Universul, septembrie 1889 (Anul 6, nr. 197-222)

1889-09-19 / nr. 212

Universal Ho- 212 ante a casei noastre regale cu familia imperială germană. íft. Se re dau nci estracte din articolele a două din cele mai importante ziare ale capitalei. „Acropolis“ zice în unul din ultimele î numere : „E timpul suprem ca, prin influența familiei regale să se introducă în societatea noastră „un spirit nou, și cel mai potrivit prilej pentru aceasta e apropiata intrare în această familie a princesei Sofia de Prusia“. „Societatea grecească, zice pomenitul ziar, a imitat, pe lângă bune, toate relele franceze. E absolută nevoie să introducem acum spiritul german, virtuțile germane, ura contra viciilor. Toate astea, „Acropolis“ se așteaptă de la prințesa Sofia. Iată acum ce spune ziarul „Efimeris “: „împăratul celui c’nteia stat militar din Europa va veni în curând la Atena și privirelor sale pătrunzătoare se va prezenta o armată de recruți, care nu știu să facă cele mai simple execiții, nici măcar să prezinte arma. „Astfel o sa’l convingem, astfel o să convingem Europa de misiunea nostra în orient, care trebue să fie ca aceia a Prusiei față cu statele germane ?“ Speranțele revoluționarilor Refugiații creteni speră mult de la vizita împăratului Wilhelm. Ei cred că Germania va fi câștigată pentru ideia anexării Cretei la Grecia. Până atunci, știrile ce vin din insulă nu sunt deloc mulțumitoare. .Șaki-Pașa pacifică Creta , dar cu căte jertfe ? Omor pentru măsline și se va părea curios motivul pentru care s’a săvârșit zilele trecute crima pe care v’o povestesc, dar e așa cum vă spui. Doi vecini se certau de multa vreme pentru proprietatea unui măslin care e la hotarul proprietăților lor. Cu timpul, cearta s’a înveninat atât de rău, încât amândoi se amenințau cu moartea. Zilele astea, vecinii se întâlniră aproape de măslin. Fără multă vorbă, unul din ei, cel mai tânăr, se aruncă asupra calui Talc și-l înfipse un cuțit în burtă, întâmplări din țară Opărită O fetiță a locuitorului Drosu Ghiță, din comuna Titu, anume Dumitra, în vârstă doui ani, căzând cu spinarea într’o căldare cu apă, în care fiersese dovleac, s’a ars așa de grav că a doua zi a încetat din viață. Sinuciderea din Tecuci Locuitorul Dima Diaconu, din comuna Gohoru, județul Tecuci, care suferea de mai mult timp de pelagră, s’a spânzurat de grinda unei case vechi din ograda sa. Cazul s’a comunicat parchetului. „ Desperată de boală Femeea Maria Gh. loan Mancaș, din comuna Brănișteni, județul Roman, ce suferea de mai mult timp de pelagră, s’a găsit, de către locuitorul Gavril Lupu, din aceea comună, strangulată în casa ei, de o grindă. Cazul s’a comunicat parchetului. Sinucidere misterioasă Locuitorul Dumitru Badea Marin, din comuna Braniștea, județul Dâmbovița, s’a găsit spânzurat de cogoroaba casei femeei Voica văduva. Din cercetările făcute rezultă, că numitul s’a strangulat singur. Cazul i’a comunicat parchetului Cel mai mare mister învălui mobilul acestei sinucideri. Arsă de gaz Femeea Maria lord. Bumbaru, din comuna Vinderei, jud. Tutova, turnând gaz într’un vas, din nebăgare de seamă a stropit hainele fiicei sale Nastasia, în vârstă de 6 ani, care copilă luând foc a ars așa de grav că a doua zi a încetat din viață. A înecat un puț in copil al locuitorului Ștefan Ioniță, din comuna Raviga, județul Ialomița, în vârstă de 2 ani, jucându-se în apropiarea unui puț din curtea casei numitului, a căzut într’ânaul și s’a înecat. Asupra morței neexistând nici o bănuială, s’a autorizat înmormântarea cadavrului. # Copil perdut S’a găsit, pa stradele orașului Ploești, un băiat ca de 5 ani, numit Mihalache, fără a putea spune numele părinților și nici locul de unde este. Semnele lui sunt la față smead, ochi căpri?, îmbrăcat cu o haină de materie roșcată, pantaloni albi, căciulă neagră pe cap, legat pe sub barbă cu o batistă și un semn de scrofule pe gât. Acest copil se crede a fi fost perdut de părinții lui cu ocasia venirei lor în acel oraș.• îngropați de vii doui copii, unul al locuitorului Dumitru Barba și cel l’alt al locuitorului Gheorghe Bocoi, din comuna Ionești, județul Gorj, ambii de câte 10 ani, pe când se aflau cu vitele la pășune, au intrat sub scobitura unui mal de pământ spre a sa adăposti de ploaie. Malul surpânduse peste dânșii, unul s’a scos mort, iar cei l’au cu viață, însă cu piciorul stâng rupt. Numiri în justiție Sunt numiți: D. D. D. Antonascu, licențiat, fost substitut și judecător de ocol, procuror la tribunalul Iași, în locul dlui V. Dimitriu, demisionat. D. C. N. Brătianu, actual judecător la ocolului Cotmeana, județul Argeș, în aceeași calitate la ocolul Snagov, județul Ilfov, în locul d-lui N. S. Vlădoianu, care va trece la ocolul Vălenii-de-Munte, județul Prahova, după a sa cerere. D. C. Vasilescu, licențiat, actual judecător al ocolului Vălenii de-Munte, județul Prahova, dupe a sa cerere, în aceeași calitate la ocolul Cotmeani, județul Argeș, în locul d-lui Brătianu permutat. Sunt permutați : D. M. Theodoriu, actual ajutor la ocolul Pașcani, județul Suceava, în aceeași calitate la ocolul Fălticeni, în locul d-lui M. Ciurea, care trece în postul ocupat de d. M. Theodoriu. D. Ion Baioleanu, actual portărel la tribunalul Muscel, cap al portăreilor la același tribunal, în locul vacant. D. Petre Apostolescu, portărel la tribunalul Muscel, ia locul d-lai Ion Baioleanu, înaintat. D. D. D. Ștefu, actual supleant la Curtea de apel din Craiova, procuror la acea Curte. D. I. G. Dobrescu, președinte la tribunalul Doijin, prim președinte la același tribunal. D. G. N. Paianu, jude instructor la tribunalul Dojin, președinte la acel tribunal. D. M. Măinescu, membru la tribunal Olt, jude de instrucție la tribunalul Doijin. D. P. Christu, judecător de ocol la Medgidia, membru la tribunalul Olt. D. D. Anagnosti, judecător de ocol la Medgidia. D. G. Grigorescu, actual președinte ,la tribunalul Tulcea, este permutat la tribunalul Brăila și d. C. Alevra, actual membru la tribunalul Brăila, președinte la tribunalul Tulcea. Agresiune brutală în calea Victoriei Cium, sub titlul „Bravură militară“, următoarea uimitoare știre în „Războiul“ de ieri : „Alalta leri seara, pe la orele 9 și jumătate, o agresiune brutală a cornit un sub-locotenent în fața palatului. „Pe când d. și dna T..., întorcânduse dintr’o familie se îndreptau spre casă, în fața pieței palatului veneau patru sublocotenenți. Unul dintr’înșii, fără a i se fi adresat vr’un cuvânt, fără a fi fost provocat, se repezi la doamna T... începând a o lovi cu pumnii în cap și peste ochi și a’i adresa cele mai grosolane insulte. „D. T..., înmărmurit de această agresiune la care nu se aștepta, fiind cu doi pași în urmă, sări să’și scape soția, care urma a fi lovită. Sub-locotenentul agresor a început atunci să’l amenințe cu sabia. „La țipetele d-nei T... săriră sergenții postați în apropierea palatului, scăpară pe d-na T..., de loviturile agresorului, și duseră ca sub-locotenent la secția de pe strada Academiei, unde s’a încheiat proces-verbal. „Făcându-se plângere comănduirii pieței, sub-locotenentul a fost arestat și par cistul militar a fost sesizat. „Sub locotenentul agresor se numește Ioan Macri din geniu, în școala de aplicațiune.“ Faptul e un adevăr revoltător și suntem siguri că justiția militară va pedepsi cum vr cuvine pe vinovat, dacă visa se va dovedi. Credem chiar că ar fi de datoria colegilor ofieierului se protesteze în contra purtării acesteia care lovește în prestigiul mult onoratei instituții a armatei române. ..... —--------ATENTAT în contra reginei Natalia Cium în „Voința Națională“ : Din Iași ni se comunică că, cu ocasta trecere! fostei regine Natalia a Serbiei de la Iași la București, aproape de a doua capitală a țărei, s’au dislocat șinele de pe linia ferată pentru ca trenul să deraijeze și fosta regină să eșțze victima unui accident. , Trenul însă a putut să’și urmeze drumul fără să pară nimic. Abia la al doilea tren, care urmă după dânsul, s’a constatat că șinele erau scose din locul lor. A fost o fericire că s’a observat aceasta la timp, căci aici el am fi avut să înregistrăm cine știe ca nenorociri. Marile Manevre iată noul amănunte asupra marei experiențe ce se face anul acesta pentru a se vedea dacă drumurile noastre ferate sunt în posibilitate d’a transporta d’odată un mare număr de soldați din toate armele, de la un punct al țărei la cel l’alt. Experiența care se va face în acest an va avea un îndoit merit dacă va reuși— căci trebue să se ție seamă că actualmente direcția drumurilor de fer nu are complect numărul vagoanelor și mașinelor trebuincioase pentru așasumatî transporturi, lipsă care la anul viitor nu va exista deoarece sunt comandate și vor sosi până la Martie vreo 400 de vagoane și vre-o 50 de mașini. Direcția drumurilor de fer a luat toate măsurile ca experiența să isbutească pe deplin. D. Duca a plecat deja la Focșani, de unde, după ce va inspecta linia ferată și lucrările ce se fac, va pleca la Iași și de acolo la Bacău. Totodată un număr considerabil de inspectori și de funcționari superiori sunt trimiși pe la toate liniile ferate unde se vor face transporturi de armată. Transportul armatei va începe în ziua de 19 Septembrie, și în acea zi de la orele 5 dimineață până la orele 5 sera trebuesc transportate de la Buzău, Călărași, Slobozia, Târgoviște, Pitești, 3iurgiu, Dorohoiu, Botoșani, București, Ploești și câteva alte localități secundare toate trupele care vor lua parte la manevre. Toate aceste trupe vor fi adunate la Focșani, Iași și Pașcani. Dar experiența cea mai grea va fi a desconcentrării trupelor. Desconcentrarea aceasta se va face în ziua de 7 Octombrie la Bacau. In această zi, direcția căilor ferate va avea să transporte de la un singur punct al țării, de la Bacău, un număr de 30 de mii de oameni. De asemenea direcția va avea să transporte tot în această zi tota artileria și cavaleria strînsa la Bacău după sfîrșitul manevrelor. Se poate vedea cât de colosală va fi această experiență. A transporta în aceiași 30 de mii de soldați cu cavalerie și artilerie, credem că nu e puțin lucru. In timp de răsboiu nu vor fi așa de mari dificultăți, deoarece nici o dată din un singur punct al țărei nu se vor transporta atâția oameni. D. Duca va fi la Bacon în ziua de 7 Octombre pentru a fi față la imbarcarea trupelor. Șoapte contra unuia Dumineca trecută, pe la douăsprezece noaptea, la Paris, un anume Lovin Bacon, lucrător, se ducea acasă, pe strada Laterală, când îi săriră înainte șapte indivizi, căutând să-l prade. El avu ideia nenorocită de a cerca să se apere în contra bandiților. Atunci, unul dintre dânșii paraliza orice rezistență din parte! trăgându-i șase gloanțe de revolver. Toate gloanțele îl răniră. Nenorocitul fu lovit de trei ori în mâna stângă, odată în pântece și de două ori în coapsă. Atras pe locul luptei de zgomotul impușcăturilor și de țipetele desperate ale victimei, un cârciumar din vecinătate, Carnet, alergă în ajutorul atacatului, cu toată primejdia în care se arunca. Ei izbuti chiar să pue mâna pe uul din tâlhari și să-l ție până la sosirea gendarmilor. Bacon fu dus, greu rănit, la domiciliul sau.—Nu se crede să scape cu viață. Autorii acestui atac mișelesc sunt căutați cu activitate. Boxer candidat de deputat Celebrul Sullivan, învingătorul celei din urmă lupte de box, ale cărei peripeții le am povestit și în urma căreia el a fost osândit la închisoare, a scris ziarelor americane că e hotărît să-și pue candidatura de deputat la Boston. Argumentele sale, ca să convingă pe alegători, sunt foarte originale. „Cel d’întâi luptător cu pumnul din lume»—cum se intitulează, declară: „Nu e american, având grijă de demnitatea sa care să nu simtă mândrie patriotică gândindu-se că are de deputat pe un om putând să se mătoare cu oncine de pe fața pământului... Ne prindem că Sullivan va fi ales. Infanticud misterios Marția trecută, foarte de dimineață, birjarul Kreffar a fost oprit de o domnă, în strada Chaussée d’Anton, la Paris. Această domna, acoperită cu un văl gros pe obraz, părea tînără și era foarte elegant îmbrăcată. Ea se urcă în trăsură și ordonă birjarului să muie înspre strada Bienfaisance. Ajungând aproape de acea stradă, ea opri pe birjar, descinse, plăti și plecă. In curând dispăru după colțul stradei. După câteva momente, birjarul se întoarse la stația sa, ln strada Tocqueville. Atunci numai observă, jos, în trăsură, un Marț T, 19 (1 Octombr^p^^ 188§ pachet destul de mare. *.ă ^ cedând unei mișcări de curiozitat desfăcu. Se pricepe spaima lui,d descoperi, învelit în niște cârpe pline , sânge, cadavrul unui copilaș... cu gât ^iat. Kieffer se duse repede la comisarul veni imediat și luă câvvr ustele al unui copil de sex în vârstă de 4—5 luni. S’a început o anchetă severă, —dar e puțină speranță să se descopere ce Știri prin pește Reuniunea antisemită „Deutschnationale“ din Viena a fost desființată. Causa desființarei este purtarea dușmănoasă a reuniunei fața cu Austro Ungaria , sentimentele ei nepatriotice și periculoase statului, agitările ei antisemite au fost privite ca un abuz, care ia ultima linie țintește la tulburarea ordinei și liniștei publice. Se știe, că această reuniune a trimis o telegramă de felicitare deputatului Türk, pentru cunoscuta lui atitudine la desbaterile asupra legei militare și cu deosebire pentru cuvintele lui de la 10 Aprilie : „D-zeu să ferească pe Germania să nu ajungă să ceară ajutorul Austriei, căci ar primi un ajutor de tot slab sau nici un ajutor“.* * * D. Grant, primarul New-Yorkului, a făcut cunoscut că chestia Espoziției universale, pentru centenarul al patrulea al descoperirii Lamei Noui de către Cristof Columb, e cu desăvârșire hotărîtă și se va face la New-York în 1891. * * * O scrisoare adresată din Constantinopoi „Corespondenței politice“ constată ca Poarta ar fi foarte dispusă să recunoască pe principele Bulgariei și unirea Rumeliei pe cale legală, spre a evita orice explozie de violență eventuală. Sultanul nu s’a pronunțat încă în acestă privință. S’a făcut să se sondeze mai întâiu într’un mod confidențial, asupra acestui punt, ambasadorul Rusiei, care a respins printr’un refuz categoric. Poarta a amânat prin urmare trimiterea circularii relative la recunoașterea principelui Ferdinand ca principe al Bulgariei. Se anunță din Constantinopol că consiliul miniștrilor a decis să introducă în Armenia reforme administrative de natură a face să renască încrederea printre populațiunile armenești. Guvernatorul Vanului, care e rău privit de Armeni, ar fi revocat. * • * * Un decret imperial reduce armata turcescă pe picior de pace de la 250,000 la 100,000 oameni, ceea ce dă o economie de done milioane lire și restabilește echilibrul bugetar.* * * Un atelier de piese de artificiu a făcut explozie la Orense, in Spania. Stăpânul stabilimentului și un lucrător au fost uciși. * * *1111I CONTRA REGII SPANIEI Ni se scrie din Madrid . O bombă cu dinamită a fost pusă de un necunoscut, la San Sebastian, sub palatul Ayeta, reședința reginei regente a Spaniei. Nu s’a întâmplat nici o nenorocire. Faptul a produs o adâncă indignare în tot poporul. Podul peste Dunăre în timpul parcursului până la Ciulnița, d. Miclescu, subdirectorul căilor ferate și d. inginer Saligny trecură în vagonul Maniestății sale, și profitând de timpul ce avea În dispozițiune, i au dat espirațiuni asupra planurilor de construcțiuni ale podului, în număr de peste 120 planșe, prin care se putea da sema de sistemul între Forț„Trivers g.l'u.i“ 80 Prințul Alexandru DE BATTENBERG SAU MISTERELE BULGARIEI Etonian dramatico-criminal de mare sensație XVI Cap. XVII. Durerea DespărțireX — Dragă Annă, zise medicul cu un ton de sinceră compătimire, Alexandru m’a însărcinat să-ți aduc sărutarea ce el a uitat să-ți o dea. Vezi tu, ’i-a părut foarte reu că a plecat azi fără obicinuita sărutare de adio. De aceea, mi-a dat mie o sărutare și mi-a zis : „Da sărutarea asta a iubitei mele Anna; când o să mo întorc, o sâ-i dau o mie de sărutări.“ Vino dar să te sărut, copilă dragă, în numele logodnicului ton Alexandru. Doctorul își imprimă buzele pe fruntea Annei, dându i o sărutare părintească. Ea însă dete tristă din cap. — Nu, nu, sa plânse ea, sărutarea asta nu e așa dulce ca cale ce ’mi dedea Alexandru. El me sărută totdauna în gură și nu pe frunte ! — Firește, firește ! Și pe obraz asemenea, nu e așa. Anișoară dragă ? — Asta ți-a spus Alexandru ? — Negreșit. Alexandru m’a însărcinat să te sărut la numele lui mai intuiu pe frunte, apoi pe obraz și în sfirșit pe gurița ta cea roșie și dulce. — Hola la, hola la iubită Annă,—trei sărutări... trei dulci sărutări de la iubitul meu Alexandru !... — Hide, vino de me sărută, ci se dragă , că doar nu trebue să ții pentru d-ta sărutările pe cari Alexandru mi se a trimes mie! Medicul satusfăcu numaidecât dorința Annei, fiindcă știa că ilusiunea oamenilor cu mintea exaltată nu trebue contrariată în nici un chip. — Dar acum «pune’mi, amicul meu, urmă Anna cu totul încântată, când o să ’mi aducă Alexandru florile cele frumóse din cer. „Că dóra vezi prea bine că cununa mea de mireasă, la care lucrez d’atăta vreme, tot nu e încă gata! „Mâine trebue să am negreșit florile cele frumoase ! — Cum o găsi Alexandru florile cele frumoase pe cari le caută pentru tine, dragă Anișoară, poți să fii sigură că ne întoarce numai decât. Dacă se găsește astăzi, poți să te aștepți J să-i vezi mâine lângă tine ! — Mâine... mâine?! Atunci nici nu mă duc să mă culc, ci aștept mai bine până ce vine Alexandru. Și nenorocita iarăși începu a sălta de bucurie. Pe urmă, ridică cununa de flori, neisprăvită pe jumătate, la care tot lucrase în acest interval și care îl scăpase pe jos, și apucându3e iar de împletit cununa, intonă un cântec de mireasă. Anna, transportată de bucurie, ținu în sus cununa. — O vezi, Alexandre ? vezi frumoasa mea cunună de mireasă ? exclamă ea. Deodată însă zîmbetul radio» dispăru de pe fisionomia ei. — Oh, Dumnezeule ! gemu ea, — ce floare urîtă e asta ? O picătură de singe stimă de ea ! Aoleo, aoleo ! Cine ’mi-a făcut mie asta ? Cine ’mi-a virít floarea asta roșie ca sângele în cununa mea de mireasă? Hu... hu... mireasa mormîntului, mireasa mormîntului, iată cununa ta ! Anna, plină de groază, asvîrli cununa încolo. Ea începu să plângă încet și căzu ca sdrobită pe scaun, unde rămase cu totul nepăsătoare către cel din jurul ei. Preotul știa că Anna,—când era aprofundată într’o asemenea meditațiune posomorită—nu trebuia să fie tulburată. El se folosi de acest interval pentru a face cumnatului o dare de seamă despre starea Annei, în cursul după prânzului trecut. Pe urmă, amândoi se sfătuiră asupra procedurei de urmat în cas dacă s-ar confirma temerea că prințesa Teodora a trimis un spion în partea locului. — Am rugat pe colegul meu, zise medicul, ca să mă înștiințeze îndată ce se va mai arăta omul acela. Afară de asta, portarul ospiciului de alienați are instrucțiuni ca să cerceteze pe strein cât mai scrupulos despre scopul informațiunilor ce culege. „Dacă s’ar ivi cumva un pericol pentru Anna și dacă casa mea n’ar putea să’i ofere un asii absolut sigur contra persecuțiunei eventuale, atunci biata fată va fi transferată la ospiciu și va sta acolo până ce va trece orice pericol. — Da, da, șopti preotul. — dacă trebue numai da cât, fă cum tu-am înțeleși cu doctorul primar. Numai, te rog tare mult, să duci de grijă ca să se dea un tratament cât mai convenabil sărmanei copile. — In privința asta, poți să fii foarte liniștit, dragă cumnată, — știu că Anna Maiberg nu e o fată de rând și știu, pentru ce ții așa mult ca să fiu vindecată deplin. Dacă va fi de trebuință, o să caut pentru densa o îngrijitoare cunoscută ca blândă și devotată, cât pentru mine, o să vin singur s’o vizitez de câteva ori pe zi. (Va urma )