Universul, ianuarie 1890 (Anul 7, nr. 4-24)

1890-01-14 / nr. 10

Anul VII.—No. 10. APARE­ IN TOATE ZILELE LA 7 ORE DIMINEAȚA RSDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA : EXJCTJ­EîEIȘTÎ.—Strada, Brezoianu îfcTc. ÎS.­BXTCTTERȘTÎ.­ ­A. B03ST-A.3^L-Ș2ST TS IN CAPITALA IN JUDEȚE Pentru 1 an . . 20 Lei Pentru 1 an . . 24 Lei Pentru 6 luni . . 10 “ „ Pentru 6 luni. . 12 „ Pentru 3 lunî . . 5 „ Pentru 3 lunî. . 6 „ ANUNȚURILE, INSERȚIILE ȘI RECLAMELE SE PRIMESC NUMAI LA ADMINISTRAȚIA Z­ARULUI B’acaEEȘTI.-Stsada Brezoianu ÜHTo. 19.-BTJCI7BEȘTI De la 15 Ianuare și 1 Februare Ziarul UNIVERSUL politic cotidian . Deschide următorele abonamente cu Premii Extra­ordinare : PENTRU 3 LUN­i In capitală lei .5—In județe lei .7 Abonații vor primi franco , Universul po­litic și Universul literar pe 3 luni, Calen­­daru Universului sau Calend. Armatei, după alegere, Calend. American, Calend. de bu­zunar, Calendarul de perete, precum și unul din următorele romane după alegere : Oarba din Sorrento, Perul de aur, Crima de la Băneasa, Onorea Dianei sau Crima din calea d­oșilor. PENTRU 6 LUNI: In capitală lei 10. — In județe lei 13.50. Abonații vor primi franco : Universul po­litic și Universul literar pe șase luni, tote calendarele de mai sus, plus romanele Mes­­salina (3 volume ilustrate) și Catacombele Parisului (2 volume ilustrate). PENTRU 1 AN: In capitală lei 22.—In județe lei 28. Abonații vor primi franco : Universul po­litic și Universul literar pe un an, tote calendarele de mai sus, plus romanele Mes­­salina (3 volume ilustrate), Gladiatorii (3 volume ilustrate), Cadavrul meu (1 volum), Frideric Lenois (1 volum) precum și 1 sti­­­­clă de parfum și 1 săpun fin. Abonații pentru un an primesc calendarul „Universul“ și calendarul „Armatei“. Cine nu vrea săpunul și parfumul va plăti în capitală lei 20 și lei 26 în provincie. CEASORNICE de AUR și ARGINT PENTRU ABONAȚI Toți abonații cari vor plăti mai mult lei 19 vor primi afară de suszisele premii și un frumos ceasornic remontoir de argint fin garantat cu 2 capace pentru bărbat. Toți abonații cari vor plăti lei 66 mai mult vor primi afară de suszisele premii și un mare și frumos ceasornic remontoir de aur fin garantat cu un capac, pentru bărbat. Toți abonații cari vor plăti lei 86 mai mult vor primi afară de sus-zisele premii și un mare și frumos ceasornic remontoir de aur fin garantat cu 2 capace, pentru băr­bați. IPIT Premiile, adică atât cărțile cât și ceasornicele, se trimit imediat după primirea costului abonamentului. CALENDAR PE 1890 Ortodox Sâmbătă 13 Ianuare. — Mart. Emilii­. Catolic Sâmbătă 25 Ianuare. — 1 Cuv. Șt. Pavel. Sarele răsare la 7,28 ; apune la 4,58. București 43 Ianuarie S’a discutat mult, zilele aceste, o propu­nere făcută de guvern pentru desființarea taxei asupra licențelor. S’a cerut avizul camerelor de comerț și a consiliilor comunale și, în general, răspun­surile au­ fost favorabile reformei. Noi de mult, — ne aducem aminte, — din primele numere ale „Universului,“ am protestat in contra acestei sisteme draconice de percepere a impozitelor. 5 Bani in Capitală —10 Bani in Județe. * Dar, noi, nu ne-am oprit la chestii mai mici, ca aceasta, ci am generalizat recla­­mația. * * * E natural și drept ca fie­care să plăteas­că proporțional cu ceea­ ce are și cu cât câș­tigă : Agricultor să fie el, negustor, indus­triaș, ș. c. 1. Am mers atât de departe pe această cale, în­cât am susținut—și azi tot așa susținem— că nedreptate se face chiar în perceperea im­pozitelor fondare, rurale ori urbane. Ce fo­los că am atâte hectare de pământ, când el nu e fertil, sau când vine o serie de ani răi pe capul meu ? Dacă nu câștig mai nimic, de unde să dau ? Pe de altă parte, ce dreptate e ca, cutare alt proprietar, cu moșie tot atât de mare ca a mea, care câștigă din cauza felului de pă­mânt și altor împrejurări de 5 ori cât mine, să plătească atât cât mi să cere și mie ? Pe fie­care an, după variația producției, trebue să varieze și cuantumul impozitului. * * * Acest raționament se aplică întocmai și la chestia de „actualitate“ — de­oare­ce Camera a început dezbaterea proiectului. Tot sistemul cel bun, singurul drept, e ca un cărciumar să plătească pe atât cât cumpără și vinde, iar nu dupe o arbitrară clasificare semănând cu rangurile de boierie din vechime. Lucrul e atât de vădit, încât, zeu­ ne-am mira când am vedea, în parlament, produ­­cându-se o obiecție în adevăr serioasă în contra propunerii. * * * Dar, e altă ceva. Bine, desființezi licențele, nedrepte și ve­xatoare . Se înlocuește cu o taxă pe decali­­tru... Dar cum P E vorba să se facă bine socotelile, pentru ca negustorul, în urma transformării, prin quantumul taxei pe decalitru, să nu fie și mai greu apasat decât până acum! Taxele destul de grele sunt, și ele nu e drept să fie mărite, pe cale piezișă, — cu toate avantagiile nonei sisteme. Pe lângă aceasta, să se prevadă bine, prin lege, măsurile prin cari s’ar putea pune ca­păt fraudelor, cari tot­deauna fac reu negu­storilor cinstiți și ajută pe cei necinstiți. Dacă aceste condiții s’ar împlini, suntem siguri ca noua lege pentru desființarea li­cențelor va da un avânt comerțului român. DIN ITALIA Corespondența part. a zi­ar­ului „ Universul“ Turin, 9 Ianuarie. Turinul în doliu Ați primit deja telegrame despre mortea ducelui d’Aosta, unicul frate al regelui Um­berto, și despre imensa durere ce­ a provocat în totă Italia. Cu toate astea, cred­­e intere­sant să vă dați câte­va amănunte. Din momentul ce s’a știut în oraș că boala ducelui s’a întors în zeu, pot zice că n’a fost om care să nu fie cuprins de cea mai mare neliniște. La fiecare moment vedeai oameni cari se întrebau: „Cum îi merge ducelui?“ Știrea morții sale a fost o lovitură de trăsnet, care a sdrobit inimile tuturor. Imediat s’au închis tóte prăvăliile. Sosirea regelui Sosind aci cu trenul regal, regele fu pri­mit de principele Tomasso, generalul Bruz­­zo și autorități. Fața regelui exprima o adâncă mișcare. Pri­ma vorbă ce adresă principelui fu : — Ei bine ? — Beű... forte rea, răspunse principele. Regele se urcă în trăsură și merse drept la palatul Cisterna. Aci sări repede jos, a­­runcă pălăria și paltonul și se urcă în ca­mera bolnavului. Amedeo îl recunoscu, îl sărută și zise : „ Am lăsat să-mi turmenteze corpul cu injecții și altele, ca să am suprema conso­lare de a te revedea și a espira în brațele tale. Moartea principelui Ducele d’Aosta, grație înhalațiunilor de pesigen ce i s’au făcut, și-a păstrat cunoș­tința până în ultimele momente. Iei își recomandă familia lui Umberto. Regele îi jură că va avea tot­dea­una cea mai mare grijă de prințesa, Letiția și de co­pii, și adaogă : — Tu iești cea mai scumpă ființă pentru mine pe lumea asta. Apoi izbucni în plânsete. Amedeo privi de-a rândul pe toți cei din jurul său și apoi, într’o ultimă sforțare, zise: —­ Aduceți-vă aminte de mine... Rugați­­vă pentru sufletul meu... Și aspiră în brațele prințesei Letiția și ale regelui Umberto. Copiii steteau îngenu­­chiațî și sărutau mâna ducelui. Toți­i erau înecați în lacrămi. Regele plân­gea mai mult decât toți. Iei sărută fața mortului, lăsă și pe cei l’alți membri ai fa­miliei să’l sărute și apoi îl duse într’o sală vecină, unde îi sili să mănânce ceva. Nimeni din familia regală nu s-a mai de­părtat de camera mortuară și din sala a­­ceasta. Vestirea morții Regele trimisese pe contele Balbo să a­­nunțe moartea ducelui mulțimei imense care aștepta în cea mai mare neliniște în fața palatului. Anunțarea produse cea mai vie și cea mai dureroasă impresiune. Toți plângeau sincer moartea lui Amedeo, unul din principii cei mai iubiți ai casei de Savoya. Lumea se aruncă asupra ziarelor ca să a­­fle amănunte. Circulațiunea­­­ra cu totul în­treruptă în apropierea palatului, din cauza­­ mulțimei. Un servitor, care ieșia din palat, fu ase­diat de lume. Mii de întrebări i se fac, dar iei nu poate răspunde de­cât un singur lucru : — In palat plâng toți... Și afară plâng. Durerea regelui ie peste putință de descris durerea rege­lui Umberto. Fața sa ie pierdută cu desăvârșire ; pare c’a îmbătrânit cu zece ani. Zei s’a odihnit foarte puțin în acest timp și n’a vorbit cu nimeni. In palatul regal, un servitor l’a găsit re­zemat de cămin, cu capul în mâna dreaptă, atât de cufundat în gânduri încât nu știa ni­mic din cele ce se petreceau în jurul lui. Pe fața lui se văd urmele lacrămilor. O­­chii îî sunt roșiți. Telegramele Princesa Letiția a trimes peste două sute de telegrame, la casele suverane, la prin­cipii și miniștrii din Europa. Din toate colțurile Italiei și din toată Eu­ropa au sosit telegrame nenumărate de con­doleanțe. Iele a fi fost primite de rege și de princesa Letiția. Toți su­veranii au trimis condoleanțele lor, unii din iei exprimând în același timp pă­rerea de reü că nu pot să asiste la înmor­mântare, din cauza caracterului privat al ce­remoniei Portrete Un tânăr pictor, profesor la Academia Al­­bertină, Giacomo Grosso, a fost însărcinat să ia schiță pentru tablou de pe fața ducelui Amedeo. S’au scos două schițe, una pentru regele Umberto, alta pentru principesa Letiția. Schițele au reușit pe deplin. Fața mortului i era senină ca și cum n’ar fi suferit o agonie atât de dureroasă. Onoruri funebre. Doliu. Printre coroanele nenumărate ce s’au depus pe coșciugul răposatului, s’a remarcat foarte mult una din partea coloniei triestine, cu panglici roșii. Doliul curții va fi de 90 de zile, din cari 45 doliu mare, 25 doliu simplu și 20 semi­­doliu. • Fiii lui Amedeo vor purta doliul 180 de tote localurile publice, pe a căror uși stau lipite bilete cu cuprinderea: „închis pentru doliu național“. Drapelele cernite nu se pot număra. In apropierea palatului, în timpul ago­niei, mulțimea era imensă. Pe fețele mai tuturor se vedea cea mai sinceră și mai a­­dâncă durere. Sera și natural acesta. Turinezii iubeau pe ducele d’Aosta ca pe D-zeu, pentru traiul său modest, pentru prietenia arătată față cu oricine, pentru nesecata lui generositate. Ori de câte ori era vorba de a se face ce­va pentru înfrumusețarea Turinului, ori de câte ori era vorba de o îmbunătățire, prin­cipele Amedei­ era cel de întâi gata. Turinezii nu vor uita nici o dată că el și-a ales reședința la Turin și nu la Borna, voind să despăgubescă astfel vechia capitală de strămutarea centrului politic la Borna. Duminecă, 14 (26) Ianuare 1890

Next