Universul, octombrie 1885 (Anul 2, nr. 334-358)

1885-10-24 / nr. 352

2­ tra ministrului, refusă d’a spune ce­va. fi Necunoscutul fu scotocit dar nu se­­ găsi nici o hârtie la el : rufăria ’I e în­­­semnată cu literele P. M. Se glice că vorbesce cu un accent ita­lian sau provensal și se afirmă că nu” e­­nebun. Pare un uvrier. Temps de ieri­sură afirmă, sub reservă, că e un uvrier italian ; alte gjiare spun că e frances din sud. Diplomații, representanții corpurilor mari de Stat, ilustrațiile artei, ale presei, s’au dus ieri să felicite pe ministru. Traian. E pice din țară Strivit.—In glina de 17 Octombre cu­rent, locuitorul Nicolae Cărinoiu din co­muna Ohaba, județul Gorj, voind a în­cărca un car cu lemne în pădure, s’a răsturnat carul peste densul și la omorît. —x— îngropată de vie.—In glina de 11 Octombre curent, o fată anume Maria, în etate de 18 ani, din comuna Șuica, du­­cêndu-se să scodă pământ de sub un mal pentru lipitul casei, s’a surpat malul pe deasa, din care causă a încetat din viață. —x— Furt.—In noptea de 20—21 curent prin efracție deschig­endu-se ferestrele de la locuința femei Emilia Păcuraru din Severin de câtre făcători de rele­i sau furat mai multe obiecte de lingerie. Po­liția fiind informată și luând masurile cu­venite au descoperit faptul care s’a co­mis de Sabu Imbria la care s’a găsit tóte obiectele furate. — "— Alt furt.—In noptea de 14—25 cu­rent prin spargerea gardului de la Zaha­­naua d lui Marinescu din Sub­urbia Cer­­nețu în Severin s’a furat o capră. Dupe măsurile luate de d. Comisar respectiv autoru furtului este Ion Șurculescu care s-a supus judecății. Officat de tren.—In noptea de 19—20 curent la sosirea trenului de la 12 ore noptea în fața peronului garet din T-Se­­verin au fost sdrobit între vagane, lucră­torul Ioan Broscăreanu care după jumă­tate oră a încetat din viață. —x— —x— Semănăturile în Mehedinți.—Din ca­uza căderei mai multor ploi, adunatul po­rumbului a întârziat în mare parte. Ploia torențială din noptea de 17 —18 ale cu­rentei a fost însoțită de tunete și fulgere, timpul de două grile a început a se în­drepta și că în curînd speră a se ter­mina și restul semănăturilor de tomna nepus, grâul semănat timpuriu a răsărit. —x— O crimă. — Individul Nicolae Serafim din comuna Ilovățu, jud. Mehedinți, în noptea de 15—16 curent plecând de la casa consilierului Const. Serafim a fost UNIVERSUL—(24 OCTOMBRE 1885) pândit de către George Daea și fiul seu Ion, tot din acea comună care ’i a apli­cat câte­va lovituri în cap din care ca­usă în noptea de 18—19 curent a încetat din viață, cațjul s’a comunicat d-lui Prim Procuror local. — o — Dime spargeri s’au comis în comuna Ileana Suleiman jud. Ilfov. D. Dobriceanu judecător de instrucție, mergând în cer­cetare, a descoperit pe hoți și i-a și prins. Unul este Alexe Voinea Crețu, care în 1882 a prădat pe d. C. Urlățeanu din Prahova, și fu condamnat la 8 ani închisore. A mărturisit tóte furturile ce a comis, adău­­gând că tatăl său când trăia, făcea tăi­hărți mai mari și cu mai mult meșteșug îmbrăcându-se în haine de popă. Se află depus la Văcăresc!, 3STc­atâțl Telegrafic, Sofia, 21 Octombr». Respândinduse știrea că circulă în Ru­­melia niște petițiuni cari cer o modificare a stării de lucruri actuale și protectoratul străinătăței, și că se cer semnături, niște deputațiuni trimise de tote orașele pro­vinciei au venit la Filipopoli ca să declare Principelui că populațiunea respinge a­ceste intrigi și a l ruga să remână în capul mișcării care este favorabilă unirea celor două țeri. Populațiunea făgăduește că nu se va da înapoi în fața nici unui sacri­ficiu pentru a ajunge la scopul ce ea îl urmăresce. Sofia, 21 Octombre. In nota adresată agentului diplomatic al Greciei, care îndeplinește la Sofia fun­c­țiunile de însărcinat al afacerilor Serbiei guvernul bulgar se miră că guvernul șerb în depeșa sa din Niș de la 30 octombre a dat publicități niște fapte care consti­­tuesc o acuzațiune gravă contra autorită­ților bulgare, înainte de a fi însărcinat pe represintantul său să lămurască și să verifice faptele. In privința depeșei din Belgrad privi­­tore la arestarea a 200 de Șerbi și la în­chiderea lor la Sofia, guvernul rugă pe agentul diplomatic să spună dacă a pri­mit reclamațiuni din partea vre­unor su­puși șerbi cari să se plângă că au fost închiși. Guvernul propune Agentului diploma­tic să visiteze închisorile din capitală ; el pune la dispozițiunea sa escorta trebuin­­cioîă, și cere un răspuns într’un scurt termen. Constandinopol 21 Octombre. întrunirea conferinței a fost împiedica­tă până acum de întârzierea numire­­a celui de al doilea delegat al Porții. Dar e probabil că întâia întrunire se va ține mâine. Paris 21 Octombre. Circulă spirea că fata cea mai mare a contelui de Paris va lua de soț pe ma­rele duce Alexe, fratele Țarului. CRON­ICA BUCURESCEANA Mercuri, 23 Octombre. Plecări.—Au plecat din capitală d-na Pia Br­ătianu la Florica. d. V. Alexandri la Mircești. Sosiri.—Au sosit în Capitală d. I. C. Brătianu de la Florica; d. Radu Mihaiu de la moșie ; d. general Pencovici . Pentru d. primar.—Un cititor ne ruga să întrebăm, când are de gând d. primar să trimită lemne pe la­ scule. Deja pe la tote ministerele și cancelariile pu­blice se face foc iar micii copii s’o învi­neți de frig prin clase. O spargere.—Alaită era nópte un ser­gent major, din regimentul 3 de linie, a spart lada în care țineau banii societăței ofițerilor acestui regiment și a luat din ea 300 de lei, cu care se pregătea să fugă dar a fost prins a doua zii la gara de Nord. In judecata militară s’ar fi dat din ordinul d-lui Ministru de Resbel, un Colonel comand, unui Regiment de dorobanți pen­tru abus de putere și neregularități în comptabilitatea regimentului ; acesta, în urma inspecțiunei făcută de d-l general Ipatescu. —o— O întrunire publică.—Se vorbeste că opoziția unită ar fi decis ca pentru glina de 3 Noembre să provoce o întru­nire publică. — o — Un furt de giuvaericale.—Un evreu fost în serviciul ceasornicarului Haim Ma­­uriciu, a furat de la acesta 3 inele și o pereche cercel. Pungașul a fost prins de însuși stăpînul său într’o casă de prosti­tuție din strada Răscruce­ la așa numită Maria. —o— O crima. — Alaltă-Soră s’a găsit o femee ucisă în viile d-lui Vispescu a­­fară din capitală; a fost dusă la secția 50, șosaua Pantelimon, lângă barieră , ori­cine pare să o vag­ă pentru a se pu­tea afla identitatea ei. Signalimentele sunt: la statură mijlo­cie, fața umedă și grăsulie, plăcută la fi­gură, îmbrăcată cu fusta și camizon de pichet gri, cadrilat în negru, la cap le­gată cu tulpan alb și dinainte un șorț cu piept de madipolen alb cu mărginele ro­șii, iar în piciore cu papuci. Sub cadavru s’a găsit un șorț alb de precupeț, cea­ ce dă a se bănui că a fost violată și în urmă omorîtă cu un cuțit, tăindu-i-se gâtul, și făcendu-i se nisce răni mici pe cap , pute avea c etate cam de 24 sau 25 ani. De­și faptul s’a petrecut afară de re­­ionul capitalei, poliția capitalei cercetată cu mare atențiune. Se crede a fi vr’o servitóre sau vr’o fată lucratóre la regia tutunurilor. Om furios este d. Stan Mitu, negus­tor de pe șosaua Pantelimon No. 44 A­­vend un biet ucenic în prăvălie l’a apu­cat ieri la bătaie, strivindu-1 cu piciorele și tărându’l pe pământ ca un sălbatec până ce bietul servitor a rămas jos fără cunoscință. Nemulțumit cu atâta, d. Stan Mitu urmă a ’l lovi până ce au sărit ve­cinii de l’au scos afară să se recoroacă. Credem că se va da d­lui Mitul convinge­­rea că nici animalele nu se mai bat astfel necum ómeni. — o— — o— ACTE OFICIALE Colegiul I electoral pentru consiliul general al județului Roman este convo­cat din nou a se întruni, în zl­ua de 20 Noembre 1885, spre a alege doi membri ai comitetului. * Comuna rurale Dăeni din județul Constanța este autorizată să percepă taxa de 4 bani de la decalitru spirt și rach­iu de prune, drojdie și tescovină pentru fie­care grad. * Actualul oficiant manipulant Giulescu Dimitrie, de la oficiul Zăt­reni, se confirmă ca oficiant gradul III. * Sunt numiți : D. George Crivețeanu, sub­prefect al plășilor întrunite Câmpu-Tereșoru din județul Prahova, d. loan Lăcusteanu sub-prefect județul Vâlcea la plasa Oltețu de Sus din acel județ, d. G. Diaconescu, polițaist la orașul Roșiori-de-Vede, d. An­­ghel Ionescu politaiü al orașului Zim­ni­­cea, d. N. C. Lam­bru, este numit în pos­tul de șef de ambulanță penitenciară, d. G. Romanescu s’a numit administrator al creditului agricol din județul Vaslui. d. C. Bărbulescu s’a numit, la casieria ju­dețului Brăila, în funcțiunea de copist, d. Mina Georgescu, agent de control al spir­­taselor, se numesce la fabrica Gârbesci, deschisă în județul Vasluiü. Evenimentele din Balcani Depeși și informații speciale ale„ Universului 1,1 DIn BULGARIA Că serbii sunt persecutați în Bulgaria și că mai bine de 200 dintre ei sunt închiși în Sofia, e o sorie cu totul neadevărată. Guvernul princiar va adresa în acestă privință o notă agentului diplomatic al Greciei care este însărcinat și cu aface­rile Serbiei. Noul liceu în Filipopol s’a ’naugurat a­­laltă­ieri, cu o pompă extraordinară, în prezența principelui, a funcționarilor și a populațiuneî. Directorul liceului, d. A­­gură, român de origină șî fost revisor școlar în România, a ținut o frumosa cu­vântare, cerând a se da liceului numele principelui. Bulgarii și rumelioții au declarat că nu se vor supune hotărîrei conferinței Isoița. „U­nivers­al"al.„ Ivi J­E­T­T­A PARTEA DOAMNA JORAMNIE XXVIII Este nebună (Urinare) 303 Mietta, cu totă partea superioră a cor­pului golă, se sbătea, plângea, striga, țipa. Când paznicii alergară și goniră pe ne­­­bune, Mietta căzuse leșinată. Contele o găsi în starea aceea, ajun­gând în locul unde se petrecuse îngrozi­­torea scenă, urmat de aprope de director și de magistrat, de George și de Alexis. Scose un țipăt puternic de durere, sări la Mietta, o luă în brațe și porni cu ea repede. Scoțând gemete surde, străbătu curtea nebunelor, cele doue curți interne și ajunse în cabinetul directorului, unde puse scumpa lui povară pe o canapea. Aprope într’același moment, George și directorul intrară în cabinet. Artistul era galben ca un cadavru și tremura din tot corpul. Directorul, peste măsură de mișcat și dânsul, era palid la față.­­ Domnule, glise­ul contelui, linisciti­­ve, a leșinat numai de frică. Biata fată a fost bătută , dar mulțumită lui Dam­ne ,ea n’a primit nici o rană, nici măcar o zfârietură. Contele căuta se aducă pe umerii și pe pieptul gol al Miettei bucățile de cămașă și de corsaj ce atârnau în jos. De o­dată scose o exclamare de uimire. Intr’același moment, medicul primar, care se află în casă și care fusese înșciin­țat, intră în cabinet. Directorul îl anunță astfel: „Domnul doctor C..., medicul primar al spitalului Sainte Anne.“ Contele se depărtă puțin, dar ochii­­ lui renaseră ațintiți asupra Miettei. I Medicul se apropie și numai cât se uită la fată. . — Nu e nimic, glise el, un simplu le­șin și ’șî va veni numai­de cât în fire.­­ Intr’adevăr Mietta începea să se agite și să resufle greu.­­ Atunci, simțindu se asigurat, contele luă pe doctor de braț și arătându-I o pată care avea forma, mărimea și cu­­lorea unui bob de cafea prăjită, și pe care fata o avea sub țața stângă în glise : — Uitați ve, domnule, vedeți acesta ! . — Acesta, glise doctorul, zîmbind ușor, e o pată ce are tota aparența unui bob­­ de cafea. Acesta pată din nastere este , din cele indicate în medicină sub nu­­­­mele Generic de Naevi materni. î — încă un cuvînt, domnule, aceste­­ pete sunt ereditare ? — N’aș cuteza să afirm; totuși în scrierile sale, celebrul și învățatul medic domnul Ancelaus afirmă că acești naevi materni se pot transmite de la părinți la copil. — Eu, domnule am aceeași pată și în­tr’același loc, sub țîța stîngă! exlamă con­tele. Și descheindu șî jileta și cămașa, care le deschise arătă pe piept o pată gălbuie cu totul asemenea cu aceea a fetei. — Ambii naevi materni sunt identici, glise doctorul întrebând cu privirea pe domnul de Soleure. — Ceea ce, domnule dă dreptate în­vățatului medic Ancelaiü, răspunse con­tele , fata acesta e fiica mea ! Intr’acel moment, Mietta, care redes­­chisese ochii, vru să se ridice în sus. Lăsă sa ’i scape un oftat lung și se uită pr’­m­­prejur cu mirare. De o dată recunoscu pe Geoge, pe conte și pe director. Atunci scose un ți­păt de bucurie fața i se însenină și ochii i se învoioșară. Tot de o dată cu un sim­­țimînt instinctiv de pudure, ea î și acoperi cât putu mai bine frumosul său piept gol. Contele o luă în brațe o strînse la piept cu putere și pe urmă exlamă beat de bu­curie și de mulțumire. — Mietto, Mietto, adorata mea fiică, îmbrățișază-me, îmbrățișeză pe tatăl teu­! — Tatăl meu ! exclamă ea rătăcită. — Da, Mietto, eu sunt tatăl teu ! Ta esc! scumpa și iubita fiică a contelui de Spleure. — Tatăl meu ? d ta. . . d-ta ’mi este tată ? îngână ea. Simțindu-se că ’i slăbiaîi puterile, de­ e capul pe spate. Părea că o să leșine din­­ nou. Dar fu numai un moment scurt ce j slăbiciune produs de o prea mare emis­­a­țiune, de mirare și­ de bucurie. Lăcrămile , ’I curgeau pe ochi, și, suspinând, aruncă brațele de gâtul tatălui ei. Un moment el remaseră ast­fel și nu se angliau de­cât suspine și sunetul să­rutărilor date și înapoiate. George, cu obrajii util de lacrămî, în­­genuchiase lângă conte, înaintea Miettei. Fata ’i întinse mâna. El o luă, o duse la buze și o acoperi de sărutări. — Mietta, glisa contele. George e lo­­godnicul téu și în curând îți va fi mire; îmbrățișază-l și pe el; îmbrățișați-ve co­piii mei. „Ah! Mietto, urmă contele, pe când ea întindea obrajii sărutărilor lui George, nu vom fi prea mulți după ca să te iubim cum meriți să fi iubită. „Ai fost nenorocită, ai suferit tóte du­rerile, tate mâhnirile.... Dar noi prin multă dragoste te vom face să uiți tot. Vei ve­dea, fiica mea, adorata mea fiică, vei ve­dea cum vom șei, George și eu, ca să te iubim! In timpul acestei scene mișcătore, di­rectorul și medicul eșiseră din odae cu prudență și se duseră la Alexis Mollin și la judecătorul de instrucție cari, din pru­dență și el, nu găsiseră cu cale să intre în cabinet și se preumblau prin grădină vorbind. Bertram d’Oaera se puse numai de­cât pe doctor în curent cu lucrul, pe când directorul trimitea după o gardiropară a ospiciului, ca să dragă pe cât se putea rochia ruptă a Miettei. Când sosi garderopara, o lăsară sin­gură cu fata, și contele și George eșiră și depșie afară.

Next