Unirea, iunie 1972 (Anul 5, nr. 1328-1353)

1972-06-23 / nr. 1347

\ ÎN ÎNTIMPINAREA CONFERINȚEI NATIONALE A P.C.R. ȘI A CELEI DE-A XXV-A ANIVERSARI A REPUBLICII O singură voință călăuzește pe toți oamenii muncii din județul nostru. CINCINALUL ÎNAINTE DE TERMEN! m­mit ȘI MODERN MAGAZIN DE CONFECȚII Rețeaua unităților comerci­ale a municipiului Alba Iulia s-a îmbogățit, în ultima vre­me, cu o serie de noi maga­zine de desfacere. După ce a­­nul acesta au fost date în folosință în cartierul „Cetate" două moderne complexe : u­­nul comercial și altul mește­șugăresc, iată că ieri, 22 iu­nie a.c., în municipiu, la par­terul și etajul întîi al blocului de locuințe din strada Parcu­lui, un nou magazin comerci­al a primit vizita primilor cumpărători. La darea în folosință a nou­lui magazin au fost prezenți to­varășii GEORGE HOMOȘTEAN, prim-secretar al Comitetului județean Alba al P.C.R., pre­ședintele Comitetului execu­tiv al Consilului popular ju­dețean, Nicolae Roșu, secretar al Comitetului prim­­mu­nicipal de partid, președintele Comitetului executiv al Con­siliului popular municipal, Mihail­ Drăghici, vicepre­ședinte al Comitetului execu­tiv al Consiliului popular ju­dețean, conducători ai orga­nizației comerciale locale, precum și numeroși cetățeni, locuitori ai municipiului. Magazinul „Modern", com­partimentat în patru raioane, ce cuprinde o suprafață de peste 1­000 mp, dotat cu mo­bilier nou, specific marilor u­­nități de acest gen, pune la dispoziția cumpărătorilor o gamă bogată și variată de articole de confecții pentru bărbați și femei, de lenjerie confecționată pentru toate se­­zoanele. Magazinul dispune, de asemenea, de un atelier de retuș, precum și de depo­zite spațioase. Noul magazin de confecții, care este unul dintre cele mai moderne din județul nostru, a cunoscut încă din primele ore de la deschidere, o mare a­­fluență de cumpărători. CONSTRUCTORII SI MITAIURGISTII, INTR­OM­FORT UNII, CIȘLIGĂ COMPETIȚIA CU TIMPUL­ ­ Apelului de la comunist, la co­munist, i s-a răspuns printr-o lar­gă mobilizare de forțe . Angaja­mentele luate în adunarea de partid și-au pierdut actualitatea • La obiectivele importante se stabilesc adevărate recorduri. — Dacă se respectă termenul prevăzut în adunarea activului de partid pentru darea în folosință a noilor capacități? Avem convinge­rea că la data stabilită va curge oțel din cuptor. In ultimul timp constructorii s-au întrecut pe ei înșiși. Apelului nostru i s-a răs­puns cu o largă mobilizare de forțe și o muncă bine organiza­tă în toate compartimentele ne informează tovarășul Petru Poptean, secretarul comitetului de partid de la I.M. Aiud. — Cit despre măsurile stabili­te în adunarea de activ pentru a veni în sprijinul constructoru­lui — continuă interlocutorul — pot să vă spun, că așa cum s-au angajat, comuniștii, toți oamenii din secții, intr-un efort unit, au reușit să dea în timp util toate confecțiile și utilajele necesare pentru montaj. In plus, au fost organizate patru echipe, totali­­zînd circa 30 de oameni, prin­tre care comuniștii Axente Rai­­ca, Irimie Alex, Emilian Sălăgean și alții care lucrează zilnic , pe șantier, după orele de program, la montarea utilajelor. O vizită pe șantier, însoțiți de ing. Ioan Mincuș, șeful șantieru­lui, ne-a confirmat că afirmația secretarului comitetului de par­tid pe întreprindere are­ un te­meinic suport faptic, măsurile stabilite în adunarea generală a comuniștilor de pe șantier, gajamentul luat ca răspuns an­la chemarea metalurgiștilor, au cret PE ȘANTIERUL I. M. AIUD at cele mai înalte ritmuri de e­­xecuție din viața șantierului, sta­­bilindu-se în unele compartimen­te, adevărate recorduri. In uriașa hală a turnătoriei de oțel, la cuptorul electric de 5 tone, unde cu două săptămîni în urmă se e­­fectuau lucrări de săpături pen­tru fundații, acum construcția metalică este instalată și se lu­crează la instalația de acționare hidraulică. Cuptorul termic cu vatră mobilă de 25 mp are fun­dația gata, urmînd a se monta construcția metalică și a începe înzidirea. Cuptorul de 63 mc, pentru uscat forme, avea funda­ția făcută, construcția metalică de asemenea. Chiar în ziua vizi­tei noastre se pregătea începe­rea înzidirii. Șeful de echipă fie­rari betoniști, Vasile Vu­vari, ca­re în adunarea generală a orga­nizației de bază s-a angajat să termine toate lucrările cu o zi mai devreme, ne informează că angajamentul nu mai este de ac­tualitate. Un calcul făcut de șeful șantierului atestă că LA UNELE LUCRĂRI S-A LUCRAT ÎN NU­MAI DOUA ZILE CIT S-AR FI LUCRAT, IN MOD NORMAL, IN ZECE. „Explicația?“. Șeful de echipă întoarce capul spre Ioan Scrobotă, Dumitru Ciuncaș, Laurean Ciucur și ceilalți care lucrau fără răgaz, asemănător u­­nui mecanism de ceasornic, in­tr-un gest care vrea să spună to­tul : disciplină, organizare, hăr­nicie. La coșul de fum — un obiectiv deosebit de pretențios — lucră­rile se află la cota finală. Aici, ca de altfel și la celelalte obiec­tive, echipele de dulgheri și lă­cătuși conduse de Mihai Weber, Martin Șuster, David Telman, zidarii șamotori conduși de Kö­­veczi Domocoș înaintează spre înălțimi CU VITE­ZA RECORD DE 2,5 M PE ZI. Cuvîntului dat în adunarea de partid de către maistrul construc­tor Nicu Stanciu, în numele co­lectivelor care lucrează la cup- Gh- COMȘUȚA (Continuare în pag. a II-a) IN ACTIVITATEA BRIGĂZILOR DE MUNCĂ PATRIOTICA n.1 BO­ I.W.HIW I ii.....— s­­i — Primele zile de muncă, primele succese Sub acest îndemn s-a înscris activitatea brigă­zilor de muncă patriotică a elevilor din județ, angajate în marea și entuziasta întrecere so­cialistă ce se desfășoară, în această perioadă, în cinstea Conferinței Naționale a partidului și a celei de-a 25-a aniversări a Republicii. Membrii brigăzii de muncă patriotică „Con­structorul“, de la Liceul „Horia“ din Zlatna, care lucrează pe șantierul de construcții de locuințe din localitate, constituiți în două echipe, au ob­ținut în perioada 16-21 iunie a.c., o serie de rea­lizări frumoase. Prin contribuția lor directă s-au extras 137 m.c. pămînt, s-au transportat peste 58 tone pămînt și s-au săpat 136 m.l., în cadrul lucrărilor ce au loc pe acest șantier Pe aceleași coordonate se înscriu și rezultatele brigăzii „Minerul“, a Școlii profesionale din Zlat­na, care lucrează la construcția șoselei naționale Zlatna-Alba Iulia. Cei 112 elevi, constituiți în 8 echipe, au săpat, tot în această perioadă, peste 1 500 m.i. și au taluzat circa 930 m.c. pămînt. Printre cei care și-au depășit zilnic norma sta­bilită, fiind astfel un exemplu și pentru ceilalți, membri ai brigăzilor, putem aminti pe Marcel Coordoneanu, din anul III, Liceul teoretic (bri­gada „Constructorul“), Dumitru Tuhur, Vasile Ancu, Francisc Filareta, Vasile Burnu, Constan­tin Senilă, Gheorghe Tîrgoveț, Vasile Ismail și alții (brigada „Minerul“). Membrii brigăzii de muncă patriotică „Mine­rul“, analizind cu mult simț de răspundere re­zervele de care dispun, au hotărît ca în cinstea Conferinței Naționale a partidului s­ă-­­i depă­șească zilnic­ norma stabilită, de la­ 1,5 m.c. la 1,8 m.c. W W W WWW^W^WVWM W WW VWV Secția modelaj, de la Fabri­ca de porțelan din Alba Iulia, se situează pe loc de frunte în întrecere. Decadă de decadă, lună de lună, colectivul aces­tei secții și-a depășit consi­derabil sarcinile de plan. Pe perioada 1-20 iunie planul a r NSNNsNsNxIxXN­s*sNsNxIsNxI­SNxNsISNxNVSNSNx S > /8toto/ecamü-1„. 1___ TirZ^Mu ' 1 ÎNCHEIEREA VIZITEI PUȚUNII MODU SIARIUK IN ȚARA NOASTRĂ Joi dimineața, Alteța Sa Re­gală, prințul Norodom Sianuk, șeful statului Cambodgia, pre­ședintele Frontului Unit Națio­nal al Cambodgiei, și Alteța Sa regală, prințesa Monique Sianuk, și-au încheiat vizita oficială de prietenie făcută în țara noastră la invitația președintelui Consi­liului de Stat al Republicii So­cialiste România, președintele Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste, secretar gene­ral al Partidului Comunist Ro­mân, Nicolae Ceaușescu, și a to­varășei Elena Ceaușescu. De la reședința oaspeților, Al­tețele lor Regale, prințul Noro­dom Sianuk și prințesa Monique Sianuk, au venit, pînă la Aero­portul Internațional București- Otopeni, împreună cu tovarășul Nicolae Ceaușescu și tovarășa Elena Ceaușescu, cu tovarășii Ion Gheorghe Maurer și soția sa Elena Maurer, Janos Fazekas, Ștefan Andrei, Constantin Stătes­­cu, secretarul Consiliului de Stat, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Marin Alexie, ambasadorul Republicii Socialis­te România acreditat pe lângă șeful statului Cambodgia. Întregul traseu străbătut, ca și aeroportul erau împodobite cu drapelele de stat ale României și Cambodgiei. Pe frontispiciul pa­vilionului central al aerogării se aflau portretele tovarășului Nicolae Ceaușescu și prințului Norodom , Sianik. Urarea „Tră­iască prietenia și solidaritatea militantă dintre poporul rom­­ân și poporul cambodgian" se putea citi pe o mare pancartă înălțată pe platoul central al aeroportu­lui. La aeroport au venit să-i sa­lute pe solii poporului cambod­gian tovarășii: Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Ilie Verdeț, Gheorghe Cioară, Mihai Gere, membri ai C.C. al P.C.R., ai Con­siliului de Stat și ai guvernului, vicepreședinți ai Marii Adunări Naționale, conducători ai unor instituții centrale și organizații obștești, generali. Erau de față șefi de misiuni di­plomatice acreditați în țara noas­tră și alți membri ai corpului di­plomatic. O gardă militară aliniată, pe a­­eroport prezintă onorul. In timp ce sunt fu­tonate imnurile de stat ale celor două țări, în semn de salut se trag 21 de salve de arti­lerie. Prințul Norodom Stanik și președintele Nicolae Ceaușescu ■ trec în revistă garda de onoare. Solii poporului cambodgian îș­­i au rămas bun de la șefii misiu­­nilor diplomatice acreditați la București, de la persoanele ofici­­­ale române prezente pe aeroport. Oaspeții răspund îndelung a­clamațiilor prietenești adresata de mii de oameni ai muncii flați pe aeroport, își iau răma­­as bun de la conducătorii partidului și statului nostru. La despărțire, prințul Noro­dom Sianuk și președintele­­ Nicolae Ceaușescu își string căl*­duros mîinile, se îmbrățișează- Tovarășa Elena Ceaușescu și prințesa Monique Sianuk își iau rămas bun cu cordialitate. Un grup de pionieri­ oferă oaspeților buchete de flori. Avionul special cu care călă­toresc înalții oaspeți cambodgi­­eni decolează, îndreptîndu-se spre R.P. Albania. Pînă la fron­tiera țării noastre, nava aeriană este escortată de avioane cu re­acție ale forțelor armate române. (Agerpres). M,1 IN PAGINA A IV-A DECLARAȚIA COMUNĂ ADOPTATĂ CU PRILEJUL VIZI­TEI OFICIALE IN ROMANIA A ȘEFULUI STATULUI CAMBOD­GIA intilnirea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU cu tovarășul LUIS CARLOS PRESTES, secretar general al Partidului Comunist Brazilian Joi după-amiază, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar gene­ral al Partidului Comunist Ro­mân, s-a întîlnit cu tovarășul Luis Carlos Prestes, secretar ge­neral al Partidului Comunist Bra­zilian, care, la invitația C.C. al P.C.R., face o vizită de prietenie în Republica Socialistă România. La primire au participat tova­rășii Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiu­lui Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Ștefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R., Constantin Vasiliu, adjunct de șef de secție la C.C. al P.C.R. In cadrul convorbirii, a avut loc un schimb reciproc de infor­mații referitoare la preocupările actuale ale celor două partide și au fost discutate probleme ale situației politice a lumii contem­porane, ale mișcării comuniste și muncitorești internaționale. Reprezentanții celor două parti­de au constatat cu satisfacție dez­voltarea legăturilor de priete­nie și solidaritate internaționalis­­tă dintre P.C. Român și P.C. Brazilian și au subliniat, deopo­trivă, hotărîrea de a extinde ra­porturile reciproce, schimbul de vederi și de experiență, infor­marea bilaterală, în interesul am­belor partide și popoare, al cauzei întăririi unității comuniste și muncitorești mișcării inter­naționale. Convorbirile s-au desfășurat într-o atmosferă de caldă priete­nie tovărășească. «r ^ jv / jmm * / jv / jmw * «r r­jv / Am­­r Amr * Mm / jmw / Mm / jmr / jmr f Jmr * * «r / / «p­y A­mw / jv / j La întreținerea culturilor legumicole : UNII GRĂBESC PRĂȘINI, IAR ALEII SE GRĂBESC CU... JUSTIFICĂRILE! Pornind de la importanța pe care legumicultura o pre­zintă pentru aprovizionarea populației cu produse proas­pete, cât și de la veniturile bă­nești ce se pot realiza livrarea la fondul de stat prin a unor cantități sporite de le­gume, consiliile de conducere din unitățile agricole coopera­tiste ale județului nostru a­­cordă atenția cuvenită acestui sector de producție. O dove­dește aceasta faptul că, în ce­le mai multe unități, suprafe­țele destinate legumiculturii sînt gospodărite judicios, prin­tr-o pregătire bună a terenu­lui, însămînțare și plantare la timp a culturilor planificate. Dacă aceste lucrări își au rolul lor bine cunoscut în ob­ținerea de producții cit mai mari, modul cum sunt între­ținute culturile de legume in­fluențează într-o măsură ho­­tărîtoare nivelul recoltei vi­itoare. Tocmai de aceea, la C.A.F. Cut, Micești, Mihalț, Șona, Unirea, Cunța, Drim­­bav, Galda de Jos, Mirăslău și alte unități efectuarea pra­­șilelor, combaterea bolilor și dăunătorilor, irigatul etc. se bucură de grija consiliilor de conducere, a membrilor co­operatori. O preocupare ținută în această direcție sus­e dovedesc și cooperatorii din C.A.P. Aiud I. Brigada legu­micolă condusă de tehnicianul Ștefan Varo, din care se evi­dențiază cooperatorii Pavel Székes, Etelia Varo, Rozalia Pîrcălab, Otilia Csabai, Susa­­na Varo, Paraschiva Astăluș, Victoria Boc, Maria Varo și alții, se străduiește ca prin­tr-o întreținere corespunzătoa­re a culturilor să obțină de pe fiecare hectar producții spo­rite de legume. Cele 30 ha de grădină poartă, intr-adevăr,, pecetea unor mîini de buni gospodari. Ceapa, ardeii, ro­șiile și varza au fost săpate manual de cite două și ori, în funcție de gradul trei de­­ îmburuienare. Plantele mai iubitoare de apă au fost iriga­te în perioadele cu precipitații scăzute, acțiune ce se va con­tinua ori de cite ori va fi ne­voie. întreținerea culturilor legu­micole a devenit o preocupa­re permanentă și la coopera­tivele agricole din Pianu de Jos, Pianu de Sus, Balomir, Șibot, Noșlac, Blaj etc. Buna organizare a muncii permite ca efectuarea prașilelor în grădina de legume să se facă în paralel cu celelalte lucrări de sezon, destul de numeroa­se de altfel. De ce nu se pro­cedează la fel și în C.A­P- Vi­nerea ? Punem această între­bare întrucît în unitatea res­pectivă legumicultura pare un sector lăsat in voia soartei. Cele 40 ha de grădină se află într-o stare deplorabilă. O bu­nă parte din roșii, fasole, ar­dei și varză nici nu se mai văd din cauza buruienilor. în­trebat de ce aceste culturi sunt lăsate în paragină, bri­gadierul legumicol, tovarășul Sabin Simedru, încerca tot felul de justificări. — Noi am fi efectuat prași­­lele, dar ne-au cam încurcat ploile. „Ploaia“ de scuze nu poate acoperi însă lipsa de preocu­pare a brigadierului, a consi­liului de conducere pentru mobilizarea cooperatorilor la prășit. Adevărul este că buru­ienile din culturile de roșii și fasole n-au fost deranjate de sape de cel puțin trei săptă­mîni. Ori, în acest răstimp, au fost destule zile frumoase, prielnice executării lucrărilor de întreținere. Numai că a­­cestea n-au fost folosite așa cum trebuie, nu s-a insistat în­deajuns pentru organizarea muncii, în funcție de nevoile fiecărui sector de producție. Gh. SARMAȘAN r/ X \IsXN­XIxIVis»\X*VIxX X FIECARE DECADĂ CU PLANUL DE­PĂȘII a fost depășit cu 2 000 bucăți forme de ipsos. La obținerea acestor succe­se, o contribuție de seamă aduc comuniștii : Ileana Urdă, o brigadiera secției, muncitorii Valerian Badii, Liviu Crișan,­­i Vasile Sicoe, Arpad Alm­ași, Radu Năsăudean, Viorel Ni­­cula, Victoria Lazăr, Ioan Is­­trate, Maria Bologan și alții, care constituie un exemplu demn de urmat pentru între­gul colectiv. C.A.P. PIANU DE JOS. SE LUCREAZĂ INTENS LA ÎNTREȚINEREA CULTURILOR LEGUMICOLII IxIxIsISXi­ Ix IXNxIsNsIxx I ■*).

Next