Unirea, mai 1972 (Anul 5, nr. 1303-1327)
1972-05-14 / nr. 1313
PROLETARI DIN TOATE ȚARIL. UNIȚI VAI ANUL V, NR. 1313 | DUMINICA, 14 MAI 1972 ! 4 PAGINI — 30 BAN! ȘEDINȚĂ DE LUCRU CU CADRE DE CONDUCERE DIN AGRICULTURĂ Ieri a avut loc, la Casa de cultură din municipiul Alba Iulia, o ședință de lucru la care au participat președinții și inginerii, șefi din C.A.P., cadre de conducere din I.A.S. și S.M.A., membrii comandamentului județean pentru coordonarea activităților din agricultură, activiști din aparatul de partid, de stat și de la Uniunea județeană a cooperativelor agricole de producție. Au participat tovarășii GEORGE HOMOȘTEAN, prim-secretar al Comitetului județean de partid, președintele Consiliului popular județean, Bănuț Sîrbu, Stoica și Gheorghe Costea, ban secretari ai Comitetului județean de partid, Șofron Munteanu, prim-vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular județean, Nicolae Albu, directorul general al Direcției județene pentru agricultură, industrie alimentară și apelor, membri ai biroului Comitetului județean de partid și ai Comitetului executiv al Consiliului popular județean. In cadrul ședinței s-a făcut o analiză multilaterală a activității din agricultură și s-au stabilit principalele sarcini ce stau în fața unităților agricole de producție în această perioadă. Un accent deosebit s-a pus pe necesitatea unei mai bune organizări a tuturor lucrărilor de întreținere a culturilor, de plantare a răsadurilor și de îngrijire, în condițiuni optime, a legumelor și plantațiilor de vii. In încheiere, tovarășul GEORGE HOMOȘTEAN a arătat că este necesar să se urgenteze peste tot lucrările de întreținere a culturilor. Dacă nu vom lua măsuri ca în cel mult zece zile să se termine prima prașilă la porumb și la celelalte culturi prășitoare — a spus vorbitorul — riscăm să avem mari pierderi în recoltă. De aceea, se cere o mobilizare masivă la lucrările de prășit a porumbului, cartofilor, plantelor tehnice, precum și la plivitul păioaselor. Organizațiile de partid, consiliile populare, organele agricole, consiliile conducere ale cooperativelor de agricole, inginerii agronomi au datoria să stabilească asemenea măsuri politico-organizatorice, care să asigure o largă mobilizare de forțe și un ritm intens a tuturor lucrărilor ce se impun a fi făcute în această perioadă. In continuare, vorbitorul a arătat că ploile din ultimul timp favorizează lucrările de plantare a legumelor și plantelor tehnice. Folosind aceste condiții favorabile, va trebui să se acționeze în așa fel ca în cel mai scurt timp plantatul răsadurilor să se termine. Vorbitorul a arătat, apoi, că inginerii șefi din C.A.P., președinții și brigadierii au obligația de a se ocupa permanent și în mod concret de fiecare lucrare în parte, de a cunoaște la orice oră situația ei pe fiecare palmă de pămînt din unitatea unde își desfășoară activitatea. Stațiunile de mașini agricole nu au desfășurat pînă acum o activitate mulțumitoare în ce privește sprijinirea cooperativelor agricole în executarea mecanică a lucrărilor de întreținere. Va trebui ca ele să-și îmbunătățească simțitor preocuparea în această privință, asigurînd o bună funcționare a tractoarelor și agregatelor. Vorbitorul a subliniat apoi, că este necesar ca acțiunile din campania de întreținere a culturilor să fie nu numai bine organizate, ci și coordonate și conduse permanent. In acest scop este necesar ca în fiecare seară să se facă scurte analize la nivelul conducerii unităților de producție, pentru a se constata modul în care s-a realizat graficul de lucrări din ziua respectivă și pentru a se stabili măsurile precise din ziua următoare. Referindu-se la sarcinile ce revin unităților agricole în meniul zootehniei, vorbitorul dearătat că trebuie să se lucreze a cu multă răspundere, că atît consiliile de conducere, cît și inginerii agronomi și medicii veterinari trebuie să cunoască în orice moment, cu precizie, situația efectivelor de animale, aducției, a furajării, precum proși modul cum se îndeplinesc sarcinile stabilite. Va trebui, de asemenea, să se ia măsuri pentru o mai rațională folosire a pășunilor și pentru impulsionarea ritmului lucrărilor la construcțiile zootehnice. In continuare, vorbitorul a atras atenția că în anumite locuri se mai constată unele manifestări de neglijență, de risipă, de cheltuieli inutile care pricinuiesc însemnate pierderi din avutul obștesc. Se mai constată, de asemenea, unele cazuri de încălcare a disciplinei, de abuzuri și de neglijență față de avutul obștesc, de folosire a utilajelor cooperativelor agricole în scopuri personale. Organizațiile de partid din C.A.P. au datoria de a analiza cu toată răspunderea și într-un spirit combativ, asemenea manifestări și de a lua măsuri hotărîte pentru lichidarea lor. Ele trebuie să acționeze cu mai multă fermitate împotriva tuturor fenomenelor negative, să desfășoare o susținută muncă politico-educativă, în vederea educării cooperatorilor în spiritul disciplinei, a răspunderii și grijii față de avutul obștesc, a cinstei și corectitudinii. In încheiere, tovarășul George Homoștean și-a exprimat convingerea că organizațiile de partid de la sate, consiliile populare, conducerile unităților agricole socialiste, cadrele de specialiști din agricultură, se vor mobiliza cu toate forțele și răspunderea pentru realizarea la timp și în bune condițiuni a tuturor sarcinilor ce stau în fața agriculturii în această perioadă. Zlatna. Vedere de ansamblu a Uzinei de preparare a minereului. Cronică Prin decret al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarășul Emilian Dobrescu a fost numit in funcția de ministru secretar de stat și prim-vicepreședinte al Comitetului de Stat al Planificării. ȘANTIER DE MUNCA PATRIOTICA După cum ne informează corespondentul nostru Adrian Hatos, în orașul Aiud s-a deschis un șantier al tineretului pentru cea de a doua conductă de aducțiune a apei potabile. Participă peste 700 de tineri de la I.P.B., I.J.L. Mureșul, cooperativele meșteșugărești, grupul școlar profesional metalurgic, școlile profesionale de mecanici agricoli și de șoferi profesioniști și de la liceele teoretice din Aiud. LA C.A.P. CUT ȘI C.A.P. CÎLNICI C E SE PLIVEȘTE GRIUL PE ULTIMELE SUPRAFEȚE O VIILE PROMIT O RECOLTĂ BOGATĂ O CONDIȚII OPTIME CULTURILOR LEGUMICOLE . A ÎNCEPUT TUNSUL OILOR O ZILNIC 1 100 L. LAPTE LIVRAȚI STATULUI omparativ cu anii trecuți, la C.A.P. Cut, campAnia de însămînțări, precum și celelalte lucrări de sezon s-au desfășurat în această primăvară, intr-un ritm mult mai bun, datorită unei masive participări la muncă a membrilor cooperatori. Bazîndu-se pe un număr aproape dublu de brațe de muncă (față de 1971), consiliul de conducere a putut să organizeze mai bine fiecare acțiune, că toate lucrările înscrise pe astfel agenda campaniei au fost executate la timpul optim. La data vizitei noastre cea mai mare parte a forței de muncă era concentrată la plivitul griului, lucrare ce fusese deja executată pe mai bine de 450 ha. Dintre cei peste 120 cooperatori ce executau privitul pe ultima tarla de 50 ha, am stat de vorbă cu Rafila Albu, Ana Simescu, Ioan Marcu, Ana Barbu, Vasile Mutu, Rafila Dinea, Maria Vlad, Rafila Dicu, Anica Danciu, Ana Nistor și mulți alții. Cu toții și-au afirmat hotărîrea de a termina cît mai curînd această lucrare. Graba lor este pe deplin justificată. Pe cele aproape 500 ha însămînțate cu porumb, plantele au început, treptat, să răsară, intrînd în competiție cu buruienile. Se cere, deci, o intervenție urgentă atît din partea mecanizatorilor, cît și a cooperatorilor. De asemenea, cele 25 ha destinate culturii tutunului au fost fertilizate și pregătite în mod corespunzător, iar răsadul e numai bun de plantat. Pe versanții ce mărginesc lanurile de grîu, se întinde masiva plantație viticolă de 81 ha. Vii mai bătrîne, vii tinere susținute pe spalieri. Peste tot însă aceeași amprentă a unor mîinii de harnici și pricepuți viticultori. Lucrările de tăiat, legat și „sapa mare“ fuseseră executate la timpul potrivit. In prezent se execută o nouă lucrare menită să împiedice dezvoltarea buruienilor. Mai mulți cooperatori, printre care Ilie Danciu, Vasile Burtă, Ilie Dinea, Ioan Bria, Ilie Albu și alții, execută cu ajutorul atelajelor cu tracțiune hipo, arătura printre rîndurile de vie. Producția de struguri se anunță bogată,, ceea ce sporește interesul cooperatorilor de a executa la timp toate lucrările. Aflăm că peste cîteva zile va începe o altă importantă lucrare — prima stropire contra manei. Pentru buna ei desfășurare au fost procurate din timp toate materialele necesare. La sediul cooperativei se executa „stingerea“ varului necesar preparării soluției. Ne încheiem vizita, la sectorul legumicol. Și aici lucrările se desfășoară conform planului stabilit. Pentru ca producțiile, deci veniturile planificate, să fie realizate și chiar depășite, întreaga suprafață de 20 ha destinată culturilor legumicole a fost amenajată pentru a permite irigarea în sistem gravitațional. Cu mijloace simple, improvizate pe plan local, s-a modelat terenul, trasîndu-se canalele de aducțiune a apei, rigolele etc. S-au însămînțat apoi castraveții și s-a plantat varza timpurie. Două echipe din a căror ponență nu au lipsit, în nici comvizi, cooperatoarele Ana Cîmpeanu, Susana Boca, Rafila Bena, Ana Cîndescu, Maria Brădilă și Ana Nicoară, executau plantatul ardeilor și al roșiilor. Imediat ce se va încheia această lucrare, sistemul de irigație va fi pus în funcțiune, asigurînd umiditatea necesară unei dezvoltări rapide a răsadurilor. I. în unitatea vecină, C.A.P. Cîlnic, pe mecanizatori și cooperatori i-am găsit, de asemenea, la treacă. Mecanizatorul Gheorghe Andraș S. nici terminase de prășit întreaga suprafață cultivată cu cartofi. In completarea lucrării, cooperatorii au executat prașila manuală pe mai bine de 60 la sută din suprafață. In acea dimineață se începuse și prașila, manuală și mecanică, lft porumb. In numai jumătate de zi au fost prășite mecanic 30 ha, iar pe alte 10 ha s-a executat prașila manuală. Printre cooperatorii participanți la această s-au remarcat Ana Petru, lucrare Maria Recer, Haralambie Ganciu, Vasile Țiroga, Cornelia Spătaru, Maria Greger ș.a. O animație deosebită am întîlnit în sectorul zootehnic : tocmai începuse tunsul oilor. După primele 500 oi tunse, calculele, efectuate arată că sunt toate șansele ca producția medie de lină pe cap de oaie să nu fie numai realizată, ci și depășită. Imediat după tuns lîna este sortată și pregătită pentru livrare, încă din prima au fost predate în contul contractitului peste 1 500 kg lină. Producții bune se obțin și în sectorul bovin. Din registrul ce urmărește situația laptelui muls, rezultă că din ferma zootehnică a C.A.P. Cîlnic zilnic pleacă spre consumatori și centrele de prelucrare, peste 1 100 litri lapte de vacă. Este, într-adevăr, o realizare importantă care a făcut ca lura trecută, ca de altfel și în primul trimestru al anului, C.A.P. Clinic să se situeze printre unitățe cu cele mai mari producții de laite. j. -»■ - - 1 r : nu- "''ci; ivs. "1. . Brigada redacției a constatat : Tîrgu-Mureș ȘEDINȚA DE LUCRU A BIROULUI COMISIEI CENTRALE DE PARTID ȘI DE STAT PENTRU ELABORAREA PROGNOZELOR DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A ROMÂNIEI Sîmbătă la amiază a avut loc, sub președinția tovarășului Nicolae Ceaușescu, ședința de lucru a Biroului Comisiei Centrale de partid și de stat pentru elaborarea prognozelor de dezvoltare economico-socială a României. Au luat parte secretari ai Comitetului Central al P.C.R., președinți ai comisiilor de prognoză pe ramură, cadre de conducere din economie și aparatul de stat. In cadrul ședinței s-a făcut o trecere în revistă a stadiului elaborării prognozelor economicosociale și s-au stabilit direcțiile și orientările principale pentru adîncirea studiilor care să stea la baza acestei acțiuni de importanță națională deosebită. Președintele Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUȘESCU, 1999 a primit delegația parlamentarilor finlandezi Sîmbătă dimineața, tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit delegația parlamentarilor finlandezi condusă de prof. Frans Olavi Lahhteenmaki, vicepreședinte al Parlamentului, care se află într-o vizită în țara noastră, la invitația Marii Adunări Naționale. La întrevedere au luat parte tovarășii Ilie Verdeț, Dumitru Popescu, Ștefan Voitec, Cornel Burtică, precum și Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, și Iulia Fejes, secretar al Marii Adunări Naționale. Delegația finlandeză este alcătuită din deputații Tyyne Paasivuori — Partidul Social-Democrat, S. Elias Suorttaneh — Partidul de Centru, Pauli Rasanen — Uniunea Democrată a Poporului Finlandez, Sinikka Karhuvaara — Partidul de Centru, Niemela — Partidul Rural. Artturi Oaspeții au fost însoțiți de Kaarlo Veikko Makela, ambasadorul Finlandei la București. In timpul convorbirii s-a exprimat satisfacția pentru evoluția pozitivă a relațiilor de prietenie și colaborare româno-finlandeze, relevîndu-se perspectivele lor de dezvoltare continuă. Oaspeții au subliniat că vizita președintelui Nicolae Ceaușescu în Finlanda a constituit un moment deosebit de important în dezvoltarea colaborării și cooperării pe multiple planuri dintre România și Finlanda, pentru adîncirea prietenie româno-finlandeze. Au fost abordate, de asemenea, probleme actuale ale vieții internaționale, îndeosebi cele legate de înfăptuirea securității europene. In acest context, s-a subliniat rolul activ pe care pot și trebuie să-l joace parlamentele la îmbunătățirea climatului pe continentul nostru, la cauza înțelegerii și păcii în lume, întrevederea s-a desfășurat într-o atmosferă de cordialitate și de caldă prietenie. TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU A ACORDAT UN INTERVIU COMPANIEI OLANDEZE DE TELEVIZIUNE W.A.R.A. Sîmbătă, 13 mai 1972, în cursul dimineții, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, a primit pe Harry Van den Bergh, comentatorul de politică externă al Companiei olandeze de televiziune V.A.R.A., căruia i-a acordat un interviu. La primire au participat tovarășii Cornel Burtică, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., și Constantin Mitea, membru supleant al C.C. al P.C.R., consilier la Comitetul Central al partidului. HOTARIRE PRIVIND SĂRBĂTORIREA A 25 DE ANI DE LA PROCLAMAREA REPUBLICII POPULARE ROMÂNE Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. și Biroul Executiv al Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste au adoptat recent Hotărîrea cu privire la acțiunile ce se vor organiza în întâmpinarea aniversării a 25 de ani de la proclamarea Republicii Populare Române — victorie de seamă a poporului nostru în lupta pentru libertate, democrație și progres social. Act de însemnătate istorică în viața țării, ideal pentru care au militat forțele cele mai înaintate ale societății, în frunte cu Partidul Comunist Român, abolirea monarhiei și trecerea întregii puteri de stat în mîinile clasei muncitoare, în alianță cu țărănimea și cu celelalte categorii de oameni ai muncii, au marcat o etapă superioară în dezvoltarea statului român, în desfășurarea revoluției populare, instaurarea celei mai democratice forme de guvernămînt din istoria națiunii noastre, trecerea la înfăptuirea revoluției socialiste. In cei 25 de ani care au trecut de la proclamarea Republicii, socialismul a învins definitiv în România, deschizînd o epocă de progres rapid în viața poporului, situînd România în rîndul națiunilor cu cea mai dinamică dezvoltare, pe un loc demn popoarele lumii. In acești între ani, au cunoscut un puternic avînt forțele de producție ale țării, știința, tehnica, învățămîntul și cultura, s-au schimbat fundamental condițiile de viață ale poporului, oamenii muncii au devenit cu adevărat stăpîni în țara lor, participînd tot mai activ la conducerea acesteia, la adoptarea și înfăptuirea hotărîrilor și măsurilor care privesc viitorul ei. Realizările dobîndite demonstrează un chip elocvent înaltul volcon(Continuare în pag. a IV-a) .■.....W,V,V^AVJV.V.W.'.V.V...V,V."..V/A //A%VWAVW.WA,’.W,V...V,V,V.V.',WW.V,V. Bun venit la tradiționala sârbătoare păstorească de la ȘUGAG Daca n-ați fost pe Valea Sebeșului, a Frumoasei cum i se mai spune, unde apele ascund în ele spinările strălucitoare ale păstrăvilor, iar cetina Bradului Strîmb își mai amintește de umbra marelui Sadoveanu, dacă n-ați fost, însă, zic, pe valea aceasta străjuită de crestele pe care, odinioară, strămoșii noștri, dacii, își apărau cu strășnicie demnitatea în cetățile lor primitive, să vă duceți negreșit. Pentru că aici, în împărăția aceasta a liniștit calme, tulburată doar de clopotul oilor ori de fluierul vrăjit al vreunui cioban, așezate ca pe un colier de nestemate, tradițiile și datinile noastre își dezvăluie, an de an, la mijlocul lunii mai, virtuțile inegalabile numite, de bună seamă, talent, elevație, înțelepciune, omenie. „Chemarea la porunci“ a ciobanilor șugăgeni, obicei de cînd lumea, prilejuiește, în decorul frust și măreț al văii, acolo, la Șugag, o sărbătoare care a adăugat caracterului ei tradițional vigoarea artei populare contemporane, născută sub zodia bucuriei și frumuseții cu care ne-au hărăzit a acești ani înțelepți trăiți în muncă și pace într-o patrie socialistă. Dacă n-ați fost încă pe valea Frumoasei, prilejul se ivește acum, în acest mai strălucitor care și-a scos capul de sub verdeața naturii să zîmbească soarelui. Acum, ne vom lăsa purtați de sonurile cînd melodioase cînd repezi ale fluierelor ciobănești, vom putea admira frumosul port al văii plin de prospețime și vom încerca să deslușim, în încrustaturile meșterului Nicolae Cernat, filozofia vieții acestor oameni atît de dragi sufletului lui Sadoveanu. Această vale, frumoasă pină în straniile și nepătrunsele ei unghere, va deveni, într-un viitor nu prea îndepărtat, un loc în care mina omului va adăuga plusul acela de frumusețe care să ne marcheze, pentru viitor, puterea de creație și îndrăzneala de care suntem capabili. Salba de hidrocentrale de pa rîul Sebeș, complex hidroenergetic de interes național ale cărei lucrări au și început, va fi acel plus de frumusețe de care vorbeam și care va schimba, în întregime, străvechea vale. Cine n-a fost încă pe valea Frumoasei, de acum încolo nu trebuie să mai omită de pe agenda drumețiilor sale acest loc unde, an de an, tradiționala sărbătoare păstorească va primi noi și pline de sevă înțelesuri. Deocamdată, celor care vor poposi azi aici le urăm bun venit la tradiționala sărbătoare păstorească și le adresăm, totodată, îndemnul de a deveni prieteni statornici și ai frumuseților care se vor naște aici, în viitor. Ion OCNEANU