Unirea, mai 1972 (Anul 5, nr. 1303-1327)

1972-05-14 / nr. 1313

PAGINA A II-A j­i­,WVV WWW,WWVWWVW«WWWWtf WWWMVWWVWVVWWVWW,WtfV,tfWWVlWftiVtf,^^WWVWW AMINTIREA LUI AVRAM IANCU ÎN SUFLETUL MOȚILOR a­lături de istoria scrisă, pe care învățații se străduiesc să o descifreze din izvoare do­cumentare, din cronici și monumente spre a o înfățișa în cărți de mare erupție, tră­iește și se perpetuează din generație în generație tradiția orală, creație viguroasă a su­fletului popular. Viața patriarhală a moților a format o at­mosferă prielnică dezvoltării tradiției și legen­dei, forme în care s-a înveșmîntat sîmburele a­­devărului istoric. Ispititoare devine problema psihologiei populare a locuitorilor Apusenilor prin intermediul căreia se pot afla mărturii di­recte asupra modului cum Avram Iancu trăieș­te în sufletul moților. Documentele scrise păs­trează mărturii făcute de oamenii simpli din popor care l-au văzut și cunoscut pe „Craiul munților“. Ana Nicola din Bumb, o bătrînă de 72 de ani, care în tinerețe l-a văzut pe Iancu de mai multe ori, i-a povestit cu glas înduioșat, în 1924, istori­cului Ioan Lupaș următoarele : „Pe Iancu l-am văzut de mai multe ori, era bătrînesc și nespă­­guit (neras), umbla îmbrăcat cu o tundră proas­tă pînă-n pămînt. El ne cînta cu fluiera și noi tăți copiii de la vaci și de la oi jucam. El a zis cătră tata, că dacă nu s-ar fi făcut să se lase așa besmetic, n-ar mai fi cu zile, că l-ar fi tăiat stă­­pînii și pe el ca pe Horea. Doar n-o mai fi tră­ind Iancu, că mi dor tare de el. Am fost odată la tîrg și am văzut niște domni cu bărbile pînă la brîu, șese erau într-un motor. Și zice una cătră mine , uite Iancu, ăla cu barbă albă, a fost la Vidra, să-și vadă casa. Dă i- am zis , n-o fi Iancu, că de aș ști ce fi el, odată l-aș săruta, așa mi de dor de el, c-o făcut mult bine cît o trăit, să nu fie vrajbă și să fie dările ușoare“. Moș Sîntion Nicola din Arada de 82 de ani, tot în 1924 spunea : „L-am cunoscut și pe Iancu, de 4 ori l-am văzut­ o dată cînd a vinit la noi în casă și a zis către tata : Ce mai faci domnule strajameșter (plutonier) ? Fac pe dracu s-o ia domnie, i-a spus tata, că el a fost strajameșter în ’48. Iancu a făcut o comedie cu împăratul, că i-a trimis carte să vie să dea față cu el, da el a trimis o vacă neagră să se căsătorească împăra­­tu pe ea, că un mincinos n-are ce vorbi cu un bolind că împăratu era mincinos, că n-o dat ce a făgăduit la ’48 cînd a zis că josa dările și-o șterge iobăgia care a fost picat atunci, cînd o doborît-o Iancu, după ce s-a așezat revoluția și s-a pus pace. Cînd a ridicat pe tata-meu Nicola Dumitru sus și-a strigat toți , vivat, să trăiască nepotul Horii, atunci o îngropat iobăgia în pă­mînt la Blaj“. Bătrînii și-l aminteau pe Iancu și din timpul zilelor de întuneric ale minții sale, cînd făcea plimbări inofensive în toate satele răsculate în 1848. Ei l-au văzut deseori foarte îngîndurat. Un bătrîn din Neagra îl invitase la masă, dar Iancu mînca numai carne friptă pe jar. Altul spunea că de îndată ce vedea vreun furtucar (nobil) își acoperea fața cu pălăria pînă ce acela dispărea, se prefăcea nebun, dar în fond era cu mintea trează, însă foarte nefericit pentru necazurile oamenilor. în Scărișoara, Iancu prindea pești numiți burtași, cărora le reteza capul și-i mînca cu plăcere. Toți cei care l-au văzut după 1848, vorbesc de adînca lui melancolie. Nen­știrea lui a durat mulți ani. El nu a cerut statui, serbări și onoruri, pînă ce nu se vor fi potolit nemulțu­mirile moților. Cea mai frumoasă cinstire a lui Iancu are loc în zilele noastre, acum, cînd s-au înlăturat toate mizeriile vieții grele ale moților și cînd aceștia prosperă într-o viață plină de bunăstare. A. HINESCU ^WW W W WSV WV WSV WWW w wwvvvvwwwviftvwwwwwwww.rfwww­ ywiwvwwwwvwwwvvwy SUEDIA De curînd, în Suedia au fost puse în vînzare, cărucioare pen­tru copii, prevăzute cu un geam din plastic care permite observa­rea mediului în trei direcții. Totul este în așa fel construit, în­cît în timpul somnului copilului, geamul poate fi acoperit împie­­decînd astfel pătrunderea luminii­ în foto . Noul cărucior pentru copii introdus de curînd pe piața suedeză. J A­\­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­^^^^­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­^^^^ UNIREA *99999999999999999999*9999999991­ 3393331 Știți ce mi-a spus un bun amic din Petrești, în urmă cu o săp­­tămînă cînd am dat pe acolo ? Că au apărut și pe la ei invada­tori. „Ce s-au gîndit V.G. și H.S., salariați la I.A.S. Petrești, zicea amicul meu. Să aștepte pînă cînd se lasă umbrele peste pămînt să aterizeze în straturile cu le­și gume și zarzavaturi din grădina I.A.S.-ului. Și-au împărțit și sar­cinile : unul smulgea ceapă, altul dezgropa cartofii din pămînt. Dar fapta lor necinstită n-a apucat să fie dusă la capăt, pentru că au­torii ei au fost prinși. N-au avut încotro și și-au recunoscut ispra­va lor necinstită“. Proaste apucături la unii oa­meni. Alții seamănă ogorul, iar ei culeg roadele fără nici o trudă. Sunt sigur că fapta lor va fi răs­plătită așa cum se cuvine. Venind la Sebeș, am vrut să intrăm la chioșcul alimentar din dreptul Fabricii „Sebeșul“. Dar ce credeți, am putut ? în locul destinat cumpărătorilor, zăceau munți de ambalaje. Sărmana vîn­­zătoare părea un Robinson izolat pe o insulă pustie. Am întrebat-o unde face vînzarea. Ne-a spus că pe unde poate, adică claie peste grămadă. Dacă lucrurile vor mer­ge tot așa, clienții vor fi serviți prin pod. Ciudat, tot în Sebeș, la o in­tersecție se întîlnesc doi șoferi. Radu Bădilă, de pe autoduba 31-SR-270, a oprit pentru a oferi prioritate, așa cum o cer regulile de circulație, autocamionului 21-CJ-2747, condus de Ion Set­­falui din Dej. Ultimul, distras de cine știe ce gîndu­ri, n-a sesizat oprirea autodubei și a tamponat-o în așa măsură încît a rezultat poate cea mai mare omletă din cîte s-au văzut vreodată în orașul Sebeș. Autoduba era încărcată cu ouă. Dacă sînteți curioși vă spu­nem și cît a costat nemaiîntîlnita omletă : 20 000 lei, sumă în care a intrat și garnitura. Distracția se plătește întotdeauna. Mai mulți elevi din Cricău, Bu­­cerdea, Ighiu și Șard, care fac naveta la Liceul din Alba Iulia, ne-a rugat să atenționăm puțin autobaza din Alba Iulia, pentru faptul că șoferii de pe autobuzul destinat elevilor, nu-și fac cursa pînă la capăt. Dimineața îi lasă pe aceștia pe unde apucă, cînd la autogară, cînd pe Calea Moți­lor, făcînd în acest­­ fel să întîrzie de la cursuri. Transcriind dorința dv. în în­semnările de față cred că ne-am făcut datoria. Urmează ca Auto­baza Alba Iulia să acționeze în consecință. La revedere, pe duminica vi­itoare. eeeeeeeee† ögiöiísgösqssssb © © © © ©†‡‡» 99999 -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------, Up j pgjjȚgg VAPOARE La sud de Hamburg (R.F.G.) în­cepe să se înalțe cel mai mare lift dublu pentru vase fluviale Europa, înalt de 55 m, el va din terminat în anul 1975. Avînd lun­­i­gimea de 115 km, canalul va face legătura directă între portul Ham­burg și sistemul canalurilor de navigație din interiorul Germani­ei. Liftul proiectat va putea ridi­ca vasele, într-un interval de minute, la o diferență de nivel de 3­38 m. S­ERTARUL ! Mi-a scris un editor din capitală că s-a decis să-mi scoată un volum , deși tîrziu la vîrsta mea acum, ia, să cădem cumva la învoială. Aici am un sertar cu manuscripte, umflat aproape pînă la refuz ; un volumaș, așa fără abuz, ar merge fără griji și zile fripte. Hai, să aleg ! Cam una dintre zece e cel mai judecat să-și afle rostul : I cum aș putea, mă rog, să umflu costul , cu tot nimicul ce prin cap îmi trece ? ! I Aici problema vine omenește : S cerneală am, o treabă personală, I dar sar tipar o altă socoteală : y cum poți să agasezi pe om . Citește ! ! Pe astea nu se tipăresc și gata ! » sînt versuri de iubire și tandrețe... I Am fost cam senzual în tinerețe­­ și m-aș jena să le citească tata. I Din ele aș lua vre-o patru, poate ; din asta scot refrenul „ochi păgini“, din ailaltă, • ’gent cuvîntul „sîni“, căci am con­ j și dracii și-ar da coate. Fetița asta tremurînd sub lună o scot ; fu primul meu amor și faptul i-ar enerva retroactiv bărbatul... știi, criticii vor toate să le spună. Aici sînt versuri albe și livide, notații metaforice, subtile, ca irizări de astre în pupile, poeme extra-supra-translucide. Ar merge, dar să fim mai circumspecți ; oricît de bine­ ai stă la difuzare, se vînd cam patru sute exemplare, de obicei poeți între poeți. Prieteni aș avea vre-o șase sute, adevărați ca fratele și vărul, dar vezi, că învățați cu adevărul, m-ar ocoli discret, să nu discute. Ei sînt chirurgi, contabili, șefi de gară, sînt ofițeri, slujbași la municipii ; ei pentru mine sînt așa, principii... c-ar mai citi și ei ceva-ntr-o seară. Așa vre-o­ patru, parcă tot ar ține la o lectură bacalaureată, iar vre-o idee chiar prea refulată le-o mai explic eu cînd vin la mine. Natura mi-a plăcut, și vitejia ; am zeci de poezii pe­ aceste teme , vre-o patru, iar ar merge și pe semne ar dezvolta pleacă poezia. Pe asta s-o mai ținem în derivă ! își ia vre-un critic, poate, doctoratul, iar eu nu i-am citit întreg tratatul și ,,gîrla“ mea nu-i chiar exhaustivă. In fine, am golit întreg sertarul și-am mai ales vre-o patru care-ar merge, dar pînă le-oi mai drege, le-oi mai șterge, e liber pentru alți poeți­­ tiparul. C. TENIE P­entru a răspunde mai multor solicitări ale citi­torilor, care doresc să-și petreacă zilele de vacan­ță la mare, am aflat și vă informăm că în aceste zile, în toate stațiunile de pe litora­lul românesc al Mării Negre sunt terminate pregătirile pen­tru noul sezon estival și că ele și-au redeschis atrăgătoa­rele porți ale vacanței încă de la 1 Mai. întreaga capacitate actuală, de peste 116 000 de locuri (din care aproape 6 000 realizate în acest an), cît tota­lizează stațiunile litoralului, este bucuroasă să-și primeas­că cu mult peste cele 2,5 mi­lioane de turiști înregistrați a­­nul trecut. Iată cîteva din principalele surprize ale anului 1972 la ma­re, care-și așteaptă vizitatorii din toate județele țării și de peste hotare. Vizitatorii români și străini ai Mamaiei vor fi întîmpinați, chiar de la intrarea în stațiu­ne, lîngă hotelul „Parc“, de o nouă construcție, cu două nivele, ce alcătuiește comple­xul de sport, odihnă și distrac­ții — primul bazin olimpic a­­coperit al litoralului. El își va deschide ușile în toiul activi­tății turistice pe litoral. Cîte­va caracteristici : bazinul, de formă dreptunghiulară este di­mensionat după normele olim­pice și are o suprafață de 1 050 m.p. și o adîncime de 2,20 m. Proiectanții nu au fă­cut economie de imaginație în alcătuirea arhitecturală și func­țională a noii construcții. Ea se întinde pe o suprafață de 2 500 m.p. Acestui bazin o­­limpic, unic în felul lui în ța­ră, i s-a prevăzut o destinație complexă, o funcționalitate continuă. Prin aceasta, Mama­ia va cunoaște o animație mai mare și iarna, deoarece aici se vor putea organiza „la mare“ întreceri de natație și antrenamente. Vizitatorii polo, vor fi, desigur, atrași de băile de apă de mare, sau de apă dul­ce trecută prin stațiile de fil­tre și încălzire ale bazinului, de băile „sauna“, de barul de zi și de jocurile distractive ce le va avea în dotare. Noua pis­cină este prevăzută cu cabinet medical, instalații pentru fil­mări subacvatice de televiziu­ne, instalații de condiționare a aerului etc. întrecerile sporti­ve vor putea fi urmărite de circa 1 500 de spectatori. Alte cinci piscine ce vor fi inaugurate în jurul datei de 1 iunie, pe lîngă unele din complexele binecunoscute ale Mamaiei vor mări „zestrea“ de divertisment a stațiunii. Trei noi restaurante — „Metropol“, „Astoria“ și „Siret“, cu o ca­pacitate de 1­000 de locuri vor adăuga noi valențe renumelui artei culinare românești. O surpriză plăcută va fi, fă­ră îndoială, și „tîrgul de vară“ ce se construiește pe o supra­față de 14 hectare între Con­stanța și Mamaia, pe malul lacului Tăbăcărie, care va cu­prinde o mare diversitate de unități de alimentație publică, magazine, chioșcuri și tonete pentru cele mai diverse produ­se. în cadrul tîrgului de vară al litoralului vor contrui pavi­lioane și alte unități comercia­le uniuni ale cooperativelor de consum și meșteșugărești din țară. Aici va funcționa și un parc de distracții. In sfera noutăților se află și așa numi­­tele „vile-lac“ situate pe ma­lul lacului Siutghiol, precum și noul camping de la Năvo­dari, cu peste 2 000 de locuri, un minigolf, numeroase maga­zine pentru textile-încălțămin­­te și pentru desfacerea artiza­natului etc. Noutățile de la Eforie Nord nu pot începe a fi descrise de­cit cu a aminti că într-o zonă apropiată mării, dintre Agigea și această stațiune, se pregăteș­te un mare și modern complex balneo-medical, format din ho­telurile „Steaua de mare“, „Me­duza“ și „Delfinul“, (unul dat în funcțiune anul trecut, iar cele­lalte două în acest an, totali­­zând 1 500 de locuri) și baza de tratament ce se construiește în prezent aici, a căror „linii ra­diale“ se vor uni cu hotelurile amintite prin culuoare închise, creînd posibilitatea funcționă­rii acestui mare complex vara și iarna. Complexul balneo­­medical de aici inaugurează o mare perspectivă de dezvolta­re a medicinii balneare, a tra­tamentelor, terapiilor marine, reușind să asigure, încă de la inaugurare, în 8 ore de func­ționare zilnică 1 400 de împa­chetări majore (împachetări de nămol, băi, saline, băi cu apă de mare, expuneri natura­le de nămol, „însoriri“ artifi­ciale etc.) și 3 500 de proceduri asociate (în aceeași perioadă de timp), constînd din băi me­dicale, băi galvanice și de lu­mină, chinetoterapie, dușuri și masaje, gimnastică medicală, tratamente cosmetice și altele. Pornind de la asigurarea cu mai multe hidrobiciclete, vole și­ sandoline pe lacul Belona, pînă la reprofilarea unor uni­tăți de alimentație publică construirea unor noi ho­teluri și restaurante moder­ne, realizarea, și aici a 5 piscine (la „Europa“, „Perla“, „Union“, una la cele trei ho­teluri ale complexului balneo­­medical din apropiere și una pentru vechile hoteluri „Bran“, „Brad“, „Bega“, unde se con­struiesc și două restaurante noi), sau lărgirea și prin in­teriorul celor două Eforii șoselei magistrale realizată a­ a­nul trecut între Constanța și Mangalia — sînt tot atîtea pre­ocupări ale gospodarilor lito­ralului de a-l face mai frumos, mai atractiv, mai plin de sur­prize plăcute. MANGALIA Mangalia Nord — această splendidă împletire de natură cu arhitectură modernă, va oferi și în acest sezon cele mai multe surprize. Capacitatea a­­cestei zone va crește cu încă 3 000 de locuri numai în sta­țiunile „Venus“, „Saturn“ „Jupiter" și alte 2 700 în „Nep­și tun". In „Saturn“ și „Venus“ au fost construite 6 noi­ hote­luri, trei noi restaurante reali­zate pe lîngă hotelurile „Paju­ra“, „Vulturul“ și Cocorul“ va completa marea originalitate a acestor construcții în formă de cilindru. în stațiunile Manga­liei Nord vor funcționa în a­­cest sezon, după 1 iunie, 13 piscine descoprite cu apă mare încălzită și 3 bazine de a­­coperire cu apă de mare și apă dulce în stațiunile „Neptun“ (una la hotelul „Neptun“, alta pe lîngă complexele „Sulina“, „Delta“, „Dobrogea“, iar treia, prevăzută cu bazin, c­­­­binete medicale și băi sauna pe lîngă complexul turistic „Doina“). Două noi bowlinguri, noi terenuri de minigolfuri, grădinițe pentru copii, un te­ren de tir cu arcul, un cine­matograf cu 1 200 de locuri vor completa și ele „catalogul nou­tăților“ din această zonă a litoralului. Cei ce își vor petrece vacan­ța în această parte a litoralu­lui, pot afla de pe acum veste bună — aceea că în urma­­ amenajărilor făcute prin di­­guiri s-a lărgit cu 5-6 metri plaja în stațiunile „Jupiter“ și „Saturn“ și că pe aceste plaje vor fi montate circa 3 500 de umbrele fixe. La „Neptun“, în apropierea celor 7 hoteluri moderne din extremitatea nor­dică a stațiunii, va intra în funcțiune în cursul lunii iunie, una dintre cele mai frumoase și originale construcții hotelie­­ro-turistice a litoralului. Este vorba de 3 hoteluri originale din punct de vedere arhitectu­ral — „Belvedere“, „Interna­țional“ și „Panoramic“ cu o ca­pacitate de 1 700 de locuri, ca­re împreună cu 3 restaurante ce le deservesc, cu unități co­merciale și de serviciu, cu pis­cine și alte amenajări vor un mare punct de atracție pen­ti­tru turiști. Surprize, multe surprize ale fermecătorului litoral româ­nesc pe care, în acest „ano­timp“ al vacanțelor estivale stațiunile Mării Negre se pre­gătesc pentru turiștii români și străini. Marea vă invită, cu dragă inimă, să-i fiți oaspeți. a Început noul sezon estival . ÎN ACEST AN LITORALUL ȘI-A DESCHIS PORȚILE LA 1 MAI 9 OBIECTIVE TURISTICE NOI IN TOATE STAȚIUNILE • IN ACEASTĂ VARA VA INTRA IN FUNCȚIUNE UN MARE COMPLEX BALNEO­­MEDICAL LA EFORIE NORD • PRIMUL BAZIN OLIMPIC ACOPERIT LA MAMAIA • O REȚEA MAI DIVERSIFICATĂ DE ALIMENTAȚIE PUBLICA, DESERVIRE ȘI AGRE­MENT .NVXNVXNXXV^XXXXXXXXVXXXXXSXXNXXXXXXXXXXXVXXXXXXXXXXXXXXXXXVXXXXXXXXXVv 4V\\\\\\\\\\\\\\\\\\\V\\\\\\\\\\\V\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\W^^j M. DUMITRU DUMINICĂ, 14 MAI 1972 „SORI“ ELECTRICI PENTRU ÎNCĂLZIREA ORAȘULUI Intr-un viitor nu prea îndepăr­tat iarna nu va mai avea acces în marile orașe. De la încălzirea interiorului apartamentelor se va trece la încălzirea străzilor și parcurilor care vor rămîne înver­a­zite în tot cursul anului. Cine va fi cuprins de nostalgia „zăpezilor de altă dată“ va trebui să le cau­te în afara orașului sau în stațiu­nile montane. Desigur, că realizarea pe scară largă a acestei perspective va ne­cesita cantități considerabile de elecricitate la un preț foarte scă­zut, fapt care va deveni posibil numai după ce vom domestici e­­nergia termonucleară. Totuși, primele semne ale în­grădirii iernii au început să apa­ră încă de pe acum. Zonele încăl­zite sunt încă restrînse la dome­niul unei singure străzi dar, teh­nica pusă la punct este adecvată pentru aplicații mai extinse. Ea constă în niște emițătoare de ra­diații infraroșii montate pe stîlpi asemnători cu cei folosiți la ilu­minatul public. în prezent, tehnicienii pregătesc instalații similare care vor avea aplicații în industrie, construcții și agricultură. Suspendați la înăl­țimea de 15-20 m acești emițători de radiații infraroșii de mari di­mensiuni joacă rolul unor sori miniaturali. Ei pot menține solul la o temperatură cuprinsă între +5 și +15 ° C în condițiile în care mediul ambiant se află la —10 ° C. Interesul economic al acestor instalații este incontestabil. Ele permit continuarea și în cursul iernii a lucrărilor exterioare pe marile șantiere, asigură protec­ția culturilor sensibile la îngheț, încălzesc rapid marile hale indus­triale, înlătură, poleiul de pe șose­le etc. Să ne reamintim... Orizontal ; 2) Nota șapte ! ; 7) Car­te de astrologie cuprinzând preziceri retrograde ; 10) Mare și nu prea ; 13) Al unirii Ardealului cu patria mumă s-a sărbătorit în 1968 la Alba Iulia ; 15) Verbul uneia din formele de or­ganizare a muncii în comun ; 16) Din viață ! ; 17) Din roze ! ; 18) Jumătate de țară­­ ; 19 Trecerea în proprietatea statului a mijloacelor de producție bunuri imobile etc ; 22) Starea per­soanelor care se bucură de deplinita­­tea drepturilor politice și civile în R.S.R. ; 24) Evenimentul de la 23 Au­gust­­ (pl.) ; 26) Poporul român a dobîndit-o prin lupte eroice alături de Armata Roșie ; 28) Israelul jumătate !; 29) Note 1,2­­ ! ; 30) Alături de... Li­viu unul din marii realizatori în lu­mea ecranului ; 31) Care e atît de pre­țios încît nu poate fi evaluat în va­lori ; 35) Bine ! ; 36) Lîngă „IGAZS...“ ziar în limba maghiară ; 38) Răsărit ; 39) Ceșcuțe... înnegrite ; 40) Bune de tăbăcit ; 42) Chiar așa (înv.) ; 44) ...Ocslie neînfricată luptătoare pentru triumful cauzei socialiste ; 45) Patru : 2,3­­­ ; 46) Olga... vajnică luptătoare pentru ca­uza comunistă ; 48) Ba ! ; 49) Samd ; 50) Originea acestei forme de organizare în comun formează o ope­ră a lui Engels ; 51) Totalitatea oa­menilor și atitudinea de înțelegere, de dragoste față de ei. Vertical : 1) Revoluționari de pe vremea lui Tudor Vladimirescu ; 2) Adept al orînduirii social-economice 2) Orizontal; 1) Lancrăm­i—Sebeș; Arad — Lisabona ; 3) Mai — Cetate — AG ; 4) UB — Sus — CI — O — U ; 5) Rime — UC — Roman ; 6) Ada — Olarii — CA ; 7) Aner — Lac — MA ; 8) B — și de stat reprezentînd faza inferioa­ră a comunismului ; 3) Adept al unui curent filozofic antiștiințific, ostil ma­terialismului ; 4) început, la început; 5) Treierătoare­­ ; 6) Republica So­cialistă România ; 7) Născută de noap­te ; 8) Care aparține epocii cezarilor romani (fem. pl.) ; 10 Calitatea de ma­mă ; 11) Organul suprem de conduce­re al Partidului Comunist Român ; 12) Membru al unui detașament orga­­zat de luptă, care acționează în timp de război­ în spatele frontului inamic (pl.) ; 13) Roman de Titus Popovici ; 14) ...Tre Dun ; 15) Bogăție a subsolu­lui patriei noastre ; 20) Bine... pe ju­mătate ! ; 21) Rar și nesfîrșit ! ; 22) Alimentul de bază asigurat tuturor cetățenilor din R.S.R. ; 23) Din opera lui NOEL ! ; 25) Bărci ușoare de sport cu pînze ; 26) Calc pe ultimele urme ! ; 27) Celebrul nostru com­pozitor ; 32) Deși și nu prea ! ; 33) Cunoscut revoluționar francez ; 34) Autorul operei „Carmen“ ; 37) Inși dintr-un popor vechi ; 40) Merge cu pii ! ; 41) Ubi Patria,... bene ! ; 43) Mamă de câței ! ; 44) Armă grea de artilerie ; 47) In sală­­ ; 48) Poftește, Prof. Virgil CIOTLOȘ, Alba Iulia Orar — Melasa ; 9) Ral — Solo — Agat ; 10) Aret — Minuni — A ( 11) SI — Arad — Mucos ; 12) O­­pere — Editura ; 13) Visătorul — Sat. DEZLEGAREA CAREULUI „LUCIAN BLAGA“ APĂRUT ÎN NR. 1307 AL ZIARULUI NOSTRU jLX 1

Next