Unirea, noiembrie 1971 (Anul 4, nr. 1150-1173)

1971-11-25 / nr. 1169

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITMZ&Î ------------------------------------------------— ...............­­11 r­mo—f i ■lrikrj ANUL IV, NR. 1169 JOI, 25 NOIEMBRIE 1971 4 PAGINI: 30 BANII AUTOUTUIM ASIGURĂ IMPUR­ESIT St­UKUül DI MICI Zestrea tehnică a Uzinei de produse sodice din Ocna Mureș este in continuă creștere și ca urmare a preocupării întregului colectiv de muncă pentru asimilarea și realizarea unor utilaje și instalații de mare productivitate. Sarcinile ce ne revin în acest an pe luna conceperii și asimilării unor mașini și instalații noi, legate direct de mărirea capacităților de producție din secțiile de fabricație, au o valoare de 1,3 mi­lioane lei. Dacă la început s-a manifestat o oarecare rezervă în aprecierea potențialului nostru de proiectare și producție, primele rezultate ne-au întărit încrederea în forțele proprii. încă din trimestrul I­­.c. au fost puse în funcțiune două spălătoare de gaze (S.R.C.L.) la secția sodă calcinată, proiectate și confecționate în atelierele uzinei. De asemenea, în cadrul lucrărilor pentru mărirea capacității de producție de ionosil, lucrare ce se execută prin investiții, am asimilat, și confecționat trei utilaje-cheie în producție. Ceea ce trebuie însă reținut este faptul că nu numai construcția acestor utilaje ne apar­ține ci și proiectarea și concepția, fiind realizate de un grup de ingineri și tehnicieni din uzină. In acest sens socotesc cu foarte prețioasă experiența acumulată de echipele specializate organizate în atelierul central. Așa este ca­zul echipei conduse de lăcătușul Ioan Vigh și maistrul Eugen Făștină, care lună de lună își depășește planul, deși execută o mare diversitate de lucrări. Acțiunea de autoutilaje are la noi o tradiție. In anii trecuți am reușit să asimilăm și să producem in­ mică serie peste 70 la sută din pompele utilizate în uzina noastră. In acest scop s-a asigurat in primul rînd o formație de turnători condusă de șeful de echipă Vasile Martin și un atelier de modelărie încadrat cu cadre de înalta calificare. In sectorul de prelucrare s-au format echipe de lăcătuși și strungari specializați în execuția pompelor. Execută m­ari 12 tipuri de pompe utilizate în secțiile uzinei și pentru nevoile altor uzine din industria chimică. Gama acestor tipuri de pompe va fi lărgită și mai mult în viitor. Este­ semnificativ de arătat că în mai puțin de zece luni, secțiile uzinei au primit, în urma acțiunii de autoutilaje, utilaje în valoare de 1,2 milioane lei. In acest ultim tri­mestru al anului au fost lansate în fabricație alte utilaje în valoare de 300 000 lei. In prezent se lucrează la stabilirea lucrărilor de autoutilaje ce Ing. Victor CORDEA, inginer-șef mecano-energetic U.P.S. Ocna Mureș I.M. Aiud. Vedere parțială a secției prelucrări mecanice și a turnătoriei de fontă. (Cuoliquate in pag. a lil­a) SĂRBĂTORIREA MAJORATULUI Din inițiativa Comitetului ju­dețean Alba al U.T.C., dumini­că, 21 noiembrie a.c., la Blaj au avut loc importante manifestări cultural-educative dedicate ti­neretului din localitate care a împlinit vîrsta majoratului. In holul cinematografului „Nicolae Bălcescu“, peste 800 de tineri au participat la o entuziastă a­­dunare festivă organizată cu acest prilej. La adunare, a luat parte to­varășul Ioan Luca, secretar al comitetului orășenesc de partid. Tinerii sărbătoriți au fost feli­citați de tovarășul Dionisie Heljoni, prim-secretar al Comi­tetului județean Alba al U.T.C. In numele celor prezenți au luat cuvîntul Emanoil Simu, muncitor la Combinatul de pre­lucrare a lemnului, Gheorghe Cocean, elev în anul IV la Li­ceul industrial, Viorica Bordaș, elevă și secretară a Comitetului U.T.C. de la Liceul pedagogic, care, după ce au mulțumit pen­tru felicitările aduse, au arătat că vor munci, vor învăța și vor lupta cu tot elanul și energia lor tinerească pentru înfăptui­rea mărețelor sarcini trasate de către Partidul Comunist Ro­mân, prin Programul adoptat la Plenara C.C. al P.C.R. din 3—5 noiembrie a.c. Un impresionant moment l-a constituit gestul celor peste 120 de pionieri, delegați ai organi­zațiilor pionierești din toate școlile blăjene, care, în sunet de trompete și de tobe, au venit să felicite, din perspectiva­ virs­­tei lor de copii și adolescenți, pe tinerii majori. In continuare, în cinstea tine­rilor majori, a urmat un amplu program cultural-artistic. Oliviu IACOB, activist al Comitetului jude­țean Alba al U.T.C. SECTORUL ZOOTEHNIC TREBUIE SĂ ADUCĂ BENEFICII, NU MOTIVE DE LAMENTAȚII ȘI JUSTIFICĂRI! — Veți putea raporta, tovarășe Hinza, la sfârșitul acestui an, be­neficii din sectorul zootehnic? — Beneficii?... Abia dacă o scoa­tem la capăt cu producția, dar să mai obținem și ceva în plus... Intr-adevăr, la ora actuală, ni­meni din conducerea C.A.P. Cricău nu se mai gîndește la realizarea de beneficii din sectorul creșterii animalelor. Și asta deoarece pînă la jumătatea lunii noiembrie aici se înregistrează restanțe la majori­tatea indicatorilor de plan. De e­­xemplu, față de 1 100 hl lapte, cit s-a prevăzut să se livreze statului în acest an, s-au livrat abia 650 hl. Nici producția de lapte pe cap de vacă furajată n-a ajuns la nivelul planului, fiind mai mică cu 338 li­tri, cantitate care nu va putea fi realizată integral in timpul de lună și jumătate, ci­ a mai rămas o pînă la finele anului în curs. — Cum s-a ajuns la o astfel de LA C.A.P. CRICĂU situație?, îl întrebăm pe tovarășul Mircea Hinza, contabilul șef al a­­cestei unități. — Inundațiile din anul trecut ne-au calamitat aproape întreaga suprafață de pășune de care dis­punem. Am intrat în iarnă cu fu­raje puține, rațiile de hrană au fost mici, iar producția de lapte a scăzut. Lucrurile nu stau tocmai așa cum încerca să ni le prezinte interlo­cutorul. Lăsînd la o parte faptul că unitățile cooperatiste învecinate au avut de făcut față acelorași greutăți, cauzate de condițiile ne­prielnice din anul trecut, și vom da ca exemplu cooperativele agri­cole din Șard și Benic, care au re­zultate cu mult mai bune în zoo­tehnie, trebuie să arătăm că mi­nusurile de producție din C.A.P. Cricău se datorează, printre altele, slabei preocupări a consiliului de Gh. SARMAȘAN (Confin­uare in pag a III-a) j Cooperare­a fructuoasă Salariații cooperației mește­șugărești din județul nostru au acordat o deosebită atenție lăr­girii și diversificării cooperării cu întreprinderile republicane. Ca dovadă, in cursul acestui an, cooperativele din Cugir, Blaj, Sebeș, Alba Iulia și Te­­iuș, execută pentru U.M. Cugir, prin cooperare, de lanțuri Gali, diferite tipuri întrerupători pachet pentru mașina de spă­lat rufe „Albalux“, clește de scos rufe ș.a. Cooperatorii din Ocna Mureș execută tot pentru U.M. Cugir, sertare utilizate la mașina de cusut, iar pen­tru U.P.S.O.M. și „Salina“, saci pentru ambalaj. Valoarea pro­ducției realizată prin coopera­re depășește 40 milioane lei. t CI­IPA III FOTBAL A ROMÂNII! S-A CALIFICAT IN SFIRSURIN­ 01 FINALĂ AU CU­P FI JUROPFI ROMÂNIA-ȚARA GALILOR 2-0 ( 1-0 ) Ultimul meci al grupei I a cam­pionatului european de fotbal in­­ter-țări, disputat pe stadionul „23 August“ din Capitală, în prezența a circa 50 000 de spectatori, s-a încheiat cu un splendid succes al fotbaliștilor români. In partida ca­­re decidea pe câștigătoarea grupei și asigura calificarea în sferturile de finală ale competiției, reprezen­tativa României a terminat învin­gătoare cu scorul de 2—0 (1—0) în fața selecționatei Țării Galilor. Ca și în meciul de acum zece zile cu formația Cehoslovaciei, jucătorii români au abordat aceas­tă partidă cu multă ambiție, fie­care­­ dintre ei neprecupețind nici un efort pentru a obține victoria. Echipa noastră a acționat de-a lun­gu­l celor 90 de minute ca o forma­ție matură, bine sudată, toate compartimentele și-au în care a dus contribuția la succesul final. După o scurtă perioadă, de studiu și joc de centru, fotbaliștii români trec cu hotărîre în atac și încă în minutul 9 deschid scorul. Lu­cescu execută cu precizie o lovi­tură de colț, iar Lupescu, venit din apărare, reia spectaculos cu capul balonul, care poposește pentru prima oară în plasa porții apărate de Millington. Echipa română st­ă­­pînește jocul în continuare, pre­sează insistent și numai bara por­ții îl salvează pe portarul galez (in minutul 2§) de un nou gol ce trebuia să fie înscris de Dem­­brovschi. La numai două minute, I.Idanescu este pus în poziție ideală de a marca, însă mingea ex­pediată de el cu capul este inter­ceptată de apărătorul buturilor e­­chipei oaspete. La reluare, Inițiativa aparține tot fotbaliștilor români care continuă să creeze faze periculoase la poar­ta adversă. Ei ratează încă două mari ocazii de a majora scorul prin același Dembrovschi (min. 62) și Dobrin­­ (min. 68). Superioritatea echipei României este concretizată în minutul 73, cînd căpitanul e­­chipei, Mircea Lucescu, reia direct în plasă mingea centrată de Iordă­­nescu: 2—0 pentru România. Brigada de arbitrii belgieni, a­­vînd la centru pe A. Delcourt, a condus următoarele formații: România: Răducanu , Sătmărea­­nu, Lupescu, Dinu, Deleanu, Du­mitru, Radu Nunweiller, Lucescu, Dembrovschi, Dobrin, Iordănescu, Țara Galilor: Millington­ — Rodri­guez, Phillips, Williams, Thomas, Hockey, Hill (din min. 46, Cyril Davies), Rees, Reece, Ron Davies, James. Iată clasamentul final al grupei I a Campionatului european de fot­bal: 1. Romania — 9 puncte (gola­veraj: 11—2); 2. Cehoslovacia — 9 puncte (11—4); 3. Țara Galilor — 5 puncte (5—6); Finlanda — 1 punct (1-16). 1 ÍN „ CUPA U. T. ARAD-VITORIA SETUBAL 3-0 (2-0) ARAD. — Echipa U. T. Arad își continuă seria succeselor în com­petiția europeană de fotbal „Cupa U.E.F.A.“. După ce in tururile an­terioare au eliminat formațiile Austria Salzburg și Zaglebie Wal­­brzyck, ieri, pe teren propriu, fot­baliștii­­ arădeni au învins în pri­mul joc cu scorul de 3-0 (2-0), puternică echipă Vitoria Setubal, clasată pe locul trei în campiona­tul­ portughez. încă din primele minute ale partidei de la Arad, oaspeții s-au arătat deciși să facă totul, pentru a obține un rezultat­­ cit mai avan­tajos. Avînd în componența sa citeva individualități remarcabile, echipa portugheză s-a arătat încă din primele acțiuni a fi un adver­sar redutabil. Dar odată depășite primele momente dificile ale jo­cului, arădenii și-au­ intrat în rit­mul lor normal și au pus stăpi­­nire pe centrul terenului, de unde Domide, in formă excelentă, a distribuit numeroase mingi utile incisivilor Kun II, Broșovski și Roth. Primul gol al echipei ară­­dene a fost înscris în minutul 9 de către Domide, intr-o manieră senzațională. El a șutat de la pes­te 30 m sus, în colțul lung al por­ții lui J. Torres, înscriind un gol de neuitat, încurajați puternic de inimoșii lor susținători, fotbaliștii români au continuat să preseze careul advers și, după șase minu­te, au majorat scorul la 2-0 prin Lira. Ultimul punct al partidei a fost marcat în minutul 67 de către Kun II, care a executat impecabil lovitură de pedeapsă de la margi­­­nea careului de 16 m. Arbitrul Antoine Quendeville (Luxemburg) a condus următoare­le formații : U. T. Arad , Vidac, Birău, Lereter, Pojoni, Popovici, Domide, Petescu, Broșovski, Sima, Kun II, Both, Vitoria Setubal , Joaquim Torres, Carrico, Mendes, Correia, Ribelo, Măline, Jose , Ma­ria, Octavio, Jacinto Juao, Jose Torres, Guerreiro. (Agerpres) a ROMÂNIO-IUGOSLAVE Miercuri, 24 noiembrie, au con­tinuat, la sediul Comitetului ju­dețean — Timiș al P.C.R., convor­birile oficiale între NICOLAE CEAUȘESCU, tovarășul secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, și tovarășul IOSIP BROZ TITO, președintele Republi­cii Socialiste Federative Iugosla­via, președintele­­ Uniunii Comuniș­tilor di­n Iugoslavia. La convorbiri, din partea româ­nă, au participat tovarășii Ion Gheorghe Maurer, membru al Co­mitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., pre­ședintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Paul Niculescu-Mizil, membru Comitetului Executiv, al Prezidiu­­l­­ui Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Ilie Verdeț, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiu­lui Permanent al C.C. al P.C.R., prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Emil membru al Comitetului Drăgănescu, Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, pre­­ședintele părții române în Comi­sia mixtă româno-iugoslavă de co­laborare economică, Corneliu Mă­nescu, ministrul afacerilor exter­ne, Vasile Vlad, șef de secție la C.C. al P.C.R., Ion Florescu, șef de secție la C.C. al P.C.R., Con­stantin Mitea, consilier la C.C. al P.C.R., Vasile Șandru, ambasado­rul României la Belgrad, Gheorghe Colț, director in Minis­­s­terul Afacerilor Externe. Din partea iugoslavă au­ partici­pat tovarășii Gemal Bredici, pre­ședintele Consiliului Executiv Fe­deral, Dragoslav Markovici, pre­ședintele Adunării R.S. Serbia, membru al Prezidiului R.S.F.I., Stane Dolani, președintele în func­țiune al Biroului Executiv al Pre­zidiului U.C.I., Mirko Tepavaț, se­cretar federal pentru afacerile ex­terne, membru al Prezidiului U.C.I., Dușan Gligorievici, mem­bru al Consiliului Executiv Fede­ral, președintele părții iugoslave în Comisia mixtă de colaborare eco­nomică iugoslavo- română, Marko Vrhoneț, șef adjunct al Cabinetului președintelui Republicii, Iso Nje­­govan, ambasadorul R.S.F. Iugosla­via la București, Miloș Milovski, consilier al președintelui republicii pentru afacerile externe, Giura Vucolici, director la Secretariatul Federal pentru Afacerile Externe, și Murat Agovici, consilier la Se­cretariatul Federal pentru Aface­­rile Externe. Cea de-a doua zi a convorbirilor a fost consacrată discutării unor probleme actuale ale situației in­ternaționale. Părțile au constatat cu satisfacție că punctele de ve­dere ale României și Iugoslavei sînt identice sau foarte apropiate în aprecierea evenimentelor care au loc în viața internațională. Cei doi președinți au apreciat acțiunile menite să contribuie la convocarea Conferinței în proble­mele securității europene, expri­­mîndu-și convingerea că trebuie impulsionate pregătirile în vederea acestei conferințe. In cadrul convorbirilor, au fost abordate, de asemenea, problemele situației din Balcani, subliniindu­­se necesitatea intîlnirilor la diverse niveluri, și sub toate formele, în­tre țările balcanice. Au fost abordate, de asemenea, probleme privind întărirea unită­ții și coeziunii mișcării comuniste și muncitorești internaționale, a forțelor antiimperialiste. Convorbirile s-au desfășurat în­­tr-o atmosferă de prietenie, cor­dialitate, deplină înțelegere și în­credere reciprocă. Vizita tovarășilor NICOLAE CEAUȘESCU • » prin unități industriale din In cursul după-amiezii de mier­curi, tovarășii NICOLAE CEAUȘESCU și IOSIP BROZ TITO au vizitat Uzina Electromo­tor și întreprinderea de industria linii — importante unități in­dustriale timișorene. In vizita prin aceste unități in­dustriale, cei doi președinți au fost însoțiți de tovarășii Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu-Mizil, Ilie Verdeț, Emil Drăgănescu, Mihai Telescu, de alte persoane oficiale române, de tovarășii Gemal Bre­dici, Dragoslav Markovici, Stane Dolanț, Mirko Tepovaț, Dușan Gli­gorievici, de alte persoane oficiale iugoslave. Timișoara, străveche urbe din câmpia Banatului, important cen­tru al științei, tehnicii și culturii românești, a cunoscut în anii con­strucției socialiste, alături de multe alte localități din țară, o puterni­că dezvoltare economică. Au fost construite importante uzine și întreprinderi noi, care de la un an­ la altul și-au ciștigat prin pro­dusele lor prestigiu atît in țară, cit și peste hotare, au fost dez­voltate întreprinderile existente, în unitățile industriale timișorene se realizează astăzi o gamă foar­te variată de mașini și utilaje, produse electrice și electrotehnice, mobilă, produse chimice, ale in­dustriei ușoare și alimentare. O pondere importantă în indus­tria municipiului Timișoara o are cunoscuta Uzină Electromotor, pri­ma unitate vizitată de tovarășii Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito. Conducătorii de partid și de stat ai României și Iugoslaviei sunt salutați la intrarea în întreprinde­re de ing. Marin Tănase, directo­rul uzinelor, de sute de muncitori, tehnicieni și ingineri, care fac oaspeților o primire entuziastă. Se scandează „Ceaușescu — Tito“, „Ceaușescu — P.C.R.“, se ovațio­nează pentru prietenia frățească româno-iugoslavă. Oaspeților li se oferă buchete de flori. La intrarea în uzină, pe o ma­re pancardă, era înscrisă în lim­bile română și sîrbă urarea „Bine ați venit, dragi oaspeți !“. Vizita începe în principalele sectoare ale fabricii de motoare a uzinei — sculărie, bobinaj, montaj. Construită și dezvoltată pe unor ateliere manufacturiere, vatra U­­zina Electromotor aduce astăzi o contribuție de seamă la industria­lizarea socialistă a patriei. Motoa­rele electrice produse aici, în peste 60 de tipodimensiuni, sunt livrate și prezent în 37 de țări. întreprin­derea produce și o gamă largă de bunuri de consum destinate popu­lației i­nspiratoare, ventilatoare de masă sau de geam, radiatoare cu ventilator pentru încălzire, execu­tate in serii anuale de sute de mii de bucăți. Muncitorii, tehnicienii și ingine­rii aflați în halele de producție întimpină pe tovarășii Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito cu bucurie în inimi, cu multă căldu­ră. Ei raportează cu mîndrie re­zultatele dobindite în înfăptuirea șilOSIPERDITITO Timișoara sarcinilor de plan, expresie grăi­toare a entuziasmului și hotărîrii cu care colectivul de aici, asemeni tuturor oamenilor muncii, traduce neobosit în viață politica marxist­­leninistă a Partidului Comunist Român. Nivelul tehnic de dotare a noilor capacități de producție date in exploatare, liniile tehnolo­gice cu flux continuu automatizat, concepute și realizate de specia­liștii uzinei, fac o impresie plă­cută oaspeților. In discuțiile din­tre oaspeți și gazde se arată, că "larga acțiune de modernizaree și diversificare­a fabricației, extinde­rea acțiunii de autoutilaje, a contri­buit la creșterea spectaculoasă a volumului producției și producti­vității muncii, la ridicarea nivelu­lui calitativ al producției, la spo­rirea eficienței activității In ge­neral. In cincinalul trecut, volu­mul producției a crescut cu 66 la sută, într-un ritm mediu anual de 11,6 la sută. In ultimii ani, „Electromotor" Timișoara a deve­nit principalul furnizor de mo­toare electrice cu puteri cuprinse între 4 și 37 KW. Numai în două zile, uzina realizează în prezent întreaga producție valorică a a­­nului 1948. Oaspeții iugoslavi se interesează de unele aspecte ale procesului de producție, de caracteristicile u­­nor mașini și utilaje, de activitatea pe care o desfășoară Comitetul oa­menilor muncii din această între­prindere. (Continuare la pag­ a IV-a) Dineu oferit în onoarea tovarășului IOSIP BROZ TITO Tovarășul Nicolae Ceaușescu, se­cretar general al Partidului Co­munist Român, președintele Consi­liului de Stat al Republicii Socia­liste România, a oferit miercuri un dineu în onoarea tovarășului Iosip Broz Tito, președintele Re­publicii Socialiste Federative Iu­goslavia, președintele Uniunii Co­muniștilor din Iugoslavia, in saloa­nele hotelului Continental. Au participat tovarășii Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu-Mizil, Ilie Verdeț, Emil Drăgănes­cu, Mihai Telescu, Corneliu Mi­­­nescu, Vasile Vlad, Vasile Șandru, ambasadorul României la Belgrad, și alte persoane oficiale române. Au luat parte tovarășii Gemal Bredici, Dragoslav Markovici, Sta­ne Dolnat, Mirko Tepavaț, Dușan Gligorievici, Iso Njegovan, amba­sadorul Iugoslaviei la București, și alte persoane oficiale iugoslave. La dineu au participat, de ase­menea, conducători ai organelor­­ locale de partid și de stat, perso­nalități ale vieții științifice, cultu­rale și artistice din Timișoara, zia­riști români și iugoslavi, corespon­denți ai presei străine acreditați în țara noastră, numeroși trimiși speciali ai presei și radioteleviziu­­nii din diferite țări. Dineul s-a desfășurat într-o atmosferă deosebit de cordială. Toastul tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Dragă tovarășe Tito. Dragă tovarășe Biedici, Dragi tovarăși, îmi pare rău că timpul pe care ați stabilit să-l pe­­treceți în România se apropie de sfîrșit. Am însă satisfacția să pot spune că aceste două zile au fost deosebit de folositoare. In primul rînd, v-ați putut întîlni cu zeci de mii de oameni ai muncii. Ați putut constata că oamenii muncii din Timi­șoara, ca întregul nostru popor, știu să-și pri­mească bine prietenii, doresc să dezvolte relații de prietenie cu vecinii iugoslavi, ca de altfel cu toți vecinii. Ați putut vedea — desigur în treacăt — și cîte ceva din munca muncitorilor, tehnicie­nilor și inginerilor din Timișoara. Ați avut posi­bilitatea de a vedea că ceea ce v-am informat in legătură cu preocupările poporului nostru de construcție socialistă constituie o realitate. De aceea, cred că, din acest punct de vedere, vizita — deși scurtă — a fost deosebit de utilă. In al doilea rînd, am discutat un cerc foarte larg de probleme. In ce privește relațiile bilaterale, am constatat cu satisfacție că ele au înregistrat o dez­voltare foarte puternică și am ajuns la concluzia unanimă că există o bază trainică pentru ca ele să cunoască în viitorii ani un progres continuu. Este și natural să fie așa, deoarece sîntem vecini și întotdeauna între popoarele noastre au fost relații de prietenie, nu a existat nici o problemă care să întunece aceste relații. Nu o dată în decursul istoriei, popoarele noastre au luptat împreună pentru eliberarea lor națională și socială. Con­struim cu succes socialismul și noi și dumnea­voastră; sîntem interesați să realizăm asemenea forme de dezvoltare a relaților care să asigure bunăstarea și fericirea ambelor noastre popoare. De aceea există o bază foarte puternică pentru o largă cooperare în toate domeniile de activitate. (Continuare in pag. a IV-a) Toastul tovarășului IOSIP BROZ­IN­O Dragă tovarășe Ceaușescu, Dragă tovarășe Maurer, Dragi tovarăși, Vă mulțumesc în modul cel mai deosebit pen­tru toastul dv. Vă mulțumesc foarte mult pentru primirea atît de ospitalieră pe care ne-ați făcut-o aici, în aceste două zile. Mulțumesc prin dv. tuturor locuitorilor care s-au aflat zile Întregi, și chiar noaptea, pe străzile Timi­șoarei pentru a ne saluta, exprimind cea mai grăitoare dorință pentru dezvoltarea unor relații bune, așa cum trebuie să existe între două țări vecine. Cred că populația acestui oraș nu s-a în­­­șelat în dorințele și speranțele sale, pentru că noi am lucrat în spiritul lor­ ,am în vedere, în primul rînd, dezvoltarea în continuare a relațiilor noas­tre de colaborare, multilaterală.­ Pe de altă parte, populația acestui oraș știe că noi nu ne-am întîl­­nit pentru a discuta numai despre relațiile noastre bilaterale, ci că am fost interesați să discutăm și despre relațiile internaționale și, desigur, și despre acele relații internaționale care nu sunt bune. Do­rința popoarelor noastre ne obligă deci să acțio­năm și mai mult, să depunem și mai multe efor­turi, să fim și mai prezenți pentru calmarea ace­lor situații care pot amenința omenirea. Sunt total de acord cu cele spuse de tovarășul Ceaușescu în toastul rostit aici, de aceea nu aș dori să intru în detalii. Aș dori să subliniez doar cîteva probleme, în primul rînd aceea a situației din această zonă a Balcanilor. Nu aș putea spune că este vorba de o zonă nevralgică. Ar trebui să acționăm mai mult, să facem în așa fel încât si­tuația din Balcani să aibă influențe pozitive și asupra (Continuare in pag­ a IV-a) 111

Next