Unirea, mai 1972 (Anul 5, nr. 1303-1327)
1972-05-14 / nr. 1313
PAGINA A II-A ji,WVV WWW,WWVWWVW«WWWWtf WWWMVWWVWVVWWVWW,WtfV,tfWWVlWftiVtf,^^WWVWW AMINTIREA LUI AVRAM IANCU ÎN SUFLETUL MOȚILOR alături de istoria scrisă, pe care învățații se străduiesc să o descifreze din izvoare documentare, din cronici și monumente spre a o înfățișa în cărți de mare erupție, trăiește și se perpetuează din generație în generație tradiția orală, creație viguroasă a sufletului popular. Viața patriarhală a moților a format o atmosferă prielnică dezvoltării tradiției și legendei, forme în care s-a înveșmîntat sîmburele adevărului istoric. Ispititoare devine problema psihologiei populare a locuitorilor Apusenilor prin intermediul căreia se pot afla mărturii directe asupra modului cum Avram Iancu trăiește în sufletul moților. Documentele scrise păstrează mărturii făcute de oamenii simpli din popor care l-au văzut și cunoscut pe „Craiul munților“. Ana Nicola din Bumb, o bătrînă de 72 de ani, care în tinerețe l-a văzut pe Iancu de mai multe ori, i-a povestit cu glas înduioșat, în 1924, istoricului Ioan Lupaș următoarele : „Pe Iancu l-am văzut de mai multe ori, era bătrînesc și nespăguit (neras), umbla îmbrăcat cu o tundră proastă pînă-n pămînt. El ne cînta cu fluiera și noi tăți copiii de la vaci și de la oi jucam. El a zis cătră tata, că dacă nu s-ar fi făcut să se lase așa besmetic, n-ar mai fi cu zile, că l-ar fi tăiat stăpînii și pe el ca pe Horea. Doar n-o mai fi trăind Iancu, că mi dor tare de el. Am fost odată la tîrg și am văzut niște domni cu bărbile pînă la brîu, șese erau într-un motor. Și zice una cătră mine , uite Iancu, ăla cu barbă albă, a fost la Vidra, să-și vadă casa. Dă i- am zis , n-o fi Iancu, că de aș ști ce fi el, odată l-aș săruta, așa mi de dor de el, c-o făcut mult bine cît o trăit, să nu fie vrajbă și să fie dările ușoare“. Moș Sîntion Nicola din Arada de 82 de ani, tot în 1924 spunea : „L-am cunoscut și pe Iancu, de 4 ori l-am văzut o dată cînd a vinit la noi în casă și a zis către tata : Ce mai faci domnule strajameșter (plutonier) ? Fac pe dracu s-o ia domnie, i-a spus tata, că el a fost strajameșter în ’48. Iancu a făcut o comedie cu împăratul, că i-a trimis carte să vie să dea față cu el, da el a trimis o vacă neagră să se căsătorească împăratu pe ea, că un mincinos n-are ce vorbi cu un bolind că împăratu era mincinos, că n-o dat ce a făgăduit la ’48 cînd a zis că josa dările și-o șterge iobăgia care a fost picat atunci, cînd o doborît-o Iancu, după ce s-a așezat revoluția și s-a pus pace. Cînd a ridicat pe tata-meu Nicola Dumitru sus și-a strigat toți , vivat, să trăiască nepotul Horii, atunci o îngropat iobăgia în pămînt la Blaj“. Bătrînii și-l aminteau pe Iancu și din timpul zilelor de întuneric ale minții sale, cînd făcea plimbări inofensive în toate satele răsculate în 1848. Ei l-au văzut deseori foarte îngîndurat. Un bătrîn din Neagra îl invitase la masă, dar Iancu mînca numai carne friptă pe jar. Altul spunea că de îndată ce vedea vreun furtucar (nobil) își acoperea fața cu pălăria pînă ce acela dispărea, se prefăcea nebun, dar în fond era cu mintea trează, însă foarte nefericit pentru necazurile oamenilor. în Scărișoara, Iancu prindea pești numiți burtași, cărora le reteza capul și-i mînca cu plăcere. Toți cei care l-au văzut după 1848, vorbesc de adînca lui melancolie. Nenștirea lui a durat mulți ani. El nu a cerut statui, serbări și onoruri, pînă ce nu se vor fi potolit nemulțumirile moților. Cea mai frumoasă cinstire a lui Iancu are loc în zilele noastre, acum, cînd s-au înlăturat toate mizeriile vieții grele ale moților și cînd aceștia prosperă într-o viață plină de bunăstare. A. HINESCU ^WW W W WSV WV WSV WWW w wwvvvvwwwviftvwwwwwwww.rfwww ywiwvwwwwvwwwvvwy SUEDIA De curînd, în Suedia au fost puse în vînzare, cărucioare pentru copii, prevăzute cu un geam din plastic care permite observarea mediului în trei direcții. Totul este în așa fel construit, încît în timpul somnului copilului, geamul poate fi acoperit împiedecînd astfel pătrunderea luminii în foto . Noul cărucior pentru copii introdus de curînd pe piața suedeză. J A\^^^^^^^^ UNIREA *99999999999999999999*9999999991 3393331 Știți ce mi-a spus un bun amic din Petrești, în urmă cu o săptămînă cînd am dat pe acolo ? Că au apărut și pe la ei invadatori. „Ce s-au gîndit V.G. și H.S., salariați la I.A.S. Petrești, zicea amicul meu. Să aștepte pînă cînd se lasă umbrele peste pămînt să aterizeze în straturile cu leși gume și zarzavaturi din grădina I.A.S.-ului. Și-au împărțit și sarcinile : unul smulgea ceapă, altul dezgropa cartofii din pămînt. Dar fapta lor necinstită n-a apucat să fie dusă la capăt, pentru că autorii ei au fost prinși. N-au avut încotro și și-au recunoscut isprava lor necinstită“. Proaste apucături la unii oameni. Alții seamănă ogorul, iar ei culeg roadele fără nici o trudă. Sunt sigur că fapta lor va fi răsplătită așa cum se cuvine. Venind la Sebeș, am vrut să intrăm la chioșcul alimentar din dreptul Fabricii „Sebeșul“. Dar ce credeți, am putut ? în locul destinat cumpărătorilor, zăceau munți de ambalaje. Sărmana vînzătoare părea un Robinson izolat pe o insulă pustie. Am întrebat-o unde face vînzarea. Ne-a spus că pe unde poate, adică claie peste grămadă. Dacă lucrurile vor merge tot așa, clienții vor fi serviți prin pod. Ciudat, tot în Sebeș, la o intersecție se întîlnesc doi șoferi. Radu Bădilă, de pe autoduba 31-SR-270, a oprit pentru a oferi prioritate, așa cum o cer regulile de circulație, autocamionului 21-CJ-2747, condus de Ion Setfalui din Dej. Ultimul, distras de cine știe ce gînduri, n-a sesizat oprirea autodubei și a tamponat-o în așa măsură încît a rezultat poate cea mai mare omletă din cîte s-au văzut vreodată în orașul Sebeș. Autoduba era încărcată cu ouă. Dacă sînteți curioși vă spunem și cît a costat nemaiîntîlnita omletă : 20 000 lei, sumă în care a intrat și garnitura. Distracția se plătește întotdeauna. Mai mulți elevi din Cricău, Bucerdea, Ighiu și Șard, care fac naveta la Liceul din Alba Iulia, ne-a rugat să atenționăm puțin autobaza din Alba Iulia, pentru faptul că șoferii de pe autobuzul destinat elevilor, nu-și fac cursa pînă la capăt. Dimineața îi lasă pe aceștia pe unde apucă, cînd la autogară, cînd pe Calea Moților, făcînd în acest fel să întîrzie de la cursuri. Transcriind dorința dv. în însemnările de față cred că ne-am făcut datoria. Urmează ca Autobaza Alba Iulia să acționeze în consecință. La revedere, pe duminica viitoare. eeeeeeeee† ögiöiísgösqssssb © © © © ©†‡‡» 99999 -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------, Up j pgjjȚgg VAPOARE La sud de Hamburg (R.F.G.) începe să se înalțe cel mai mare lift dublu pentru vase fluviale Europa, înalt de 55 m, el va din terminat în anul 1975. Avînd lunigimea de 115 km, canalul va face legătura directă între portul Hamburg și sistemul canalurilor de navigație din interiorul Germaniei. Liftul proiectat va putea ridica vasele, într-un interval de minute, la o diferență de nivel de 338 m. SERTARUL ! Mi-a scris un editor din capitală că s-a decis să-mi scoată un volum , deși tîrziu la vîrsta mea acum, ia, să cădem cumva la învoială. Aici am un sertar cu manuscripte, umflat aproape pînă la refuz ; un volumaș, așa fără abuz, ar merge fără griji și zile fripte. Hai, să aleg ! Cam una dintre zece e cel mai judecat să-și afle rostul : I cum aș putea, mă rog, să umflu costul , cu tot nimicul ce prin cap îmi trece ? ! I Aici problema vine omenește : S cerneală am, o treabă personală, I dar sar tipar o altă socoteală : y cum poți să agasezi pe om . Citește ! ! Pe astea nu se tipăresc și gata ! » sînt versuri de iubire și tandrețe... I Am fost cam senzual în tinerețe și m-aș jena să le citească tata. I Din ele aș lua vre-o patru, poate ; din asta scot refrenul „ochi păgini“, din ailaltă, • ’gent cuvîntul „sîni“, căci am con j și dracii și-ar da coate. Fetița asta tremurînd sub lună o scot ; fu primul meu amor și faptul i-ar enerva retroactiv bărbatul... știi, criticii vor toate să le spună. Aici sînt versuri albe și livide, notații metaforice, subtile, ca irizări de astre în pupile, poeme extra-supra-translucide. Ar merge, dar să fim mai circumspecți ; oricît de bine ai stă la difuzare, se vînd cam patru sute exemplare, de obicei poeți între poeți. Prieteni aș avea vre-o șase sute, adevărați ca fratele și vărul, dar vezi, că învățați cu adevărul, m-ar ocoli discret, să nu discute. Ei sînt chirurgi, contabili, șefi de gară, sînt ofițeri, slujbași la municipii ; ei pentru mine sînt așa, principii... c-ar mai citi și ei ceva-ntr-o seară. Așa vre-o patru, parcă tot ar ține la o lectură bacalaureată, iar vre-o idee chiar prea refulată le-o mai explic eu cînd vin la mine. Natura mi-a plăcut, și vitejia ; am zeci de poezii pe aceste teme , vre-o patru, iar ar merge și pe semne ar dezvolta pleacă poezia. Pe asta s-o mai ținem în derivă ! își ia vre-un critic, poate, doctoratul, iar eu nu i-am citit întreg tratatul și ,,gîrla“ mea nu-i chiar exhaustivă. In fine, am golit întreg sertarul și-am mai ales vre-o patru care-ar merge, dar pînă le-oi mai drege, le-oi mai șterge, e liber pentru alți poeți tiparul. C. TENIE Pentru a răspunde mai multor solicitări ale cititorilor, care doresc să-și petreacă zilele de vacanță la mare, am aflat și vă informăm că în aceste zile, în toate stațiunile de pe litoralul românesc al Mării Negre sunt terminate pregătirile pentru noul sezon estival și că ele și-au redeschis atrăgătoarele porți ale vacanței încă de la 1 Mai. întreaga capacitate actuală, de peste 116 000 de locuri (din care aproape 6 000 realizate în acest an), cît totalizează stațiunile litoralului, este bucuroasă să-și primească cu mult peste cele 2,5 milioane de turiști înregistrați anul trecut. Iată cîteva din principalele surprize ale anului 1972 la mare, care-și așteaptă vizitatorii din toate județele țării și de peste hotare. Vizitatorii români și străini ai Mamaiei vor fi întîmpinați, chiar de la intrarea în stațiune, lîngă hotelul „Parc“, de o nouă construcție, cu două nivele, ce alcătuiește complexul de sport, odihnă și distracții — primul bazin olimpic acoperit al litoralului. El își va deschide ușile în toiul activității turistice pe litoral. Cîteva caracteristici : bazinul, de formă dreptunghiulară este dimensionat după normele olimpice și are o suprafață de 1 050 m.p. și o adîncime de 2,20 m. Proiectanții nu au făcut economie de imaginație în alcătuirea arhitecturală și funcțională a noii construcții. Ea se întinde pe o suprafață de 2 500 m.p. Acestui bazin olimpic, unic în felul lui în țară, i s-a prevăzut o destinație complexă, o funcționalitate continuă. Prin aceasta, Mamaia va cunoaște o animație mai mare și iarna, deoarece aici se vor putea organiza „la mare“ întreceri de natație și antrenamente. Vizitatorii polo, vor fi, desigur, atrași de băile de apă de mare, sau de apă dulce trecută prin stațiile de filtre și încălzire ale bazinului, de băile „sauna“, de barul de zi și de jocurile distractive ce le va avea în dotare. Noua piscină este prevăzută cu cabinet medical, instalații pentru filmări subacvatice de televiziune, instalații de condiționare a aerului etc. întrecerile sportive vor putea fi urmărite de circa 1 500 de spectatori. Alte cinci piscine ce vor fi inaugurate în jurul datei de 1 iunie, pe lîngă unele din complexele binecunoscute ale Mamaiei vor mări „zestrea“ de divertisment a stațiunii. Trei noi restaurante — „Metropol“, „Astoria“ și „Siret“, cu o capacitate de 1000 de locuri vor adăuga noi valențe renumelui artei culinare românești. O surpriză plăcută va fi, fără îndoială, și „tîrgul de vară“ ce se construiește pe o suprafață de 14 hectare între Constanța și Mamaia, pe malul lacului Tăbăcărie, care va cuprinde o mare diversitate de unități de alimentație publică, magazine, chioșcuri și tonete pentru cele mai diverse produse. în cadrul tîrgului de vară al litoralului vor contrui pavilioane și alte unități comerciale uniuni ale cooperativelor de consum și meșteșugărești din țară. Aici va funcționa și un parc de distracții. In sfera noutăților se află și așa numitele „vile-lac“ situate pe malul lacului Siutghiol, precum și noul camping de la Năvodari, cu peste 2 000 de locuri, un minigolf, numeroase magazine pentru textile-încălțăminte și pentru desfacerea artizanatului etc. Noutățile de la Eforie Nord nu pot începe a fi descrise decit cu a aminti că într-o zonă apropiată mării, dintre Agigea și această stațiune, se pregătește un mare și modern complex balneo-medical, format din hotelurile „Steaua de mare“, „Meduza“ și „Delfinul“, (unul dat în funcțiune anul trecut, iar celelalte două în acest an, totalizând 1 500 de locuri) și baza de tratament ce se construiește în prezent aici, a căror „linii radiale“ se vor uni cu hotelurile amintite prin culuoare închise, creînd posibilitatea funcționării acestui mare complex vara și iarna. Complexul balneomedical de aici inaugurează o mare perspectivă de dezvoltare a medicinii balneare, a tratamentelor, terapiilor marine, reușind să asigure, încă de la inaugurare, în 8 ore de funcționare zilnică 1 400 de împachetări majore (împachetări de nămol, băi, saline, băi cu apă de mare, expuneri naturale de nămol, „însoriri“ artificiale etc.) și 3 500 de proceduri asociate (în aceeași perioadă de timp), constînd din băi medicale, băi galvanice și de lumină, chinetoterapie, dușuri și masaje, gimnastică medicală, tratamente cosmetice și altele. Pornind de la asigurarea cu mai multe hidrobiciclete, vole și sandoline pe lacul Belona, pînă la reprofilarea unor unități de alimentație publică construirea unor noi hoteluri și restaurante moderne, realizarea, și aici a 5 piscine (la „Europa“, „Perla“, „Union“, una la cele trei hoteluri ale complexului balneomedical din apropiere și una pentru vechile hoteluri „Bran“, „Brad“, „Bega“, unde se construiesc și două restaurante noi), sau lărgirea și prin interiorul celor două Eforii șoselei magistrale realizată a anul trecut între Constanța și Mangalia — sînt tot atîtea preocupări ale gospodarilor litoralului de a-l face mai frumos, mai atractiv, mai plin de surprize plăcute. MANGALIA Mangalia Nord — această splendidă împletire de natură cu arhitectură modernă, va oferi și în acest sezon cele mai multe surprize. Capacitatea acestei zone va crește cu încă 3 000 de locuri numai în stațiunile „Venus“, „Saturn“ „Jupiter" și alte 2 700 în „Nepși tun". In „Saturn“ și „Venus“ au fost construite 6 noi hoteluri, trei noi restaurante realizate pe lîngă hotelurile „Pajura“, „Vulturul“ și Cocorul“ va completa marea originalitate a acestor construcții în formă de cilindru. în stațiunile Mangaliei Nord vor funcționa în acest sezon, după 1 iunie, 13 piscine descoprite cu apă mare încălzită și 3 bazine de acoperire cu apă de mare și apă dulce în stațiunile „Neptun“ (una la hotelul „Neptun“, alta pe lîngă complexele „Sulina“, „Delta“, „Dobrogea“, iar treia, prevăzută cu bazin, cbinete medicale și băi sauna pe lîngă complexul turistic „Doina“). Două noi bowlinguri, noi terenuri de minigolfuri, grădinițe pentru copii, un teren de tir cu arcul, un cinematograf cu 1 200 de locuri vor completa și ele „catalogul noutăților“ din această zonă a litoralului. Cei ce își vor petrece vacanța în această parte a litoralului, pot afla de pe acum veste bună — aceea că în urma amenajărilor făcute prin diguiri s-a lărgit cu 5-6 metri plaja în stațiunile „Jupiter“ și „Saturn“ și că pe aceste plaje vor fi montate circa 3 500 de umbrele fixe. La „Neptun“, în apropierea celor 7 hoteluri moderne din extremitatea nordică a stațiunii, va intra în funcțiune în cursul lunii iunie, una dintre cele mai frumoase și originale construcții hoteliero-turistice a litoralului. Este vorba de 3 hoteluri originale din punct de vedere arhitectural — „Belvedere“, „Internațional“ și „Panoramic“ cu o capacitate de 1 700 de locuri, care împreună cu 3 restaurante ce le deservesc, cu unități comerciale și de serviciu, cu piscine și alte amenajări vor un mare punct de atracție pentitru turiști. Surprize, multe surprize ale fermecătorului litoral românesc pe care, în acest „anotimp“ al vacanțelor estivale stațiunile Mării Negre se pregătesc pentru turiștii români și străini. Marea vă invită, cu dragă inimă, să-i fiți oaspeți. a Început noul sezon estival . ÎN ACEST AN LITORALUL ȘI-A DESCHIS PORȚILE LA 1 MAI 9 OBIECTIVE TURISTICE NOI IN TOATE STAȚIUNILE • IN ACEASTĂ VARA VA INTRA IN FUNCȚIUNE UN MARE COMPLEX BALNEOMEDICAL LA EFORIE NORD • PRIMUL BAZIN OLIMPIC ACOPERIT LA MAMAIA • O REȚEA MAI DIVERSIFICATĂ DE ALIMENTAȚIE PUBLICA, DESERVIRE ȘI AGREMENT .NVXNVXNXXV^XXXXXXXXVXXXXXSXXNXXXXXXXXXXXVXXXXXXXXXXXXXXXXXVXXXXXXXXXVv 4V\\\\\\\\\\\\\\\\\\\V\\\\\\\\\\\V\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\W^^j M. DUMITRU DUMINICĂ, 14 MAI 1972 „SORI“ ELECTRICI PENTRU ÎNCĂLZIREA ORAȘULUI Intr-un viitor nu prea îndepărtat iarna nu va mai avea acces în marile orașe. De la încălzirea interiorului apartamentelor se va trece la încălzirea străzilor și parcurilor care vor rămîne înverazite în tot cursul anului. Cine va fi cuprins de nostalgia „zăpezilor de altă dată“ va trebui să le caute în afara orașului sau în stațiunile montane. Desigur, că realizarea pe scară largă a acestei perspective va necesita cantități considerabile de elecricitate la un preț foarte scăzut, fapt care va deveni posibil numai după ce vom domestici energia termonucleară. Totuși, primele semne ale îngrădirii iernii au început să apară încă de pe acum. Zonele încălzite sunt încă restrînse la domeniul unei singure străzi dar, tehnica pusă la punct este adecvată pentru aplicații mai extinse. Ea constă în niște emițătoare de radiații infraroșii montate pe stîlpi asemnători cu cei folosiți la iluminatul public. în prezent, tehnicienii pregătesc instalații similare care vor avea aplicații în industrie, construcții și agricultură. Suspendați la înălțimea de 15-20 m acești emițători de radiații infraroșii de mari dimensiuni joacă rolul unor sori miniaturali. Ei pot menține solul la o temperatură cuprinsă între +5 și +15 ° C în condițiile în care mediul ambiant se află la —10 ° C. Interesul economic al acestor instalații este incontestabil. Ele permit continuarea și în cursul iernii a lucrărilor exterioare pe marile șantiere, asigură protecția culturilor sensibile la îngheț, încălzesc rapid marile hale industriale, înlătură, poleiul de pe șosele etc. Să ne reamintim... Orizontal ; 2) Nota șapte ! ; 7) Carte de astrologie cuprinzând preziceri retrograde ; 10) Mare și nu prea ; 13) Al unirii Ardealului cu patria mumă s-a sărbătorit în 1968 la Alba Iulia ; 15) Verbul uneia din formele de organizare a muncii în comun ; 16) Din viață ! ; 17) Din roze ! ; 18) Jumătate de țară ; 19 Trecerea în proprietatea statului a mijloacelor de producție bunuri imobile etc ; 22) Starea persoanelor care se bucură de deplinitatea drepturilor politice și civile în R.S.R. ; 24) Evenimentul de la 23 August (pl.) ; 26) Poporul român a dobîndit-o prin lupte eroice alături de Armata Roșie ; 28) Israelul jumătate !; 29) Note 1,2 ! ; 30) Alături de... Liviu unul din marii realizatori în lumea ecranului ; 31) Care e atît de prețios încît nu poate fi evaluat în valori ; 35) Bine ! ; 36) Lîngă „IGAZS...“ ziar în limba maghiară ; 38) Răsărit ; 39) Ceșcuțe... înnegrite ; 40) Bune de tăbăcit ; 42) Chiar așa (înv.) ; 44) ...Ocslie neînfricată luptătoare pentru triumful cauzei socialiste ; 45) Patru : 2,3 ; 46) Olga... vajnică luptătoare pentru cauza comunistă ; 48) Ba ! ; 49) Samd ; 50) Originea acestei forme de organizare în comun formează o operă a lui Engels ; 51) Totalitatea oamenilor și atitudinea de înțelegere, de dragoste față de ei. Vertical : 1) Revoluționari de pe vremea lui Tudor Vladimirescu ; 2) Adept al orînduirii social-economice 2) Orizontal; 1) Lancrămi—Sebeș; Arad — Lisabona ; 3) Mai — Cetate — AG ; 4) UB — Sus — CI — O — U ; 5) Rime — UC — Roman ; 6) Ada — Olarii — CA ; 7) Aner — Lac — MA ; 8) B — și de stat reprezentînd faza inferioară a comunismului ; 3) Adept al unui curent filozofic antiștiințific, ostil materialismului ; 4) început, la început; 5) Treierătoare ; 6) Republica Socialistă România ; 7) Născută de noapte ; 8) Care aparține epocii cezarilor romani (fem. pl.) ; 10 Calitatea de mamă ; 11) Organul suprem de conducere al Partidului Comunist Român ; 12) Membru al unui detașament orgazat de luptă, care acționează în timp de război în spatele frontului inamic (pl.) ; 13) Roman de Titus Popovici ; 14) ...Tre Dun ; 15) Bogăție a subsolului patriei noastre ; 20) Bine... pe jumătate ! ; 21) Rar și nesfîrșit ! ; 22) Alimentul de bază asigurat tuturor cetățenilor din R.S.R. ; 23) Din opera lui NOEL ! ; 25) Bărci ușoare de sport cu pînze ; 26) Calc pe ultimele urme ! ; 27) Celebrul nostru compozitor ; 32) Deși și nu prea ! ; 33) Cunoscut revoluționar francez ; 34) Autorul operei „Carmen“ ; 37) Inși dintr-un popor vechi ; 40) Merge cu pii ! ; 41) Ubi Patria,... bene ! ; 43) Mamă de câței ! ; 44) Armă grea de artilerie ; 47) In sală ; 48) Poftește, Prof. Virgil CIOTLOȘ, Alba Iulia Orar — Melasa ; 9) Ral — Solo — Agat ; 10) Aret — Minuni — A ( 11) SI — Arad — Mucos ; 12) Opere — Editura ; 13) Visătorul — Sat. DEZLEGAREA CAREULUI „LUCIAN BLAGA“ APĂRUT ÎN NR. 1307 AL ZIARULUI NOSTRU jLX 1