Universul, octombrie 1886 (Anul 3, nr. 630-657)

1886-10-24 / nr. 650

Dreptate pentru toți ABONAMENTE pentru tota țara Pe un an......................lei 20 Pe șese luni .... n 10 Pe trei luni .... „ 5 Apare în tóte zilele la 7 ore dimineța. ANUL III.—No. 650. S Bani în. Capitală— 1O­J Bani în: Provincia Vineri, 24 Octombre (5 Noembre 18<0" Toți pentru dreptate Inamei ii reclame 1 leu linia . .Atíúrajij fr^^e pag. 4-a 40 bani linia S­en­sqfî n­efrancate se refusă. Articolele nepublicate nu se înna­. .‘''.poiaájií. o FOAIE POLITICĂ ILUSTRATĂ --------­S& ^**L*aJ .­f*/ H if ADMINISTRAȚIA Str.’Br.S­oianu No. 19, Bucuresci Cine se va abona pe 3 luni la „Uni­versul“ plătind lei 5-50 va primi franco calendarul „Universului“. Abonamentele încep la 1 și la 15 ale fie­cărei luni. București, 23 Octombre Din întrega activitate politică a ziaru­lui „Universul“, în timp de aprope 4 ani de zile, cititorii noștri se vor fi con­vins, de­sigur, de sinceritatea liberalis­mului nostru și de absoluta independință și imparțialitate de care credem că am dat dovadă în discutarea celor mai impor­tante și delicate chestii. Așa­dar, nu astă­zi ne vom desminți noi. Consecințe cum am fost principiilor celor mari liberale și democratice, suntem și vom fi în­tot­dea­una. Chestia evreesca e forte delicată. „Universul“ și a dat părerea într’însa și nimeni nu ne va acuza, sperăm, că suntem „antisemiți“. „Antisemitismul“ este o „specialitate“, în tote țările; sunt omeni cari esploateza sentimentele populare, le exagerază întă­ri­tând prejudițiile cele mai ignorante, și acesta pentru ca să -și facă o profesie din astă chestie. Cu tóte aceste, este ceva real chestia israelită; ea nu se póte nega. Evreul se întinde, acaparăză și se în­mulțește în detrimentul poporațiilor în mijlocul cărora trăește. E o datorie și un drept pentru aceste poporații să se apere; acesta cine o va nega ? Iată câte­va fapte brute, citate de „Li­beralul“ din Iași, care, chiar fără de co­mentarii, sunt grozav de semnificative : „Numărul evreilor în România este de aprópe 500.000; acest însemnat număr nu pate se provie pe calea naștere­, acesta o arată numeral evreilor aflați la recen­­semintele făcute din zece în zece ani; până astăzi în orașele copleșite de dânșii numeral evreilor născuți și acel al creș­tinilor morți este în­tot­dea­una mai mare. Evreii să feresc de tóte ocupațiile obositore și au­ înbrățișat numai pe acele mai les­­nicióse,ca comerțul, pe care ni l’a compromis în ochii caselor streine. S’a răspuns la tóte acestea că evreii se îngrămădesc la orașe și se apucă de industrie și­ comerț numai pen­tru că de pe la sate sunt prigoniți și șicanați în tot felul. Dacă vom proba că lucrurile nu sunt tocmai așa cum cei interesați voesc să nu le presinte, și anume dacă vom a­­răta că evrei sunt pe la sate și că o duc încă bine, vom socoti afacerea pe deplin lămurită. Căci ce vor mai avea de zis óre ziarele evreești, sau acele ce susțin interesele evreești, atunci când vom proba că mai tote moșiile din Moldova sunt a­rendate de evrei ? „Să dăm câte­va exemple din câte ne sunt cunoscute: „La Ciura e arendaș un evreu­ Iosup Carniol; la Todireni, Mendel Weintrub ; la Hârlău, Moisi Drucman; la Bădeni, frații Fișei; la Isvorele, Leon Pauker ; la Cârjoaia, Marcu Gutman ; la Drăgușeni, Bern­luster ; la Boroșoaia, Avram Bro­­einer ; la Țigănași, A. Pauker; la Borșa, Herșcu Buiu ; la Andrieșeni, Ițic Stapler ; la Albota, Locher, etc. etc. „Cum se vede, mai fie­care moșie din partea de sus a Moldovei e luată­­ în a­­rendă de câte un evreu. Sunt însă cazuri și mai vorbitore despre starea evreilor în satele nóstre. Sunt adecă cazuri de acele când un evreu­ e arendașul a două trei sau și mai multe moșii. Așa de exemplu d. Leon luster ține în arendă urmatorele moșii: Răpicenii, Lupăria, Bobuleștii, plus Căneșeștii pe care o are de veci; d. Wei­­zingren și Berman luster țin în arendă unele din cele mai însemnate moșii ale țerii: Flămânzii, Dracșanii și Novacii, care megieșindu se și formând același trup, se întind într’atâta în­cât de abia pot fi parcurse în satul lor într’o zi. Ca să dăm un ultim exemplu vom spune că d. Aizig Garfunchel ține în aredă șase moșii, anume: Popeștii, Rădenii, Doroș­canii, Mădărjacu, Frumușelele și Scobăl­­țenii,—și după cât pozitiv aflăm, târgui­­rile pentru luarea în arendă a altor trei moșii: Erbicenii, Totoeștii și Bârleștii, sunt aprope terminate. In sfîrșit putem cita un caz curios : In județul nostru este o moșie „Biileștii“ după numele Bril! „Am dat aceste câte­va exemple pe care le-am putea înmulți, dacă ar fi trebuință, dar care credem că sunt de ajuns spre a proba că nici prin sate evreii nu trăiesc așa de rău, precum pretind ziarele evre­­ești­ și cele câte­va care suțin interesele evreilor. Citând însă exemplele de mai sus, n’am adus și n’am voit să aducem nici o învinovățire arendașilor evrei, în­tre cari n’ar găsi de­sigur și 2—3 buni cultivatori, ci să probăm celor ce susțin că evreii au perdut ori­ce influență în sate, că susținerea lor e nefondată și că dacă evreii au fost îndepărtați ca crâș­mari din sate, s’au reînturnat iarăși, ba încă de astă dată cu nobilul titlu de a­­rendași de moșii. “ Și la orașe, și la sate, evreii se întind și copleșesc tot. El concentreza averile în mâinile lor, cumpără sau esploateza proprietăți și robesc în tote părțile munca românilor fără să se asimileze cu dânșii. Iată pericolul în totă goliciunea lui : un element străin tinde a se substitui e­lementului românesc pretutindeni. Trebue sau nu se luptăm ? Cum tre­buie să luptăm ? Iată întrebările pe care ne vom sili a le lămuri într’un număr viitor. Camera a rezolvat-o : reforma organizării învățământului primar laic. După o dis­cuție destul de viue, după învingerea u­­nui curent dușmănesc puternic și organi­zat, reforma a fost primită cu 316 de vo­turi contra 175, așa cum fusese votată de senat, prin urmare legea e definitivă. Ast­fel s-a complectat importanta reformă a învățământului, începută încă de pe când mult-oropsitul azi Jules Ferry era ministru al instrucției publice. Noua lege a întâmpinat opoziție chiar în rîndurile republicanilor moderați, cari zic că nu e bine să se amentece statul în învățământ. Se vede cât de greșită e a­­cestă ideie ; nicăieri controlul și chiar di­recția statului nu sunt mai folositare de­cât aci, unde e vorba de hrana intelec­tuală și morală a sfnarilor generații... Dacă autorita­ea publică se amestecă în hrana corpului, luând măsuri ca să nu se debi­teze lucruri vătămătore sănătății, să n’aibă ea dreptul d’a se ocupa de sănătatea min­ții, care pate fi și mai lesne vițiată ? N’are drept, zic 175 de voturi ale Ca­merei.—N’are drept, zice „Journal des Débats,“ care combate de alt­fel cu în­­vierșunare autonomia comunală, dar o dă ca cel mai suveran bun, dacă e vorba de sc0ie. Legea e concepută într’un spirit de dreptate forte însemnat. Principiul fun­damental al ei, desvoltat înaintea Came­­rii de directorul învățământului francez e acesta: „Legea nu cunoște decât statul laic; nu datorim nimic Statului congre­­ganist; nu există altă egalitate decât a cetățenilor în fața legii.“ Un punct interesant al nouei legi e că ea admite pe femei în consiliile departa­mentale ale comisiilor școlare. S’au ridi­cat reacționarii și contra acestei dispozi­ții, ca și cum rolul femeii în educație n’ar fi mai considerabil chiar decât al bărba­tului și ca și când ea n’ar avea decât densul o dovedită superioritate în compe­­tința pedagogică. DIN FRANCIA (Corespondența particulară a „ Universului“ Paris, 19 Octombre. Reforma învățământului.—Mă simt dator să dau primul loc, în corespondința acesta, unei chestii importante pe care După votarea acestei importante legi, camera și-a luat vacanță de câte­va zile. —și a meritat de astă dată acestă o­­dihnă. Inundațiile fac pierderi mari și dau loc la nenorociri îngrozitore în o mulțime de departamente. Mii de nenorociți plâng pe drumuri, fără adăpost. Relațiile Franciei cu Italia tind a se strânge. Sunt în amândouă țările cu­rente puternice pentru legarea din nou a prieteniei între națiunile surori. Politica înțeleptă a d-lui de Freycinet nu va con­tribui cu puțin la acesta fericită apro­­piere. Prima concesie a făcut-o—și acesta e de mare laudă pentru densa — Repu­blica care a autorizat pe ambasadorul I­­taliei la Paris să declare formal la Roma că Francia nu rîvnește câtuși de puțin la Tripolitania. A contribuit la acesta apropiere și re­­­fuzul camerii de a primi o propunere, ce se făcuse, pentru denunțarea tratatului de comerț franco-italian. Legea învățământului primar, de care vorbit mai sus, a fost promulgată în „Oficialul“ D. Goblet, ministru al instruc­­ției, publică în același număr decretul prin care convoca consiliile generale, care vor alege pe cei patru membri cari, în fie­care departament, vor face parte din con­siliul pentru învățământul primar. Un mizerabil, anume Giroux, a fost osândit la moarte de Curtea juraților din Vaucluse, pentru că a violat și apoi a ucis pe o fetiță de opt ani, anume Aneta Roux. Mulțimea a primit verdictul cu aplauze repetate. T­raian. Corespondența Telegrafică (Serviciul particular al „ Universului“) Regența bulgară e dispusă să cedeze Sofia 21 Octombre. Causa pentru care ofițerii revoluționari au fost liberați­­ că Porta comunicase regenței o plângere a lui Nelidov, care se temea că ofițerii vor fi esecutați.­ Puterea de resistență a guvernului bul­gar e aprope secată în fața nepăsării Europei întregi.­Grecol, agentul Bulga­riei la Constantinopol, a pr­opus d­lui de Nelidor, ambasadorul rusesc, un aranja­ment pe baza formării unui cabinet bul­gar în care să fie representate tote par­tidele. Demonstrație de lucrători Bruxelles, 21 Octombre. Demonstrația făcută de lucrători era la Charleroi pentru votul universal și pen­tru amnestie, a fost imposantă. 50.000 de de lucrători se strânseseră din tote părțile Belgiei. Ei au parcurs întreg orașul și îm­prejurimile în cea mai frumosa ordine cân­tând „Marseillaisa“ și strigând: „Trăiască votul universal !“ „Trăiască amnestia !“ In fruntea profesiei mergeau cinci sute de lucrátore în haine de doliu cu două sute de steaguri roșii. Manifestanții au voit să facă o demonstrație la cimitirul din Ront, unde sunt îngropați lucrătorii căzuți în Marte ; au fost însă împedicați de jan­darmeria care se postase acolo din vreme. Alt incident nu s-a întâmplat. Din Sobrania Bulgară Tîrnova, 19 Octombre, Sobrania a ales președinte pe Zirkov; candidații opoziției au avut 76 din 450 voturi. Engliteza și Italia sunt reprezin­­tate prin secretarii lor de consulat. Ce­­le­l­alte puteri nu sunt reprezintate.— Gadban effendi a protestat energic în contra participărei deputaților rumelioți în Sobrania care are să alega pe viito­rul prinț al Bulgariei. Boala prințului moștenitor al Rusiei, Londra 20 Octombre. Se telegrafiază din Petersburg lui „Ti-

Next