Universul, septembrie 1886 (Anul 3, nr. 606-623)

1886-09-04 / nr. 606

UWersul No. 606. „E un fapt sigur că tote telegramele ce acest principe a trimis la Petersburg erau turnate pe același calup de umilință ca și ultima telegramă în care, ca ceva nou, mai era și o trăsură de sarcasm ce cred că a rădicat în Rusia o vie indignare. (Aserțiunea acesta se potrivește cu știrea după care, dacă țarul a respins lui Batenberg cu vorbe așa aspre a făcut’o cu credința ca conținutul telegramei acestuia era o ironie și o bătaie de joc). „Vorbele lui Battenberg nu s’au potrivit, nici o dată, cu faptele lui. Atâta prefăcătorie inspirase un mare desgust în cercurile conducătore ruse. Câte plângeri n’au venit din Bulgaria în contra lui! O dată s’a zis că vrea să facă pe bulgari catolici. Altă dată că ’și adunase o avere colosală din biruri și că împrumuturile pe care le cerea erau cijmuite de dânsul, într’un chip neomenos. „Cum putea Rusia să remâne indiferentă în fața atâtor acuzațiuni pornite de la cei mai cinstiți notabili ?“ Acestea și multe astfel de lucruri scrie dna de Nochoff despre prințul Alexandru. Eu cred că scrierea eî n’o să aibă alt efect decât s’arate lumea prin ce mijloce Rusia se încurcă a ’și atrage opiniunea în favorea sa. S pice din țară Un monstru.—Din satul Șivița s’a trimis prefecturei locale un nou născut care e un fenomen de rară monstruositate. Fătul este anacefalic (fără crieri) și cu dublu bot de iepure. In spina bifidă, monstrul prezintă o tumore licvidă pediculată conținând, în sacul care-î voluminos și cu păreți groși, o cantitate de vreo sută grame lichid cefalorahidian. Acest fenomen teratologic e atât de rar că, după spusa medicilor cari au pregătit conservarea fătului spre a o trimite la București, abia dacă există două sau trei coșuri în tote museele din lume. Punerea fătului în spirt, după regulile și în condițiunile cerute de șolință pentru conservarea lui, s’a efectuat la farmacia Rehin sub privegherea unui medic. Un cadavru. Sâmbătă s’a prins pe Dunăre cadavrul băiatului Nicolae Mihail înecat în ziua de 26 August. O probă în mijlocul focului.—Ieri fără la 7 ore, a avut loc în localul patinagiului proba de foc a d-lui inginer Schalla; proba a reușit forte bine. D. Schalla în mijlocul văpăii produsă de 5 grămezi înalte de lemne peste cari se puseseră strujituri și se turnase petroliu, a făcut evoluțiune timp de 15 minute, îmbrăcat cu hainele inventate de d sea. Se mișca în mijlocul focului ca în loc liber și se culca peste foc. Aerul i se trimitea cu ajutorul unei mari foi prin un tub. Asemenea se trimitea apă cu pompa spre a -și ținea îmbrăcămintea udă. Lucrul era în adevăr vrednic de văzut, și d. Schall a fost necontenit acoperit de aplausele unanime ale publicului. Inaugurarea Cartei de Apel din Galați s’a fâcut ieri. Oficiul divin s’a făcut de P. S. S. Episcopul Dunării de jos, în fața autorităților locale. Pe urmă, domnul președinte de secție, Ștefănescu, răspunse felicitărilor P. S. L. și după ce magistrații își ocupară locurile, d. Burada, procurorul general rosti discursul de deschidere, vorbind despre falimente. Corespondența Telegrafică (Serviciul particular al „ Universului“) împăratul Germaniei la Strasburg. Strasburg. 1 Septembrie. Cu ocazia manevrelor împăratul german a sosit aci cu mai mulți prinți. Era așteptat de regele Saxoniei. Primirea oficială ce i s-a făcut a fost strălucită. Sara orașul a fost iluminat. A fost retragere cu facle precum și un concert militar la care au luat parte mai bine de 1000 muzicanți din 33 batalione diferite. Turcia înclină spre Anglia Constantinopol, 1 Septembre. S-a vorbit în străinătate că Turcia ar vrea să închee un soio de alianță cu Rusia. Aici se crede că mai curând Turcia va încheia o asemenea alianță cu Anglia contra Rusiei. Aci se cunosc aspirațiile Rusiei în privința Constantinopolul și se știe asemenea că tate mișcările ei au un mobil interesat. Anglia din contră ține forte mult la existența europene ca o garanție pentru rttarea intereselor sale celor mai mai Prințul Alexandru n’a abdicat. Filipopol, 2 Septem Tribunalele Rumeliei continua a ’anunța hotărârile lor în numele prii Alexandru, ca și cum acesta n’a ridicat; execuțiile adiministrative de mene se fac în numele principelui, mulți țăranii cari veneau de la un sat de pe malul mărei au afirmat că prințul n'a abdicat, că el se află la Sofia. Astfel trista veste n’a pătruns încă în tote satele; țăranii nu știu că au perdut pe prințul lor iubit. ------------------------------------------------- -2- Regina apoi cu un glas viu și mișcat a zis: „In amintirea acelora cari au suferit și a murit pentru țară și în sănătatea acelora cari vor ajunge viteji.“ Entusiasmul născut din aceste câteva vorbe a fost de nedescris. Interime.—D. A. Stolojan primind un concediu de 25 zile, d. I. C. Brătianu, președintele consiliului de miniștri, e însărcinat cu interimul până la întorcerea titularului. Asemenea d. Nacu, ministru de finance, e însărcinat cu interimul ministerului școlilor. 2fe Scala normala de institutori din nou înființată, se va instala în localul unde a fost sala de poduri și șosele pe str. Știrbei-Vodă. Comisia examinatoare pentru candidații școlii de poduri și șosele se compune din d-nii C. Duca, președinte, Caputineanu, Saligni, căpitan Doda și Gr. Kirilof, membri. Valori găsite. Sergentul din strada Teilor a găsit alaltăieri un portofoliu cu hârtii de valore, care se află depus la poliție. Un scandal s’a petrecut pe str. Bei intre un oltean și mai multe mahalaice. Olteanul n’a voit să dea restul 5 bani de la târguiala unor struguri, ceea a voit să se satisfacă singură din sul cu marfă, olteanul nu s’a învoit, nu a fost aci și pe urmă bătaia. Feile se zice că au dat o calcavură bună sânului, de altfel ómenii singuri s’au tot și singuri s’au despărțit fără să se a istece poliza care nu scie nici unde oxj afla. CRONICA BUCURESTEANA Miercuri, 6 Septembre. Tribunalul de I fov s’a constituit în modul următor pentru anul judiciar 1886-87, Secția 1: M. Macca, prim președinte ; M. Ghimpu și I. Boambă, membri; P. Christopolu, supleant. —Secția II: I. Djuvara, președinte; Sc. Ghika și Al. Cuioglu, membri; T. Zamfirescu, supleant.— Secția 111: Ath. Athanasovici, președinte; St. Christu, membru și N. Vereas, supleant. Secția IV: C. Năcescu, președinte ; Sc. Orescu, membru și A. P. Dumitrescu, supleant.—Secția notariatului: D. Carp, președinte; D. Mavrodin și St. Vlădoianu membri: Costescu, supleant. Aniversarea luarea Griviței.— Cu ocazia aniversarei de nouă ani de la luarea Griviței de armata română, a fost un banchet la castelul Peleș. Regele, rădicând paharul, a rostit câteva cuvinte patriotice adânc simțite și a băut pentru armată. 1SToiități Telegrasafice Londra 2 Septembre. Arsenalul de la Chatham a primit ordinul să iubdscă lucrurile de inarmare a corăbiilor și la trebuință, să lucreze noptea. Aceste instrucțiuni au causat o oarecare emoțiune, căci dau loc la temeri de complicațiuni continentale. Luchien, 2 Septembrie. Sâmbătă, cu pensiunea zilei Țarului, s-a dat un prânz de gală la împărat, care a ridicat un toast în sănătatea împăratului Alexandru. Musiea a cântat imnul rusesc. Țarul a mulțumit printr-o telegramă. Luchien, 2 Septembrie. D. Sturza a sosit la amenzi. A avut o întrevedere cu cornițele Kalnoky, care i-a înapoiat vizita apoi a asistat la prânzul dat de împărat. I. Sturza a plecat astănapte la Lemberg, de unde, după „Noua Presa Liberă“ va merge chiar astăzi la Berlin. Sofia, 2 Septembrie. Se așteptă actul de recunoștere al regenței de către marile puteri. Câțiva agenți diplomatici ar fi primit ordinul de a informa în astă privință pe ministrul afacerilor streine. 4 (16) Septembre 1886 Sofia 2 Septembrie. La deschiderea adunării, d. Stambuloff, în numele regenței, a pronunțat un discurs, din care iacă principalile pasagii: „ Cunoșteți ultimile și tristele evenimente prin care a trecut țara, precum și menifestul, ce Principile a adresat națiunii, în care declară că e încredințat că independența, libertatea și drepturile țării nu vor fi vătămate și a decis a renunța la tronul Bulgariei, pentru ca bunele relațiuni să se restabilesca repede între Bulgaria și Rusia liberatóre. Văzând starea critică prin care trece țara, suntem încredințați că toți Bulgarii, fără deosibire de rasă, cult sau partid, vor da guvernului un sprijin puternic și o cooperatiune patriotică, pentru ca pe de o parte, ordinea, liniștea, și siguranța interiora sa fie ocrotite și ca, pe de altă parte țara să pot i eși din crisa actuală păstrându-și drepturile sale neatinse. Tronul fiind vacant, guvernul conform constituțiunii va convoca o mare adunare în cel mai scurt termin.“ înaintea alegerii biuroului un deputat zicând : Prima nóstra gândire trebuie să fie pentru prințul absent “ Adunarea se sculă și strigă: „Trăiască Principele!“ Consiliu practic Răni?l ți taetu’i.— Dacă ele nu sunt mari și grave și dacă curgerea de sânge nu este pre abondentă, se va face spălaturi cu apă rece și se va reuni husele ranei cu o ușioră de cârpă simplă sau înmuiată într-o amestecătură de albuș de ou cu scrobela albă. Când scurgerea de sânge este pre mare, sau când vom vedea că sângele țâșnește, din rană se va trimite îndată după doctor; până atuncea însă vom căuta a apăsa cu degetele sau cu ceva solid, unul sau două laturi de mână în susul ranei, căutând mai cu deosebire a apăsa pe o parte a corpului unde osul se afla mai puțin acoperit cu carne. In alte cazuri (răniri la cap și altele), când vedem că sângele curge cu abundență nu trebue să ne perdem curagiul, vom introduce unul sau done degete în rană apăsând în acea parte de unde vom vedea că est sângele, vom mai putea pune în rană o bucată de iască sau bumbac îmuiat în spirt cu apă. Pentru un timp scurt (1/2 sau o oră), ne va fi permis chiar a lega strâns cu o fașă sau batistă, îndoită de două ori, pe dupe partea membrului unde se află hemoragia (scurgerea de sânge) cu țâșnituri, bineînțeles ceva mai sus de unde se află rana. Când hemoragia a fost oprită și rana prin întinderea ei reclamă îngrijiri îndelungate, vom avea în vedere curățenia lor prin spălaturi și băi locale cu apă caldă, pansamente cu seamă, unt de migdale, cerat simplu, apă amestecată cu puțin spirt sau rachiu sunt mijloce caii par simple dar cari sunt menite a aduce bune folose. Când rănile au devenit locul unei cangrene, ori când ele dau naștere unui puroiu cu miros tare, spălături de 2 ori pe zi cu defecțiuni (fierturi) de coja de gingma sau stejar, sunt minunate mijloce pentru a întâmpina diferite și triste consecințe. UToita, Universului“ 61 ELENA roman original de datine, politic-filosofic DE DIMITRIE BOLINTINEANU Maria Nenorocitul bărbat primi zece lovituri e sabie pe spinare. Sub prefectul deterdin să-î ducă la Ploiești pe jos, jandarmii porniră cu dânșii și subprefectul se prepara a pleca în trăsura lui George. — Arhonda ! strigă un aredaș grec, arhonda! iacă un țăran, clăcaș pe moșia ce țin, în posesie, are să-mi facă trei zile de lucru, și în loc să fie acolo, să plimbă fugit... l’am prin aici. — Așa este, bre întrebă subprefectul pe țăran. — Am plecat, boerule, din satul meu să me duc la satul Văii unde ml a murit copilul pe drum. Se ducea cu carul cu fân, când un poștaș ce ducea în plac un curier rus orindriț, îl lovi cu biciul ca să abată, bietul băiat, curând să se feiască, căzu sub rota și îl spintecă cât muri pe loc... Azi îl îngropam la satul poștii unde îl aruncaseră pe gunom mort. Așa este ! ziseră mai mulți țărani. — Legea este lege, răspunse subprefectul. Ea nu va să știe de morți. Și tu ești vinovat. Sa’l ducă să’l închidă la taci! Țăranul vorbi cu căprarul încet, căprarul cu suprefectul. Suprefectul dete din cap în semn de aprobare. — Să’i duci tu, căprare ! zise subprefectul, apoi înturnându se către grec, îi zise : — Vei fi mulțumit... în loc de trei zile care a lipsit, îți va munci șfise, dar nici d-ta nu o să uiți că-ți fac acest bine ? — Nu, arhonta, vai-de-mie! Și alăturându-se de subprefect, îi lunecă doi napoleoni în mână. Țăranul ce se duse cu căprarul la închisore, o dată departe, lăsă un galben în mâna căprarului și fuse liber. — Ai luat galbenul? îl întrebă subprefectul. — Iată 1! răspunse căprarul. — Astăzi am avut apă la mara, zise subprefectul, tóte merg bine, numai mi e tema să nu mă scoță liberali ca unul ce am fost ciocoiü în casa lui B... Cine póte să-și facă ideie de neodihna Măriei mergând la ínchisore la Ploești! sărmana femeie uitase rănile ce avea pe spate pe lângă temerea că nu va putea servi aci pe făcâtorea sa de bine. El ajunseră la prefectură, sora aci nu era nimeni, jandarmii îl închiseră, într’un fel de casă de gard învelit cu paie. Ei trecură aici jumătate din nopte în suferințele cele mai amari. — Știi tu una, George ? zise Maria, am găsit un mijloc să eșim de aici, gardul din fund e spart de vreun cane, spărtura e destul de mare, ea, mai rupând din inele, să eșim câte unul, dorobanții nu păzăsc într’acolo. — Să vedem zise George, și se duse ă viziteze spărtura. Apoi, gândul teu e bun, zise el. Să fugim, apoi Dumnezeu nu ne va lăsa. In acel timp Zoe cu principesa Iordache și amicii săi erau pe drumul Ploești iar Postelnicul pleca la Fănești. Peste două ore Maria, cu spatele sângerat , cu ochii plini de lacrimi era în brațele protectriței sale care îi procura tote îngrijirile. Alexandru plecase către București, fără zgomot. El aflase de la Maria planul infernal al Zoei, și găsi puterea a se despărți de Elena chiar în amorul ce avea pentru densa. Era zece ore din nopte. Maria spunea celor două dame cum se întâmplase cu loviturile ce primise de la domnișorul cu lornionul la ochi. — Am auzit, zicea ea, că s’au schimbat lucrurile în bine ; cu toți suntem români și legile sunt pentru toți, dar se vede că au fost numai vorbe. Zile de muncă pentru arendaș, zile de muncă pentru țară și nu se mai sfîrșesc! barbatu mea a fost luat la uciderea lăcustelor, la un satș03e poștii de la Brebu, l’a ținut două săptămâni, și l’a silit să lucreze cu alți zece români la facerea unui gard al arendașului moșiei de acolo. Ei au cam cârtit, dar sub cârmuitorul iau amenințat cu închisore și bătie. — Vă plâng, Maria, zise Elena, dar caută să mai suferiți. Se vor schimba lucrurile. — Nu se mai schimba, cuconnță ! Dnii se schimbă, cârmuitorii se schimbă, subcârmuitorii se schimbă, dar ursita nostră rămâne tot cea veche! Se zice că împărații lumii au luat în manile lor ursita acestei țări , dar noi nu vedem nici o schimbare în bine. Se vede că Dumnezeu ne a uitat! — Nu vorbi așa, copilă ! zise Elena, pe cât timp noi vom fi cu Dumnezeu, Durava fi cu noi... — Strigarea unor poștași puse termen acestei conversări. — Auzi... vin!... zise Maria. (Va urma).