Unirea, martie 1973 (Anul 6, nr. 1559-1585)

1973-03-22 / nr. 1577

I ANUL VI, NR. 1577I JOI, 22 MARTIE 1973I 4 PAGINI, 30 BANI smm M ^ m <►­s ~> C.P.L. Cîmpeni. Aspect de muncă din atelierul mecanic. v. I­­ i’.V.V.'.V.V.W.'.V.VJ.'AWAV.W.'.Vi'.V.'.Vi'iV.ViV.V.V.V.V.’.V.ViV­'.V.’.V.V K­L­ fK­IFIfCASE UNITATE - LA PLANUL REALIZAT ZILNIC, I r­TIL> NIVELUL PARAMETRILOR MAXIMALI­ | I .,----------------------------------- ■ [UNK] [UNK]«^ "»......... M,T-1""",r­­­VV, —................................................................ C00PERAK1A INDUSTRIALA Pi PLAN JII0IM-Ö MITIAIIVAIHCHU ÍN PLINA AFIKMAKL Marea diversitate și complexita­te a produselor executate de U­­zina mecanică din Cugir a im­pus descongestionarea secțiilor productive pentru reorganizarea fluxurilor tehnologice și crește­rea randamentului pe unitatea de suprafață. Finalizarea acestei idei a fost însoțită de o simul­tană accentuare a cooperării u­­zinei cugirene cu întreprinderile industriale din economia locală și cu unitățile cooperației meș­teșugărești. Concepută intr-o viziune nouă, de largă perspectivă, această ac­țiune a demarat mai insistent la începutul actualului cincinal, cînd la inițiativa Comitetului ju­dețean de partid au fost efectua­te analize riguroase în unitate economică pentru fiecare evi­dențiere a disponibilităților exis­tente în folosirea spațiilor și capacităților de producție. Con­­fruntînd pe toți cei interesați în extinderea și dezvoltarea co­operării, acțiunea întreprinsă s-a bucurat de la început de succes. Ca urmare, volumul producției realizat în cooperare de unități­le economice ale județului a crescut în mod substanțial de la un an la altul. Dinamica și eficiența colaboră­rii a fost pusă și mai mult în e­­vidență zilele trecute, cînd tre­­cîndu-se la înfăptuirea hotărîri­­­lor recentei plenare a Comite­tului județean de partid, la Uzi­na mecanică Cugir a avut loc o ședință de lucru la care au parti­cipat directori, ingineri șefi, sp­ecialiști din compartimentele de producție de la întreprinde­rile republicane și de industrie locală, președinți și alți factori de răspundere de la unitățile co­operativei meșteșugărești din ju­deț, întrunind la un loc toți fac­torii în măsură să decidă asu­pra măsurilor ce se impun a fi luate pentru perfecționarea și amplificarea activității de coope­rare, confruntarea s-a dovedit deosebit de utilă și fructuoasă. însemnări pe marginea unei analize privind stadiul realizării planului de cooperare înainte de toate se cuvine sub­liniat faptul că într-un timp scurt, colaborarea pe plan jude­țean a cunoscut o mare extinde­re tocmai datorită multiplelor sale avantaje economice. In pre­zent, numărul unităților ce co­operează cu uzina cugireană a ajuns la 13, cu posibilități evi­dente de creștere. Manifestînd interes sporit și preocupare pen­tru însușirea și realizarea a tot mai multe operații, repere subansamble aparținînd mașini­ și­lor-unelte, mașinilor de spălat rufe, lanțurilor tăietoare și de angrenaj, ce poartă marca „U.M.C.”, unitățile industriale din județ au sporit în acest an cu peste 40 la sută față de 1972, volumul producției realizate în cooperare cu uzina cugireană. Cele mai reprezentative creșteri­­ se înregistrează la întreprinderi­le de industrie locală din Aiud, Alba Iulia și la unitățile coope­rativelor meșteșugărești din Sebeș și Teiuș.­­ In dezbateri s-a remarcat fap­­tul că datorită sprijinului și a­­­­sistenței tehnice acordate de X U-M. Cugir, partenerii de coope­­­rare și-au organizat optim­­urile tehnologice , obținînd fiu­­l o­­ productivitate ridicată în con­­­­diții de calitate superioară. A­­­­preciind avantajele reciproce ce 4 decurg din cooperare pentru 4 ambii parteneri, ing. Gheorghe­­ Marton, directorul Atelierelor 4 centrale Alba Iulia, a arătat că X pentru recuperarea unor restan­­­­țe din luna ianuarie și februa­­­­rie, la zincarea și montajul sub- X ansamblelor mașinii de spălat, a­­ fost organizată munca pe trei­­ schimburi. Ritmul atins în pre­­­­zent garantează îndeplinirea e­­­­xemplară a planului pe trimes- t tail I. Vorbitorul a solicitat, în­­­­să, uzinei cugirene să se achit de obligațiile ce-i revin, în sen­­­­sul de a asigura materia primă , necesară la nivelul capacități­lor tehnice și forței de muncă afectate cooperării. Intrucît și alți participanți dezbateri au revendicat necesi­ta­tatea unei mai bune ritmicități în primirea unor materiale și subansamble de la U.M. Cugir, T. OVIDIU (Continuare în pag. a II-a) Cooperativa de consum din Alba Iulia și-a îndeplinit planul trimestrial Colectivul de salariați de la Cooperativa de consum din municipiul Alba Iulia rapor­tează Conferinței Uniunii ju­dețene a cooperativelor de consum Alba, ce are loc as­tăzi, un succes remarcabil i îndeplinirea înainte de termen a planului aferent primului trimestru. După cum ne-au informat tovarășii din con­ducerea acestei cooperative, pînă ieri, 21 martie a-c., pla­nul trimestrial de achiziții fost îndeplinit în proporție de a 117 la sută, de încasări pen­tru fondul social de 135 la sută, numărul membrilor operativei sporind cu 10 do­ta sută față de prevederi. Sub îndrumarea organelor și or­ganizațiilor de partid, lucră­torii Cooperativei de consum de pe raza municipiului Alba Iulia sînt hotărîți să obțină noi succese. Rezultatele de pînă acum, măsurile luate, în acest sens ne îndreptățesc convingerea că hotărîrea lor va fi tradusă în­­ viață. CRONICA' DE EFORTURI PENTRU TER­MINAREA ARĂTURILOR Colectivul de muncă al S.M.A. Alba Iulia a­ raportat îndeplini­rea planului valoric pe trimes­trul I a.c., cu 10 zile înainte de termen. Cele mai bune rezultate au fost obținute în centrul de re­parații condus de Augustin Mu­­reșan și secțiile din Ighiu și Oarda de Jos, conduse de Mihai Dan, respectiv Constantin Dăni­­lă. însuflețiți de acest succes, me­canizatorii continuă arăturile cu eforturi sporite, pe terenurile cooperativelor agricole din Ber­­ghin, Henig, Ciugud, Alba Iulia, Micești, Șard, Ighiu și Bucerdea Vinoasă- Ritmul intens de mun­că asigură terminarea­ acestei lu­crări în următoarele 2-3 zile- In dezbatere publica: PROIECTELE DE LIGI PRIVIND DEZVOLTAREA CONSTRUCȚIEI DE LOCUINȚE SI ADMINISTRAREA FONDULUI LOCATIV ? ’ * Avantaje deosebite pentru a ne con­­strui cămine proprii Ridicarea nivelului de bună­stare a întregului popor este astăzi preocuparea de căpătîi a partidului și statului nostru. Ca parte integrantă a acestei preo­cupări, se constituie și activita­tea de construire a noi locuințe, pentru oamenii muncii, de îm­bunătățire a gradului lor de con­fort, fapt ce reiese cu tărie din actualul Proiect de lege pri­­i­vind dezvoltarea construcției de locuințe. Am citit cu multă satisfacție faptul că statul sprijină pe cei care vor să-și construiască cuințe proprietate personală, re­a­­cordînd numeroase avantaje pre­cum și priorități în funcție de venitul mediu pe fiecare, mem­bru de familie, de condițiile de locuit ale fiecărei familii, de contribuția cetățenilor la pro­ducerea bunurilor materiale. Nu puteam primi decit cu sa­tisfacție reglementarea referitoa­re la acordarea de prioritate ce­lor cu un venit mediu pe fieca­re membru al familiei de sub 900 lei lunar, în obținerea de credite precum și în rambursa­rea lor. Li se vor crea condiții avantajoase în obținerea de cre­dite din partea statului și asta nu numai în privința duratei de rambursare, ci și a dobîndei- Așa după cum ne-am interesat, cei cu salarii de pînă la 1 500 lei plătesc numai 2 la sută dobîndă­ Din discuțiile avute între noi au reieșit și unele propuneri. Spu­neau unii colegi că acelor salari­ați cu­ venituri mai mici de 900 lei pe fiecare membru de fami­lie ar trebui să li se fixeze, în primii cinci ani de la terminarea construcției locuinței, rate luna­re de rambursare a creditelor mai mici decît celor cu venituri mai mari. Propunerea pornește de la ideea că după terminarea construcției mai sunt o serie de cheltuieli legate de amenajarea locuinței, de unele lucrări de finisaj, de cumpărarea unor o­­biecte necesare ș.a.m.d. De ase­menea, o altă propunere ar fi că acei care au posibilitatea să ramburseze înainte de termen creditele, să li se dea voie să le achite, fărîndu-se precizarea cum și cînd se poate face așa ceva. Această propunere ar pu­tea fi corelată cu cea anterioa­ră, analizîndu-se modalitatea ca după ce noul proprietar, benefi­ciind de o reducere a ratelor lu­nare de credit, și-a aranjat lo­cuința să poată, să achite sume mai mari. In capitolul al patrulea al pro­iectului Legii privind dezvolta­rea construcției de locuințe, vîn­­zarea de locuințe din fondul de stat către populație și construi­rea de case de odihnă proprieta­te personală se fac referiri vînzarea locuințelor din fondul la de stat- Pe mine mă interesează în mod special reglementările din capitolul menționat, deoare­ce doresc să cumpăr locuința unde domiciliez. Și m-am bucu­rat că statul acordă și unor a­­semenea solicitanți cum sînt eu, credite în aceleași condiții ca și celor care vor să-și construiască case. Venitul pe fiecare membru al familiei mele, de cînd s-a căsă­torit băiatul, depășește suma de 900 lei. Eu consider firesc ca a­­ceia care au venituri mai mari să cumpere locuințe din fondul locativ de stat. De altfel, ca o dovadă a spiritului umanitar în care au fost elaborate proiectele de legi este faptul că și în con­dițiile în care locuința unde do­miciliază cetățeanul este scoasă la vînzare, el este acela care are prioritate în cumpărarea ei și mai ales faptul că în caz­­ în care nu o cumpără nu este obligat să o elibereze, ci va plăti o chirie majorată pentru amortizarea, în termen ce­ mai scurt, a clădirii și pentru efectuarea reparațiilor necesare­ Ioan PETRIȘOR, muncitor la I.P.B- Aiud Reglementări precise în favoarea cetățenilor cu venituri mici Cunoaștem cu toții eforturile pe care partidul și statul nostru le depun pentru perfecționarea continuă a vieții sociale, a ra­porturilor și relațiilor dintre in­stituții administrative și cetățeni, dintre membrii colectivităților umane. Prin toate legile, dispo­­zițiunile și reglementările care au fost elaborate într-un sector sau altul al vieții sociale, s-a ur­mărit, firește, o îmbinare strîn­­să, armonioasă a intereselor oa­menilor mu­ncii, cu interesele de­ Maxim MOLDOVAN, tehnician, Fondul locativ de la Direcția județeană de gospodărie comunală și locativă Alba (Continuare în pag. a II-a) PREȘEDINTELE REPUBLICII DE­MOCRATICE SUDAN, GAAFAR MOHAMMED EL NUMEIRI, VA VI­ZITA REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA La invitația președintelui Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, și a tova­rășei Elena Ceaușescu, pre­ședintele Republicii Democra­tice Sudan, Gaafar Mohammed El Numeiri, împreună cu soția, va face o vizită oficială în țara noastră, la începutul lu­nii aprilie 1973. DELEGAȚIA DE ACTIVIȘTI Al P.C.R. CARE A FĂCUT O VIZITĂ IN R.D. GERMANĂ S-A MNAPO­AT IN CAPITALĂ Delegația de activiști ai Parti­dului Comunist Român, condusă de tovarășul George Homoștean, membru al C.C al P.C.R­, prim­secretar al Comitetului județean Alba al P.C.R., care, la­ invitația C­C­ al P­S­ U.G., a făcut o vizi­tă în schimb de experiență în Republica Democrată Germană, s-a înapoiat miercuri în Capitală. La sosire, membrii delegației au fost salutați de Petre Dumini­că, membru supleant al C.C. al P.C.R., șef de secție la C.C. al P.C.R­, de activiști de partid. A fost prezent dr. Hans Voss, ambasadorul Republicii Demo­crate Germane la București­ (Agerpres). W.'.V.V.W.'.WW .■,’.V.’.’.V.V,,.WA,/.V.VAVAV.,.’.W.V.VA,.W,V.V.V.V.'.'.V.V.V.V.V.,.V.V. SUCCES DEPLIN CONFERINȚEI UNIUNII JUDE­ȚENE A COOPERATIVELOR DE CONSUM . In cursul zilei de azi, în sala Casei de cultură din municipiul Alba Iulia, are loc Conferința U­­niunii județene a cooperativelor de consum. La Conferință, care își desfă­șoară lucrările în climatul unei puternice atmosfere de eferves­cență și mobilizare generală tuturor oamenilor muncii pentru a traducerea exemplară în viață a hotărîrilor Plenarei C.C. P.C.R. din 28 februarie — 2 mar­ar­tie a.c., participă delegați aleși în adunările generale ale coope­rativelor de consum ; președinții acestor cooperative și alți lu­crători din cooperația de con­sum, fruntași în muncă. De ase­­m­enea, participă ca invitați ac­tiviști de partid, ai organizați­ilor de masă și obștești, condu­cătorii unor întreprinderi econo­mice din județ, precum și re­­­prezentanți ai Centrocoop. Conferința va analiza și dez­bate pe larg în spiritul docu­mentelor Conferinței Naționale a partidului, ale plenarelor C.C. al P­C­R. din noiembrie 1972 și februarie-martie 1973, activitatea Uniunii județene a cooperative­lor de consum Alba în perioada martie 1970 — martie 1973, pre­cum și măsurile ce vor trebui luate în vederea îndeplini­rii exemplare înainte de termen a sarcinilor pe a­­nul in curs și pentru întregul cincinal. De asemenea, se va a­­naliza și supune aprobării repar­tizarea beneficiului realizat în 1972, va fi prezentat plănui de venituri și cheltuieli pe 1973, da­rea de seamă a comisiei de cen­zori, precum și ratificarea mo­dificărilor în structura organi­zatorică. Vor fi dezbătute pe larg o se­rie de probleme deosebit de în­semnate, cum sunt dezvoltarea rețelei de desfacere, îmbunătăți­rea aprovizionării cetățenilor cu produse agroalimentare și tex­tile, realizarea exemplară a pla­nului de desfaceri și achiziții, dezvoltarea activităților seriale, ridicarea calificării indus­­pro­fesionale ale cooperatorilor ș-a. La acest însemnat eveniment lucrătorii cooperației de con­sum, se prezintă cu un bilanț bogat de realizări. Pe perioada care a trecut din acest an pre­vederile la achiziții, de produse agroalimentare și la export au fost substanțial depășite. Pe ra­za județul­ui nostru au fost date în folosință în acest interval de timp numeroase spații comercia­­le, dintre care amintim două moderne magazine universale, la Ciuruleasa și Gura Cornii, un depozit de mărfuri cu o supra­față de 4 000 mp la Alba Iulia ș.a. Azi, 22 martie a.c., se află în curs de dare în folosință, în orașul Sebeș, un modern restau­rant și magazinul „Hermes"­­Sunt terminate lucrările la un­ spațios depozit de mărfuri din orașul Cîmpeni, precum și la ma­gazinele universale de la Oiej­­dea și Bucium-Șasa și se află într-un stadiu avansat lucrările la alte 6 unități comerciale și 6 brutării, pînă în prezent fiind atacate lucrările la un număr de 26 obiective. Bazați pe experiența acumula­tă, pe rezultatele de pînă acum, delegații la conferință, toți lu­crătorii cooperației de consum din județul nostru, sînt hotărîți să dezvolte succesele, să obțină noi și importante realizări în ac­tivitatea ce o desfășoară.Convinși că acest notabil și a­­preciat angajament va fi tradus în viață, arăm succes deplin conferinței Uniunii județene a cooperativelor de consum- HOTĂRÎRILE LUATE PRIND VIAȚA In urmă cu cîteva zile, plenara Comitetului comunal de partid Blandiana a adoptat un judicios și concret plan de măsuri v­izînd buna organizare a pregătirilor necesare bunei desfășurări a campa­niei agricole de primăvară. Zilele care au urmat au dovedit efectul mobilizator al măsurilor stabilite. La chemarea Comitetului comunal de partid, zeci de locuitori ai comunei, comuniști, cooperatori, meca­nizatori, salariați din instituții, tineri și vîrstnici, bărbați și femei s-au aflat mereu la datorie. Ca urm­are a acestei ample mobilizări de forțe s-au efectuat o seamă de lucrări impuse de specificul condițiilor din această primăvară. Pentru înlăturarea excesului de umiditate din sol și prevenirea revărsării apelor s-a executat consolidarea a 7 000 metri de dig la malul Mureșului, s-au refăcut 1 000 metri de dig și s-a eliberat de pe o suprafață de 10 ha paiele rămase din cauza izolării acestei suprafețe de ape. Acțiunile patriotice organizate tot în­ această perioadă, au avut în obiectiv și sporirea potențialului productiv al pășunilor pentru a se crea astfel condiții mai bune pentru cetățenii din comună, să poată crește și valorifica cu statul cut mai multe animale. Ca urmare, au fost curățate și fertilizate aproape 120 ha de pășune din cele 200 care au fost prevăzute. Ob­ținerea acestor succese nu este altceva decît rodul muncii­­ colective a membrilor activului de partid din comuna noastră, care au depus stăruitoare eforturi în antrenarea masei largi de cetățeni la înde­plinirea măsurilor stabilite, au fost ei înșiși adevărate exemple de hărnicie și abnegație. Din șirul numeros al celor ce s-au evidențiat în aceste acțiuni s-au remarcat în mod deosebit, tovarășii Savetan Nuțiu, Ion Cioran, Ileana Sava, Nicodim Ispas, Gheorghe Albu, Nicolae Precup, Pompil Bera, Cornel Mara, Gheorghe Besoi, Irimie Bugnaru, Teodor Popa, din Blandiana, precum și Adrian Gherman, Vasile Molodeț, Gheorghe Bîrzuca, Matei Creonic, Traian Gher­man, Iacob Bîrzucă și Gheorghe Matei, din satul Acmar, Traian FARCAȘ, secretarul Comitetului de partid, primarul comunei Blandiana LA C. A­P. I ................... ”..... CRACIUNELUL DE JOS I Se ară ! Fertilizările continuă I Se asigură materialul sădi­tor viticol Timpul prielnic al acestor zile a permis și cooperatorilor din C.A­ P. Crăciunelul de Jos să treacă la executarea din plin a unei largi game de lucrări spe­cifice acestui anotimp. Dintre a­­cestea, arăturile cunosc un ritm care se îmbunătățește cu fiecare zi care trece. S-a intrat deja la aratul ultimelor suprafețe rămase din toamnă și care însumează a­­proape 100 ha. Hărnicia cu care muncesc din zori și pînă în sea­ră mecanizatori ca Pădurean, Vasile Oțoi, Alexandru Vasile Comșa, Ion Moșneag, Ion Gaji și alții fac posibilă — pînă la sfîrșitul acestei săptămîni — în­cheierea arăturilor de primăva­ră. Cu forțe sporite se lucrează și la fertilizarea solului cu în­grășăminte naturale. Intr-o sin­gură zi, cea de ieri, in cîmp s-au transportat aproape 100 tone gu­noi de grajd, acțiune la care au participat 20 de cooperatori con­stituiți intr-o echipă specială, precum și 7 remorci, deservite de mecanizatori ai secțiilor S-M.A- din­­ Bucerdea Grînoasă și Crăciunelul de Jos. Nu sunt ne­glijate nici lucrările viticole. In vii au început arăturile și se execută tăierile de primăvară. Concomitent se desfășoară și pre­gătirile necesare asigurării ma­terialului săditor viticol­­ pentru pepinieră. 0 DIMINEAȚĂ IN ȚARA MOȚILOR Călătorul care pășește pentru prima oară peste pra­gul Țării Moților este izbit de măreția spectacolului ce i se înfățișează înaintea o­­chilor. Un spectacol din ace­lea cum ți-e dat să vezi nu de multe ori în viață. Cadrul­ zorii unei zile de toamnă. Vă invit, așadar, la un mic po­pas în mijlocul munților, pe meleagurile Cîmpeniului în­­tr-o splendidă dimineață de toamnă. Pe șoseaua care se strecoară cu încolăciri de șarpe printre coloanele de brazi și de fag care o stră­juiesc, nici o mișcare. Totul pare pustiu, nu se aude de­cît țîxîitul greierilor care concertează la o oră atît de matinală. Dacă privești în sus, deasupra crestelor bra­zii, care ți se par o linie neîntreruptă din goana­ ma­șinii, vezi stafii de fum care se ridică încet, încet spre spațiul semințiilor astrale. Stafii de fum, de umbre și rugină se înalță încet către cer. Asta e sus, deasupra, un­de necuprinsul cu nume de „uitare" a făcut din tot ce e deasupra noastră un do­meniu al absolutului. Dar să ne întoarcem jos, la șoseaua care ne duce înspre Cîm­peni. Pînă acolo, un mic po­pas la un izvor care-și varsă apele la dunga drumului, cu grijă pe arsele fruntare peste care boarea dimineții suflă ușor, matern, de frică să nu trezească minusculele vietăți care-și au ascunzișul sub ele. Din locul unde ne-am oprit nu rezistăm să nu ad­mirăm măreția peisajului. Un experimentat ar fi spus : ,,e­­xăltare tinerească, atîta doar". Dar nu e vorba de a fi sau a nu fi exaltat în fața unei asemenea priveliști. Căci un vîrs’­t sensibilizează inima omului la frumos. Și ce poate fi mai frumos decît o imensitate de copaci, brazi de o culoare verzuie negri­cioasă lingă care domnește ruginiul fagilor ? Iar sus, dea­supra lor, cer, numai cer, ci­ vezi cu ochii... Revenim la ale noastre și pornim din nou la drum. De o parte muntele cu frumuse­țile lui, de cealaltă apa A­­rieșului te îmbie la o mută contemplare. Aburi ușori plu­tesc deasupra pămîntului. Iar la intrarea în Cîmpeni printre perdeaua de aburi și ceață zărești silueta munte­lui. Iar sus, în vîr­ Felicia Lucia STAN, Spitalul unificat Cîmpeni (Material primit în cadrul concursului organizat de re­dacția ziarului nostru). (Continuare in o­rg. a ll-a)

Next