Unirea, ianuarie 1973 (Anul 6, nr. 1511-1534)

1973-01-31 / nr. 1534

ANUL VI, NR. 1534 MIERCURI, 31 IANUARIE 1973 4 PAGINI, 30 BANI ȘEDINȚA COMITETULUI EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R. In ziua de 30 ianuarie 1973 a avut loc s­edința Comitetului Executiv al Comitetului Central al P.C.R., prezidată de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, secretar general al Partidului Co­munist Român. In cadrul ședinței, tovarășul Nicolae Ceaușescu a făcut o informare în legătură cu vizitele efectuate de președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România in Pa­kistan și Iran, la Începutul lunii Ianuarie a.c. Comitetul Executiv a luat cunoștință cu viu interes despre rezultatele foarte bune ale vizite­lor și despre posibilitățile Însemnate de dez­voltare a colaborării bilaterale dintre România și Pakistan, precum și dintre România și Iran, Comitetul Executiv a dat o înaltă apreciere activității desfășurate de președintele Consi­liului de Stat, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a aprobat în unanimitate rezultatele vizitelor și a stabilit ca ministerele și organizațiile eco­nomice sa ia toate măsurile pentru transpune­rea în viață a înțelegerilor stabilite cu ocazia vizitei. In legătură cu evoluția situației din Sud- Estul Asiei, Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. salută cu deosebită satisfacție încheierea acor­dului de încetare a războiului și restabilire a păcii in Vietnam. întreaga evoluție a evenimen­telor din Vietnam demonstrează că un popor, hotârit să-și apere dreptul la viață liberă. In­dependentă și demnă, să-și făurească ves­­­­nele potrivit voinței sale, nu poate fi snfțnit de nici o forță din lume. Prin lupta sa, poporul vietnamez, care s-a bucurat de un mare sprijin din partea poporului român, din partea tuturor țârilor socialiste și a forțelor iubitoare de pace de pretutindeni, și-a cucerit respectul și sim­patia tuturor națiunilor lumii. Acordul Încheiat demonstrează o dată mai mult că în zilele noastre singura cale de soluționare a proble­melor litigioase este calea tratativelor. Comitetul Executiv își exprimă speranța că acordul realizat va crea condiții pentru Instau­rarea unei păci trainice, pentru ca poporul vietnamez, celelalte popoare din Indochina să-și poată consacra forțele dezvoltării lor eco­nomice și sociale, să-și poată soluționa proble­mele corespunzător voinței și hotâririi lor, fără nici un amestec din afară. Reafirmând solidaritatea Partidului Comunist Român cu aspirațiile naționale ale poporului vietnamez, cu lupta sa, Comitetul Executiv ex­primă convingerea fermă că între Partidul Co­munist Român și Partidul celor ce Muncesc din Vietnam, intre Republica Socialistă România și Republica Democrată Vietnam se vor dezvolta continuu relații de prietenie și solidaritate fră­țească, în interesul celor două popoare, ai u­­nității țărilor socialiste și ai mișcării comuniste și muncitorești Internaționale. Comitetul Executiv exprimă, de asemenea, convingerea că Intre poporul român și toate popoarele din Indochina se va dezvolta o largă colaborare, considerând că pe această cale România va putea contribui la lichidarea mai rapidă a urmărilor războiului, la dezvoltarea acestor țâri, la Întărirea prieteniei între poporul român și popoarele din această zonă. Comitetul Executiv a dezbătut proiectul de lege privind protecția mediului înconjurător și a stabilit ca, pe baza observațiilor făcute în cadrul ședinței, proiectul sa fie definitivat și apoi supus dezbaterii publice în vederea înaintării spre adoptare Marii Adunării Națio­nale. Comitetul Executiv a discutat și aprobat unele propuneri de modificare și completare a unor prevederi ale legislației penale. Principa­lele măsuri adoptate prevăd ca sancționarea unor fapte mărunte, care nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, sa fie în vi­itor sancționate ca abateri cu caracter admi­nistrativ; să se introducă în legislația penală munca corecționalâ fără privare de libertate; să se introducă unele simplificări în activita­tea judiciară pentru a mări operativitatea și a înlătura unele paralelisme; de asemenea, au fost sporite atribuțiile Comisiilor de judecată. Măsurile aprobate de Comitetul Executiv vor f Înaintate Consiliului de Stat spre legiferare. Comitetul Executiv a rezolvat, de asemenea, unele probleme ale activității curente. I­M. Aiud muncitorii­­ Ștefan Moldovan și Ludovic Egeszi din secția construcții metalice lucrînd cu un automat de su­dură. Acest automat dă randa­ment de 10 ori mai mare ca o sudură normală. IN PAGINA A IV-A PRIMIREA DE CATRE TO­VARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU A MINISTRULUI AFACERILOR EXTERNE AL FRANȚEI. \ M I­ AIURII AU STABILIT MĂSU­RIU CAM ILIUNI CREȘTEREA PRODICțIILOR îI TOATE SECTOARELE! Adunarea generală a țăranilor cooperatori din comuna Daia Ro­mână a luat în dezbatere proble­me importante ale activității e­­conomice desfășurate in anul precedent și a stabiliți în con­textul hotărârilor adoptate de Conferința Națională și Plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie 1972, un ansambu de măsuri de natu­ră să conducă la obținerea unor producții agricole sporite, la con­solidarea economico-organizato­­rică a unității. Relevînd succesele obținute, darea de seamă, prezentată de tovarășul Iosif Paștiu, președin­tele cooperativei, a stăruit, în­­tr-un spirit critic și autocritic, mai mult asupra neajunsurilor, care au făcut ca producțiile din unele sectoare de activitate, re­zultatele obținute, să nu fie pe măsura cerințelor, a bazei teh­­nico-materiale și a posibilităților reale de care d­ispune cooperati­va și membrii ei. Astfel, s-a sub­liniat că nu în toate brigăzile și echipele s-a acordat atenția cu­venită calității lucrărilor execu­tate, îndeosebi a acelora de în­treținere a culturilor, încadrării lor în epoca optimă. Ca urmare, așa cum au arătat în tovarășii Nicolae Filip, dezbateri Andrei Radu, Gheorghe Stoia, Andrei Chișbac și Ana Dodu, între pro­ducțiile obținute de brigăzi și echipe, de cooperatori, au existat, la aceleași culturi și pe aceleași tarlale, diferențe mari. In timp ce brigăzile a 3-a, a 6-a și a 7-a au realizat, de exemplu la cultura sfeclei de zahăr, producții doar de 12 000 — 13 000 kg la hectar, brigăzile 1 și 4 au obținut pro­ducții de peste 23 000 kg. Por­nind de la acest neajuns vorbi­torii au criticat consiliul de con­ducere și specialiștii unității pen­tru faptul că ni au asigurat și o mai bună organizare a calității, un control mai exigent și opera­tiv asupra calității lucrărilor e­­xecutate, a modului cum se res­pectă indicațiile referitoare la densitatea plantelor la hectar. Totodată, ei au propus să se fer­tilizeze mai bine terenul, iar to­varășul Ilarie Salade, a arătat că există posibilități și că este ne­cesar să se facă cite 4 prașile la plantele tehnice. De altfel, re­feritor la cultura plantelor teh­nice, problemă mult dezbătută în cadrul adunării, alți vorbitori, între care Vasile Pîțan, Isidor Salade și Palil Pavel au subliniat realismul sarcinilor de plan pe 1973, faptul că printr-o mai ra­țională organizare a muncii în campaniile agricole se vor putea obține producții cu mult sporite. O altă problemă importantă a­­flată în centrul dezbaterilor a constituit-o îmbunătățirea acti­vității din sectorul zootehnic unde, atît la efective matcă cît și la producții, sarcinile de plan nu au fost îndeplinite. Cauzele care au generat această stare de lu­cruri nesatisfăcătoare au fost dezvăluite cu mult curaj, într-un spirit combativ, în cuvîntul tova­rășilor Gheorghe Cibu, Nicolae Pîțan, Nicolae Sărăcuț și Lucian Ispas. Ele se datoresc, în princi­pal, neasigurării unei baze fura­jere corespunzătoare, atît în pe­rioada de stabulație, cît și în timpul verii, nerespectării pro­gramului de grajd și de furajare, aportul insuficient adus de spe­cialiști. Pentru înlăturarea aces­tor neajunsuri, printr-o mai bună cointeresare a îngrijitorilor, adu­narea a hotărât introducerea re­tribuirii muncii în acord global la ferma zootehnică. Tovarășul Gheorghe Cibu a propus totodată, ca cele 700 ha pășune precum și 348 ha finețe naturale să fie re­partizate pe brațe de muncă în vederea curățării și întreținerii lor în condiții de eficiență spo­rită, iar consiliul popular să i­­nițieze, în acest sens, acțiuni de munc­ă voluntar-patrioatică cu participarea tuturor cetățenilor comunei. Pe linia mai eficientei folosiri a pămîntului, cooperatorii s-au angajat în cadrul adunării să execute, începînd cu aceste zile, lucrări de combatere a eroziunii solului pe o suprafață de 30 ha, de desecare a 25 ha teren cu ex­ces de umiditate și decolmatare a 1500 m.l. canale etc. In dezbateri au fost abordate și alte probleme importante le­gate de creșterea producțiilor din sectorul viticol și pomicol, dez­voltarea activităților anexe și buna pregătire a campaniei a­­gricole de primăvară. Nota do­minantă a dezbaterilor a consti­tuit-o însă exprimarea hotărîrii unanime a cooperatorilor de aici de a obține în acest an producții cu mult sporite, rezultate supe­rioare în toate sectoarele de ac­tivitate — premiză esențială în acțiunea de îndeplinire a cinci­nalului înainte de termen. In încheierea adunării a luat cuvîntul tovarășul George Homoștean, prim-secretar al Co­mitetului județean Alba al P.C.R. președintele Comitetului execu­tiv al Consiliului popular jude­țean care a subliniat că, în a­­ceastă perioadă, în toate colec­tivele de muncă din județ au loc analize ale activității desfășurate în anul 1972, prilej cu care se stabilesc și programe concrete de activitate pentru îndeplinirea sarcinilor de plan maximale pe acest an — an hotărîtor pentru realizarea cincinalului înainte de termen. Vorbitorul a relevat în­semnătatea deosebită pe care o are realizarea acestui măreț o­­biectiv pentru creșterea bunăs­tării generale, pentru dezvolta­rea continuă, accelerată, a jude­țului nostru. Infățișînd succint tabloul realizărilor obținute în județ de la constituirea acestu­ia, vorbitorul s-a referit, în con­tinuare, la perspectivele de dez­voltare a acestor meleaguri, su­bliniind principalele obiective e­­conomice și sociale ce urmează a fi realizate în acest cincinal și în următorii ani. In acest con­text, tovarășul George Homoștean a relevat că și în domeniul agri­culturii au fost obținute rezul­tate bune — în care sînt încor­porate și cele ale cooperatorilor din Daia — producțiile agricole din cooperative înregistrînd an de an sporuri considerabile. Este însă necesar ca și în continuare, aplicîn­d în viață măsurîle Stabi­lite de partidul nostru, de Con­ferința Națională, pentru moder­nizarea agriculturii, extinderea mecanizării și chimizării, crește­rea producțiilor, să se depună e­­forturi sporite pentru ca atît în domeniul culturilor vegetale cît și în zootehnie și sectorul activi­tăților anexe să se poată con­semna rezultate cu mult superioa­re la Caia Română. In acest sens tovarășul George Homoștean a dat prețioase indicații consiliului de conducere, organizației de partid din C.A.P., comitetului comunal de partid și consiliului popular. Vorbitorul a recomandat, printre altele, întocmirea unui program concret de activitate­ pentru fiecare lucrare din aceas­tă perioadă — premergătoare campaniei agricole de primăvară — repartizarea, încă de pe acum, pe formațiuni și brațe de muncă a suprafețelor destinate a se lu­cra în acord global, exercitarea unui control riguros și operativ asupra calității lucrărilor precum și asigurarea unei mai bune și eficiente gospodăriri în toate sec­toarele de activitate din comună, a localității în general. ★ Adunarea a adoptat tex­tul unei telegrame adre­sate C.C. al P.C.R., to­varășului NICOLAE CEAUȘESCU, prin care se angajează ca în acest an să folosească mai bine rezervele de care dispun și să obțină producții în toate sectoa­rele mult superioare celor din anii trecuți. ★ Răspunzînd chemării la între­cere­a C.A.P. Vințu de Jos, co­operatorii din Daia Română s-au angajat să obțină următoarele producții suplimentare la hectar: • 100 KG PORUMB BOABE • 500 KG PLANTE FURAJERE • 1000 KG CARTOFI • SA DEPĂȘEASCĂ PRO­DUCȚIILE PLANIFICATE CU 100 LITRI LAPTE PE CAP DE VACA FURAJATĂ, IAR PRODUCȚIILE LA LAPTE DE OAIE CU 2­000 LITRI IN TOTAL. 9 Se vor livra suplimentar la fondul statului : • 10 TONE GRIU • 30 TONE PORUMB BOABE • 15 TONE CARTOFI • 100 HL LAPTE VACA • 10 HL LAPTE OAIE • 5 TONE CARNE BOVINA ADUNAREA GENERALA A C.A.P. DAIA ROMÂNA Cu prilejul împlinirii a 30 de ani de apariție ZIARUL „ROMÂNIA LIBERA“ A FOST DISTINS CU ORDINUL „STEAUA REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA“ CLASA I Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Co­munist Român, președintele Con­siliului de Stat al Republicii So­cialiste România, a înmînat marți, în cadrul unei solemnități, care a avut loc la Consiliul de Stat, Or­dinul „Steaua Republicii Socialiste România“ clasa I, conferit ziaru­lui „România liberă", pentru con­tribuția deosebită adusă la înfăp­tuirea politicii partidului și sta­tului, de construire a socialismu­lui în patria noastră și pentru ac­tivitatea de educație socialistă a maselor de oameni ai muncii, cu prilejul aniversării a 30 de ani de la apariția primului număr al zia­rului. La solmenitate au participat to­varășii Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Rădu­­lescu, Cornel Burtică, Miron Con­­stantinescu, Mihai Gere, Constan­tin Stătescu, secretarul Consiliu­lui de Stat, Teodor Marinescu, șeful secției de presă a C.C. al P.C.R., Nestor Ignat, președintele Uniunii Ziariștilor, precum și re­prezentanți ai conducerilor ziare­lor centrale, Radioteleviziunii și Agenției Române de presă „Ager­­pres”, vechi colaboratori ai ziaru­lui. După înmînarea înaltei distinc­ții, mulțumind pentru deosebita prețuire pe care conducerea parti­dului și statului o acordă activi­tății ziarului, tovarășul Octavian Paler, redactor-șef al „României libere", a spus : In memoria noastră, a redacto­rilor ziarului, va rămîne pentru totdeauna acest moment sărbăto­resc. După cum, evocînd cele trei decenii de existență a ziaru­lui, ne-a emoționat gîndul că „România liberă" și-a început drumul în istoria presei românești, purtînd din neagră ilegalitate cuvîntul partidului către cititori, la două zile după ce un bărbat neînfricat, un mare patriot și stră­lucit militant revoluționar, Dum­neavoastră, tovarășe Nicolae Ceaușescu, împlinea 25 de ani în­­tr-una din închisorile unde teroa­rea fascistă întemnițase împreună cu luptătorii comuniști și umbra lui Bălcescu și cea a lui Tudor Vladimirescu, a lui Horia, dure­rile seculare și visurile cele mai sfinte de libertate și dreptate ale neamului nostru, înțelegem că onoarea ce ni se face implică pentru noi o supe­rioară responsabilitate. Ne vom strădui din toate puterile, cu toa­ta pasiunea și priceperea noastră, să fim demni de această cinste, de încrederea ce ne-o acordați. Vom căuta să înlăturăm din munca noastră tot ce mai e vetust, ruti­nier, viciat de formalism, pentru ca scrisul nostru să răspundă exigen­țelor actuale ale partidu­lui, ale cititorilor, la înalta temperatură spirituală a idealurilor prin­ care, Dumneavoastră tovarășe Ceaușescu, ați luminat drumul spre triumful a tot ce este nou și slujește progresul națiunii noastre socialiste. Știm bine că în artico­lele noastre mai există încă destul steril și că minunata Dumnea­voastră chemare de a se grăbi procesul dezvoltării­­ țării prin efor­turi de gîndire ni se adresează și nouă. Vom sluji cu toată abnegația cauza Partidului a cărui luptă făcut ca numele simbolic al ziaru­­­lui „România liberă" — înscris ca o speranță și ca un mesaj de luptă pe frontispiciul unei publi­cații ilegale acum trei decenii să fie adevărul țării de azi. Tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU a felicitat călduros colectivul redacției zia­rului „România liberă". Tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți conducători de partid și de stat, s-au întreținut apoi într-o atmosferă caldă, tovărășească, cu cei prezenți. (Agerpres). ★ Cuvîntul tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU ■> > Stimați tovarăși. Aș dori ca, în numele Comite­tului Central, al Consiliului de Stat și Consiliului de Miniștri, al meu personal, să adresez calde fe­licitări întregului colectiv al „României libere" cu prilejul săr­bătoririi a 30 de ani de la apariția primului său număr și al decernă­rii înaltei distincții a Republicii Socialiste România. De asemenea, aș dori să adresez felicitări lucră­torilor de la „România liberă", ca­re vor fi decorați cu diferite or­dine și medalii ale Republicii So­cialiste România. Acordarea Ordinului „Steaua Republicii Socialiste România", clasa I, constituie o apreciere a conducerii de partid și de stat pentru contribuția pe care ziarul „România liberă”, cei ce l-au re­dactat și tipărit au adus-o la cau­za eliberării patriei noastre, la dezvoltarea democratică și, apoi, la dezvoltarea socialistă a Româ­niei. Intr-adevăr, „România liberă" a apărut in condițiuni grele. Edi­tarea ei a avut menirea să u­nească eforturile tuturor forțelor democratice, patriotice din țară, sub conducerea partidului comu­nist, pentru răsturnarea dictaturii fasciste, scoaterea României din război și alăturarea ei la coaliția antifascistă. Astfel, alături de „Scînteia“, în anii ilegalității, „România liberă“ a adus o contri­buție de preț la activitatea parti­dului și a forțelor democratice. Desigur, nu este momentul acum să vorbim de întregul drum, de 30 de ani, al „României libere". Ea are merite in toate etapele dezvol­tării României. Astăzi, prin răs­­pîndirea cuvîntului partidului, al Frontului Unității Socialiste, al guvernului, „România liberă" con­tribuie la unirea eforturilor între­gului nostru popor pentru transpu­nerea în viață cu succes a politi­cii interne și externe a partidului nostru. Dăm o apreciere deosebită ac­tivității „României libere“. Desi­gur că întotdeauna, și in domeniile, mai este loc de toate mai bine; nu doresc însă acum să vorbesc despre aceasta. Am reținut din ceea ce ați spus aici că în atenția conducerii ziarului stă îmbunătățirea continuă a activi­tății, tratării mai exigente a di­feritelor probleme care se pun în actuala etapă a făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate, inclusiv în ce privește afirmarea în viața societății noastre a prin­cipiilor eticii și echității socia­liste. Presa are, intr-adevăr, un rol deosebit de important. Sîntem convinși la presă că, împreună cu întrea­„România liberă" va face ca paginile ei să fie citite, să fie bine înțelese de cititori, contribuind în acest fel la reali­zarea marilor schimbări revolu­ționare din societatea noastră. Cu aceste gînduri­­ doresc să urez întregului colectiv, tuturor celor care lucrează și contribuie la apariția „României libere“, succese tot mai mari în realiza­rea sarcinilor de onoare și de cinste ce le revin. Multă sănă­tate și fericire! (Aplauze). C­HEMARE Către toate consiliile populare comunale din Republica Socialistă România Consiliul popular al comunei Stoicănești, județul Olt, în sesiu­nea din 30 ianuarie 1973 a dez­bătut într-o atmosferă de exigen­ță și responsabilitate modul de îndeplinire a sarcinilor economi­ce și a bugetului local pe anul 1972, precum și prevederile pla­nului de dezvoltare economico-so­­cială în profil teritorial și ale bugetului local pe anul 1973. Consiliul popular apreciază, că, sub îndrumarea organizațiilor de partid, colectivele de oameni ai muncii din Cooperativa agricolă de producție, din unitățile de comerț și prestări de servicii, din instituțiile de învățămînt, sănă­tate și cultură, toți locuitorii co­munei, au obținut în anul care a trecut succese însemnate în spo­rirea producției vegetale și ani­male, în buna aprovizionare și servire a populației, în domeni­ile edilitar-gospodăresc, al învă­­țămîntului, sănătății, culturii, edu­cației socialiste și sportului, care au creat o puternică bază mate­rială și spirituală pentru dezvol­tarea în continuare a comunei. Ca urmare a organizării pro­ducției și a muncii, pe baza acor­dului global, a eforturilor depu­se și a folosirii unor tehnologii moderne. Cooperativa agricolă de producție din comuna noastră a obținut în anul 1972 o producție medie la hectar, în teren neirigat, de 4 655 kg grîu față de planul de 3 600 kg, 4 827 kg porumb boabe față de 4 000 kg planificat; 41 067 kg sfeclă zahăr față de 30 000 kg prevăzute în plan. Efectivele de (cuib­iuate in pag. a 11-a) În sectoarele zootehnice ale unităților agricole se impune: PREZINTĂ ȘI SPRIJINUL PERMANENT AL CADRELOR DE CONDUCERE ȘI SPECIALISTIU­II­ Planul de stat pentru 1973 pune în fața unităților agricole din județ sarcini deosebit de impor­tante în dezvoltarea sectorului de creștere a animalelor atît în ce privește efectivele, cît și spo­rirea în acest sector a producției animaliere și a livrărilor de pro­duse la fondul de stat. O parte însemnată a întreprin­derilor agricole de stat și coope­rativele agricole de producție se preocupă cu răspundere de realizarea, încă din primele zile ale anului, a sarcinilor de plan din zootehnie, prin aplicarea în viață a unor măsuri concrete. Asemenea preocupări, însoțite de bune rezultate, se întîlnesc la I.A.S. Jidvei, Blaj, Aiud, la C.A.P. Vințu de Jos, Șona, Lopadea Nouă, Șard, Ungurei, Roșia de Secaș, Aiud, Cimbrud, Teiuș Lunca Mureșului, Războieni, Cîlnic ,Pianu de Jos. La C.A.P. Vințu de Jos, con­ducerea cooperativei, cadrele tehnice, de altfel foarte receptive la nou, se preocupă de obținerea unor sporuri mari de greutate vie la animalele puse la îngrășat prin consumuri economice de fu­raje. Toate sortimentele de furaje sunt administrate sub formă to­cată și preparată, ceea ce le mărește considerabil gradul de ing. Nicolae ALBU, v­icepreședinte al Consiliului popular județean, director general al D.G.A.LA.A. consumabilitate și digestibilitate. De asemenea, se folosește adausul de uree tehnică pentru înlocuirea unei părți însemnate din consu­mul de furaje concentrate prote­ice. Cu mai bine de o lună în urmă, Direcția generală pentru agricultu­ră a organizat la C.A.P. Vințu de Jos o consfătuire de producție la care au participat conducătorii sectorului zootehnic din principa­lele C.A.P.-uri , îngrășătorii de taurine, cu scopul de a gene­­reliza și la aceste unități expe­riența bună acumulată la Vint. în felul acesta tehnologiile mo­derne de preparare și adminis­trare a furajelor în rații a început a se aplica în condiții corespunză­toare destul de repede și la C.A.P. Teiuș, Noșlac, Lopadea, Ungu­rei și altele. Sunt unele cooperative agricole care au sectoare zootehnice mai puțin dezvoltate, care nu au ferme organizate pentru creșterea anima­lelor, dar cu toate acestea condu­cerile unităților respective ma­nifestă o răspundere sporită față de bunul mers al activității din zootehnie. Asemenea exemplu îl constituie C.A.P. Ungurel, care a reușit să se impună printr-o bună producție de lapte în anul trecut și prin calitatea animalelor în­grășate, prin ordinea care în ge­neral, domnește în sectorul zootehnic. Preocupări și rezultate bune există în mai multe unități. Sunt însă cooperative în care preocu­parea pentru activitatea acestui sector, la nivelul conducerii C.A.P. a cadrelor tehnice și a tuturor factorilor de răspundere lasă mult de dorit. Asemenea fenome­ne se manifestă la C.A.P. Strem­ț, Reciu, Iipring, Oarda, Drîmbar, Cisterul de Tîrnave, Ho­­pîrta precum și la conducerea C.A.P. Vinerea și Cugir pentru îngrășătoria de la Vinerea La C.A.P. Stremț și Reciu, lipsesc furajele fibroase.. Cu toate că unităților respective li s-au re­partizat cantitățile necesare de fînuri din zona Munților Apuseni, li s-au asigurat mijloacele finan­ciare necesare, acestea nu se ridică și animalele sînt subalimen­­tate. La C.A.P. Drîmbar, ca urmare (Continuare in plu­s II) al

Next