Unirea, mai 1972 (Anul 5, nr. 1303-1327)

1972-05-14 / nr. 1313

PROLETARI DIN TOATE ȚARIL. UNIȚI VAI ANUL V, NR. 1313 | DUMINICA, 14 MAI 1972 ! 4 PAGINI — 30 BAN! ȘEDINȚĂ DE LUCRU CU CADRE DE CONDUCERE DIN AGRICULTURĂ Ieri a avut loc, la Casa de cultură din municipiul Alba Iu­­lia, o ședință de lucru la care au participat președinții și ingi­nerii, șefi din C.A.P., cadre de conducere din I.A.S. și S.M.A., membrii comandamentului jude­țean pentru coordonarea activi­tăților din agricultură, activiști din aparatul de partid, de stat și de la Uniunea județeană a co­operativelor agricole de pro­ducție. Au participat tovarășii GEOR­GE HOMOȘTEAN, prim-secretar al Comitetului județean de par­tid, președintele Consiliului popu­lar județean, Bănuț Sîrbu, Stoica și Gheorghe Costea, b­an se­cretari ai Comitetului județean de partid, Șofron Munteanu, prim-vicepreședinte al Comitetu­lui executiv al Consiliului popu­lar județean, Nicolae Albu, di­rectorul general al Direcției ju­dețene pentru agricultură, in­dustrie alimentară și apelor, membri ai biroului Comitetului județean de partid și ai Comite­tului executiv al Consiliului popular județean. In cadrul ședinței s-a făcut o analiză multilaterală a activită­ții din agricultură și s-au stabi­lit principalele sarcini ce stau în fața unităților agricole de producție în această perioadă. Un accent deosebit s-a pus pe necesitatea unei mai bune orga­nizări a tuturor lucrărilor de în­treținere a culturilor, de plantare a răsadurilor și de îngrijire, în condițiuni optime, a legumelor și plantațiilor de vii. In încheiere, tovarășul GEOR­GE HOMOȘTEAN a arătat că este necesar să se urgenteze peste tot lucrările de întreținere a culturilor. Dacă nu vom lua măsuri ca în cel mult zece zile să se termine prima prașilă la po­rumb și la celelalte culturi pră­­șitoare — a spus vorbitorul — riscăm să avem mari pierderi în recoltă. De aceea, se cere o mo­bilizare masivă la lucrările de prășit a porumbului, cartofilor, plantelor tehnice, precum și la plivitul păioaselor. Organizațiile de partid, consiliile populare, organele agricole, consiliile conducere ale­­ cooperativelor de a­­gricole, inginerii agronomi au datoria să stabilească asemenea măsuri politico-organizatorice, care să asigure o largă mobili­zare de forțe și un ritm intens a tuturor lucrărilor ce se impun a fi făcute în această perioadă. In continuare, vorbitorul a a­­rătat că ploile din ultimul timp favorizează lucrările de planta­re a legumelor și plantelor teh­nice. Folosind aceste condiții fa­vorabile, va trebui să se acțio­neze în așa fel ca în cel mai scurt timp plantatul răsadurilor să se termine. Vorbitorul a arătat, apoi, că inginerii șefi din C.A.P., pre­ședinții și brigadierii au obliga­ția de a se ocupa permanent și în mod concret de fiecare lucra­re în parte, de a cunoaște la ori­ce oră situația ei pe fiecare pal­mă de pămînt din unitatea unde își desfășoară activitatea. Stațiunile de mașini agricole nu au desfășurat pînă acum o activitate mulțumitoare în ce privește sprijinirea cooperative­lor agricole în executarea meca­nică a lucrărilor de întreținere. Va trebui ca ele să-și îmbunătă­țească simțitor preocuparea în această privință, asigurînd o bu­nă funcționare a tractoarelor și agregatelor. Vorbitorul a subliniat apoi, că este necesar ca acțiunile din campania de întreținere a cultu­rilor să fie nu numai bine or­ganizate, ci și coordonate și conduse permanent. In acest scop este necesar ca în fiecare seară să se facă scurte analize la nivelul conducerii unităților de producție, pentru a se consta­ta modul în care s-a realizat graficul de lucrări din ziua res­pectivă și pentru a se stabili măsurile precise din ziua urmă­toare. Referindu-se la sarcinile ce revin unităților agricole în meniul zootehniei, vorbitorul de­arătat că trebuie să se lucreze a cu multă răspundere, că atît consiliile de conducere, cît și in­ginerii agronomi și medicii vete­rinari trebuie să cunoască în ori­ce moment, cu precizie, situația efectivelor de animale, a­ducției, a furajării, precum pro­și modul cum se îndeplinesc sarci­nile stabilite. Va trebui, de ase­menea, să se ia măsuri pentru o mai rațională folosire a pășu­nilor și pentru impulsionarea rit­mului lucrărilor la construcțiile zootehnice. In continuare, vorbitorul a a­­tras atenția că în anumite lo­curi se mai constată unele ma­nifestări de neglijență, de risipă, de cheltuieli inutile care pricinu­iesc însemnate pierderi din a­­vutul obștesc. Se mai constată, de asemenea, unele cazuri de încălcare a disciplinei, de abu­zuri și de neglijență față de avu­tul obștesc, de folosire a utila­jelor cooperativelor agricole în scopuri personale. Organizațiile de partid din C.A.P. au datoria de a analiza cu toată răspunde­rea și într-un spirit combativ, a­­semenea manifestări și de a lua măsuri hotărîte pentru lichidarea lor. Ele trebuie să acționeze cu mai multă fermitate împotriva tuturor fenomenelor negative, să desfășoare o susținută muncă politico-educativă, în vederea e­­ducării cooperatorilor în spiritul disciplinei, a răspunderii și gri­jii față de avutul obștesc, a cin­stei și corectitudinii. In încheiere, tovarășul George Homoștean și-a exprimat convin­gerea că organizațiile de partid de la sate, consiliile populare, conducerile unităților agricole socialiste, cadrele de specialiști din agricultură, se vor mobiliza cu toate forțele și răspunderea pentru realizarea la timp și în bune condițiuni a tuturor sarci­nilor ce stau în fața agriculturii în această perioadă. Zlatna. Vedere de ansamblu a Uzinei de preparare a minereului. Cronică Prin decret al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Rom­­ânia, tovarășul Emilian Dobrescu a fost numit in func­ția de ministru secretar de stat și prim-vicepreședinte al Co­mitetului de Stat al Planifică­rii. ȘANTIER DE MUN­CA PATRIOTICA După cum ne informează co­respondentul nostru Adrian Hatos, în orașul Aiud s-a des­chis un șantier al tineretului pentru cea de a doua conduc­tă de aducțiune a apei potabi­le. Participă peste 700 de tineri de la I.P.B., I.J.L. Mureșul, cooperativele meșteșugărești, grupul școlar profesional me­talurgic, școlile profesionale de mecanici agricoli și de șoferi profesioniști și de la liceele teoretice din Aiud. LA C.A.P. CUT ȘI C.A.P. CÎLNIC­I C­ E SE PLIVEȘTE GRIUL PE ULTIMELE SUPRAFEȚE O VIILE PROMIT O RECOLTĂ BOGATĂ O CONDIȚII OPTIME CULTURILOR LEGUMICOLE . A ÎNCEPUT TUNSUL­ OILOR O ZILNIC 1 100 L. LAPTE LIVRAȚI STATULUI omparativ cu anii trecuți, la C.A.P. Cut, campAnia de însămînțări, precum și ce­lelalte lucrări de sezon s-au desfășurat în această pri­măvară, intr-un ritm mult mai bun, datorită unei masive parti­cipări la muncă a membrilor co­operatori. Bazîndu-se pe un nu­măr aproape dublu de brațe de muncă (față de 1971), consiliul de conducere a putut să organizeze mai bine fiecare acțiune, că toate lucrările înscrise pe astfel a­­genda campaniei au fost execu­tate la timpul optim. La data vi­zitei noastre cea mai mare parte a forței de muncă era concentra­tă la plivitul griului, lucrare ce fusese deja executată pe mai bine de 450 ha. Dintre cei peste 120 cooperatori ce executau privitul pe ultima tarla de 50 ha, am stat de vorbă cu Rafila Albu, Ana Si­­mescu, Ioan Marcu, Ana Barbu, Vasile Mutu, Rafila Dinea, Maria Vlad, Rafila Dicu, Anica Danciu, Ana Nistor și mulți alții. Cu toții și-au afirmat hotărîrea de a ter­mina cît mai cu­rînd această lu­crare. Graba lor este pe deplin justificată. Pe cele aproape 500 ha însămînțate cu porumb, plan­tele au început, treptat, să ră­sară, intrînd în competiție cu bu­ruienile. Se cere, deci, o interven­ție urgentă atît din partea meca­nizatorilor, cît și a cooperatorilor. De asemenea, cele 25 ha destina­te culturii tutunului au fost fer­tilizate și pregătite în mod co­­respunzător, iar răsadul e numai bun de plantat. P­e versanții ce mărginesc la­nurile de grîu, se întinde masiva plantație viticolă de 81 ha. Vii mai bătrîne, vii tinere susținute pe spa­­lieri. Peste tot însă aceeași am­prentă a unor mîinii de harnici și pricepuți viticultori. Lucrările de tăiat, legat și „sapa mare“ fu­seseră executate la timpul potri­vit. In prezent se execută o nouă lucrare menită să împiedice dez­voltarea buruienilor. Mai mulți cooperatori, printre care Ilie Dan­ciu, Vasile Burtă, Ilie Dinea, Ioan Bria, Ilie Albu și alții, execută cu ajutorul atelajelor cu tracțiune hipo, arătura printre rîndurile de vie. Producția de struguri se a­­nunță bogată,, ceea ce sporește interesul cooperatorilor de a exe­cuta la timp toate lucrările. A­flăm că peste cîteva zile va înce­­­pe o altă importantă lucrare — prima stropire contra manei. Pen­tru buna ei desfășurare au fost procurate din timp toate materia­lele necesare. La sediul coopera­tivei se executa „stingerea“ va­rului necesar preparării soluției. N­e încheiem vizita, la sectorul legumicol. Și aici lucrările se desfășoară conform pla­nului stabilit. Pentru ca producțiile, deci veniturile planificate, să fie realizate și chiar depășite, întreaga suprafață de 20 ha destinată culturilor­­ le­gumicole a fost amenajată pen­tru a permite irigarea în sistem gravitațional. Cu mijloace simple, improvizate pe plan local, s-a mo­delat terenul, trasîndu-se canale­le de aducțiune a apei, rigolele etc. S-au însămînțat apoi castra­veții și s-a plantat varza timpu­rie. Două echipe din a căror ponență nu au lipsit, în nici comvi­zi, cooperatoarele Ana Cîmpeanu,­­ Susana Boca, Rafila Bena, Ana Cîndescu, Maria Brădilă și Ana Nicoară, executau plantatul ardei­lor și al roșiilor. Imediat ce se va încheia această lucrare, sistemul de irigație va fi pus în funcțiu­ne, asigurînd umiditatea necesară unei dezvoltări rapide a răsaduri­lor. I. în unitatea vecină, C.A.P. Cîlnic, pe mecanizatori și co­operatori i-am găsit, de a­­semenea, la treacă. Mecani­zatorul Gheorghe Andraș S.­ nici terminase de prășit întrea­ga suprafață cultivată cu cartofi. In completarea lucrării, coopera­torii au executat prașila manuală pe mai bine de 60 la sută din suprafață. In acea dimineață se începuse și prașila, manuală și mecanică, lft porumb. In numai jumătate de zi au fost prășite mecanic 30 ha, iar pe alte 10 ha s-a executat pra­șila manuală. Printre cooperatorii participanți la această s-au remarcat Ana Petru, lucrare Ma­ria Recer, H­aralam­bie Ganciu, Vasile Țiroga, Cornelia Spătaru, Maria Greger ș.a. O animație deosebită am întîl­­nit în sectorul zootehnic : tocmai începuse tunsul oilor. După pri­mele 500 oi tunse, calculele, efec­tuate arată că sunt toate șansele ca producția medie de lină pe cap de oaie să nu fie numai realizată, ci și depășită. Imediat după tuns lîna este sortată și pregătită pen­tru livrare, încă din prima au fost predate în contul contrac­ti­tului peste 1 500 kg lină. Producții bune se obțin și în sectorul bovin. Din registrul ce urmărește situația laptelui muls, rezultă că din ferma zootehnică a C.A.P. Cîlnic zilnic pleacă spre consumatori și centrele de prelu­crare, peste 1 100 litri lapte de vacă. Este, într-adevăr, o realiza­re importantă care a făcut ca lu­­ra trecută, ca de altfel și în pri­mul trimestru al anului, C.A.P. Clinic să se situeze pr­intre unită­­ț­e cu cele mai mari producții de lai­te. j. -»■ - - 1 r : nu- "''ci; ivs. "1. . Brigada redacției a constatat : T­îrgu-Mureș ȘEDINȚA DE LUCRU A BIROULUI COMISIEI CENTRALE DE PARTID ȘI DE STAT PENTRU ELABORAREA PROGNOZE­LOR DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A ROMÂNIEI Sîmbătă la amiază a avut loc, sub președinția tovarășului Nicolae Ceaușescu, ședința de lu­cru a Biroului Comisiei Centrale de partid și de stat pentru elabo­rarea prognozelor de dezvoltare economico-socială a României. Au luat parte secretari ai Co­mitetului Central al P.C.R., pre­ședinți ai comisiilor de prognoză pe ramură, cadre­­ de conducere din economie și­ aparatul de stat. In cadrul ședinței s-a făcut o trecere în revistă a stadiului e­laborării prognozelor economico­­sociale și s-au stabilit direcțiile și orientările principale pentru a­­dîncirea studiilor care să stea la baza acestei acțiuni de importan­ță națională deosebită. Președintele Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUȘESCU, 1­9­9­9 a primit delegația parlamentarilor finlandezi Sîmbătă dimineața, tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit de­legația parlamentarilor finlandezi condusă de prof. Frans Olavi Lahhteenmaki, vicepreședinte al Parlamentului, care se află într-o vizită în țara noastră, la invitația Marii Adunări Naționale. La întrevedere au luat parte to­varășii Ilie Verdeț, Dumitru Po­­pescu, Ștefan Voitec, Cornel Burtică, precum și Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, și Iulia Fejes, secretar al Marii Adunări Naționale. Delegația finlandeză este alcă­tuită din deputații Tyyne Paasi­vuori — Partidul Social-Demo­crat, S. Elias Suorttaneh — Parti­dul de Centru, Pauli Rasanen — Uniunea Democrată a Poporului Finlandez, Sinikka Karhuvaara — Partidul de Centru, Niemela — Partidul Rural. Artturi Oas­peții au fost însoțiți de Kaarlo Veikko Makela, ambasadorul Finlandei la București. In timpul convorbirii s-a ex­primat satisfacția pentru evoluția pozitivă a relațiilor de prietenie și colaborare româno-finlandeze, relevîndu-se perspectivele lor de dezvoltare continuă. Oaspeții au subliniat că vizita președintelui Nicolae Ceaușescu în Finlanda a constituit un moment deosebit de important în dezvoltarea colabo­rării și cooperării pe multiple planuri dintre România și Finlan­da, pentru adîncirea prietenie ro­mâno-finlandeze. Au fost abordate, de asemenea, probleme actuale ale vieții inter­naționale, îndeosebi cele legate de înfăptuirea securității europe­ne. In acest context, s-a subliniat rolul activ pe care pot și trebuie să-l joace parlamentele la îmbu­nătățirea climatului pe continen­tul nostru, la cauza înțelegerii și păcii în lume, întrevederea s-a desfășurat în­tr-o atmosferă de cordialitate și de caldă prietenie. TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU A ACORDAT UN INTER­VIU COMPANIEI OLANDEZE DE TELEVIZIUNE W.A.R.A. Sîmbătă, 13 mai 1972, în cursul dimineții, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, pre­ședintele Consiliului de Stat, a primit pe Harry Van den Bergh, comentatorul de politică externă al Companiei olandeze de televi­ziune V.A.R.A., căruia i-a acordat un interviu. La primire au participat tova­rășii Cornel Burtică, membru su­pleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., și Con­stantin Mitea, membru supleant al C.C. al P.C.R., consilier la Co­mitetul Central al partidului. HOTARIRE PRIVIND SĂRBĂTORIREA A 25 DE ANI DE LA PROCLAMAREA REPUBLICII POPULARE ROMÂNE Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. și Biroul Executiv al Con­siliului Național al Frontului U­­nității Socialiste au adoptat re­cent Hotărîrea cu privire la ac­țiunile ce se vor organiza în în­tâmpinarea aniversării a 25 de ani de la proclamarea Republi­cii Populare Române — victorie de seamă a poporului nostru în lupta pentru libertate, democra­ție și progres social. Act de însemnătate istorică în viața țării, ideal pentru care au militat forțele cele mai înainta­te ale societății, în frunte cu Partidul Comunist Român, abo­lirea monarhiei și trecerea între­gii puteri de stat în mîinile cla­sei muncitoare, în alianță cu ță­rănimea și cu celelalte categorii de oameni ai muncii, au marcat o etapă superioară în dezvolta­rea statului român, în desfășu­rarea revoluției populare, insta­urarea celei mai democratice forme de guvernămînt din isto­ria națiunii noastre, trecerea la înfăptuirea revoluției socialiste. In cei 25 de ani care au trecut de la proclamarea Republicii, so­cialismul a învins definitiv în România, deschizînd o epocă de progres rapid în viața poporului, situînd România în rîndul nați­unilor cu cea mai dinamică dez­voltare, pe un loc demn popoarele lumii. In acești între ani, au cunoscut un puternic avînt forțele de producție ale țării, ști­ința, tehnica, învățămîntul și cul­tura, s-au schimbat fundamental condițiile de viață ale poporului, oamenii muncii au devenit cu a­­devărat stăpîni în țara lor, par­­ticipînd tot mai activ la condu­cerea acesteia, la adoptarea și în­făptuirea hotărîrilor și măsuri­lor care privesc viitorul ei. Rea­lizările dobîndite demonstrează un chip elocvent înaltul vol­con­(Continuare în pag. a IV-a) .■.....W,V,V^AVJV.V.W.'.V­.V...V,V.".­.V/A //A%VWAVW.WA­,’.W,V...V,V,V.V.',WW.V,V. Bun venit la tradiționala sârbă­­toare păstorească de la ȘUGAG Daca n-ați fost pe Valea Sebe­șului, a Frumoasei cum i se mai spune, unde apele ascund în ele spinările strălucitoare ale păs­trăvilor, iar cetina Bradului Strîmb își mai amintește de um­bra marelui Sadoveanu, dacă n-ați fost, însă, zic, pe valea a­­ceasta străjuită de crestele pe care, odinioară, strămoșii noștri, dacii, își apărau cu strășnicie demnitatea în cetățile lor primi­tive, să vă duceți negreșit. Pen­tru că aici, în împărăția aceasta a liniștit calme, tulburată doar de clopotul oilor ori de fluierul vră­jit al vreunui cioban, așezate ca pe un colier de nestemate, tradi­țiile și datinile noastre își dez­văluie, an de an, la mijlocul lu­nii mai, virtuțile inegalabile nu­mite, de bună seamă, talent, e­­levație, înțelepciune, omenie. „Chemarea la porunci“ a cioba­nilor șugăgeni, obicei de cînd lu­mea, prilejuiește, în decorul frust și măreț al văii, acolo, la Șugag, o sărbătoare care a adăugat ca­racterului ei tradițional vigoarea artei populare contemporane, născută sub zodia bucuriei și frumuseții cu care ne-au hărăzit a acești ani înțelepți trăiți în mun­că și pace într-o patrie socialis­tă. Dacă n-ați fost încă pe valea Frumoasei, prilejul se ivește a­­cum, în acest mai strălucitor ca­re și-a scos capul de sub verdea­ța naturii să zîmbească soarelui. Acum, ne vom lăsa purtați de sonurile cînd melodioase cînd re­pezi ale fluierelor ciobănești, vom putea admira frumosul port al văii plin de prospețime și vom încerca să deslușim, în încrusta­turile meșterului Nicolae Cernat, filozofia vieții acestor oameni a­­tît de dragi sufletului lui Sado­veanu. Această vale, frumoasă pină în straniile și nepătrunsele ei un­ghere, va deveni, într-un viitor nu prea îndepărtat, un loc în care mina omului va adăuga plu­sul acela de frumusețe care să ne marcheze, pentru viitor, puterea de creație și îndrăzneala de care suntem­ capabili. Salba de hidrocentrale de pa rîul Sebeș, complex hidroenerge­tic de interes național ale cărei lucrări au și început, va fi acel plus de frumusețe de care vor­beam și care va schimba, în în­tregime, străvechea vale. Cine n-a fost încă pe valea Frumoasei, de acum încolo nu trebuie să mai omită de pe agen­da drumețiilor sale acest loc un­de, an de an, tradiționala sărbă­toare păstorească va primi noi și pline de sevă înțelesuri. Deo­camdată, celor care vor poposi azi aici le urăm bun venit la tra­diționala sărbătoare păstorească și le adresăm, totodată, îndemn­ul de a deveni prieteni statornici și ai frumuseților care se vor naște aici, în viitor. Ion OCNEANU

Next