Universul, august 1889 (Anul 6, nr. 171-196)

1889-08-05 / nr. 175

Issa) VI.—No. 175 Rezultațu­­ alegerilor de ieri .-Marele foc din Arpașu­l-de-jos (morți și răniți).-Pregătirile de rezbel din Bulgaria, Boulanger osândit, - Călugări bandiți în Macedonia. - O sinucidere pe scenă._________ CAIMDAR 1889 ORTODO­X Vineri, 4 August.—­­ Sfinții 6 coconi din 1 Efos. CATOLIC Vineri, 16 August.— Roch. Sarele răsare la 5. 3, apune la 7. EFEMERIDE 4/August 1812. — Ocuparea tronurilor ro­mâne de Galinaaeh și Caragea. § Ulmin­iia Ceph­alăa---fil­iam In Județe Bucuresci, 4 August In fiecare vară avem de înregistrat o mul­țime de accidente ne­norocite, mai cu sea­mă la operațiunea tree­­ratului grânelor. Vara aceasta, numă­rul accidentelor de a­cest sol e deja respec­tabil și fără îndoială­­, vor mai fi până la în­chiderea campaniei. Cel din urmă pe care l’am înregistrat, e durero­sul accident de la Dul­­b­eanca, Teleorman, un­de — după cum ni se scrie din localitate—­au căzut trei­spre­zece vic­time : șase morți și șapte răniți. Jalea în sat, zice co­respondentul nostru, e foarte mare. Credem și noi, ne­vestele și copiii victi­melor, sau bătrânii lor părinți, au­ rămas fără sprijin în vederea tom­nei și a iernei. Pe lângă durerea pentru pierde­rea unor rude de a­­proape, se mai adauge grija susținerii fami­liei. Până acum, asemeni accidente treceau nebăgate în samă. Oamenii ziceau, gândindu-se la victime : „Așa Ie-a fost scris ! Așa a vrut cel de sus!“ Și alte mângâieri de aceste. Autoritățile, din partea lor, se mulțu­meau și se mulțumesc încă să constate că accidentul n’a fost „voit“, că adică nu e crimă la mijloc, și s’a isprăvit. Această stare de lucruri nu poate să mai dureze. Aproape în toate statele civilizate, le­giuitorii s’au­ speriat de mulțimea acciden­telor și au căutat să le înfrâneze. Mijlocul e foarte simplu: n’au creat res­ponsabilități. Acela, în serviciul cărora au lucrat vic­­timele, e răspunzător civilmente și penali­­cește, afară de anume cazuri. Pentru ce s’a făcut aceasta ? Pentru ca să se puie frîu neglijenței, prima cauză a tuturor acestor accidente. Când știe că n’are nici o răspundere, nici penală nici civilă, omul e aplecat spre lene, spre nebăgare de seamă. Când știe însă câ’l așteaptă o pedeapsă și va fi ținut să despăgubească pe victi­­­me și familiile lor pentru daunele ce le-a adus, atunci își deschide ochii și bagă de seamă. * * * In cazul de la Dulceanca, ni se spune că mașinistul a dat prea mult vapor și din pricina asta a esplodat locomobila. Dacă mașinistul și proprietarul n’ar fi știut răspunzător?, s’ar fi întâmplat oare aceasta ? De­sigur că nu. Și chiar dacă s’ar fi întâmplat, cel pu­țin răniți­ și familiile celor morți n’ar ră­mâne acum peritori de foame pentru că n’are cine să le strângă recolta de pe câmp. * C * încă o dată, starea de lucruri de până acum trebuie să înceteze. Un lucrător își vinde brațele proprie­tarului său­ arendașului, dar nu’șî vinde viața ori întregimea corpului său Când cultivatorul cel mare pune oameni la lucru, el trebuie să’l puie în așa con­diții încât viața și întregimea corpului să le fie garantată. Iar dacă n’o face, atunci să fie răspunzător bănește față cu vătă­mați­ și moralicește față cu societatea. Așa e drept, așa e uman. • * * Credem că e de neapărată nevoie să se facă și la noi, cât mai curând, o lege în această privință, lege care să stabi­lească respunderea în cazuri de accidente și să proteagă pe muncitori. Chiar la toamnă s’ar putea face o ase­menea lege, ale cărei urmări vor fi din cele mai bine­ făcătoare. Atragem atențiunea guvernului și a par­lamentului asupra acestei chestiuni. ** i­ tuia rezultatul cercetă­rilor. Va fi, de­sigur, un moment de mare emoție acela în care cei doi învățați vor e­­xamina dacă ați a­­juns la același rezul­­tat prin mijloace de­osebite, ori nu. Peste vre-o două săptămâni, vom ști cele aflate. De­sigur că lucrarea împreună a celor doi învățați va accelera desleg­area chestiei menite a răs­turna cu fundul în sus viața omenească, in­dustria, strategia, presa și tot ce joacă rol mare în omenire se vor transforma. Ți se pare că visezi, când te gândești că va veni vremea ca, de acasă, să „explorez!“ cu vederea țările cele mai necunoscute ! Marele vizir Mirga Ali Asker Khan Azis Sultan — "Vezi pag*. 3 —• Mage el Dulet Mare ROMAN­ Istoric Romanul de moravuri j Mess&lii»»« fiind a se termina Duminecă 6 August, vom începe a publica Harți, 8 August un nou roman tras din istoria antica și intitulat : GLADIATORII SAU ROMA și J­UDEA de ilustrul rom­ancier italian F. Angelleri. Acest roman istorio-dramatic, în care se desfășură scenele cele mai uimitore și mai mișcătdre, formând o lectură intere­santă și instructivă în cel mai înalt grad, va obține de­sigur succesul pe care ’l me­rită din tote punerile de vedere. Romanu! Ci Ii AI#­I ATOMII sau Roma «I «ludea, va apare, ca și Messalina, în fascicure de câte 16 pa­gini, splendid ilustrate de cei mai renu­miți artiști desennatori italieni. La fie­care două zile va apare o fasci­culă cu prețul de 10 b&și exemplarul în totă țara. Sămbătă 5 (17) August 1889 b aDricántí^dé bani' Poliția din Toulouse a pus mâna pe o fa­brică clandestină de bi­lete franceze de bancă de câte o mie de franci. Iată în ce împreju­rări s’a făcut desco­perirea : Sâmbăta trecută, un negustor din Toulousa era într’un tren cu des­tinație la Gaillac cu alt negustor, Mazue. La Gaillac, după câte­va ore, Mazue fu arestat pentru că voise să schimbe un bilet fals de 1000 de lei, și ne­gustorul fu chemat ca martor de justiție. Mazue, cercetat cu deamenuntul, mărturisi că biletul îi fusese dat, cu multe altele, de un falsificator, anume Do­rin, locuind în strada Crucii. DIN FRANCIA (Crespondența part. a „ Universului“.) Paris, 1 August. Telefo­nul Dacă vre­un pictor s’ar apuca să carac­terizeze epoca noastră printr’o alegorie e­­xactă și puternică, ar face o zină care, cu bagheta sa magică, ar face să treacă în fața lumii o succesie de tablouri minunate a invențiilor celor mai minunate. Publicul, sătul, ar striga : „Destul ! Ajunge !“ Dar ziua nein­durată, ar produce mereu alte minuni. Sosirea a ei a marelui inventator ame­rican Edison a mișcat lumea științifică ; această colosală personalitate ștințifică, al căreia crier, desprețuind cele 12 munci ale lui Hercule, a dat la lumină 610 inven­ții, a sosit având în buzunar o nouă inven­ție, telefotul. Iată în ce consistă telefonul : El e un aparat care — după cum etimologia o in­dică, — transportă lumina la distanță. Nu e vorba, de­sigur, de un te­lscop puter­nic, care n’ar avea nimic original. Raza vizuală ar fi transportată la distanță de fire electrice. Prin electricitate, ai putea vedea de a er la Marsilia. Un tîner inginer francez, d. Courtonne, a făcut și d­in experiențe în această pri­vință. Lucrul fiind aliat de marele ame­rican, l­a telegrafist ea vrea să-l întâl­nească, pentru ea să și comunice unul al­Falsificatorul Parchetul de la Gaillac preveni imediat parchetul din Toulousa și cercetări se în­cepură. La locuința lui Dorin, comisarul a gă­sit prese litografice, pietre sistematice pen­tru a fabrica bilete de câte 1000 de lei cu negru și cu albastru, o mulțime de hârtie specială filigranată și vre­o trei­zeci de bilete de câte o mie, gata se fie date în circulație. Femeia Dorin, surprinsă de poliție pe când era să ardă hârtii de bancă in ca­­min, a fost arestată. Insă Dorin nu a fost aflat. A mai fost arestat, la Lamotte, după de­nunțarea lui Mazue, un oare­care Victor Monge, fost întreprinzător de drumuri de fier și fost proprietar multă vreme în Ro­mânia. Și la dânsul a’au găsit bilete false. Brutus. Un fenomen Se scrie că sâmbătă, în 22 Iulie, în co­muna Saturcu, comitatul Aradului, s’a vă­zut un fenomen rar. De către Gurahonți venia plutind prin atmosferă un glob roșu ce lăsa înapoi o roșață ca o funie. Deo­dată globul se resfiră și dispăru, căruia imediat urmă o detunătură, precând nici un nor nu se observa pa cer, numai tunat din senin.

Next