rile tovarășului Nicolae Ceaușescu, pentru ca ele să ajungă operativ în toate localitățile, să fie cunos­cute și aplicate de toate categoriile de oameni ai muncii. Avem deficiențe încă în munca de primire in partid, în Conducerea acestei activități și apoi de edu­care a tinerilor membri de par­tid. Aici nu am reușit să facem suficient pentru întărirea rînduri­­lor partidului în unitățile comer­ciale, in unitățile forestiere, pe șantierele de construcții, precum și nici în ceea ce privește primirea femeilor în partid. Credem că a­­cest lucru se datorește și faptului că secția organizatorică, secretarul cu problemele organizatorice, nu a găsit întotdeauna și­ nu a reușit să introducă, în stilul și metodele de muncă ale organelor și organiza­țiilor de par­tid, a secr­etarilor a­­cestora forme și mijloace adecvate. Sunt încă un număr destul de mare de membri de partid sanc­ționați pentru o seamă­ de fapte ce contravin prevederile sta­tutare. Grav este faptul că și unele cadre cu munci de răspundere pe linie de partid au săvîrșit abateri care i-au com­promis în fața comuniștilor, a ma­selor de oameni ai muncii. Desi­gur, organul județean de partid a acționat cu combativitate, a luat măsuri pînă la scoaterea din mun­că, așa cum a fost cazul tovarășu­lui Ioan Viorel, secretar al Comi­tetului orășenesc de partid Câm­peni, Apostu Nicolae, secretar al­­ Comitetului comunal de partid Ro­șia de Secaș, Moraru Simion, se­cretar la Comitetul comunal de partid Sîntimbru, Lambrea Vaier, instructor județean și alții care pentru abateri, pentru promovarea intereselor personale n-au mai pu­tut fi menținuți în aceste funcții. Credem însă că nu am acordat su­ficient ajutor pentru a preveni și a nu lăsa ca prestigiul organelor de partid să fie știrbit de aseme­nea fapte. Sunt apoi unii membri ai comitetului județean de partid ca Anca Marin, de la I.M. Aiud, Raica Laurean, fost director la Li­ceul din Blaj, și alții care nu au activat în sprijinul îndeplinirii ho­tărârilor Comitetului județean de partid. Ceea ce ne reproșăm este faptul de-a nu-i fi pus în discuția plenarelor Comitetului județean, de-a nu-i fi adus în fața biroului său. In ansamblul muncii politico­­ideologice de o mare însemnătate sunt problemele de educare, for­mare și pregătire a tineretului în spiritul înaltelor idealuri ale comunismului, al activității practice, a sarcinilor pe ca­re le ridică făurirea viitoru­lui fericit al poporului nostru. Pu­tem spune că în județul nostru, ca și în întreaga­ țară avem un ti­neret bun, participant activ la via­ța economică, politică și social­­culturală, un tineret cu înalte ca­lități morale, care își aduce o rea­lă contribuție la realizarea sarci­nilor în diferite sectoare de acti­vitate. Avem unități economice, cum sunt : Uzina mecanică Cugir, ■ Fabrica „Sebeșul“, Porțelanul și altele, unde peste 50 la sută din efectivul forței de muncă o con­stituie tinerii între 18-23 ani și care, datorită energiei și elanului cu care muncesc, a unei înalte conștiințe față de obligațiile pro­fesionale, își îndeplinesc și chiar depășesc lună de lună sarcinile de producție. Trebuie să spunem însă, că deși există rezultate bune în muncă ti­neretului, în educarea acestuia, pe alocuri, se mențin încă fenomene negative pe linia pregătirii sale politico-ideologice și profesionale privind atitudinea față de muncă, în familie și societate, in relațiile sociale. Se pot vedea adesea încă tiner­i, in plină zi de lucru, bătînd stră­zile sau pierzind vremea în cafe­nele, în timp ce părinții lor sunt la serviciu în uzine, fabrici, in­stituții, pe ogoare. Rău este că­­ asemenea manifestări sunt favori­zate de multe ori, chiar de unt­i părinți, pe care îi auzim zicînd: „lăsă, de ce să mai muncească și copiii noștri că doar am lucrat noi destul în trecut“. Mai ales în rîndul acestora apare mentalitatea greșită că societatea ar fi obligată să le satisfacă nevoile și intere­­sele, fără ca ei să participe la munca productivă, unde se creează valorile materiale și spirituale ale țării. Neîncadrați în producție, într-o formă de muncă organizată, ocu­­pându-se in mică măsură organele și organizațiile noastre de partid de formare și educarea lor, unii dintre ei cad sub influențe m­is­­tico-religioase, încalcă legalitatea socialistă, săvirșesc o seamă de abateri. Avem asemenea exemple la Alba Iulia, Aiu­d, Blaj, Ocna Mureș, în comune ca : Ohaba, Fă­­rău, Vidra, Bistra și altele. Manifestări ale unor concepții înapoiate se întîlnesc și în ținuta vestimentară, în tendințele de cos­mopolitism, de subapreciere a rea­lităților nostre socialiste și de plocom­ire in fața a tot ce este străin. In loc să combată asemenea manifestări, profesorul Apetrei Pe­tre. In timp ce funcționa la Liceul din Abrud­ se încuraja, în Unele situații s-a mers pînă acolo incit în activitatea cluburi­­­lor* tineretului, ale sindicatelor, la casele de cultură, la unele cămine Culturale și-au găsit loc programe care au cuprins piese muzicale în­registrate de la posturi de radio occidentale și au fost retransmise cu prilejul unor acțiuni care, de obicei, au fost însoțite de consu­muri de băuturi alcoolice, dansuri decadente. Sub ochii Comitetului județean U.T.C. la Clubul tineretu­lui din municipiul Alba Iulia s-au prezentat piese muzicale decaden­te, solicitate și înregistrate de membrii orchestrei. Iar această formație cu un tîmplă­­orchestrală și-a luat numirea de „Memphis“. S-a semnalat­ de asemenea, că in internate, dormitoare comune, in diferite colectivități se citesc și se organizează împrumuturi de cărți străine, cu un conținut care propagă violența, modul de viață burghez și parazitar, fenomene îm­potriva cărora nu s-au luat pozi­ții combative, nu s-a creat o pu­ternică opinie de masă. Toate aceste neajunsuri, cit și altele ce s-au manifestat în activi­tatea tineretului se datoresc, în primul rînd, comitetelor orășenești și comunale de partid, organizați­ilor de bază care nu s-au preocu­pat îndeaproape de activitatea or­ganizațiilor U.T.C., de munca e­­ducativă desfășurată în rîndul di­verselor categorii de tineri. Orga­nele de­ partid au sarcina să con­ducă direct, să orienteze cu com­petență și în permanență munca cultural-educativă în rîndul tine­retului, să antreneze organizațiile, U.T.C. în inițierea unor activități care să vizeze direct participarea tineretului la muncă, pentru rea­lizarea și depășirea sarcinilor le stau în față. De asemenea, con­ce­siderăm că la Comitetul județean U.T.C., membrii de partid trimiși să conducă această muncă nu reu­șesc să organizeze timpul liber al tineretului în mod educativ. Tre­buie să criticăm aspru faptul că la nivel de județ există o per­manentă discuție între tovarășii de la U.T.C., Comitetul pentru cul­tură și artă și sindicat, în legătură cu organizarea unor activități co­mună. Uneori aceste discuții nu sunt principiale și socotim că aici, prin neunirea acestor forțe, munca în rîndul tineretului este slabă. De aici se imprimă apoi un stil de­fectuos de muncă și la orașe comune. Atragem atenția tovarăși­și­lor să părăsească acest fel neprin­cipial de muncă, să­ treacă la activitate organizată, la o susținu­­­tă muncă politică, de educare marxist-leninistă a tineretului. O mare răspundere ia pregătirea tineretului pentru viață, în forma­rea unei concepții și unui orizont științific despre natură și societa­te o are școala, învățătorii, profe­sorii și educatorii, cărora le încre­dințăm­­ copiii noștri pentru a-i for­ma ca oameni adevărați, compe­tenți­ folositori patriei. In învățămîntul de stat, așa cum sublinia tovarășul Nicolae Ceaușescu la Consfătuirea de lu­cru a activului de partid din do­meniul ideologiei și al activității politice și cultural-educative ) „Este necesar să așezăm munca e­­ducativă pe principii sănătoase... toți profesorii, toți învățătorii tre­buie să fie și specialiști și educa­tori, dacă nu îndeplinesc ambele condiții nu pot fi promovați în a­­ceste funcții“. Analizînd lucrurile în acest con­text se poate constata că mai avem încă destule cadre didactice care nu acordă muncii educative atenția cuvenită. Adesea ele pun excesiv accentul pe transmiterea cunoștin­țelor, negli­jind latura educativă a procesului de învățămînt. Organizațiile de partid din Școli care poartă răspunderea pentru întregul proces instructiv-educativ nu au reușit, în toate cazurile, să se ridice la înălțimea îndatoririlor și atribuțiilor ce le-au fost acor­date. Lipsa de fermitate, slăbirea rolului de conducere de către U­­nele organizații de partid a pro­cesului instructiv-educativ, insufi­­cienta muncă politico-ideologică desfășurată în rîndul cadrelor di­dactice s-au reflectat în activita­tea de Învățămînt, în stările de lucruri negative existente intr-o serie de școli. Din această cauză își mai des­fășoară activitatea în învățămînt încă Unele cadre didactice Cu pre­judecăți mistice. Sint cunoscute cazurile profesoarei Drăgan Iim­­a, absolventă a unui institut de invă­­țămînt superior, repartizată la Școala generală din Sohodol, pro­fesoara Ilie Eugenia, de la Zlatna, sau a învățătoarei Macavei Aura din Bucium care mai împărtășesc idei mistice. Ce exemple pozitive pot constitui pentru tineret, pen­tru pionieri și școlari aceste ca­dre și altele din Ohaba, Săliște, Vinț, Teiuș, Ocna Mureș care pot fi vazute participînd frecvent la activitatea diferitelor culte religi­oase ? Este inadmisibil ca în condițiile actuale să mai avem cadre didacti­ce cum sînt : Cîrnaț Liviu, de la Galda de Sus, Ilea Teodor, directo­rul școlii de la Gîrbova de Jos, Scorța loan, Scorța Zoe și Co­drean Cornel de la Liceul din Sebeș care în nenumărate rînduri s-au prezentat­ la cursuri în stare de ebrietate. De asemenea, au fost semnalate și cazuri la Cugir, Găi­nă, Casă de copii Sîrtcrai și altele, unde cadre didactice înlocuiesc munca de educație cu măsuri ne­­pedagogice. Trebuie să spunem că și în rîn­­dul unor cadre care predau știin­țele sociale, a unor directori de școli generale și licee se manifestă atitudini ce nu corespund eticii, normelor de conviețuire socială. Ca o consecință a slabei munci politico-educative, a nivelului deologic scăzut in cadrul unor co­l­­lective de muncă de la școlile din Tău, Stremț, Cimpeni, Sîntimbru, Obreja, sînt frecvente cazuri de disensiuni, discuții neprincipiale care afectează procesul de învăță­mînt și care favorizează un climat nesănătos de muncă, cu repercusi­uni negative, atît asupra prestigiu­lui și activității Cadrelor didactice, ci­ mai ales asupra instruirii și e­­ducării elevilor. Nu în suficientă măsură se in­sistă și se cultivă la elevi dragos­tea față de muncă, orientarea spre diferite profesii, în raport cu apti­tudinile elevilor. Cum poate fi ca­lificată o asemenea concepție cu privire la orientarea profesională a elevilor, cînd unele cadre di­dactice, cum a fost cazul la Ocna Mureș, unde cu prilejul unei vi­zite la ,.Salina“ se explica elevilor de către profesori că în cazul care nu vor învăța bine vor ajun­­n­ge mineri, ca și cînd această me­serie ar fi dezonorantă pentru om. Ne întrebăm cu ce viziune asupra rel­licii de miner s-au întors elevii în urma acestei vizite la întreprin­derea minieră. Noi apreciem că Inspectoratul școlar județean nu acționează cu destulă operativitate pentru curma cu exigență asemenea ma­a­nifestări. Unii tovarăși din corpul de inspectori tratează cu blîndețe aceste aspecte. Credem apoi că este necesar să se impună cadre­lor didactice din județ să partici­pe efectiv și la activitățile cultural­­educative ce au loc în sate și o­­rașe. Comitetele orășenești și comu­nale de partid să se ocupe mai mult de școli, în așa fel ca orga­nizațiile de partid să promoveze un spirit combativ și militant, să asigure un climat sănătos de mun­că în toate unitățile­ școlare, să organizeze și să conducă pregăti­rea politico-ideologică a tuturor cadrelor didactice, să cultive la a­­cestea un inalt spirit de intransi­gență față de lipsuri, spiritul re­voluționar în toate acțiunile din școli și în afara acestora. Consiliul județean al pionierilor, președin­tele acestuia, să fie mai receptivi la schimbările noi care apar și să imprime în pregătirea președinți­lor de detașamete o mai intensă îndrumare­­ politico-ideologică. Activitatea instituțiilor de cultu­ră, cămine, cluburi case de cultu­ră, biblioteci, cinematografe nu a reușit să se ridice întotdeauna la nivelul sarcinilor încredințate, nefiind adevărate tribune de popu­larizare largă a politicii partidului și statului nostru. Adesea activita­tea culturală s-a rezumat la ma­nifestări artistice, festivaluri și concursuri de amploare organizate în centre mai importante, neglijân­­du-se activitatea concretă de la locurile de muncă, din fabrici uzine de pe șantierele de construc­și­­ii, din unitățile agricole și satele mai îndepărtate. Deficiența princi­pală constă in aceea că atît reper­toriile cit și activitatea de răspîn­­dire a cunoștințelor nu au un­ ca­racter militant, combativ, iar mun­ca de îndrumare directă, a cămi­nelor culturale se desfășoară slab, nu are continuitate. Informarea politică, programul de brigadă ar­tistică, conținutul de idei a ma­nifestărilor de la casele de cultu­ră, cămine, lasă însă mult de do­rit, unii tovarăși sunt slab pregă­tiți politici și ideologic și nu stă­­pînesc suficient metodologia mun­cii culturale. Tovarășul Ciobota Nicolae, președintele Comitetului județean de cultură și artă va tre­bui să-și îmbunătățească simțitor munca cu lucrătorii de la comitet, pentru că aceștia să fie pătrunși de mai multă responsabilitate în tot ce fac. Comitetul pentru cul­tură și artă trebuie să lucreze în viitor, așa cum arăta tovarășul Nicolae Ceau­șescu, ca un organism de partid, Care să îndrume activitatea cultural-educativă, toată să exercite rolul principal în orienta­rea întregii rețele culturale de masă, să dezvolte activități mili­tante, să educe masele in spiritul patriotismului și internaționalis­mului.

Next