Universul, iunie 1889 (Anul 6, nr. 121-144)
1889-06-25 / nr. 140
Aleb! VI.—No. 140 București, 24 Iuni. Ne simțim siliți se facem o asemănare. Precum era organizația sumară a staturii românești în vremea Reglementului organic, când tote se hotarau prin porunci arbitrare ale puterii, așa e regiză instrucția publică la noi. Fiecare ministru, cum vine, se grăbește se și impune modificările regulamentare plăcute lui. Aceste modificări ating chiar adese prescrierile formale ale legii organice de instrucție, astfel că școala, de azi pe mine, nu e sigură chiar de firța el. Avem pilde, nu “destule,“ ci „prea multe“ pentru dovedirea acestui lucru. Vine ministru, întâia oară, d. Maiorescu, 8 clase de licee. Vine d. V. A. Urechia, bacalaureatul liber, fără să fie nevoie de certificate. Aceste măsuri sunt de acele care ating fundamental sistemia de instrucție și, deși nu poți alinia o stradă fără de poruncă regala, deși nu poți vinde o moșioară a statului fără de o anume lege, poți dispune de institutele cari fac pe cetățeanul viitor, după plac. Tot așa, printr’o simplă dispoziție, sau mai bine printr’o complicată indispoziție, s’a propus deunăzi să se suprime o cateaceea de limba italiană la licee. Aci ar fi trebuit o lege, căci într’un aparlament, suntem siguri, s’ar fi aflat destulă lumină pentru ca să se păstreze aceasta catedră, din cele mai folositoare. Limba italiană, cea mai estetică limbă din lume, e atât de accesibilă românului,încât se-i dai numai prilejul de a o citi,o învață. Absolvenții de liceu, pe când nici grecește nu știau, puteau cel puțin să se servească de marea literatură artistică și științifică a Italiei. Această măsură, și altele, nu ne dovedesc alta, decât că e mare nevoie să se scoată instrucția de sub regimul discrețiar de azi. Să se proceadă la o serie de studii, penru alcătuirea unei legi serioase și a unui reglement amănunțit, scoțându-se astfel Școala de sub domnia personală. & Bagi tg Csip Itala.—fi .1 Bani în Județe Duminecă, 25 Iunie (7 Iulie) 1889. a*- MÂNE, DUMINECA m 7 Ilustrații originale. — Un roman de mare sensație Mo. 49 al Universului literar, ce va apare mine, Duminecă, 25 Iunie cor., va fi o adevărata surpriză pentru cititori și atragem asupră’i deosebita lor atențiune. Actul No. extraordinar va cuprinde ilustrațiumi originale și anume: 1. înmormântarea lui M. Eminescu, desemn lucrat de d. Jiquidi ; — 2. Asasinul Ștefan Venescu autorul oribilei crime din Tabaci, înaintea curiei cu jurați;—3. Cinci ilustrațiuni originale privitore asemenea la crima îngrozitdre comisă de sus-numitul asasin. " De asemenea, terminându-se romanul Fiica Ocnașului ce se publică acum ca foileton în Universul, se va începe în Mp. 49 din Universul literar, publicarea unui nou foileton de mare sensațiune, care va deștepta desigur cel mai viu interes al cititorilor.—Acesta noua scriere, intitulată : Prințul Alexandru de Battenberg •»* Misterele Bulgariei roman dramatico-criminal din istoria cea mai nouă a peninsulei balcanice datorit penei unui ilustru scriitor, va fi continuată în foiletonul ziarului „Universul“ (cotidian) și în Universul literar. CALENDAR PE FILSC Ortodox Sâmbătă, 24 Iunie.— (ff) Nașterea sf. Ion Botezătorul. Cato 11 o Sâmbătă, 6 Iuliu.—Isaia. Sórele răsare la 4.25 . apune la 7,44. Efemeride 24 Iuniu 1648. — M. Corvin Huniade, regele Ungariei, se proclamă prin act public ca român. DIN FRANCIA respondența parte a „Universului“. Paris, 21 Iunie. Scandal imens. Lumea la noi stă încă subt puternica îcțiune provocată de cea din urmă manoperă a dușmanilor republicei, cari nu se sfiesc să recurgă la mijlocele cele mai neleale pentru a compromite și a ponegri pe republicani în ochii opiniunei publice. Doi agenți ai monarhiștilor, doi ziariști, d-nii Ivan de Woestyne și Arthur Meyer, au încercat să hotărască pe un bancher escroc, Jaques Meyer, să fabrice documente false cu ajutorul cărora să se potă acuza persone importante dintre republicani că sunt amestecate în tripofagii și’n afaceri financiare murdare. Asupra acestei încercări nedemne nu pate să eziste nici cea mai mică îndoială. La o perchiziție făcută la mama escrocului, s’au găsit documente cari dovedesc ezistența încercării. Intr’o scrisore către Jaques Meyer, d. Ivan de Woestyne îi cere să falsifice documentele cu dibăcie și-i promite bani și scăparea de pedepsá, „fie că ar veni regatul, imperiul sau bungismul“. D. Arthur Miyer a fost chiar de a vizitat pe bancher și l-a reînoit propunerile. Jaques Meyer n’a avut destul curaj să se vărsascâ acesta faptă mișeleacă. E curios că Arthur Meyer î-a spus între altele : — Ce vrei, dragă, așa e politica!.... încercările dușmanilor republice! n’au reușit, ei s’au dat de gol și astfel, în loc să facă rău republicanilor, și-au făcut rău lor înșile, căci au fost înfierați în fața opiniunii publice și protestările lor furiose nu pot nimic față cu dovezile pipăite. Scandalul la Cameră Această afacere scandaloasă a venit la baza camerei. Deputatul republican Pichon a făcut o interpelare asupra ei. In cursul răspunsului ce l’a dat ministrul justiției s’au produs mai multe incidente furtunase cari merită să fie cunoscute, pentru a se vedea la cextremitate sunt reduși adversarii republicei. Monarhiștii întrerupând mereu pe ministrul justiției, acesta î apostrofă, în special pe d. de Cassagnac. Atunci acesta strigă furios: ( aiul. regele Aurtembergului.—(Xeno pag. 8) Am spus că ai fost complicele lui Jacques Meyer și mențin ce-am spus ! Această injurie stârni o groaznică furtună. Somat de președinte să repete ce a spus, d. Cassagnac nu se sfii să zică . — Am spus că ministrul justiției a fost complicele acestui hoț și o mențin ! Cassagnac a fost expulzat din Cameră și cu el au plecat mai mulți monarhiști. Cu unanimitate de voturi s’a admis o moțiune care „indică disprețului public procedeurile unora din adversarii republice!“. Alt scandal Scandalurile se țin gârlă la noi. Așa, de pildă, se vorbește fórte mult în ore cari cercuri despre fuga dintr’un pension de călugărițe din provincie, a unei tinere fete, fiica unui bogat fabricant. Intr’o scrisoare lăsată, fata spune că iubește p’un tânăr sărac, că știe că tatăléu n’o să’i dea voie să-l ia de bărbat și că d’aceia preferă să fugă cu el în lume. Fabricantului l-a trecut furia și acum s’ar învoi la toate, numai să i se întorca fata, și el speră c’o s’o revadă, căci tinerii nu pot să aibă mulți bani la el ș’au să fie posițî să se arate , dar călugărițele nu se pot liniști de loc. Mă rog , le-a compromis reputația pensionului Brutus. întâmplări din țară Accident Un lucrător de la puțurile de păcură din Comuna Plodeni, județul Dâmbovița, ale d-lui Damian Dimitriu, domiciliat la Târgoviște, pe când aprindea țigara cu un chibrit în apropiere de gura puțului, s’a aprins puțul, arzând machina, sfori, putină, bârdac, etc., ce se aflau împrejur. Paguba causată se urcă la suma de lei 1.500. Trăsniți. Căzând pe teritoriul comunei Scorța din județul Gorj, plac cu furtună, locuitorul Ion Mimularu cu soția sa, aflându-se în luncă, s’au adăpostit sub o salcie, unde Ion Mămularu fiind lovit de trăsnet imediat a încetat din viață , iar femeea nefiind lovită a rămas contusionată și se crede a se însănătoși. Ploi torențiale Căzând ploie torențială cu grindină pe teritoriul comunelor Cordunu și Săbăoni, județul Roman au făcut următoarele stricăciuni în recoltele locuitorilor din acele comune, și anume : La comuna Cordunu, cătuna Simionești, 10 hectare păpușoi, 5 hectare orz, 12 hectare ovăz, 1 hectar grâu și ea fum. hectar cânepă, cari dau puțină speranță de îndreptare. La comuna SăbăoaniT, 7 hectare și 16 centrariî cânepă, în valoare de 1.600 lei. m Sinuciderea unei nebune Femeea Maria soția lui Ion Dabu, din