Universul, septembrie 1889 (Anul 6, nr. 197-222)

1889-09-19 / nr. 212

Anul VI.­No 212 Atentatul contra REGINEI NATALIA A doua sardă, de onoare a im­peritresei Ciermaniei —(Vezi pag. 3) CALENDAR PE 1889 Ortodox Luni 18 Septembre.— Cuviosul Părinte emende. Catollo Luni 30 Septembre.— Ieronim. & lan­î i Ca­iHala, H-lQ Hani in Județe București, 18 Septembre Am dat un mic rezumat, deunăzi, despre i­mpunerile pe cari le-a formulat comi­­a însărcinată de consiliul general de in­­uucție pentru cercetarea învățămîntului bimar rural. Cititorii își aduc aminte bine de co­­insul acestui proiect. 1) Se asimilează învățământul elemen­­t Hiltrral celui urban ; 2) Se complectează acest învățământ in un curs complementar, intermitent,­­ mai mulți ani, în care se dau fiilor­­ săteni — acelora cari n’au aplicare de urma în școale secundare — instrucție ofesională. S’ar părea, după cum urmează din dis­cuțiile particulare dintre membrii consi­liului general, că această idee ar predo­mina și între cei­ l­alți membri ai consi­liului. * * * N’avem cutezarea, înainte de a auzi în­treaga serie de argumente ce se vor da, pe de o parte de susțiitorii acestei sis­teme,—de alta de dușmanii ei,—să ne dăm părerea în întregul ei. Poate că doctul corp va desvălui, cu prilejul discuției pu­blice a chestiei învățământului rural, re­zultatele unor experiențe pe care nici u­­nul din noi, în parte, nu le a putut face. Totuși, întru­cât privește chestia în ge­neral, vom îndrăzni să ne arătăm părerea. * * * O mică introducție. Admiterea sistemei pe care o preconi­zează comisia consiliului ar însemna, nici mai mult nici mai puțin, întemeiarea a două cursuri primare rurale, consecutive. —Această sistemă ar îndoi de­sigur chel­tuiala care, astăzi, se face pentru învăță­mântul sătenesc. Dar... să ne arunce pietre cel­ d’întăi care ar fi aflat­ vre­ odată la cei de la „Uni­versul“, tendințe, nu de avariție, dar chiar de „economie“, pentru poporul nostru de la țară. Am stăruit în­tot­d’a­una în ideia că, ori­cât de mult s’ar cheltui cu școla săte­­nească, tot n’ar fi îndestulător.—­Celui care produce mai mult decât toți, care lucrează pentru toți chiar, i se cuvine mai mult. * * * E vorba că sistemul acesta al prelun­girii studiilor săteanului are alt incon­venient, de care te iubești greu­, vrând ne­­vrând. Se știe—și onor, membrii ai consiliului superior de instrucție trebue s’o știe și mai bine­­ că mare e greutatea pe care o întâm­pină cei în drept ca să atragă și să adune la școală, chiar numai doi trei ani, pe fiii să­tenilor. Dar dacă e vorba ca se distragă pe tînărul sătean de două ori mai mult timp, ce s’ar întâmpla? — Toate amenzile, pedepsele, zadarnic ar fi. Sistemul tot ar fi pur și simplu nea­plicabil. — Dar, care vă e soluția ? —vom fi în­trebați. — Am dat-o, răspunde vom, așa cum puterile noastre ne-au iertat. Contopirea învățământului teoretic cu cel profesional. Ast­fel, ții pe copil mai puțin timp de­părtat de părinți; îi dai însă mai mult de lucru și îl ajuți prin studii teoretice în aplicațiile practice,­­ și prin acestea în înțelegerea celor teoretice. Marți 19 Septembre (1 Octombre) 1889, DIN GRECIA (Corespondența parte a „ Universului“). Atena 13 Septembre. Pregătiri de nuntă Se apropie cu pași repezi momentul marilor serbări ce se vor face cu ocazia căsătoriei prințului moștenitor cu prințesa Sofia, sora împăratului Germaniei. Se de neînchipuit ce pregătiri se fac pentru aceste serbări, la cari vor asista oaspeți dintre cei mai mari din Eu­­ropa. Orașul Atena și statul se întrec în jertfe pentru a face față curată. Cabarcaderul de la Pireu îl înfrânau­­pe țâră într’un chip măreț. In Atena s’au desființat câte­va strada urîta și în locul lor s’au făcut piețe frumoase. Stradele mai mari și piețele principale se pavoazeză din nou­. Lămpile pentru lumină electrică și bengalică ce se așază în Atena, pe A­­cropolis și Lycabettos, sunt nenumă­rate. Cetățenii se întrec cu municipalitatea și cu statul pentru a­și înfrumuseța ca­sele. Vechiul oraș elen va avea" un aspect feeric când vor sosi mireasa și auguștii nuntași. Presa și căsătoria moștenitorului E foarte curios de observat Iimbagiul presei grecești în privința apropiatei aii-

Next