Universul, august 1889 (Anul 6, nr. 171-196)

1889-08-05 / nr. 175

Universul No 175 întâmplări din țară Lucrătorii Alexie Belovici, Nicolae La­­zarovici, Maria Lazarovici și Ion Sand­eu lăsând focul nestins în pădurea Boiștea- Boerească de pe teritoriul comunei Ivreni, județul Bacău, proprietate a d-lui general Catargiu, sau dus la Căiutz unde, între orele 1 și 2 p.m., vântul aruncând focul prin frunze a luat mai întâiu foc coliba lor și apoi­­ să stânjeni lemne pentru doge și lemne pentru construcțiuni. Focul s’a localizat prin ajutorul locuitorilor. S a aprins și a ars cu desăvârșire casa a d-lui proprietar Ioan Paraschivescu, din­­ cătunul Pupăza, comuna Frăsinetu, jude­țul Ilfov, în care ședea mașinistul sud Carol. Focul a provenit din imprudența servi­toarei mașinistului, care, ducându-se la bu­cătărie, să pună gaz într-o lampă, după ce a umplut-o, a aprins chibritul care a sărit în tinicheaua cu gaz. Tinicheaua făcând explozie s’a versat gazul în flăcări și a i aprins toată bucătăria și hainele de pe bu­­­­cătăreasă, cauzând acesteia mai multe răni­i grave. Bucătăreasa a fost trimisă în cău­tarea spitalului din orașul Oltenița.­­ Prin ajutorul locuitorilor, s’au scos tóte lucrurile din casă. i­un­n Nenorocire Foc Fata Maria, fiica lui Gy. Drago­mir, din , comuna Brebu, județul Prahova, pe când­ se întorcea de la câmp, unde dusese mân­­­­care tatălui său, s’a împiedicat și a căzut !­a jos spărgându-i se o sticlă ce avea în sin,­­ care îi a tăiat pântecele, și din care ac­cident după 3 ore a încetat din viață., , . Desperată Femeea Stanca, soția locuitorului Ionai 1 Cărabniță din comuna Jăvreni, județul Bacău, s’a strangulat între orele 10 și 10­­ dimineța, în o poiană de dinaintea bor­­­­deiului de locuință, dânsa era în virată­­ de 43 ani. Bănuială asupra morței nu­­ există.9 Strangulat . Caporalul Ioan Moraru, din jandarmii­­ pedeștri, s’a strangulat în ziua de 1( August, pe la orele 4 dimineață, de am., copac ce era în ograda cazarmei. Causa, 1 se zice­ e pentru că a fost degradat. © Accident Locuitorul Nicolae Trofin din comuna Popeni, plasa Târg-Simila,(Roman) pe când, lucid­a alia­n d-.lui, Leonida Mihalceanu, proprietarul moșiei Popeai, călcând din imprudență pe valul batozei, ce treiera, în acea zi, l-a apucat piciorul drept și i ,l-a sfărâmat. Nenorocitul Trofin s-a transportat ime­­diat în cura spitalului „Bârlad și Elena, Beldiman“, unde a murit în acea zi. Arsă cu petrol Mihalina Haiduchevici din Roman, în­a­­inte de 13 ani, a murit de combustie prim petroled, în ziua de 31 Iulie. O încercare de sinucidere Birjarul Vasile Bârgan, din orașul Ro­man, văzând că soția sa legitimă a aflat că el este în relații amorose cu o altă fe­mei din vecinătate, a luat decisiune să i se otrăvească, dând un pahar cu apă în care erau mutate chibrituri. Poliția, aflând despre aceasta, a luat măsuri prin medi­cul comunal, așa încât amorezatul Bârgan a scăpat cu viață. Î Sinucidere Individul Anton Sasu, eșind din cura spitalului Florești, a intrat în casa locui­torului P. Antohi din acea comună, (Ro­man), și nefiind nimeni în ea, s-a sinucis cu o pușcă pe care a găsit-o pe pieptul sinucisului. Foc în arpașul-de-jos a isbucnit în Arpașul de­ jos foc cu a­­tâta putere, încât aproape jumătate satul a ars. O mulțime de vite au perit în foc. Mulți oameni au fost răniți și 9 băieți au fost omorîți și arși. Focul a isbucnit din casa paroh­ială. Isocomia pedepsită și să scrie din Berlin . Iată o mică întâmplare care trebue să servească de învățământ celor supuși pă­tim­ei lăcomiei. S­ervitoarea comerciantului W., din Li­mes­strasse, găsește pe masa din sufrage­rie ,o sticlă din care văzuse pe stăpânul ei b­ând în ajun. Ea duce repede sticla la gură și trage cu lăcomie un gât. Dar a­­bia a înghițit și scăpă sticla din mână, scoței­nd un țipăt sfișietor. In sticlă nu mai era vi­n, cum crezuse servitoarea, ci amo­niac. Fata, din pricina lăcomiei, și-a pri­cinuit grave răni interne. FRANZ-IOSEF în GERMANIA Ni se scrie din Spandau : Cei doi împărați au sosit mai dimineață la 8 ore și jumătate și au fost salutați de tusturile fortăreței. Ei s-au urcat pe ea de la Galtow pentru a asista la manevrele ce au început la 9 ore. Timpul ce înfrumuseța și muulțimea era nume­roasă. Manevrele au fost foarte strălucite. Su­verani­i le urmăriră cu foarte mare aten­­țiune­a­le pe o înălțime, aproape de Gatow de und­e dominau toate împrejurimile. Imp­li,­ratul Franz Iosef era în uniforma prusianâ . S’a ob­servat că artileria diviziei, care ocupa pi ‘zițiuni aproape de Gatow, s’a slu­jit de o­­ iarbǎ care nu produ­cea de­lo ®­­ fum.­­ Atacurile cavaleriei au­­ fost de aseme­­­­nea foarte interesante. Manevrele s’au sfârșit pe la araiazl. împăratul Wilhelm a făcut personal»o­­mente observațiunile și criticile sale. Cei doi suverani au plecat în urma lași Berlin, unde au sosit pe la 2­­ orì.­­ El s’a­u dus în trăsură la castel, unde­ împăratul Wilhelm a însoțit pe suveranul­­ austriac în apartamentele sale. La 4 ore și juni. d­upă amiazi, cei doi împărați, aclamați da mulțime, au plecat la Potsdam unde au­ sosit la 5 ore. Gara era bogat împodobită cu flori,, cu planta tropicale­­ și cu drapele cu cu­lorile austriace. Orașul era de as­emenea într un mod strălucit parcaflat și împodobit cu covori și flori, împăratul Franz Iosef­ purta uniforma prusească și împăra­tul Wilhelm uniforma austriacă. O mulțime imens­ă formând gardul până la biserica Păcii, a aclamat cu entusiasm pe suverani. împăratul Franț- Iosef­ a depus o co­roană măreață pe mormântul împăratului Frederic. Suveranii au vizitat în urmă lucră­rile de construcție ale noului Mausoleu.­­ De acolo s-au d­­us la noul palat și au plecat la Babelsb­ arg, unde un prânz șt s’a­ oferit de către îm­­păr­ăteasa Augusta. La acest prâns au mai luat parte a prin­cipii gi principe­­ale de Bismarck, conții de Moltke, Waldi­ersee, Kalnoky, Szpegyny, feld­mareșalul B­eck și suitele lor­, aprope 69 de invitați, împărăteasa Augusta, care a salutat în­­tr’un mod cordial pe împăratul Austriei la Babelsberg, n’a asistat la prânz, dar a ținut cerc dupe masă. Suveranii au plecat la Berlin pe la opt ore seara. 1 Copil găsit Ni se scrie din comuna Mireni că locui­torul Gheorghe Călin a găsit un copil de sex masculin, aruncat într’un șanț lângă drum, și învelit cu niște sdrențe, pe care ’l-a luat depunendu 1 la primăria comumnei Mireni.m­ ­ 2* Asaisimarea unui socru Ni se comunică din Presburg . O crim­ă oribilă s’a savurait ieri în Le­va, în cl­asa tîmplarului M. Socrul acestuia venise să i-și ia fata, care se plângea de roü trata­mert din partea soțului iei. Bă­­trînul det tiară c a reclamat autorităților. Se iscă o ceartă, în urma căreia tâm­plarul săr­i asupra socrului seü­gi 1 ucise, dându î­n mai multe lovituri de cuțit. Tâmplarul a fost arestat, împreună cu două rude ale sale cari l-au ajutat în să­vârșirea c­ricaci. Par icid și si nácidéra Ni­se so de dim Olmütr „ (Moravia). O drami i faMcoșătoare a emoționat zi­lele astea orășelul Mährisch,Neustadt. Tînerul Schmidt a tras cu pușca­ în bă­trânul seu tată, ucigându-1 pe loc. Crimina­lul își trase­ască un glonț­ de revolver. Ucigași da­tată înaintea tribunalul­ui din Arad s’a trac­­­­tat zilele acesta proueaul lui Ignatie Milu­­ și Costea Vintilă, pen­tru omor. Ignatie Mihu a fost acuzat că în tovărășie cu cumna­tul său Vintilă și cu servitorul său Toa­­der Bob­odan, ar fi ucis pe tată său Moi­se Mihu. Din lipsa de dovezi, Ignatie a fost achitat. Vintilă a fost condamnat la în­chisoare pe viață pentru omor. Iar ser­vitorul Borlodan, —­ luându-se în cons­ide­­rare că e tînăr și cam mărginit la un vits, —a fost condamnat la 15­ ani închis oase». Aste­ oficiale . S’a aprobat înaintarea in corpul te­­legrafo-po­­stal, după examenele ce au de­pus, urmă­­toarele persoane: La d­asa de oficianți gradul I pe actua­lii ofician­ți gradul II: Gheorghe D. Lazar,­ Gărbea Zlamfir, Crăsnaru Ioan, Văsilescu Constanti­n, Popescu Dimitrie II, Balasie George, Creangă Vasile, Penescu Mihail,­ Marinesc­u Dimitrie I, Aslan Constantin, Basceama Simeon, Gheorghiu Botan, Ior­­ganda I­imitrie, Tănăsescu Constantin I,­ Voinescu Dimitrie, Țăranu Andronic, Io­­nescu I Dimitrie II, Cardaș Smanoil și Mu­­ză Betean­u Constantin, S La < clasă de oficianți gradul II pe ac­tualii­­ oficiti gradul III: Madancovic, Vasile,, ^j^Hitrescu Atan&3Îe II, Teof­an M2 ©­t, Stescu Pandele, Seulescu Vic­tor, T­­urtureanu Dimitrie, Boganu Dimi­trie, Nana, Mihail, Stavrescu Andrei, Ol­­teanu­i Ion, Bogliaco Romulus, Atanasescu Geor­ge, Leonti­lon, Ambrosie Petre, Si­­mion­­escu Simeon, Fotin Nicolae, Grecescu Nicu­­lae, Basarabescu Dimitrie, Constanti­­nea­nu Filip, Ghețu George, Petca Ion, Con­­stantinescu Ion I, Stavrescu Christea, Sta­riad, George, Marinescu Ion I, Cotescu Co­nstantin, Mongescu Grigore, Bunescu 16­ a, Dumitrovici George, Chesim H. Ion, M­odreanu Dimitrie, Gheorghiu Zamfir, S­­telorian Mihail, Tanasescu Scarlat, Tă­n­­ăsescu Stefan, Dumitrescu B. Scarlat, Jilițulescu Enea, Stomniceanu Ion, Iom­an Dimitrie, Ionescu An­ta­ohe, Căpitanovici Victor, Doicescu Nicolae, Iliescu Ghera­­sim,, Ștefănescu George II, Mihăescu Va­­sile, Neuman Friedrich, Bălcescu Nicolau, Grecescu Tiberie, Mateescu Ion II, Iano­­­liu Petre, Alexandrescu Grigore, Comar­­nescu Petre, Nițescu Constantin, Braadna George, Hagiescu Procopie, Irimesc­u An­drei, Popescu Ion II, Petrescu Ion III și Jijie Nicolae.­­ D. C. Săvoiu, actualul director al târ­gului de rîmători de la Severin, s’a nu­mit director al târgului de vite cornute, construit din nou la Constanța, iar d. Mi­hail Săvoiu, în funcțiunea de director al târgului de rîmători de la Severin, în lo­cul d­lui C. Săvoiu. O sinucidere pe­ scenă Corespondentul aosinx vienez ne co­munică . O­ tragedie reală”, desfășurată pe scena unui mic teatru d­e­ comedii, e de­sigur un eveniment menit să­ producă mare sensație. Aseară, actrița­­ Carolina Arthur-Schulz și-a curmat viața p­e scena lui Fürsttheater din Pr­ater, imediat după terminarea re­prezentației. Se jucase o farsă­,­ în care Carolina își ținuse rolul foarte­­ tine. Cum se termină piesa ca ce duse la garderobă, se spălă, își puse pe umeri o mantilă și reveni pe sce­nă. Carolina se sfircită de cortină și aci își trase cu glonț dnept în inimă: moartea a fost instantaneu. Mobilul acestei stranii sinucideri e că an tal Carolinei se însurase în ziua a­­ceea. Actrița afl­ise aceasta și, cu toate astea, își jucase rolul în farsă până la sfirșit. BOULANGER OSÂNDIT (Prin fir telegrafic) înalta curte de­ justiție, în audiența *& da dimineața, a declarat pe d-nii D­îlfin. §i Rochefort compli­ci de atentat Ea a as­­cis prin 100 voturi contr­a SFT, că faptele ce s’au întâmplat în Decembre 18&7- cu ocazia crizei presidețiale- nu constituesc un atentat. In urmă s’a abordat cestiunea conce­siunii. Generalul Campenon­ a susținut că în această privință faptele sunt perfect sta­­bilite. D-nii Roger și Motrgaine,din­ partea lor, au susținut că aceste fapte nu sunt de competința înaltei nurți și că atârnă de un consiliu de război­ri. După amiazi, înalta curte a declarat pe Boulanger culpabil de deturnare gi­ sus­tragere de bani publici și a respins cir­cumstanțele atenuante. Apoi a pronunțat în contra generalului Boulanger, Dillon și Rochefort pedeapsa deportării într’o incintă întărită. Audiența secretă a fost suspendată pen­tru redactarea toriul­ui sentinței ce s’a votat. In audiența publica ce a urm­at, pre­ședintele înaltei curți a dat citire unei sentințe lungi care osândește pe generalul Boulanger și pe Dylon și Rochefort la de­portare în­tr-o incintă întărită și la chel­­tueli. Inaintee de deschiderea ședinței de după amiazi, senatul a decis să ceară de la guvern să facă să se respectase decisia înaltei­­ curți el a atras atenția guvernului asupra gravității absenței a câtor­va mi­niștri f.Ei a cerut să se ia măsuri în pri­vința­­ funcționarilor compromiși în pro­­pagan­da bulangista. "Sinucidere cu dinamita. O­­ fițerul de pionieri Ottocar Orsoni Zăf­­faulx, din Sillein (Austria), s’a sinucis în­ tr'fiu chip cu desăvârșire original. El și-a așezat un cartuș de dinamită pi­e cap, nesând firul aprinzelor în regiu­nea inimei. Cadavrul nenorocitului e cu totul des­­f­igurat. Știri prin poșta Consiliul federal elvețian a interzis ți­nerea congresului socialiștilor germani, care era să aibă loc la Lucerna sub p­re­ședința deputaților Bebel și Liebknecht * * * Instrucția marei escrocherii din Temi­­șoara —­ afacerea Farcag — a descoperit mijlocul prin care copilița Margherita a tras numerile pregătite. S’au făcut experiențe cari au reușit foarte bine. * 4 % La Paris, ministrul poștelor din Persia Mirga Mattaleb a fost primit în loja franc­­mazonică Marele Orient. Ministrul a promis se înființeze în Per- Sâmbătă, 5> (17) Augus­t 188 sia o lojă care va fi afiliată Ma­relui rient. La tresa, în apropiere de Lina; (A­tria), pe timpul unei furtuni, s’a restit pe Dunăre o­ luntre în care se afla tată cu­ cinci copii. Toți copiii s’au înecat. A scăpatul mai tatăl. ¤ Dramele justiției Ni se scrie din Viena . O înfiorătoare dramă s’a desfășurat ffeîe astea subt ochii tribunalului din Za. Tînerul Glocke era acuzat că visul­ și amenințase grav pe consilierul corni Wanko din comuna sa. Tribunalul­ condamnă pe Glocke î luni închisoare. Auzind sentința, nim­ se făcu palid și, înainte ca cine­va să putut opri, alergă la fereastră și sări capul în j jos în stradă. Tribunalul e stalat la al doilea eiagiu. Gând îngroziții membri ai tribune­­ și gend&mii ajunseră in stradă, găsim­ Glocke oribil stâlcit și mort. Curier judiciar Un proces american pieaat Un proces din cele mai nostime se de că acum înaintea instanțelor judeci­loșii din New-York. Iată causa procesului : Niște fabricanți de hârtie de­­­ig cari au­ firma V. Duca et. C. desfac a fa lor intr’un mod atât de repede § cantități atât de mari că nici s’a mai menit una ca asta. Și știți de ch-’^N­tru că pe învelitoarea ei au pus porti unei artiste dintre Cele mai frumoase Americei, a d-goarei Grația Wanda. Atâta lucru nu ar fi supărat poate artistă, dar ea spune că fabricanții nu pus pa poșă de­cât capul, restul trup este făcut după fantasie. Și cel puțin de l’ar fi făcut cum se de , dacă ar fi pus pe el și haine, nu de o palmă. Nu, fabricanții au avut tezanța d a nu’l pune pe corp­ de cât i pantalonași atât de subțiri și transpar în­cât ea de­sigur nici în bae n’ăr­i curagiul să intre cu ei. Lucrul acesta n’a putut a­-i sufere a­sta și de aceea a dat în jude­cată fabricanți cerând ca el afară de­deapsa ce li se cuvine pentru că, făcut o desonoare, să mai fie cos-datn și la o amendă de 10.000 dolari. Avocatul fabricanților a obiectat în ma instanță judecătorească următoar Chipurile de pe învelitoarele hârtiei sunt ale d­­oaiei Grația, și chiar de nu poate să se simtă ofensată de cai sunt și alte artista puse,­­în adevăr au felul acesta date în vileag toate r^jii din America) , roagă pe jude­cator a­tinge cererea d goareli. Le vedem însă ce vor zic­­­gi cele instanțe. Lumea americană­ așteaptă, cu in­teres, sfârșitul acestui proces,, de ea dacă fabricanții vor fi condamnați, t­gur că are să le intenteze proces­ei­lalte artiste, și asfefel ei vor fi­ cân­tați la sume atât de mari, încât de le va trece pofta, de a mai vinde cu poze. Călugări Madití k Macedon! Ni se scrie din Constatatinopol. Acum trei luni, patru bandiți din toria — trei femei îmbrăcate bărb și un călugăr din monastirea Cerilo veniră la Vlaho-Clisura și năvăliră­­ în casa locuitorului sârb Simon Cott­­um. Acesta fu legat, dus la Casta ascuns în casa unui preot grec o vecină cu cazarma jandarmeriei. Cu legați, cu urechile astupate cu bui cu mânile legate la spate, Nium fu închis într’un dulap, de unde era numai la vremea mâncării. Călugăr al Landei, care nu era altul decât Foița. „Tisi.lTreznai­a.1>Tit<. 39 Prințul Alexandru DE BATTENBERG SAU MISTERELE BULGARE. Roman dramatici­-criminal de mare sensație . O viață aventuroasă Nimeni nu le ieșise în cale. Sera era frumosa. Aerul curat se suflă în față niște mirosuri balsamice. El o conduse sub scutul întunericului prin grădină, a cărei ușă era însă la care avea cheia, și de aci­eșiră amândoui p. Acolo aștepta deja trăsura. Pe capră șe­dea vizitiul și lângă acesta un fecior. A­­lexandru sta rezemat de trăsură, căuta să străbată întunerecul cu ochii și trăgea cu urechia la ori­ce zgomot. Atunci îi vezu pe amândoui venind. El merse întru întâmpinarea lor, apucă pe d-na Maiberg de amândouă mâinile, se uită la ea cu ochi umezi de Lacrămi și pro­nunță numai acest cuvânt: —­ Mamă! Insă inima lui se afla totu în acest mic și drag cuvânt. Ochii ei și zîmbetu’i duios îi mulțumiră. Lui ’i aparținea din momentul acela su­fletul ei. Ea ’și rezemă capul de umerii lui, pli­nă de încredere. Feciorul sărise jos de pa capră voind s’o ia în brațe și a o urca în trăsură, dar Alexandru nu’l lăsă și făcu singur acest serviciu bolnavei, acoperind’o bine­cuve­­nințe așezând’o ps­ea lângă dânsul. Și acum porniră. Niklas se uită cât­va după trăsură, cu ochii împăienjenați; pe urmă se întoarse îndărăt. Se părea că nimeni nu observase, ab­sența lui și fuga bolnavei. Petronella ședea încă în­ bucătărie la șezătoare cu fetele cărora Uzi povestea niște basme însorătoare. El știa, că înainte de culcare el va mai intra, oi dată în camera bolnavei și că atunci «a va descoperi fuga Măriei Maiberg." O oră după aceia,, glasul cicălitor al Petronella resună în caste!. — Săriți, săriți! striga ea, — bolnava a fugit și doctorul Paix e întins jos mort. Servitorii, cari tocmai voiau atunci să se culce, alergat­ă curioși într’acolo, și ră­maseră înd­emonu­l vezend patul deșert și pe doctorul întins jos nemișcat. La toți le era groază să se atingă de el, numai Patronallei nu’­ fu nici de cum frică. împrejuram că Intâia dispăruse Feo­dora și acum bolnava, și amândouă în­tr’un chip de o potrivă tainic, apoi mor­tea doctorului fură un subiect bine venit pentru curiosiatea și limbuția slugilor. Niklas auzit și ei strigătul de alarmă dat de Petronella, dar nu se mișcase din pat. — Dacă doctorul Paix e mort, eu nu pot doară să-l aviez, și de ar putea chiar să fac acesta minune tot n’aș face-o, bine­înțeles,—mormăi­el și îndată adormi după aceea. Bunul Niklas nu simția nici o mustrare de cuget pentru fapta sa, care trebuia să fi stins viața mizerabilului doctor. XI FEODORA Feodora se trezi încetul cu încetul. I se părea că se află îmbuimăcită de un vis greu. Aerul necurat și înăbușitor ce in­spira îi măria și mai mult groza și spaima. In cele din urmă își veni cu totul în fire, dându-și deplin seamă despre cele întâm­plate cu densa, își aduse aminte de teribila îmbrățișare din urmă și era uimită de a se simți li­beră. Dar membrele o dureau ca și când ar fi fost supusă la tortura pe roată. Pipăi cu mâinile în jur­ul: mortul presupus dispă­ruse, ea se afla singură în ladă. O nouă minune înfiorătoare, căci nu-și putea ex­­plica lucrul într’un chip firesc. Mai intâiu își concentră ideile asupra punctului acesta : să iasă din lada în care era închisă. Se sculă cu băgare de și dete brânci capacului cu spatele. Capacul cedă. Ea respiră, ușurată. Cu oare­cari silințe isbuti să înlăt tot capacul și atunci eși din ladă. Când se apucase odinioare să s lada, pusese lumânarea jos pe de a­pa nu se stinsese încă, dar se conB de tot, încât acum nu mai ardea de muc Judecând după aceasta, treb­ui stat ca vre-o cinci ceasuri în ladă Luă mucul de lumînare și lumini m­orul lăzei pentru a cerceta cum s­tea explica în mod natural acea plare enigmatică. O groază nespusă o cuprinse de­­ strângendu’i inima și holbându’i oc­ gura în formă de momâie zăcea iar întinsă ca un mort. Ea scoase un țipăt, trînti iute ei și sări în lături, scăpând din mor­minarea, care se stinse. De jur împrejur noapte, întunerie­ ­ Va uri

Next