Universul, ianuarie 1889 (Anul 6, nr. 3-22)

1889-01-14 / nr. 8

V • ) Anul VI.—No. 8 * în 5 Ban! în Capitals. 10 Ban! în Județe. 1 % * RESACȚIA ȘI ABMOTÎSTRAȚÎRI »UCUREȘTI STRADA BREZOANU 19 BUCUREȘTI **AÂB îi Tűi.Tis ZXISZIS U­N CER DZIfiXHEJLTA IN CAPITALA Ps im ar . . . 20 Lai Pe 6 Iun! ... 10 „ Pe 3 luni... 5 -m juDEța Pe 1 sa . , 24 Pe Blau! ... 12 Pe 3 X:.nî , . 6 Lei ANUNȚURILE, INSERȚIILE ȘI RECLAMELE 8E PRIMESC NUMAI LA ADMINISTRAȚIA ZI­AM­UR, V l Teatrul din Calcutta.—(Vezi pag. 3) BUCUREȘTI STRADA BREZOIANU II, BUCURESC Calendar Zilnic 1889 Ortodox Vineri 13 Ianuarie. Sf. marele mar­tir Ermiliu și Statonic. Catolic 25 Ianuar. Conv. ltiî Paul. E­f­e­me­ride 13 Ianuarie 1878. Turcii din Vidin, pe deplin înconjurați, se încercă a ’­i redeschide drum de eșire și să reia Smârdanul și Ianova. Românii îi res­ping cu perderî forte simplume. BUCUREȘTI, 13 IANUARIE 1889 Un fapt forte important s’a săverșit in săptămâna atesta. S’a semnat definitiv, la ministerul lu­crărilor publice, convenția prin care gu­vernul roman intră cu tot dreptul in putința de a esploata linia ferată Su­ceava-Roman cu ramurile lagi­­i Boto­șani. Prin acesta convenție, s’a desăvârșit patriotica operă a răscumpărării cailor ferate, romanii, cu începere de marți, au­ devenit stăpâni pe tote căile de co­municație din țara lor. Se știe cum a procedat guvernul actual. La 18 Octombre trecut, după ce con­statase pe deplin că nu era cinstit ur­mător« contractului direcția Lemberg- Cernauțî Iași, s’a pus sechestru pe par­tea romănescă a acestei linii. Compania a protestat la început , dar, în urma tratărilor urmate, s’a vă­­zut nevoită să recunoscă ca dreptă me­­r­sura de la 18 Octombre. Iată cum povestește organul celor cari a fi luat demersul petrecerea lucrurilor, constatând cu dreptate că e îmbucură­tor forte pentru țară că guvernul a a­­vut curajul de a curma, de o dată, pă­­gubitarea exploatație, pentru finanțele statului, a companiei; el a fost ajutat de împrejurări ca să-șî aducă la înde­plinire gândul. In urma sechestrului, compania fă­cuse o primă tentativă de apropiere, și doi delegați ai ei fuseseră în Noembre în București fără să fi ajuns la vreun resultat ; adunarea generală a acționa­rilor, întrunindu se în aceeași lună, a dat depline puteri de a trata d-lui Kü­h­­wert, consilier de guvern și secretar general al companiei, și d-lui dr. E. Weissel, consilier de administrație. Conferințele cu acești delegați afi început la 22 Decembre și s-a fi con­tinuat, fără distincțiune de sărbătoare sau de zi de lucru, până marți, când au fost încheiate cu un deplin succes. Guvernul român are de o dată întreaga esploatație a liniilor române ale com­paniei, care n’are nici un drept să se amestece sau se mai controleze ceva. Compania renunță la 5 —6 părți din escedentele putincioase de venituri a­­supra cheltuelilor. Afară de aceste puncte principale, contractul mai prevede : Condițiile cu care a obținut guver­nul tocmeala cea nouă sunt foarte bune, ci se pot rezuma în urmatorele puncte: Personalul se asimileza personalului liniilor Statului, cu dreptul pentru di­recțiune de a licenția 36 de impiegați cari nu știu limba țării sau cari a fi serviciil militar în Austria și de a nu primi în serviciul ei alți 63 de străini stabiliți în România, decât după op­țiune. Ca consecință legală, încetează e­­xistența comitetului dirigent, a direc­ției de control, a unei direcțiuni de explorare la Iași, etc. Fondul de pensiuni al impiegaților liniei Lemberg-Cernăuți-Iași se îm­parte între linia austriacă și linia ro­mână, în proporțiune cu numărul im­piegaților și pensionarilor respectivi. Guvernul român face încă pentru suma de 130.000 lei achizițiunea ca­­zarmelor, care constitue la cité ouprière de la Pașcani. In schimb, guvernul român nu ia de­cât unica sarcină de a plăti în­duóe rate la București garanția de 3,800,000 lei prevăzută în actul de concesiune. Sunt, pe de altă parte, lesne de în­țeles beneficiile rezultând din suprima­rea complicatei administrații a liniei Suceava-Roman-Iași-Botoșani. Tote a­­ceste escedente vor fi folos pentru stat putându-se prețui chiar la sfârșitul în­tâiului an până la șase șapte sute de mii de lei. Tóte conturile vechi s’afi lichidat; învoiala guvernului ci compania e limpede și—fără ceartă­ fără judecată —am devenit stăpâni pe partea din li­niile ferate cari erau exploatate de stră­ini în țară. Intru aceasta, guvernul a făcut o lucrare de merit și îl facem tote lau­dele nóstre, cu aceiaș sinceritate cu care’î vom zice că greșește, când va face ceva rău­. Sâmbătă, 14 (26) Ianuarie 1880 DIN GRECIA (Corespondența part­ a „ Universului“") itena 6 Ianuare Clădirea exposițiuneî In ultima mea corespondență am fă­cut vorba despre expoziția națională de aci, și am făgăduit că voifi face și o mică descripție atât a cladirei cât și a lucrurilor e­xpuse. Locul pe care s’a clă­dit exposiția este situat în dosul Acro­polei, pe bulevardul Analiei, având în spate grădina palatului și în față colo­nele lui Jupiter; intraea principală e pe bulevardul Olga, în fața colonelor ; mai are însă și altă inrare prin bule­vardul Amalia, pe una trece și un tramvai cu abur. Clădirea, în formă de semicerc, în mare parte de marmoră, cu multe colane î­n fați și vre­o zece trepte de marmoră, car duc în interior prin trei uși mari, este aprope lipit de grilagiul gradinei regale; părțile cele­ilalte sunt împresurate de grădini și de cursuri. In fața exposiției, după ce treci o alee pentru trăsuri, sunt puse pe pe­­destale de marmură statuele ambilor Zappa, Constantin (care trăește la Broș­­­teni din județul Ialomița în România) și Evangheli (decedat), fondatorii aces­tei exposiții. Privirile ambilor donatori sunt îndreptate spre colonele­ lui Jupi­ter, spre mormântul lui Filopapus și în­­chisorea lui Socrate. La piciorele sta­­tuelor sunt câte­va trepte de marmoră care duc în grădina principală, frumos aranjată și iluminată ca și clădirea, cu lumină electrică. Interiorul exposiției. Interiorul este împărțit ast­fel: o sală mare care duce la drepta și la stânga în diferitele salone, în care sunt expuse obiectele. In drepta intrând este salo­nul minelor din Laurium, ale compa­niei grecești și franceze, salonul mine­ralelor, două salone ocupate de secția artistică, cu tablouri pictorate în toate marginile și sculpturi de marmoră etc., un mare salon cu industria națională, costume, covore, pânzării, preșuri, garni­turi de fir și aur, rochii de la cea mai eftină a țerancei până la cea mai scum­pă a balurilor regale , pălării de toate formele etc.; partea din napol a expo­posiției, formată printr-un lung coridor în formă de semicerc, este exposiția industriei mecanice; în drepta și în stînga se ved o mulțime de trăsuri de tóte felurile și mărimile, construite în atelie­rele din Pyreu și Atena,—mașini de tóte mărimile și vapori construiți în marele fabrici din Pyreu ; pe pereți sunt tăblițe cu numele fabricei gi al fabricantului ; lumina electrică este pusă în acțiune de mașini construite în Pyreu și expuse, care funcționază din mijlocul celor­l­alte ma­șini expuse. Una din aceste mașini este făcută de elevii gealor mecanice din Pyreu; sunt apoi o mulțime de­ pompe, mașini agricole și vapori, cân­tare mari, decimale, pluguri, vagoane, mașini de drum de fer și vapore ; este expus și un vagon regal construit în atelierile drumurilor de fer, forte ele­gant, luminat cu lumină electrică și care în total n’a costat mai puțin de 60 mii drahme. Industria maritima este asemenea forte bine represintată; sunt expuse o mulțime de modele de coră­bii, vapore, bărci, ancore, catarguri și tote cele trebuinciose pentru înarmarea lor ; un inventator anume Griparis, a ex­pus o barcă-vapor, cufundător și alții alte instrumente inventate mai cu semn pentru agricultura grecă; între aceștia este și d. Damaschinos, care a găsit un metod de a usca în scurt timp cele mai mari cantități de stafide culese de pe câmp, etc. Salonele cele­l­alte ale comerciului până la eșire sunt cu vinuri, mobile, fotografii, librării, argintării, producte agricole și se sfîrșește cu un salon în în care se vede în miniatură minele Laurium cu lucrătorii lor în număr mare, cu subteranele și spălătoriile me­talelor, cu puțurile și toate mașină­riile și vederile fotografice; mașinele acestea în miniatură sunt puse în miș­care cu electricitate gr­ipală în fața publicului metalele până le curăță, des­­părțindu-le în diferite cazane. In sala vinurilor, sticlele sunt puse în colosale piramide la mijloc; sala de alături este încărcată cu mobile de tóte felurile, de la cele mai simple până la cele mai elegante, scaune, fotoliuri, ca­napele, garderobe, mese, toalete, oglinzi mari împodobite cu picturi și guirlande artistic lucrate, și cele­l­alte salone sunt bine asortate și cu destul gust. In mij­locul clădirei în interior este o curte împodobită cu steaguri și în care sunt espuse florăriile ; galeria este locul mu­­sicii, unde se cântă sora sa la lumina electrică. Aceasta este exposiția națională a Athenei, care încheie a IV olimpiadă, și ea a reușit ca nici una până acum în Grecia. Mulțimea care a venit din tóte unghiurile lumei pentru esposiție » •ifc *

Next