Universul, octombrie 1887 (Anul 4, nr. 256-275)
1887-10-02 / nr. 256
Anul IV.-No. 256 5?Ibanî In capitală.—10 bară în județe Vineri, 2 (14) Octomvre 1887 Imm TO1TE SILELE LJL 7 OUE 2XMNE 1TI REDAOȚXA țl ADMXJTX8TKAȚXA BUOURE8TI, STRADA BREZOIANU. IS. .430ă<în Xij sajc T'XE : 1H CAPITALA 1 as JOUMI* Po 1 au. . . . SO Lai Pj 1 au. . . . 84 Lai 1*8 6 Inni ... 10 „ Po <i luni . , l.1 „ Pe 3 luni . . . 5 „ Pa 3 Ioni ... 6 „ SE PRIM8S0 ROMANAyI^ ^ ADMINISTRAȚIA ZIARULUI**? "IM ĂNUNTURILE, INSERȚIILE și bucurețA, BUCUREȘTI, 10CTOMVRE Cele din urmă evenimente esterióre pe cari cititorii le cunosc din telegramele și corespondențele nóstre și în special cel mai important din cele, întărirea întreitei alianțe germano-austro-italiene sunt considerate de cea mai mare parte a presei europene ca dovezi, ca garanții de pace îndelungată. Se caracteristic înse că în acest concert armonic care sărbătorește fericita pace se amestecă și câteva note discordante, și mai ales se caracteristic că aceste note pornesc din Rusia, — care dupe spusa gazetelor nemțești și englezele dimpreună cu Francia, singura care ar putea se amenințe pacea,—dacă acesta s’ar mai putea după reînoirea întreitei alianțe. Nu găsim de prisos se punem sub ochii cititorilor noștri o astfel de notă discordantă, lăsând se-și facă fiecare aprecierile, de altfel lesne de făcut. Iată ce scrie cunoscuta „Gazetă de Moscova“, vorbind despre relațiile dintre Franța și Germania: „Dacă resboiul franco-german s’ar fi sfîrșit cu o despăgubire fie și de zece miliarde, Francia ar fi putut să uite cu vremea înfrângerile suferite, și considerând cele petrecute în senul țeren în acești din urmă 16 ani, n’ar fi astăzi de loc amenințătore pentru hotarele apusene ale Germaniei. Dar pierderea douor provincii înfloritore a făcut pe Francia dușmana neîmpăcată a Germaniei. Guvernul german, din partea, trebuie să-și pună tote silințele ca să țină în frîu pe locuitorii din Alsacia și Lorena cari nici până azi n’au uitat și doresc legăturile cari îi unină cu Franța, și ca să evite, în fiecare moment, isbucnirea unui resboi și cu Franța. Din acesta din urmă cauză, de la 1871 íncóce, Germania a căutat din tote puterile să izoleze pe Francia, insultată cu atâta nevrednicie de nemți. Din acesta cauză a încercat combinații de tot felul, totdeauna în scopul de a împedica pe Franța să se apropie când de Italia, când de Spania sau de Englit era și acum de Rusia. Cu celelalte puteri, combinațiile nemțești au reușit mai mult sau mai puțin bine, dar, cât pentru Rusia, diplomații germani și-au dat în zadar tote silințele de a o dușmăni cu Franța. Interesele comune ale acestor două puteri au rezistat sforțărilor cari s’au făcut ca să se despartă. Acestă neizbândă care a spulberat în vânt tate planurile Germaniei, a pus pe acestă putere în opoziție estremă de critică, poziție care o constrânge să ia măsuri estreme și aspre totdeauna la vreme nepotrivită, să facă concesii reü înțelese, să ofere arbitragii, servicii desinteresate, cu tot felul de meșteșuguri inventate de samsirul cinstit. Aceste meșteșugiri însă, uzate din ce în ce, își pierd cu încetul tot efectul. Poziția Germaniei ajunge astfel din an în an mai critică, și aerul pe care și l ia în mijlocul puterilor europene, se potrivește din ce în ce mai puțin cu forța iei reală.“ Reamintim că gazeta care vorbește astfel este una din cele mai importante oficiase rusești. _ . Cherche I Cariera generalului a fost din cele mai strălucite. Caffarel a absolvit școala de la Saint-Cyr cu cea mai mare distincție. S-a purtat vitejește și cu mult tact la războiul Crimeei și în campania din Italia. Generalul Boulanger i-a dat la 12 Marte 1887 nalta slujbă de sub-șef al statului major. Caffarel se ofițer al Legiunii de onoare. Nenorocitul i e una din victimele vieței destrăbălate din Paris. Acuzația ce se face generalului se că favoriza vânzarea pentru bani a decorațiilor, că a luat bani pentru unele decorații pe cari n’a putut se le dea celor cari plătiseră, în fine, că a favorizat dezvăluirea planului de mobilizare a corpului 17, publicată de Aubanel în „Figaro“. Intermediara în vânzarea decorațiilor, am spus că î era o d-nă Limousin. Sea a fost arestată și de asemenea a mărturisit tot. Acela care a făcut denunțarea de un mare negustor care a plătit 50.000 de franci pentru Legiunea de onore, care nu i s’a dat. Forma în care se făceau propunerile î era DIN FRANȚA (Corespondența particulară a „UNIVERSULUI“) Paris, 27 Septembre. O afacere scandalosă emoționază tot Parisul. Telegramele v’au pus desigur în curent pe scurt, cu faptele. De câteva zile, se urma în taină o anchetă la ministerul de război în privința generalului Caffarel, sub-șef de stat major pe lângă ministerul de resboi, în contra căruia erau mari bănuieli. Generalul Caffarel avea o viață foarte neregulată și era înecat în datorii ; circula chiar zgomotul că iși ușura un trafic cu decorațiile, în complicitate cu o femeie Limousin, care servia de intermediară între persone politice influente cu cari se împărțiau banii plătiți de ambițioși și de vanitoși. Ministrul de resboi chemă pe generalul Caffarel și-l făcu cunoscute acuzațiile ce i se făceau. Casfarel mărturisi tor, neobservând că în cabinete erau și două persone îmbrăcate civil, reprezintanțî ai prefecturii poliției. Imediat, ministrul de război prezintă președintelui republicei un decret de destituire a generalului. La ieșirea lui din cabinetul ministrului, Caffarel a fost apucat de guler de un agent. — In numele legii, te arestez. Generalul protestă și zise : — Nu știi cu cine vorbești. — Ba tocmai fiindcă știu te arestez și te poftesc se mergi liniștit la prefectură. Iată mandatul de arestare a generalului Caffarel, sunt unul din acei cari asistau adinioare la convorbirea d-tale cu d. Ferron, ministru de război. Și-î arată mandatul de arestare. Generalul Caffarel plecă fruntea; iei fu dus la prefectură și de acolo la închisoaacesta. La zicea amatorilor că se nevoie de un ziar mare pentru susținerea guvernului și că li se vor da decorații dacă vor subscrie pentru întemeierea și susținerea unui asemenea ziar. In aceste afaceri mai sunt compromise persone politice cu situație înaltă. Se șoptește că d. Wilson, ginerele președintelui Republicei, n’ar fi străin de aceste pungășii. Brutus. INTEMPLARI Grav accident. —Sâmbătă sera, pe la ora 9 12, când trenul accelerat de Galați avea să intre în gara Bărboși, două care al căror conductori, două țerani de la Serdar, amețiți de băutură, dorminu în ele, apropiindu se de bariera căiei ferate de la cantonul No. 2 din apropierea gărei, boii au împins bariera spre a traversa linia ferată. Tocmai atunci trecu și trenul care a sdrobit amândouă carele, a ucis un bou și a contusionat grav pe unul din cărăuși. Rănitul a fost îndată transportat la spitalul din oraș. arc. Craniu. — Cu ocazia dărâmării cazarmelor ruinate și a zidului cetăței ce înconjura vechiul și tradiționalul Palat al dom-