Unirea, ianuarie 1973 (Anul 6, nr. 1511-1534)
1973-01-31 / nr. 1534
ANUL VI, NR. 1534 MIERCURI, 31 IANUARIE 1973 4 PAGINI, 30 BANI ȘEDINȚA COMITETULUI EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R. In ziua de 30 ianuarie 1973 a avut loc sedința Comitetului Executiv al Comitetului Central al P.C.R., prezidată de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, secretar general al Partidului Comunist Român. In cadrul ședinței, tovarășul Nicolae Ceaușescu a făcut o informare în legătură cu vizitele efectuate de președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România in Pakistan și Iran, la Începutul lunii Ianuarie a.c. Comitetul Executiv a luat cunoștință cu viu interes despre rezultatele foarte bune ale vizitelor și despre posibilitățile Însemnate de dezvoltare a colaborării bilaterale dintre România și Pakistan, precum și dintre România și Iran, Comitetul Executiv a dat o înaltă apreciere activității desfășurate de președintele Consiliului de Stat, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a aprobat în unanimitate rezultatele vizitelor și a stabilit ca ministerele și organizațiile economice sa ia toate măsurile pentru transpunerea în viață a înțelegerilor stabilite cu ocazia vizitei. In legătură cu evoluția situației din Sud- Estul Asiei, Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. salută cu deosebită satisfacție încheierea acordului de încetare a războiului și restabilire a păcii in Vietnam. întreaga evoluție a evenimentelor din Vietnam demonstrează că un popor, hotârit să-și apere dreptul la viață liberă. Independentă și demnă, să-și făurească vesnele potrivit voinței sale, nu poate fi snfțnit de nici o forță din lume. Prin lupta sa, poporul vietnamez, care s-a bucurat de un mare sprijin din partea poporului român, din partea tuturor țârilor socialiste și a forțelor iubitoare de pace de pretutindeni, și-a cucerit respectul și simpatia tuturor națiunilor lumii. Acordul Încheiat demonstrează o dată mai mult că în zilele noastre singura cale de soluționare a problemelor litigioase este calea tratativelor. Comitetul Executiv își exprimă speranța că acordul realizat va crea condiții pentru Instaurarea unei păci trainice, pentru ca poporul vietnamez, celelalte popoare din Indochina să-și poată consacra forțele dezvoltării lor economice și sociale, să-și poată soluționa problemele corespunzător voinței și hotâririi lor, fără nici un amestec din afară. Reafirmând solidaritatea Partidului Comunist Român cu aspirațiile naționale ale poporului vietnamez, cu lupta sa, Comitetul Executiv exprimă convingerea fermă că între Partidul Comunist Român și Partidul celor ce Muncesc din Vietnam, intre Republica Socialistă România și Republica Democrată Vietnam se vor dezvolta continuu relații de prietenie și solidaritate frățească, în interesul celor două popoare, ai unității țărilor socialiste și ai mișcării comuniste și muncitorești Internaționale. Comitetul Executiv exprimă, de asemenea, convingerea că Intre poporul român și toate popoarele din Indochina se va dezvolta o largă colaborare, considerând că pe această cale România va putea contribui la lichidarea mai rapidă a urmărilor războiului, la dezvoltarea acestor țâri, la Întărirea prieteniei între poporul român și popoarele din această zonă. Comitetul Executiv a dezbătut proiectul de lege privind protecția mediului înconjurător și a stabilit ca, pe baza observațiilor făcute în cadrul ședinței, proiectul sa fie definitivat și apoi supus dezbaterii publice în vederea înaintării spre adoptare Marii Adunării Naționale. Comitetul Executiv a discutat și aprobat unele propuneri de modificare și completare a unor prevederi ale legislației penale. Principalele măsuri adoptate prevăd ca sancționarea unor fapte mărunte, care nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, sa fie în viitor sancționate ca abateri cu caracter administrativ; să se introducă în legislația penală munca corecționalâ fără privare de libertate; să se introducă unele simplificări în activitatea judiciară pentru a mări operativitatea și a înlătura unele paralelisme; de asemenea, au fost sporite atribuțiile Comisiilor de judecată. Măsurile aprobate de Comitetul Executiv vor f Înaintate Consiliului de Stat spre legiferare. Comitetul Executiv a rezolvat, de asemenea, unele probleme ale activității curente. IM. Aiud muncitorii Ștefan Moldovan și Ludovic Egeszi din secția construcții metalice lucrînd cu un automat de sudură. Acest automat dă randament de 10 ori mai mare ca o sudură normală. IN PAGINA A IV-A PRIMIREA DE CATRE TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU A MINISTRULUI AFACERILOR EXTERNE AL FRANȚEI. \ M I AIURII AU STABILIT MĂSURIU CAM ILIUNI CREȘTEREA PRODICțIILOR îI TOATE SECTOARELE! Adunarea generală a țăranilor cooperatori din comuna Daia Română a luat în dezbatere probleme importante ale activității economice desfășurate in anul precedent și a stabiliți în contextul hotărârilor adoptate de Conferința Națională și Plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie 1972, un ansambu de măsuri de natură să conducă la obținerea unor producții agricole sporite, la consolidarea economico-organizatorică a unității. Relevînd succesele obținute, darea de seamă, prezentată de tovarășul Iosif Paștiu, președintele cooperativei, a stăruit, într-un spirit critic și autocritic, mai mult asupra neajunsurilor, care au făcut ca producțiile din unele sectoare de activitate, rezultatele obținute, să nu fie pe măsura cerințelor, a bazei tehnico-materiale și a posibilităților reale de care dispune cooperativa și membrii ei. Astfel, s-a subliniat că nu în toate brigăzile și echipele s-a acordat atenția cuvenită calității lucrărilor executate, îndeosebi a acelora de întreținere a culturilor, încadrării lor în epoca optimă. Ca urmare, așa cum au arătat în tovarășii Nicolae Filip, dezbateri Andrei Radu, Gheorghe Stoia, Andrei Chișbac și Ana Dodu, între producțiile obținute de brigăzi și echipe, de cooperatori, au existat, la aceleași culturi și pe aceleași tarlale, diferențe mari. In timp ce brigăzile a 3-a, a 6-a și a 7-a au realizat, de exemplu la cultura sfeclei de zahăr, producții doar de 12 000 — 13 000 kg la hectar, brigăzile 1 și 4 au obținut producții de peste 23 000 kg. Pornind de la acest neajuns vorbitorii au criticat consiliul de conducere și specialiștii unității pentru faptul că ni au asigurat și o mai bună organizare a calității, un control mai exigent și operativ asupra calității lucrărilor executate, a modului cum se respectă indicațiile referitoare la densitatea plantelor la hectar. Totodată, ei au propus să se fertilizeze mai bine terenul, iar tovarășul Ilarie Salade, a arătat că există posibilități și că este necesar să se facă cite 4 prașile la plantele tehnice. De altfel, referitor la cultura plantelor tehnice, problemă mult dezbătută în cadrul adunării, alți vorbitori, între care Vasile Pîțan, Isidor Salade și Palil Pavel au subliniat realismul sarcinilor de plan pe 1973, faptul că printr-o mai rațională organizare a muncii în campaniile agricole se vor putea obține producții cu mult sporite. O altă problemă importantă aflată în centrul dezbaterilor a constituit-o îmbunătățirea activității din sectorul zootehnic unde, atît la efective matcă cît și la producții, sarcinile de plan nu au fost îndeplinite. Cauzele care au generat această stare de lucruri nesatisfăcătoare au fost dezvăluite cu mult curaj, într-un spirit combativ, în cuvîntul tovarășilor Gheorghe Cibu, Nicolae Pîțan, Nicolae Sărăcuț și Lucian Ispas. Ele se datoresc, în principal, neasigurării unei baze furajere corespunzătoare, atît în perioada de stabulație, cît și în timpul verii, nerespectării programului de grajd și de furajare, aportul insuficient adus de specialiști. Pentru înlăturarea acestor neajunsuri, printr-o mai bună cointeresare a îngrijitorilor, adunarea a hotărât introducerea retribuirii muncii în acord global la ferma zootehnică. Tovarășul Gheorghe Cibu a propus totodată, ca cele 700 ha pășune precum și 348 ha finețe naturale să fie repartizate pe brațe de muncă în vederea curățării și întreținerii lor în condiții de eficiență sporită, iar consiliul popular să inițieze, în acest sens, acțiuni de muncă voluntar-patrioatică cu participarea tuturor cetățenilor comunei. Pe linia mai eficientei folosiri a pămîntului, cooperatorii s-au angajat în cadrul adunării să execute, începînd cu aceste zile, lucrări de combatere a eroziunii solului pe o suprafață de 30 ha, de desecare a 25 ha teren cu exces de umiditate și decolmatare a 1500 m.l. canale etc. In dezbateri au fost abordate și alte probleme importante legate de creșterea producțiilor din sectorul viticol și pomicol, dezvoltarea activităților anexe și buna pregătire a campaniei agricole de primăvară. Nota dominantă a dezbaterilor a constituit-o însă exprimarea hotărîrii unanime a cooperatorilor de aici de a obține în acest an producții cu mult sporite, rezultate superioare în toate sectoarele de activitate — premiză esențială în acțiunea de îndeplinire a cincinalului înainte de termen. In încheierea adunării a luat cuvîntul tovarășul George Homoștean, prim-secretar al Comitetului județean Alba al P.C.R. președintele Comitetului executiv al Consiliului popular județean care a subliniat că, în această perioadă, în toate colectivele de muncă din județ au loc analize ale activității desfășurate în anul 1972, prilej cu care se stabilesc și programe concrete de activitate pentru îndeplinirea sarcinilor de plan maximale pe acest an — an hotărîtor pentru realizarea cincinalului înainte de termen. Vorbitorul a relevat însemnătatea deosebită pe care o are realizarea acestui măreț obiectiv pentru creșterea bunăstării generale, pentru dezvoltarea continuă, accelerată, a județului nostru. Infățișînd succint tabloul realizărilor obținute în județ de la constituirea acestuia, vorbitorul s-a referit, în continuare, la perspectivele de dezvoltare a acestor meleaguri, subliniind principalele obiective economice și sociale ce urmează a fi realizate în acest cincinal și în următorii ani. In acest context, tovarășul George Homoștean a relevat că și în domeniul agriculturii au fost obținute rezultate bune — în care sînt încorporate și cele ale cooperatorilor din Daia — producțiile agricole din cooperative înregistrînd an de an sporuri considerabile. Este însă necesar ca și în continuare, aplicînd în viață măsurîle Stabilite de partidul nostru, de Conferința Națională, pentru modernizarea agriculturii, extinderea mecanizării și chimizării, creșterea producțiilor, să se depună eforturi sporite pentru ca atît în domeniul culturilor vegetale cît și în zootehnie și sectorul activităților anexe să se poată consemna rezultate cu mult superioare la Caia Română. In acest sens tovarășul George Homoștean a dat prețioase indicații consiliului de conducere, organizației de partid din C.A.P., comitetului comunal de partid și consiliului popular. Vorbitorul a recomandat, printre altele, întocmirea unui program concret de activitate pentru fiecare lucrare din această perioadă — premergătoare campaniei agricole de primăvară — repartizarea, încă de pe acum, pe formațiuni și brațe de muncă a suprafețelor destinate a se lucra în acord global, exercitarea unui control riguros și operativ asupra calității lucrărilor precum și asigurarea unei mai bune și eficiente gospodăriri în toate sectoarele de activitate din comună, a localității în general. ★ Adunarea a adoptat textul unei telegrame adresate C.C. al P.C.R., tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, prin care se angajează ca în acest an să folosească mai bine rezervele de care dispun și să obțină producții în toate sectoarele mult superioare celor din anii trecuți. ★ Răspunzînd chemării la întrecerea C.A.P. Vințu de Jos, cooperatorii din Daia Română s-au angajat să obțină următoarele producții suplimentare la hectar: • 100 KG PORUMB BOABE • 500 KG PLANTE FURAJERE • 1000 KG CARTOFI • SA DEPĂȘEASCĂ PRODUCȚIILE PLANIFICATE CU 100 LITRI LAPTE PE CAP DE VACA FURAJATĂ, IAR PRODUCȚIILE LA LAPTE DE OAIE CU 2000 LITRI IN TOTAL. 9 Se vor livra suplimentar la fondul statului : • 10 TONE GRIU • 30 TONE PORUMB BOABE • 15 TONE CARTOFI • 100 HL LAPTE VACA • 10 HL LAPTE OAIE • 5 TONE CARNE BOVINA ADUNAREA GENERALA A C.A.P. DAIA ROMÂNA Cu prilejul împlinirii a 30 de ani de apariție ZIARUL „ROMÂNIA LIBERA“ A FOST DISTINS CU ORDINUL „STEAUA REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA“ CLASA I Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a înmînat marți, în cadrul unei solemnități, care a avut loc la Consiliul de Stat, Ordinul „Steaua Republicii Socialiste România“ clasa I, conferit ziarului „România liberă", pentru contribuția deosebită adusă la înfăptuirea politicii partidului și statului, de construire a socialismului în patria noastră și pentru activitatea de educație socialistă a maselor de oameni ai muncii, cu prilejul aniversării a 30 de ani de la apariția primului număr al ziarului. La solmenitate au participat tovarășii Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Rădulescu, Cornel Burtică, Miron Constantinescu, Mihai Gere, Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, Teodor Marinescu, șeful secției de presă a C.C. al P.C.R., Nestor Ignat, președintele Uniunii Ziariștilor, precum și reprezentanți ai conducerilor ziarelor centrale, Radioteleviziunii și Agenției Române de presă „Agerpres”, vechi colaboratori ai ziarului. După înmînarea înaltei distincții, mulțumind pentru deosebita prețuire pe care conducerea partidului și statului o acordă activității ziarului, tovarășul Octavian Paler, redactor-șef al „României libere", a spus : In memoria noastră, a redactorilor ziarului, va rămîne pentru totdeauna acest moment sărbătoresc. După cum, evocînd cele trei decenii de existență a ziarului, ne-a emoționat gîndul că „România liberă" și-a început drumul în istoria presei românești, purtînd din neagră ilegalitate cuvîntul partidului către cititori, la două zile după ce un bărbat neînfricat, un mare patriot și strălucit militant revoluționar, Dumneavoastră, tovarășe Nicolae Ceaușescu, împlinea 25 de ani într-una din închisorile unde teroarea fascistă întemnițase împreună cu luptătorii comuniști și umbra lui Bălcescu și cea a lui Tudor Vladimirescu, a lui Horia, durerile seculare și visurile cele mai sfinte de libertate și dreptate ale neamului nostru, înțelegem că onoarea ce ni se face implică pentru noi o superioară responsabilitate. Ne vom strădui din toate puterile, cu toata pasiunea și priceperea noastră, să fim demni de această cinste, de încrederea ce ne-o acordați. Vom căuta să înlăturăm din munca noastră tot ce mai e vetust, rutinier, viciat de formalism, pentru ca scrisul nostru să răspundă exigențelor actuale ale partidului, ale cititorilor, la înalta temperatură spirituală a idealurilor prin care, Dumneavoastră tovarășe Ceaușescu, ați luminat drumul spre triumful a tot ce este nou și slujește progresul națiunii noastre socialiste. Știm bine că în articolele noastre mai există încă destul steril și că minunata Dumneavoastră chemare de a se grăbi procesul dezvoltării țării prin eforturi de gîndire ni se adresează și nouă. Vom sluji cu toată abnegația cauza Partidului a cărui luptă făcut ca numele simbolic al ziarului „România liberă" — înscris ca o speranță și ca un mesaj de luptă pe frontispiciul unei publicații ilegale acum trei decenii să fie adevărul țării de azi. Tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU a felicitat călduros colectivul redacției ziarului „România liberă". Tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți conducători de partid și de stat, s-au întreținut apoi într-o atmosferă caldă, tovărășească, cu cei prezenți. (Agerpres). ★ Cuvîntul tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU ■> > Stimați tovarăși. Aș dori ca, în numele Comitetului Central, al Consiliului de Stat și Consiliului de Miniștri, al meu personal, să adresez calde felicitări întregului colectiv al „României libere" cu prilejul sărbătoririi a 30 de ani de la apariția primului său număr și al decernării înaltei distincții a Republicii Socialiste România. De asemenea, aș dori să adresez felicitări lucrătorilor de la „România liberă", care vor fi decorați cu diferite ordine și medalii ale Republicii Socialiste România. Acordarea Ordinului „Steaua Republicii Socialiste România", clasa I, constituie o apreciere a conducerii de partid și de stat pentru contribuția pe care ziarul „România liberă”, cei ce l-au redactat și tipărit au adus-o la cauza eliberării patriei noastre, la dezvoltarea democratică și, apoi, la dezvoltarea socialistă a României. Intr-adevăr, „România liberă" a apărut in condițiuni grele. Editarea ei a avut menirea să unească eforturile tuturor forțelor democratice, patriotice din țară, sub conducerea partidului comunist, pentru răsturnarea dictaturii fasciste, scoaterea României din război și alăturarea ei la coaliția antifascistă. Astfel, alături de „Scînteia“, în anii ilegalității, „România liberă“ a adus o contribuție de preț la activitatea partidului și a forțelor democratice. Desigur, nu este momentul acum să vorbim de întregul drum, de 30 de ani, al „României libere". Ea are merite in toate etapele dezvoltării României. Astăzi, prin răspîndirea cuvîntului partidului, al Frontului Unității Socialiste, al guvernului, „România liberă" contribuie la unirea eforturilor întregului nostru popor pentru transpunerea în viață cu succes a politicii interne și externe a partidului nostru. Dăm o apreciere deosebită activității „României libere“. Desigur că întotdeauna, și in domeniile, mai este loc de toate mai bine; nu doresc însă acum să vorbesc despre aceasta. Am reținut din ceea ce ați spus aici că în atenția conducerii ziarului stă îmbunătățirea continuă a activității, tratării mai exigente a diferitelor probleme care se pun în actuala etapă a făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate, inclusiv în ce privește afirmarea în viața societății noastre a principiilor eticii și echității socialiste. Presa are, intr-adevăr, un rol deosebit de important. Sîntem convinși la presă că, împreună cu întrea„România liberă" va face ca paginile ei să fie citite, să fie bine înțelese de cititori, contribuind în acest fel la realizarea marilor schimbări revoluționare din societatea noastră. Cu aceste gînduri doresc să urez întregului colectiv, tuturor celor care lucrează și contribuie la apariția „României libere“, succese tot mai mari în realizarea sarcinilor de onoare și de cinste ce le revin. Multă sănătate și fericire! (Aplauze). CHEMARE Către toate consiliile populare comunale din Republica Socialistă România Consiliul popular al comunei Stoicănești, județul Olt, în sesiunea din 30 ianuarie 1973 a dezbătut într-o atmosferă de exigență și responsabilitate modul de îndeplinire a sarcinilor economice și a bugetului local pe anul 1972, precum și prevederile planului de dezvoltare economico-socială în profil teritorial și ale bugetului local pe anul 1973. Consiliul popular apreciază, că, sub îndrumarea organizațiilor de partid, colectivele de oameni ai muncii din Cooperativa agricolă de producție, din unitățile de comerț și prestări de servicii, din instituțiile de învățămînt, sănătate și cultură, toți locuitorii comunei, au obținut în anul care a trecut succese însemnate în sporirea producției vegetale și animale, în buna aprovizionare și servire a populației, în domeniile edilitar-gospodăresc, al învățămîntului, sănătății, culturii, educației socialiste și sportului, care au creat o puternică bază materială și spirituală pentru dezvoltarea în continuare a comunei. Ca urmare a organizării producției și a muncii, pe baza acordului global, a eforturilor depuse și a folosirii unor tehnologii moderne. Cooperativa agricolă de producție din comuna noastră a obținut în anul 1972 o producție medie la hectar, în teren neirigat, de 4 655 kg grîu față de planul de 3 600 kg, 4 827 kg porumb boabe față de 4 000 kg planificat; 41 067 kg sfeclă zahăr față de 30 000 kg prevăzute în plan. Efectivele de (cuibiuate in pag. a 11-a) În sectoarele zootehnice ale unităților agricole se impune: PREZINTĂ ȘI SPRIJINUL PERMANENT AL CADRELOR DE CONDUCERE ȘI SPECIALISTIUII Planul de stat pentru 1973 pune în fața unităților agricole din județ sarcini deosebit de importante în dezvoltarea sectorului de creștere a animalelor atît în ce privește efectivele, cît și sporirea în acest sector a producției animaliere și a livrărilor de produse la fondul de stat. O parte însemnată a întreprinderilor agricole de stat și cooperativele agricole de producție se preocupă cu răspundere de realizarea, încă din primele zile ale anului, a sarcinilor de plan din zootehnie, prin aplicarea în viață a unor măsuri concrete. Asemenea preocupări, însoțite de bune rezultate, se întîlnesc la I.A.S. Jidvei, Blaj, Aiud, la C.A.P. Vințu de Jos, Șona, Lopadea Nouă, Șard, Ungurei, Roșia de Secaș, Aiud, Cimbrud, Teiuș Lunca Mureșului, Războieni, Cîlnic ,Pianu de Jos. La C.A.P. Vințu de Jos, conducerea cooperativei, cadrele tehnice, de altfel foarte receptive la nou, se preocupă de obținerea unor sporuri mari de greutate vie la animalele puse la îngrășat prin consumuri economice de furaje. Toate sortimentele de furaje sunt administrate sub formă tocată și preparată, ceea ce le mărește considerabil gradul de ing. Nicolae ALBU, vicepreședinte al Consiliului popular județean, director general al D.G.A.LA.A. consumabilitate și digestibilitate. De asemenea, se folosește adausul de uree tehnică pentru înlocuirea unei părți însemnate din consumul de furaje concentrate proteice. Cu mai bine de o lună în urmă, Direcția generală pentru agricultură a organizat la C.A.P. Vințu de Jos o consfătuire de producție la care au participat conducătorii sectorului zootehnic din principalele C.A.P.-uri , îngrășătorii de taurine, cu scopul de a genereliza și la aceste unități experiența bună acumulată la Vint. în felul acesta tehnologiile moderne de preparare și administrare a furajelor în rații a început a se aplica în condiții corespunzătoare destul de repede și la C.A.P. Teiuș, Noșlac, Lopadea, Ungurei și altele. Sunt unele cooperative agricole care au sectoare zootehnice mai puțin dezvoltate, care nu au ferme organizate pentru creșterea animalelor, dar cu toate acestea conducerile unităților respective manifestă o răspundere sporită față de bunul mers al activității din zootehnie. Asemenea exemplu îl constituie C.A.P. Ungurel, care a reușit să se impună printr-o bună producție de lapte în anul trecut și prin calitatea animalelor îngrășate, prin ordinea care în general, domnește în sectorul zootehnic. Preocupări și rezultate bune există în mai multe unități. Sunt însă cooperative în care preocuparea pentru activitatea acestui sector, la nivelul conducerii C.A.P. a cadrelor tehnice și a tuturor factorilor de răspundere lasă mult de dorit. Asemenea fenomene se manifestă la C.A.P. Stremț, Reciu, Iipring, Oarda, Drîmbar, Cisterul de Tîrnave, Hopîrta precum și la conducerea C.A.P. Vinerea și Cugir pentru îngrășătoria de la Vinerea La C.A.P. Stremț și Reciu, lipsesc furajele fibroase.. Cu toate că unităților respective li s-au repartizat cantitățile necesare de fînuri din zona Munților Apuseni, li s-au asigurat mijloacele financiare necesare, acestea nu se ridică și animalele sînt subalimentate. La C.A.P. Drîmbar, ca urmare (Continuare in plus II) al