Universul, august 1889 (Anul 6, nr. 171-196)
1889-08-05 / nr. 175
Universul No 175 întâmplări din țară Lucrătorii Alexie Belovici, Nicolae Lazarovici, Maria Lazarovici și Ion Sandeu lăsând focul nestins în pădurea Boiștea- Boerească de pe teritoriul comunei Ivreni, județul Bacău, proprietate a d-lui general Catargiu, sau dus la Căiutz unde, între orele 1 și 2 p.m., vântul aruncând focul prin frunze a luat mai întâiu foc coliba lor și apoi să stânjeni lemne pentru doge și lemne pentru construcțiuni. Focul s’a localizat prin ajutorul locuitorilor. S a aprins și a ars cu desăvârșire casa a d-lui proprietar Ioan Paraschivescu, din cătunul Pupăza, comuna Frăsinetu, județul Ilfov, în care ședea mașinistul sud Carol. Focul a provenit din imprudența servitoarei mașinistului, care, ducându-se la bucătărie, să pună gaz într-o lampă, după ce a umplut-o, a aprins chibritul care a sărit în tinicheaua cu gaz. Tinicheaua făcând explozie s’a versat gazul în flăcări și a i aprins toată bucătăria și hainele de pe bucătăreasă, cauzând acesteia mai multe rănii grave. Bucătăreasa a fost trimisă în căutarea spitalului din orașul Oltenița. Prin ajutorul locuitorilor, s’au scos tóte lucrurile din casă. iunn Nenorocire Foc Fata Maria, fiica lui Gy. Dragomir, din , comuna Brebu, județul Prahova, pe când se întorcea de la câmp, unde dusese mâncare tatălui său, s’a împiedicat și a căzut !a jos spărgându-i se o sticlă ce avea în sin, care îi a tăiat pântecele, și din care accident după 3 ore a încetat din viață., , . Desperată Femeea Stanca, soția locuitorului Ionai 1 Cărabniță din comuna Jăvreni, județul Bacău, s’a strangulat între orele 10 și 10 dimineța, în o poiană de dinaintea bordeiului de locuință, dânsa era în virată de 43 ani. Bănuială asupra morței nu există.9 Strangulat . Caporalul Ioan Moraru, din jandarmii pedeștri, s’a strangulat în ziua de 1( August, pe la orele 4 dimineață, de am., copac ce era în ograda cazarmei. Causa, 1 se zice e pentru că a fost degradat. © Accident Locuitorul Nicolae Trofin din comuna Popeni, plasa Târg-Simila,(Roman) pe când, lucida alian d-.lui, Leonida Mihalceanu, proprietarul moșiei Popeai, călcând din imprudență pe valul batozei, ce treiera, în acea zi, l-a apucat piciorul drept și i ,l-a sfărâmat. Nenorocitul Trofin s-a transportat imediat în cura spitalului „Bârlad și Elena, Beldiman“, unde a murit în acea zi. Arsă cu petrol Mihalina Haiduchevici din Roman, înainte de 13 ani, a murit de combustie prim petroled, în ziua de 31 Iulie. O încercare de sinucidere Birjarul Vasile Bârgan, din orașul Roman, văzând că soția sa legitimă a aflat că el este în relații amorose cu o altă femei din vecinătate, a luat decisiune să i se otrăvească, dând un pahar cu apă în care erau mutate chibrituri. Poliția, aflând despre aceasta, a luat măsuri prin medicul comunal, așa încât amorezatul Bârgan a scăpat cu viață. Î Sinucidere Individul Anton Sasu, eșind din cura spitalului Florești, a intrat în casa locuitorului P. Antohi din acea comună, (Roman), și nefiind nimeni în ea, s-a sinucis cu o pușcă pe care a găsit-o pe pieptul sinucisului. Foc în arpașul-de-jos a isbucnit în Arpașul de jos foc cu atâta putere, încât aproape jumătate satul a ars. O mulțime de vite au perit în foc. Mulți oameni au fost răniți și 9 băieți au fost omorîți și arși. Focul a isbucnit din casa parohială. Isocomia pedepsită și să scrie din Berlin . Iată o mică întâmplare care trebue să servească de învățământ celor supuși pătimei lăcomiei. Servitoarea comerciantului W., din Limesstrasse, găsește pe masa din sufragerie ,o sticlă din care văzuse pe stăpânul ei bând în ajun. Ea duce repede sticla la gură și trage cu lăcomie un gât. Dar abia a înghițit și scăpă sticla din mână, scoțeind un țipăt sfișietor. In sticlă nu mai era vin, cum crezuse servitoarea, ci amoniac. Fata, din pricina lăcomiei, și-a pricinuit grave răni interne. FRANZ-IOSEF în GERMANIA Ni se scrie din Spandau : Cei doi împărați au sosit mai dimineață la 8 ore și jumătate și au fost salutați de tusturile fortăreței. Ei s-au urcat pe ea de la Galtow pentru a asista la manevrele ce au început la 9 ore. Timpul ce înfrumuseța și muulțimea era numeroasă. Manevrele au fost foarte strălucite. Suveranii le urmăriră cu foarte mare atențiuneale pe o înălțime, aproape de Gatow de unde dominau toate împrejurimile. Impli,ratul Franz Iosef era în uniforma prusianâ . S’a observat că artileria diviziei, care ocupa pi ‘zițiuni aproape de Gatow, s’a slujit de o iarbǎ care nu producea delo ® fum. Atacurile cavaleriei au fost de asemenea foarte interesante. Manevrele s’au sfârșit pe la araiazl. împăratul Wilhelm a făcut personal»omente observațiunile și criticile sale. Cei doi suverani au plecat în urma lași Berlin, unde au sosit pe la 2 orì. El s’au dus în trăsură la castel, unde împăratul Wilhelm a însoțit pe suveranul austriac în apartamentele sale. La 4 ore și juni. după amiazi, cei doi împărați, aclamați da mulțime, au plecat la Potsdam unde au sosit la 5 ore. Gara era bogat împodobită cu flori,, cu planta tropicale și cu drapele cu culorile austriace. Orașul era de asemenea într un mod strălucit parcaflat și împodobit cu covori și flori, împăratul Franz Iosef purta uniforma prusească și împăratul Wilhelm uniforma austriacă. O mulțime imensă formând gardul până la biserica Păcii, a aclamat cu entusiasm pe suverani. împăratul Franț- Iosef a depus o coroană măreață pe mormântul împăratului Frederic. Suveranii au vizitat în urmă lucrările de construcție ale noului Mausoleu. De acolo s-au dus la noul palat și au plecat la Babelsb arg, unde un prânz șt s’a oferit de către împărăteasa Augusta. La acest prâns au mai luat parte a principii gi principeale de Bismarck, conții de Moltke, Waldiersee, Kalnoky, Szpegyny, feldmareșalul Beck și suitele lor, aprope 69 de invitați, împărăteasa Augusta, care a salutat într’un mod cordial pe împăratul Austriei la Babelsberg, n’a asistat la prânz, dar a ținut cerc dupe masă. Suveranii au plecat la Berlin pe la opt ore seara. 1 Copil găsit Ni se scrie din comuna Mireni că locuitorul Gheorghe Călin a găsit un copil de sex masculin, aruncat într’un șanț lângă drum, și învelit cu niște sdrențe, pe care ’l-a luat depunendu 1 la primăria comumnei Mireni.m 2* Asaisimarea unui socru Ni se comunică din Presburg . O crimă oribilă s’a savurait ieri în Leva, în clasa tîmplarului M. Socrul acestuia venise să i-și ia fata, care se plângea de roü tratamert din partea soțului iei. Bătrînul det tiară c a reclamat autorităților. Se iscă o ceartă, în urma căreia tâmplarul sări asupra socrului seügi 1 ucise, dându în mai multe lovituri de cuțit. Tâmplarul a fost arestat, împreună cu două rude ale sale cari l-au ajutat în săvârșirea cricaci. Par icid și si nácidéra Nise so de dim Olmütr „ (Moravia). O drami i faMcoșătoare a emoționat zilele astea orășelul Mährisch,Neustadt. Tînerul Schmidt a tras cu pușca în bătrânul seu tată, ucigându-1 pe loc. Criminalul își trasească un glonț de revolver. Ucigași datată înaintea tribunalului din Arad s’a tractat zilele acesta proueaul lui Ignatie Milu și Costea Vintilă, pentru omor. Ignatie Mihu a fost acuzat că în tovărășie cu cumnatul său Vintilă și cu servitorul său Toader Bobodan, ar fi ucis pe tată său Moise Mihu. Din lipsa de dovezi, Ignatie a fost achitat. Vintilă a fost condamnat la închisoare pe viață pentru omor. Iar servitorul Borlodan, — luându-se în considerare că e tînăr și cam mărginit la un vits, —a fost condamnat la 15 ani închis oase». Aste oficiale . S’a aprobat înaintarea in corpul telegrafo-postal, după examenele ce au depus, următoarele persoane: La dasa de oficianți gradul I pe actualii oficianți gradul II: Gheorghe D. Lazar, Gărbea Zlamfir, Crăsnaru Ioan, Văsilescu Constantin, Popescu Dimitrie II, Balasie George, Creangă Vasile, Penescu Mihail, Marinescu Dimitrie I, Aslan Constantin, Basceama Simeon, Gheorghiu Botan, Iorganda Iimitrie, Tănăsescu Constantin I, Voinescu Dimitrie, Țăranu Andronic, Ionescu I Dimitrie II, Cardaș Smanoil și Muză Beteanu Constantin, S La < clasă de oficianți gradul II pe actualii oficiti gradul III: Madancovic, Vasile,, ^j^Hitrescu Atan&3Îe II, Teofan M2 ©t, Stescu Pandele, Seulescu Victor, Turtureanu Dimitrie, Boganu Dimitrie, Nana, Mihail, Stavrescu Andrei, Olteanui Ion, Bogliaco Romulus, Atanasescu George, Leontilon, Ambrosie Petre, Simionescu Simeon, Fotin Nicolae, Grecescu Niculae, Basarabescu Dimitrie, Constantineanu Filip, Ghețu George, Petca Ion, Constantinescu Ion I, Stavrescu Christea, Stariad, George, Marinescu Ion I, Cotescu Constantin, Mongescu Grigore, Bunescu 16 a, Dumitrovici George, Chesim H. Ion, Modreanu Dimitrie, Gheorghiu Zamfir, Stelorian Mihail, Tanasescu Scarlat, Tănăsescu Stefan, Dumitrescu B. Scarlat, Jilițulescu Enea, Stomniceanu Ion, Ioman Dimitrie, Ionescu Antaohe, Căpitanovici Victor, Doicescu Nicolae, Iliescu Gherasim,, Ștefănescu George II, Mihăescu Vasile, Neuman Friedrich, Bălcescu Nicolau, Grecescu Tiberie, Mateescu Ion II, Ianoliu Petre, Alexandrescu Grigore, Comarnescu Petre, Nițescu Constantin, Braadna George, Hagiescu Procopie, Irimescu Andrei, Popescu Ion II, Petrescu Ion III și Jijie Nicolae. D. C. Săvoiu, actualul director al târgului de rîmători de la Severin, s’a numit director al târgului de vite cornute, construit din nou la Constanța, iar d. Mihail Săvoiu, în funcțiunea de director al târgului de rîmători de la Severin, în locul dlui C. Săvoiu. O sinucidere pe scenă Corespondentul aosinx vienez ne comunică . O tragedie reală”, desfășurată pe scena unui mic teatru de comedii, e desigur un eveniment menit să producă mare sensație. Aseară, actrița Carolina Arthur-Schulz și-a curmat viața pe scena lui Fürsttheater din Prater, imediat după terminarea reprezentației. Se jucase o farsă, în care Carolina își ținuse rolul foarte tine. Cum se termină piesa ca ce duse la garderobă, se spălă, își puse pe umeri o mantilă și reveni pe scenă. Carolina se sfircită de cortină și aci își trase cu glonț dnept în inimă: moartea a fost instantaneu. Mobilul acestei stranii sinucideri e că an tal Carolinei se însurase în ziua aceea. Actrița aflise aceasta și, cu toate astea, își jucase rolul în farsă până la sfirșit. BOULANGER OSÂNDIT (Prin fir telegrafic) înalta curte de justiție, în audiența *& da dimineața, a declarat pe d-nii Dîlfin. §i Rochefort complici de atentat Ea a ascis prin 100 voturi contra SFT, că faptele ce s’au întâmplat în Decembre 18&7- cu ocazia crizei presidețiale- nu constituesc un atentat. In urmă s’a abordat cestiunea concesiunii. Generalul Campenon a susținut că în această privință faptele sunt perfect stabilite. D-nii Roger și Motrgaine,din partea lor, au susținut că aceste fapte nu sunt de competința înaltei nurți și că atârnă de un consiliu de războiri. După amiazi, înalta curte a declarat pe Boulanger culpabil de deturnare gi sustragere de bani publici și a respins circumstanțele atenuante. Apoi a pronunțat în contra generalului Boulanger, Dillon și Rochefort pedeapsa deportării într’o incintă întărită. Audiența secretă a fost suspendată pentru redactarea toriului sentinței ce s’a votat. In audiența publica ce a urmat, președintele înaltei curți a dat citire unei sentințe lungi care osândește pe generalul Boulanger și pe Dylon și Rochefort la deportare într-o incintă întărită și la cheltueli. Inaintee de deschiderea ședinței de după amiazi, senatul a decis să ceară de la guvern să facă să se respectase decisia înaltei curți el a atras atenția guvernului asupra gravității absenței a câtorva miniștri f.Ei a cerut să se ia măsuri în privința funcționarilor compromiși în propaganda bulangista. "Sinucidere cu dinamita. O fițerul de pionieri Ottocar Orsoni Zăffaulx, din Sillein (Austria), s’a sinucis în tr'fiu chip cu desăvârșire original. El și-a așezat un cartuș de dinamită pie cap, nesând firul aprinzelor în regiunea inimei. Cadavrul nenorocitului e cu totul desfigurat. Știri prin poșta Consiliul federal elvețian a interzis ținerea congresului socialiștilor germani, care era să aibă loc la Lucerna sub președința deputaților Bebel și Liebknecht * * * Instrucția marei escrocherii din Temișoara — afacerea Farcag — a descoperit mijlocul prin care copilița Margherita a tras numerile pregătite. S’au făcut experiențe cari au reușit foarte bine. * 4 % La Paris, ministrul poștelor din Persia Mirga Mattaleb a fost primit în loja francmazonică Marele Orient. Ministrul a promis se înființeze în Per- Sâmbătă, 5> (17) August 188 sia o lojă care va fi afiliată Marelui rient. La tresa, în apropiere de Lina; (Atria), pe timpul unei furtuni, s’a restit pe Dunăre o luntre în care se afla tată cu cinci copii. Toți copiii s’au înecat. A scăpatul mai tatăl. ¤ Dramele justiției Ni se scrie din Viena . O înfiorătoare dramă s’a desfășurat ffeîe astea subt ochii tribunalului din Za. Tînerul Glocke era acuzat că visul și amenințase grav pe consilierul corni Wanko din comuna sa. Tribunalul condamnă pe Glocke î luni închisoare. Auzind sentința, nim se făcu palid și, înainte ca cineva să putut opri, alergă la fereastră și sări capul în j jos în stradă. Tribunalul e stalat la al doilea eiagiu. Gând îngroziții membri ai tribune și gend&mii ajunseră in stradă, găsim Glocke oribil stâlcit și mort. Curier judiciar Un proces american pieaat Un proces din cele mai nostime se de că acum înaintea instanțelor judeciloșii din New-York. Iată causa procesului : Niște fabricanți de hârtie deig cari au firma V. Duca et. C. desfac a fa lor intr’un mod atât de repede § cantități atât de mari că nici s’a mai menit una ca asta. Și știți de ch-’^Ntru că pe învelitoarea ei au pus porti unei artiste dintre Cele mai frumoase Americei, a d-goarei Grația Wanda. Atâta lucru nu ar fi supărat poate artistă, dar ea spune că fabricanții nu pus pa poșă decât capul, restul trup este făcut după fantasie. Și cel puțin de l’ar fi făcut cum se de , dacă ar fi pus pe el și haine, nu de o palmă. Nu, fabricanții au avut tezanța d a nu’l pune pe corp de cât i pantalonași atât de subțiri și transpar încât ea desigur nici în bae n’ări curagiul să intre cu ei. Lucrul acesta n’a putut a-i sufere asta și de aceea a dat în judecată fabricanți cerând ca el afară dedeapsa ce li se cuvine pentru că, făcut o desonoare, să mai fie cos-datn și la o amendă de 10.000 dolari. Avocatul fabricanților a obiectat în ma instanță judecătorească următoar Chipurile de pe învelitoarele hârtiei sunt ale doaiei Grația, și chiar de nu poate să se simtă ofensată de cai sunt și alte artista puse,în adevăr au felul acesta date în vileag toate r^jii din America) , roagă pe judecator atinge cererea d goareli. Le vedem însă ce vor zicgi cele instanțe. Lumea americană așteaptă, cu interes, sfârșitul acestui proces,, de ea dacă fabricanții vor fi condamnați, tgur că are să le intenteze proceseilalte artiste, și asfefel ei vor fi cântați la sume atât de mari, încât de le va trece pofta, de a mai vinde cu poze. Călugări Madití k Macedon! Ni se scrie din Constatatinopol. Acum trei luni, patru bandiți din toria — trei femei îmbrăcate bărb și un călugăr din monastirea Cerilo veniră la Vlaho-Clisura și năvăliră în casa locuitorului sârb Simon Cottum. Acesta fu legat, dus la Casta ascuns în casa unui preot grec o vecină cu cazarma jandarmeriei. Cu legați, cu urechile astupate cu bui cu mânile legate la spate, Nium fu închis într’un dulap, de unde era numai la vremea mâncării. Călugăr al Landei, care nu era altul decât Foița. „Tisi.lTreznaia.1>Tit<. 39 Prințul Alexandru DE BATTENBERG SAU MISTERELE BULGARE. Roman dramatici-criminal de mare sensație . O viață aventuroasă Nimeni nu le ieșise în cale. Sera era frumosa. Aerul curat se suflă în față niște mirosuri balsamice. El o conduse sub scutul întunericului prin grădină, a cărei ușă era însă la care avea cheia, și de acieșiră amândoui p. Acolo aștepta deja trăsura. Pe capră ședea vizitiul și lângă acesta un fecior. Alexandru sta rezemat de trăsură, căuta să străbată întunerecul cu ochii și trăgea cu urechia la orice zgomot. Atunci îi vezu pe amândoui venind. El merse întru întâmpinarea lor, apucă pe d-na Maiberg de amândouă mâinile, se uită la ea cu ochi umezi de Lacrămi și pronunță numai acest cuvânt: — Mamă! Insă inima lui se afla totu în acest mic și drag cuvânt. Ochii ei și zîmbetu’i duios îi mulțumiră. Lui ’i aparținea din momentul acela sufletul ei. Ea ’și rezemă capul de umerii lui, plină de încredere. Feciorul sărise jos de pa capră voind s’o ia în brațe și a o urca în trăsură, dar Alexandru nu’l lăsă și făcu singur acest serviciu bolnavei, acoperind’o binecuvenințe așezând’o psea lângă dânsul. Și acum porniră. Niklas se uită câtva după trăsură, cu ochii împăienjenați; pe urmă se întoarse îndărăt. Se părea că nimeni nu observase, absența lui și fuga bolnavei. Petronella ședea încă în bucătărie la șezătoare cu fetele cărora Uzi povestea niște basme însorătoare. El știa, că înainte de culcare el va mai intra, oi dată în camera bolnavei și că atunci «a va descoperi fuga Măriei Maiberg." O oră după aceia,, glasul cicălitor al Petronella resună în caste!. — Săriți, săriți! striga ea, — bolnava a fugit și doctorul Paix e întins jos mort. Servitorii, cari tocmai voiau atunci să se culce, alergată curioși într’acolo, și rămaseră îndemonul vezend patul deșert și pe doctorul întins jos nemișcat. La toți le era groază să se atingă de el, numai Patronallei nu’ fu nici de cum frică. împrejuram că Intâia dispăruse Feodora și acum bolnava, și amândouă într’un chip de o potrivă tainic, apoi mortea doctorului fură un subiect bine venit pentru curiosiatea și limbuția slugilor. Niklas auzit și ei strigătul de alarmă dat de Petronella, dar nu se mișcase din pat. — Dacă doctorul Paix e mort, eu nu pot doară să-l aviez, și de ar putea chiar să fac acesta minune tot n’aș face-o, bineînțeles,—mormăiel și îndată adormi după aceea. Bunul Niklas nu simția nici o mustrare de cuget pentru fapta sa, care trebuia să fi stins viața mizerabilului doctor. XI FEODORA Feodora se trezi încetul cu încetul. I se părea că se află îmbuimăcită de un vis greu. Aerul necurat și înăbușitor ce inspira îi măria și mai mult groza și spaima. In cele din urmă își veni cu totul în fire, dându-și deplin seamă despre cele întâmplate cu densa, își aduse aminte de teribila îmbrățișare din urmă și era uimită de a se simți liberă. Dar membrele o dureau ca și când ar fi fost supusă la tortura pe roată. Pipăi cu mâinile în jurul: mortul presupus dispăruse, ea se afla singură în ladă. O nouă minune înfiorătoare, căci nu-și putea explica lucrul într’un chip firesc. Mai intâiu își concentră ideile asupra punctului acesta : să iasă din lada în care era închisă. Se sculă cu băgare de și dete brânci capacului cu spatele. Capacul cedă. Ea respiră, ușurată. Cu oarecari silințe isbuti să înlăt tot capacul și atunci eși din ladă. Când se apucase odinioare să s lada, pusese lumânarea jos pe de apa nu se stinsese încă, dar se conB de tot, încât acum nu mai ardea de muc Judecând după aceasta, trebui stat ca vre-o cinci ceasuri în ladă Luă mucul de lumînare și lumini morul lăzei pentru a cerceta cum stea explica în mod natural acea plare enigmatică. O groază nespusă o cuprinse de strângendu’i inima și holbându’i oc gura în formă de momâie zăcea iar întinsă ca un mort. Ea scoase un țipăt, trînti iute ei și sări în lături, scăpând din morminarea, care se stinse. De jur împrejur noapte, întunerie Va uri