Universul, ianuarie 1889 (Anul 6, nr. 3-22)
1889-01-14 / nr. 8
V • ) Anul VI.—No. 8 * în 5 Ban! în Capitals. 10 Ban! în Județe. 1 % * RESACȚIA ȘI ABMOTÎSTRAȚÎRI »UCUREȘTI STRADA BREZOANU 19 BUCUREȘTI **AÂB îi Tűi.Tis ZXISZIS UN CER DZIfiXHEJLTA IN CAPITALA Ps im ar . . . 20 Lai Pe 6 Iun! ... 10 „ Pe 3 luni... 5 -m juDEța Pe 1 sa . , 24 Pe Blau! ... 12 Pe 3 X:.nî , . 6 Lei ANUNȚURILE, INSERȚIILE ȘI RECLAMELE 8E PRIMESC NUMAI LA ADMINISTRAȚIA ZIAMUR, V l Teatrul din Calcutta.—(Vezi pag. 3) BUCUREȘTI STRADA BREZOIANU II, BUCURESC Calendar Zilnic 1889 Ortodox Vineri 13 Ianuarie. Sf. marele martir Ermiliu și Statonic. Catolic 25 Ianuar. Conv. ltiî Paul. Efemeride 13 Ianuarie 1878. Turcii din Vidin, pe deplin înconjurați, se încercă a ’i redeschide drum de eșire și să reia Smârdanul și Ianova. Românii îi resping cu perderî forte simplume. BUCUREȘTI, 13 IANUARIE 1889 Un fapt forte important s’a săverșit in săptămâna atesta. S’a semnat definitiv, la ministerul lucrărilor publice, convenția prin care guvernul roman intră cu tot dreptul in putința de a esploata linia ferată Suceava-Roman cu ramurile lagii Botoșani. Prin acesta convenție, s’a desăvârșit patriotica operă a răscumpărării cailor ferate, romanii, cu începere de marți, au devenit stăpâni pe tote căile de comunicație din țara lor. Se știe cum a procedat guvernul actual. La 18 Octombre trecut, după ce constatase pe deplin că nu era cinstit următor« contractului direcția Lemberg- Cernauțî Iași, s’a pus sechestru pe partea romănescă a acestei linii. Compania a protestat la început , dar, în urma tratărilor urmate, s’a văzut nevoită să recunoscă ca dreptă mersura de la 18 Octombre. Iată cum povestește organul celor cari a fi luat demersul petrecerea lucrurilor, constatând cu dreptate că e îmbucurător forte pentru țară că guvernul a avut curajul de a curma, de o dată, păgubitarea exploatație, pentru finanțele statului, a companiei; el a fost ajutat de împrejurări ca să-șî aducă la îndeplinire gândul. In urma sechestrului, compania făcuse o primă tentativă de apropiere, și doi delegați ai ei fuseseră în Noembre în București fără să fi ajuns la vreun resultat ; adunarea generală a acționarilor, întrunindu se în aceeași lună, a dat depline puteri de a trata d-lui Kühwert, consilier de guvern și secretar general al companiei, și d-lui dr. E. Weissel, consilier de administrație. Conferințele cu acești delegați afi început la 22 Decembre și s-a fi continuat, fără distincțiune de sărbătoare sau de zi de lucru, până marți, când au fost încheiate cu un deplin succes. Guvernul român are de o dată întreaga esploatație a liniilor române ale companiei, care n’are nici un drept să se amestece sau se mai controleze ceva. Compania renunță la 5 —6 părți din escedentele putincioase de venituri asupra cheltuelilor. Afară de aceste puncte principale, contractul mai prevede : Condițiile cu care a obținut guvernul tocmeala cea nouă sunt foarte bune, ci se pot rezuma în urmatorele puncte: Personalul se asimileza personalului liniilor Statului, cu dreptul pentru direcțiune de a licenția 36 de impiegați cari nu știu limba țării sau cari a fi serviciil militar în Austria și de a nu primi în serviciul ei alți 63 de străini stabiliți în România, decât după opțiune. Ca consecință legală, încetează existența comitetului dirigent, a direcției de control, a unei direcțiuni de explorare la Iași, etc. Fondul de pensiuni al impiegaților liniei Lemberg-Cernăuți-Iași se împarte între linia austriacă și linia română, în proporțiune cu numărul impiegaților și pensionarilor respectivi. Guvernul român face încă pentru suma de 130.000 lei achizițiunea cazarmelor, care constitue la cité ouprière de la Pașcani. In schimb, guvernul român nu ia decât unica sarcină de a plăti înduóe rate la București garanția de 3,800,000 lei prevăzută în actul de concesiune. Sunt, pe de altă parte, lesne de înțeles beneficiile rezultând din suprimarea complicatei administrații a liniei Suceava-Roman-Iași-Botoșani. Tote aceste escedente vor fi folos pentru stat putându-se prețui chiar la sfârșitul întâiului an până la șase șapte sute de mii de lei. Tóte conturile vechi s’afi lichidat; învoiala guvernului ci compania e limpede și—fără ceartă fără judecată —am devenit stăpâni pe partea din liniile ferate cari erau exploatate de străini în țară. Intru aceasta, guvernul a făcut o lucrare de merit și îl facem tote laudele nóstre, cu aceiaș sinceritate cu care’î vom zice că greșește, când va face ceva rău. Sâmbătă, 14 (26) Ianuarie 1880 DIN GRECIA (Corespondența part a „ Universului“") itena 6 Ianuare Clădirea exposițiuneî In ultima mea corespondență am făcut vorba despre expoziția națională de aci, și am făgăduit că voifi face și o mică descripție atât a cladirei cât și a lucrurilor expuse. Locul pe care s’a clădit exposiția este situat în dosul Acropolei, pe bulevardul Analiei, având în spate grădina palatului și în față colonele lui Jupiter; intraea principală e pe bulevardul Olga, în fața colonelor ; mai are însă și altă inrare prin bulevardul Amalia, pe una trece și un tramvai cu abur. Clădirea, în formă de semicerc, în mare parte de marmoră, cu multe colane în fați și vreo zece trepte de marmoră, car duc în interior prin trei uși mari, este aprope lipit de grilagiul gradinei regale; părțile celeilalte sunt împresurate de grădini și de cursuri. In fața exposiției, după ce treci o alee pentru trăsuri, sunt puse pe pedestale de marmură statuele ambilor Zappa, Constantin (care trăește la Broșteni din județul Ialomița în România) și Evangheli (decedat), fondatorii acestei exposiții. Privirile ambilor donatori sunt îndreptate spre colonele lui Jupiter, spre mormântul lui Filopapus și închisorea lui Socrate. La piciorele statuelor sunt câteva trepte de marmoră care duc în grădina principală, frumos aranjată și iluminată ca și clădirea, cu lumină electrică. Interiorul exposiției. Interiorul este împărțit astfel: o sală mare care duce la drepta și la stânga în diferitele salone, în care sunt expuse obiectele. In drepta intrând este salonul minelor din Laurium, ale companiei grecești și franceze, salonul mineralelor, două salone ocupate de secția artistică, cu tablouri pictorate în toate marginile și sculpturi de marmoră etc., un mare salon cu industria națională, costume, covore, pânzării, preșuri, garnituri de fir și aur, rochii de la cea mai eftină a țerancei până la cea mai scumpă a balurilor regale , pălării de toate formele etc.; partea din napol a expoposiției, formată printr-un lung coridor în formă de semicerc, este exposiția industriei mecanice; în drepta și în stînga se ved o mulțime de trăsuri de tóte felurile și mărimile, construite în atelierele din Pyreu și Atena,—mașini de tóte mărimile și vapori construiți în marele fabrici din Pyreu ; pe pereți sunt tăblițe cu numele fabricei gi al fabricantului ; lumina electrică este pusă în acțiune de mașini construite în Pyreu și expuse, care funcționază din mijlocul celorlalte mașini expuse. Una din aceste mașini este făcută de elevii gealor mecanice din Pyreu; sunt apoi o mulțime de pompe, mașini agricole și vapori, cântare mari, decimale, pluguri, vagoane, mașini de drum de fer și vapore ; este expus și un vagon regal construit în atelierile drumurilor de fer, forte elegant, luminat cu lumină electrică și care în total n’a costat mai puțin de 60 mii drahme. Industria maritima este asemenea forte bine represintată; sunt expuse o mulțime de modele de corăbii, vapore, bărci, ancore, catarguri și tote cele trebuinciose pentru înarmarea lor ; un inventator anume Griparis, a expus o barcă-vapor, cufundător și alții alte instrumente inventate mai cu semn pentru agricultura grecă; între aceștia este și d. Damaschinos, care a găsit un metod de a usca în scurt timp cele mai mari cantități de stafide culese de pe câmp, etc. Salonele celelalte ale comerciului până la eșire sunt cu vinuri, mobile, fotografii, librării, argintării, producte agricole și se sfîrșește cu un salon în în care se vede în miniatură minele Laurium cu lucrătorii lor în număr mare, cu subteranele și spălătoriile metalelor, cu puțurile și toate mașinăriile și vederile fotografice; mașinele acestea în miniatură sunt puse în mișcare cu electricitate gripală în fața publicului metalele până le curăță, despărțindu-le în diferite cazane. In sala vinurilor, sticlele sunt puse în colosale piramide la mijloc; sala de alături este încărcată cu mobile de tóte felurile, de la cele mai simple până la cele mai elegante, scaune, fotoliuri, canapele, garderobe, mese, toalete, oglinzi mari împodobite cu picturi și guirlande artistic lucrate, și celelalte salone sunt bine asortate și cu destul gust. In mijlocul clădirei în interior este o curte împodobită cu steaguri și în care sunt espuse florăriile ; galeria este locul musicii, unde se cântă sora sa la lumina electrică. Aceasta este exposiția națională a Athenei, care încheie a IV olimpiadă, și ea a reușit ca nici una până acum în Grecia. Mulțimea care a venit din tóte unghiurile lumei pentru esposiție » •ifc *