Universul, iunie 1889 (Anul 6, nr. 121-144)
1889-06-25 / nr. 140
Universul No. 140 Radinești, județul Gorj, suferind de mai mult timp de alienațiune mintală, s’a strangulat. ® Ințeapă Tinerul Nicolai Andrieș, de 21 de ani din comuna Onești, județul Bacău, suindu-se într’un agud și căzând pe un gard ’s-a intrat un par în coastele din partea stângă. Suferindul este în cura spitalului T.Ocna. A înecat Băiatul Vasile, fiul lui Alexandru Ciubotaru, de 14 ani, de loc din comuna Bogdana, județul Bacău, voind a trece cu vitele la pășiune peste apa rîului Trotușu s’a înecat. Cadavrul s’a găsit. Hoț prins Comisarul despărțire! IV loan Sânge Alb din Galați a prins în cârciuma domnului Matei Ganea pe individul Iorgu Ionescu, fost condamnat de mai multe ori pentru săvârșirea a mai multor fapte rele. Asupra acestui reufăcător s’au găsit o mașină de fabricat monete și diferite metaluri. Nenorocire a nu Nicolae Cucu, fost consilier județean, mergând călare prin Drăgaică, Buzea, a fost lovit de oiștea căruței lui Dumitru Tabăcaru, care a avut nesocotința de a mâna prea repede ; calul s’a răsturnat cu d-na Cucu și l-a contuzionat atât de grav, încât a fost transportat la spital în starea cea mai nenorocită. Tâlhar D- Al. Maleoei subprefectul plășel Prut Horincan (Covurlui) a prins în ziua de 20 iunie pe capul bandei de tâlhari care băgase spaima în locuitorii din apropierea Bereștilor, îngropat de viu Individul Ion, servitorul locuitorului Nicolae Anghel din comuna Glodeanu Siliștea județul Buzău, pe când încărca nisip din gropile de lângă malul heleșteului Sărat, spre a’l transporta la domiciliul stăpânului seu, s’a dărîmat groapa pe densul și ’l a omorît. Dramă inspăimântătore Ni se scrie din Nîmes (Franța) . O groaznică dramă s’a desfășurat ieri seară în comuna Calvisson, departamentul Gard. Un jandarm din brigada locală se certase după prânz cu brigadierul seu. Seri, cearta începu din nou; jandarmul, într’o stare de surescitare neobicinuită, îndreptă revolverul asupra brigadierului seu și trase trei focuri, cari îl răniră grav. Primul glonț a intrat în piept; al doilea ia străpuns brațul stâng; al treilea l-a atins la umăr. Starea brigadierului e íngrijitóre: îndată după făptuirea atentatului, jandarmul alergă în odaia sa, unde se baricadă. La țipetele victimei și la zgomotul detunărei, câțiva oameni alergară în piața jandarmeriei, care se află în mijlocul satului. Știrea desprn asasinat se răspândi cu iuțeala fulgerului și în câteva minute peste o mie de oameni se adunaseră în piață. Jandarmul, a căruia furie creștea cu zgomotul ce se făcea în piață, deschise deodată fereastra și descărca revolverul asupra mulțimei. Un cafegiu a fost ucis pe loc ; o femeie a fost atinsă la obraz. După ce a tras aceste două focuri, jandarmul își îndreptă revolverul asupra lui însuși. In acest timp oamenii isbutiseră să spargă ușa, dar când intrară, jandarmul era mort. Curier judiciar Falsificator In ziua de 16 Iunie s’a înfățișat înaintea tribunalului din Călărași procesul d-lui N. N. Lorenti, comerciant de vinuri din București, inculpat pentru faptul ca a vândut spre consumațiune, pe la diferiți comercianți de băuturi spirta3e din acel oraș, o mare cantitate de vinuri alterate în așa grad că erau vatamatore sănatăței consumatorilor. Din dosarul afacerea se dovedește că d. N. N. Lorenti, prin un om al său de afaceri, a vândut în Călărași 20 vase, conținând peste 14.150 litri și că acest vin a fost preparat din plaștină, fără ca să se spuie aceasta cumpărătorilor. Alterarea lui este constatată prin o analiză ce s’a făcut la laboratorul central de chimie din București. Tribunalul, în vederea probelor ce erau contrar lui Lorenti, zice „Ecoul Ialomiței“, cu tote protestațiunile sale că este unul din cei mai onorabili comersanți, l’a condamnat la 200 lei amendă. Groznic fratricid Sâmbăta trecută, doi frați, Romeo Rastelli, în vârstă de 20 de ani și Teodoro Rastelli, de 30, se duseseră într’o cârciumă din Roma, unde se îmbătaseră strașnic. Ieșind în stradă, Romeo declară lui Teodoro, într-un moment de inconșciență, că era amantul nevestei acestuia. Teodoro, furios, scose un cuțit și se răpezi la frate-său, pe care îl ucise. Arestat, el, trezindu-se din beție, înebuni de o dată, când i se spuse ceea ce făcuse în beție. Ceea ce e mai trist, e faptul că Romeo se lăudase numai la beție. Nevasta lui Teodoru îi fusese totdeauna credinciosa. Acte oficiale Sa încuviințează numirea d-lor Stefan Stefanescu, fost inspector financiar și actual casier de județ; D. N. Danielopol, fost inspector financiar, Athanase I. Cristescu, fost casier general de județ și Al. Stătescu, licențiat în drept fost cap al biuroului spirtoaselor din ministerul financelor, în posturile de sub-inspectori financiari, create prin bugetul anului 1889—90 . Consiliul de miniștri a încuviințat următoarele numiri, sub rezerva aprobării ulterioare a m. s. regelui : — D. G. Protopopescu, actual ajutor al judecătoriei ocolului Snagov, în aceași calitate la ocolul Sabar, județul Ilfov, în locul d-lui G. Radovici, trecut în administrație. — D. G Săndulescu, actual ajutor de grefă la tribunalul Vlașca, întrunind condițiunile art. 47 din legea judecătorielor de ocoale, ajutor la ocolul Snagov, în locul d-lui G. Protopopescu, permutat. — D. Ion Christescu, actual registrator la tribunalul Covurlui, întrunind condițiunile art. 1 și 5 din legea de admisibilitate, ajutor de grefă la tribunalul Vlașca, în locul d-lui G. Săndulescu, înaintat. * D. I. Pantazescu este confirmat, pe ziua de 28 iunie 18s9, în funcțiunea de sub-comisar polițienesc în orașul Ploești, în locul d lui C. Ionescu. * D. Theodor Aubert, fost controlor, se numește pe ziua de 1 Iulie 1889, controlor la casa creditului agricol din județul Suceava, înlocuit lui Constantin Florescu, trecut în altă funcțiune. Desperată și se scrie din Roma, Giovanna Corinuldezi, locuitoare în Cantalugo, venind la Roma ca să se cureze de o boală de uter, ceru să fie admisă într’un spital. Ea fu refuzată, subt cuvânt că nu erau locuri. Atunci, nenorocita se duse într’un colț — 2 de stradă, pe un deal, și se aruncă de la o înălțime de 7 metri în altă stradă. Ea nu muri. Fiind arestată, noaptea scoase un revolver din buzunar și se împușcă. Zestrea unei prințese Prințesa Sofia, sora împăratului Germaniei, logodnica prințului moștenitor al Greciei, are ca zestre 2,500.000 de lei, moștenire de la tată său. Mama sa l-a dat afară de aceasta 975,000 lei, cu dreptul la partea ei de moștenire, când impératesa Frederic va muri. Dispariții misteriose Ni se scrie din Paris : V’am comunicat ieri dispariția d-nei Lorillon, comerciantă. Hocqueloux (și nu Audoux) a fost găsit ; el tăgăduește cu energie că ar fi făcut să dispară stăpână sa. Din cercetările urmate, pare a reeși o» d nei Lorillon nu-i mergea negoțul așa de bine cum s’a crezut intuia. E posibil că ea, neputând aă’și mai susție comercial, a fugit. Informațiile culese asupra lui Hocquesoux nu-î sunt de joc favorabile, dar de aci și până la a-1 crede asasin o mare distanță. O altă dispariție misterioasă emoționază acum lumea. Un impiegat al casei de bancă Naud și Cia fusese trimis să încaseze la banca Franciei un cec în valore de 30.000 fr. Plecat la 9 ore dimineața, impiegatul nu s-a mai arătat nici la patronii săi, nici la domiciliul său. Cercetările făcute au dat drept rezultat că Lestrohan, așa se numește impiegatul, s-a prezintat la banca Franciei și a încasat cecul în treizeci de bilete de câte 1000 fr. El a schimbat, la ghișeul de schimb, biletele de 1000 în 20 bilete de câte 500 și 200 de câte 100, precum îl însărcinaseră patronii săi. Fosta Lestrohan victima unei crime ? Sau fugita cu cei treizeci mii de lei? Această din urmă ipoteză pare mai probabilă; in adevăr, el a spus o dată nevestei sale: „O să dispar într’o zi și n’o să se mai audă vorbindu-se de mine“. cat în viața această judecată. Președintele comunică cu prevenții prin gesturi. Inculpații sunt, totuși, literați, oamenii foarte învățați... Ei sunt doctori în medicină, dar doctori buni—cari nu pricep de loc latineasca. Teula și cu Pakerula sunt doctori indieni, din Delli, veniți în occident ca se facă bine : ei vindecau vederea chiorilor și miopilor. Foarte solemni la cap cu turbane mari galbene, ei tâmäduiau lumea ungând pe bolnavi, cu o pomadă, pe ochi. Era forte complicată compunerea acestui elizir. Dar, ceea ce trebuia, pentru ca medicamentul se isbucnească, era se se dea de către bolnav medicilor o sumă mare de bani de aur. Cu cât dădeai mai mult, cu atâta, erai mai sigur de reușita. Doctorii indieni, neputându-și explica meseria—deoarece omenii orbiau mai reu după medicamente decât nainte, au fost osândiți, fără interpret, la câte 3 luni închisoare. Ciocnire sângeroasă Din Grenoble (Franța) ni se vestește că o nouă ciocnire sângeroasă a avut loc între lucrătorii italieni și francezi. Trei lucrători francezi își petreceau seara de alaltăieri într’o cârciumă în care beau și zece lucrători italieni. Când eșiră din stabiliment, franțuzii fură atacați de italieni, trântiți la pământ și ciuruiți de pumni, lovituri de picioare, și lovituri de cuțit. Doi dintre franțusi reușiseră să scape din mâinile italienilor și sa fugă, al treilea însă rămase ca mort pe loc, după ce primi nouă lovituri de cuțit. Abia după două ceasuri se deșteptă nenorocitul lucrător și putu să se târască pân’acasă, știai min poșta Cu ocazia ungerii regelui Alexandru al Serbiei, un patriot a scris pe un steag urmat orele rînduri: „Ești mic la trup, o stăpâne, mică e și puterea ta, mică de și țara ; dar, până când te vei face mare, va fi și ea așa de mare și de vestită ca odiaioră“. * * * Ni se scrie din Petersburg . Se știe faptul că baronul Hirsch a dăruit comunităților evreești din Rusia 50,000,000 lei. Mare a fost bucuria evreilor. Dar ea le-a fost tăiată. Țarul a interzis ca se se remită aceasta sumă comunităților.* * * Ni se scrie din Roma : „Innchisarea de la Termini a izbucnit o revoltă. închișii se plângeau în contra administrației, care făcea gheșefturi mari la mâncare. Directorul închisorii a fost sugrumat, dar armata, intervenind, a lăsat mai multe victime dintre pușcăriași.“ * *■ # Generalul Boulanger a fost ales în cantonul Boissy (Franța), consiliar municipal cu 1455 de voturi, aproape unanimitate. Judecata muților Tribunalul corecțional din Dijon a judecat un proces foarte ciudat. Derogându se de la obiceiurile ordinare ale tribunalelor, puține vorbe s’au arun Scenă mișcătore in aier și se scrie din Paris . O scenă din cele mai emoționătore s’a petrecut luni la Ager, în văzduh. Cu ocazia serbătorii Mustafa, se înălță un balon, de care se atârnase un acrobat cu un trapez. Balonul, lăsat liber la 6 ore, se urcă până la 300 de metri și stete nemișcat câteva secunde. De o dată, o parte din pânză se rări, gazul ieși precipitat și balonul începu să se coboare cu o repegiune amețitoare. Acrobatul, spăimântat, încercă să se urce pe frânghiile balonului în sus pentru ca astfel să nu simtă așa tare ciocnirea cu pământul. Dar nu reuși, căzu și-și frânse un picior Scena n’a durat mai mult de câteva secunde, dar ea a îngrozit marea mulțime care privea la acest spectacol. CRONICĂ CAPITALEI Nenorocire Ui miliőrele nenorociri s’au întâmplat dri nopte, în capitală . — Pe la orele 2 și jumătate din nopte, femeia Alexandrina, din strada Armașu No. 4, s’a otrăvit; pacienta s’a trimes în cura spitalului Filantropia; iar secția 14 a fost avisată. — Tot ieri nópte pe la orele 3 și jumătate, rândașu Nicolae Voica, servitor la d. N. Iliescu din strada Țărână, No. 22 s’a spânzurat în grajd, secția 11 s’a avisat. — Ieri nopte pe la orele 12 și jumătate, Niculae Mânzu a tras un foc de revolver în capul femeii Marita Ionescu din strada Clopotari No. 43, pacienta s’a trimis la spitalul Filantropiei. Gazul nu e grav, agresorul s’a arestat la secția 8. NOUTĂȚI HAZLII Intr’un salon, o doamnă prezintă un taler, pentru ca fiecare să dea pentru săraci. Duminecă, 25 Iunie (7 Iulie) 1889 D. X., bancher mare, zise, când i se prezintă talerul, cu despreț. — N’am nici un ban! — Atunci, luați da aci, îi zise doamna, căci pentru săraci cerșim. ȘTIRI Sâmbătă. Generalul Manu, ministru de războiu, a aprobat noua programă pentru examinarea căpitanilor de tote armele aspirând la gradul de maior. Neînțelegeri producându-se între întreprinzătorii lucrărilor pentru săparea canalului din Giurgiu și între ministrul lucrărilor publice, acesta a numit o comisie compusă din d-nii I. Lahovari, Gr. Triandafil și E. Vârnav pentru tranșarea diferendului. Un inspector financiar a fost atașat de către ministrul finanțelor pe lângă comisarul guvernului pentru creditele funciare, ca să inspecteze creditul din Iași, unde să zice că s’au comis abuzuri. La 2 iulie anul curent, se va face în localul Clubului „Junimea“, tragerea loteriei tabloului „Madona“, lucrat în galeria da la München de dna Zefirina D. Stăncescu (Hasnaș) după admirabila operă a lui Titzian. , & Ieri 22 luniü, în adunarea generală a cântăreților bisericei din România „Ioan Cucuzel“ cu reședința în Bucuresci, s’a proclamat în unanimitate, ca membru onorific, d-nu Pache Protopopescu primarul Capitalei. & Duminecă 25 ale curentei, ora 9 a. m., se va face solemnitatea distribuirii premiilor la elevii șcalei normale și primare ale societății pentru învăț. Pop. Român (secțiunea centrală). Comitetul ruga atât pe membrii Societății cât și pe toți aceia care doresc răspândirea instrucțiunii, să asiste la acesta serbare școlară Ofrande generase de cărți și haine pentru a se distribui la elevii fără mijloce se primesc cu recunoscință. "1r Societatea română pentru grădini de copil va serba Sâmbătă 24 Iunie c., ora 10 a. m., încheierea anului școlar pentru micii copilași din grădina de copil, ca ea întreține» Micii copilași vor arăta tot ce au lucrat în timpul anului și li se vor împărți ca premii corane și jucării. Acesta serbare se va face în sala Atheneului vechi de lângă Cișmigiu. Ofrande generöse spre a se împărți micilor copilași se primesc cu recunoscință. Azi, la 2 ore, se întrunește comisia pentru studiarea noului reglement propus pentru reorganizarea tipografiei statului. Această comisie e compusă din d-nil Vnia Rosetti, I. M. K. Epureanu, Al. Cantacuzin, Erbiceanu și Al. Macedonski. * Serbarea proiectată de „ Bak >Kester-Turn - Verein“ (societatea germană de gimnastică) pentru Dumineca trecută, din causa timpului urât s’a amânat și va avea loc mâine, Duminecă 25 Iunie, de la ora 3 d. a. în localurile stabilimentului Oppler. Programul s’a mai mărit și s’a adăogat între altela și exercițiile și retragerea cu torțe esecutate îndată ce va însera, de 48 persons. Partea aceasta a programului va fi un obiect de mare stmsație pentru public. D. general Manu, ministru de războiu, însoțit de căpitanul Ghica din statul-major, a inspectat pirotehnia, depoul central de echipament al armatei și atelierul militar. Aflăm că d. ministru a rămas foarte mulțumit atât pentru buna îngrijire și aranjamentul tuturor efectelor și materia lei” a, „Uxxî/vergiul tai“ iu AMORUL. ARHIDUCELUI RUDOLF LAD DRAMA DIN CASTELUL MEYERLING Roman istoric contemporan de mare sensațiune. LXVI — O se trebuiască se credeți, căci ea e sora mea Elfrida ! zise Lanner hotârît. — Dar dacă ar obiecta cineva că e o rudă a răposatei, care seamănă cu ea și că această asemănare e esploatată în scop de a stoarce bani ? — De a stoarce bani? Nu înțeleg ! zise Lanner. Cine spune asta ? — Eu ! strigă Macdonald. Eu spun asta ! N’ai fost acum câteva zile la mine ? Lanner remase încremenit. — N’am fost la mine și mi-am cerut să aleg între aste două lucruri: sau se’ți plătesc zece mii de fiorini, s’au mă denunți cu ajutorul femeiei acesteia că ași fi un oarecare Bertram care ar fi dat foc fabrice! Peuker? D-le procuror, numai două lucrării sunt cu putință: femeia asta sau e o înșelătoare, sau e nebună. Omul acesta a avut îndrăzneală să vie la mine ca să-mi stoarcă bani ! — Eu se storc, bani ? Eu la d-ta? strigă Lanner. Minți, d le, și ești un mizerabil! — Trebue se te fac atent că nu ți e permis să întrebuințezi asemene espresii. Altfel voi fi nevoit se te arestez, zise procurorul. — Cum... pe mine se me arestezi ? — Dacă mă silești, da! In acest moment, pădurarul Nell intră în odaie. El se făcu palid un moment, că el înțelesese în ce teribilă situație se afla. Dar se stăpâni numaidecât. — Apropriere, îi zise procurorul. Cine ești d ta ? — E lucrătorul Neubart! strigă Elfrida. — înțelegi ce spune femeia asta ? — Nu , și erî mi-a mai spus așa ceva; nu mă chiamă Neubert, ci Nell și nu sunt lucrător, ci pădurar. — Ce zici despre asta, milord ? întrebă procurorul pe Macdonald ? D-ta cunoști pe acel Neubert. Nl recunoști în acest pădurar ? Macdonald clătină din cap zîmbind. — Ași ? nici vorbă! răspunsa el. Samănă, dar numai forte puțin. Dar omul ăsta trebue să se potă legitima; el are hârtii, desigur. — E Neubert, strigă Elfrida, Pădurarul ăsta e Neubert ! îl recunosc cu siguranță ! — Stărnesc în ceia ce-am spus, de procuror : femeia asta e sau o înșelătore rafinată, care împreună cu Lanner gl-au pus în cap să me esploateze, sau e nebună și Lanner se servește de ea. — Ce îndrăznește să spuc omul ăsta ? strigă Lanner în culmea mâniei; el strânsese pumnii, furia îl flacăra în ochii. El, un criminal, mă acuză pe mine ? Ii permiți, d-le procuror, să mă insulte astfel, pe când mie îmi interzici se vorbesc ? — Nu te opresc să vorbești. Din potrivă, o se ai destul prilej se te aperi și se lămurești tote astea. Dar declarațiunea d-lui Macdonald, c’ai vrut se storci bani de la el, care e cunoscut ca milionar, aruncă asupra dumitale o lumină îndoiosa— D-le procuror, tot ce-a spus omul ăsta e minciună! Nici un cuvânt nu e adevărat, nici c’am încercat să’i storc bani! — Instrucția o să lămurească tote astea, pentru moment mă aflu în fața a doua declarații cu totul opuse, între cari nu pot chiar acum să deosebesc care e întemeiată și care nu. Justiția o să descurce cine are dreptatate și cine n’are. Poți se te’norezi fără grijă în ea! — Mulțumesc cerului 1 zise Elfrida, mulțumită de această asigurare. Acum au să iasă toate la lumină ! — Neil, zise procurorul , trebuie se pozezi hârtii care se telegitimeze și se dovedeasă ca nu ești Neubert. — Firește că am, d-le procuror! Nu cunosc nici un Neubert. — Ăsta m’a otrăvit! afirmă Elfrida cu energie. Tot el a cercat noaptea trecută se intre în casă ! — Dle procuror, mă tem că femeia asta nu e în toată mintea. Poftim acum zice c’am și otrăvito. Nu mai stau aici nici un moment; mă lepăd și de slujbă și de tot. Auzi belea? Iată hârtiile mele Procurorul examină hârtiile. — Sunt tote în regulă, zise el înapoindu-le. Nici vorbă nu e că a-ta ar putea fi Neubert ; hărțile te legitimează îndestul. Mai îmi vine se cred că Neubert a dispărut numai ca să nu cadă în prepus. Cu dva nu mai am nimic. — D-le procuror, eu cred că e de absolută nevoe să se stabilească cine e femeia asta. Că ar putea fi Elfrida Tullinger, asta o tăgăduesc. (Va urma). .....Se..caută Agenți la serviciul închirierii pernele pentru călători pe căile ferate române privând o garanție de 200 lei și care va fi depus la Casa de depuneri. Pentru informații a se adresa la depou central al pernelor, gara de Nord, București.