Universul, august 1890 (Anul 7, nr. 175-200)

1890-08-05 / nr. 179

g­uard VH.—No. 179. nSsM'iirrsts. - Strad TfeUVXuTM*. M,­­ B..e..r«s« KR­S­S ! ! *. “ | RS5 's ÎS! N­­ 'I B..e..re.!«. - Strada Breu.Hu... sip. rO, - Buenreț«. " APARE ÎN TOATE ZILELE LA 7 ORE DIMINEAȚA ’ " ANUNȚURILE, INSERȚIILE ȘI RECLAMELE ~ Pentru un «s . . Lei 20 | Pentru un *n . ’, Lei 24 se primesc numai la administrația ziarului „UNIVERSUN­“ ziar politic cotidian ilustrat, str. Bre­­zoianu No. 19 (casa proprie) București, deschide un abonament cu următoarele premii extraordinare : In Capitală: Pentru 3 luni lei 5 * 6 „ „10 _ un an „ 20 In județe : Pentru 3 luni lei 6 „ 6 „ „ 12 „ un an , 24 Premii extraordinare la abonați Abonații pentru 3 luni vor primi ca premiu 4 volume, după alegere, din ro­manele apărute în editura Tipografiei „Universul“.— Abonații pentru 6 luni vor primi ca premiu 9 volume și a­­bonații pentru un an vor primi ca pre­­miu­ 20 volume, după alegere, tot din sus-zisele romane.—Trimitem după ce­rere, gratis, lista tuturor romanelor a­­părute în editura noastră. Toți abonații, afară de aceste premii, vor mai primi gratis și „Universul“ literar săptămânal pe timpul abonamen­­t fi titlul, precum și o cărticică de 65 pa­­gine, care cuprinde mersul căilor ferate române, noul tarif în vigoare de la 1 Marte și taxa­ bagajelor. Abonații pentru 3 luni din județe vor trimite pentru portul cărților 1 lei mai mult, abonații pentru 6 luni lei 2 și abonații pentru un an lei 4 mai mult. N.B. Toate romanele care au o ur­mare nu se pot da separat, dar trebue luat întregul roman, adică cu urmarea lui. Abonații cari doresc a avea o o­­peră complectă adecă mai multe volu­me decât cele ce acordăm ca premii, vor plăti mai mult pentru fie­care vo­lum numai 70 bani. CALENDAR FK 1880 Ortodox Sâmbătă 4 August.—SS. 7 tineri din Efes. Catolic Sâmbătă 16 August.—Rodia. Soarele résaie la 5,5; apune la 7—2. Efemeride Sâmbătă 4 August 1812.—Ocuparea tro­­nurilor române din Calimach și Caragea. Iar poșta rurală București, 4 August. Ie un adevărat „făcut“ cu poșta rurală. In fie­care zi ni se reclamă: în fie­care zi neajunsurile stării de lucruri actuale ni se pun în vedere. Dacă nu s’o găsi vr’un om mai energic care să curme răul, o să ajungem să ne plic­tisim cu toții. Ș’atunci răul va deveni de­sigur și mai intens.* * * Iată ce ne scrie o cititoare a ziarului nostru, domiciliată într’o comună rurală de peste Milcov . „Lipsa de mărci poștale“ este foarte mare prin aceste localități, cum de exemplu în târgușorul Podul­ Ilcel care este cel mai din apropiere de această comună (având și gară); umblăm luni de zile pănă ce căpătăm câte o marcă de scrisoare sau vre-o carte poștală. Și aceasta mai adese­orî de la vre­un par­ticular care are amabilitatea a ți-o vinde. „Când te duci să întrebi la poștă sau la 5 Bani în Capitală.—10 Bai»­ în județe, debitanțî de tutun, ți se răspunde ca de o­­biceiu că nu sunt. „Nu înțelegem această stare de lucruri până când va dura, căci nu numai că statul pierde, dar și noi ne vedem în pozi­­țiune de a nu putea corespunde, pierzîndu­­ne multe interese, până când avem ocasiune a trimite la vre­un oraș mai mare cum e lași sau Târgu Frumos, spre a ne procura câte­va mărci sau cărți poștale. „Intr’un cuvânt, aicea suntem ca asediați. „Nu înțelegem de unde provine zeul. „Ar fi însă de dorit ca să se corije de cel în drept“. * * * „Suntem ca asediați“, zice onorabila nostră corespondență. Cuvîntul ie nu se poate mai nemerit. Lo­cuitorii din sate trăesc în așa izolare, cores­pondența ie pentru ei așa de dificilă, în­cât se pot compara, fără exagerare, cu locuitorii unui oraș asediat. Supunem meditațiunii d-lui director al poștelor cuvîntul caracteristic pe care citi­toarea noastră îl întrebuințează. DIN GERMANIA Corespondență part. a ziarului „ Universul“ Berlin, 1 August Partida socialistă După cum v’am mai scris, la noi socia­liștii au început din nou o agitație care pute pune pe gânduri pe guvern. Ei vor să se reorganizeze cu totul pentru ca să poată lupta cu forțe unite. 1 Proectul de statut pentru această organi­zare s’a elaborat deja. După prescrierile lui, va putea intra în partida revoluționară ori­cine va declara că primește programa, o va susține în chip stă­ruitor cu mijloace materiale și cu activita­tea sa. Nu va putea fi primit în partid nici un om care a greșit ceva contra onoarei. Socialiștii din fie­care grup local vor alege cum vor vrea pe oamenii de încredere însăr­cinați cu apărarea intereselor partidei; acestă alegere se va reînoi în fie­care an. La un an odată, va fi câte un congres so­cialist, care va avea direcția supremă a par­tidei. Acest congres se va compune din: de­legații aleși de fie­care circumscripție elec­torală ; acești delegați nu vor trece de nu­mărul trei; din membrii grupului socialist din Reichstag; din membrii comitetului di­rector al partidei. Congresul alege pe membrii comitetului director și hotărește asupra modificărilor de adus la organizația partidei. Comitetul director se compune din cinci inși, plătiți cu leafă dacă nu au mijloace. împărțeala Africeî Africa interioară, după cum rezultă din raportul cunoscutului explorator Rohlis, are regiuni foarte bogate. Aceste regiuni sunt în g­urul lacului Ciad, care se află sub ace­iași paralelă cu acest lac: Statele Nadal, Baguirmi, Adamaya, Bornu și marele impe­­riu Sokoto. Aceste state, zice esploratorul, n’au fost străbătute decât de germani. In împărțeala Africei între puterile euro­pene, zice d. Rohlfs, cui să cuvin aceste ți­nuturi ? Franța, spre pildă, ar putea oare pre­tinde imperiul Sokoto și țara Gando, sub cuvînt că Algeria și Tunisul s’ar afla pe a­­celași grad de longitudine ? Dar Algeria și Tunisul sunt despărțite de Sokoto și de Gando de o distanță de 2000 k­ilometri. Spania n’are de asemenea nici un drept. Anglia tot e mai aproape, fiind pe coastă, și imperiul nefiind departe de aceasta de­cât cu 300 k­ilometri. D. Rohlfs conchide că Germania poate reclama în orî-ce caz părțile Baguirmi, Bor­nu și Wadai. Aceste țări n’au fost explo­­rate absolut de­cât de Germani și nu pot fi colonizate de­cât de aceștia. De la 1820 francezii n’au emigrat în lumea toată de­cât în proporție de 1 la sută ; germanii în proporție de 10 și englesii de 33 la sută din totalul popolației. „Prin urmare, nevoie de colonii, după engleji, avem noi“. O execuție capitală Un cizmar, anume Reganer, care a asasi­nat și a despoiat pe un țăran din Atelsburg la 11 Aprile trecut, a fost executat miercuri prin ghilotină, la München. Mizerabilul tremura cu varga înaintea eșa­fodului și a trebuit să fie dus în brațe pe instrumentul de pedeapsă. Aci, ucigașul căzu în ghenunchi și se ru­gă de mulțime : — Scăpați-mă! Nu voi mai omorî! Nn ajun se despărțise de nevastă și de copii, pe cari, de turburat ce era, abia îi putea recunoaște. Meyer Duminecă, 5 (17 August) 18P1) —­­ întâmplări din țară Cadavru misterios S’a găsit în grădina d-lui Stoleriu, din­­ co­­muna Păncesci, județul Roman, cadavrul unui evreu, în etate de 60 ani, care avea profesiunea de croitor ambulant Din certările făcute, s’a costatat că m­or­tea numitului evreu ,ar fi provenit din causa id­iei de care suferea de mai mult timp și a lipsei de mijloce de viețuire. Cașul s’a comunicat parchetului. înecat Evreul Isac Carniol, din comuna Pașcani, județul Suceava, în etate de 36 ani, voind a se scălda în rîul Siret, din acea comună, s’a înecat. Cadavrul a fost scos a doua­ zi. Amenințare . In ziua de 28 Iulie, servitorul de la Univer­sitatea din Iași, Lazăr Savescu, a amenințat pe Iordachi Smanțuc cu un revolver cu 6 focuri. Dacă Smaniuc nu fugea repede în casă, ar fi fost expus pericolului; aceasta pen­trr că acesta a spus intendentului Universității, că Lazăr Săvescu a făcut foc în ogradă. Grozava crimă din Iasa Luni 29 Iulie în apropiere de Cizie, doi băeți s’au luat la bătae, însă tatăl unuia care era în apropiere de ei, având un băț în mână, a sărit în ajutorul băetului seu­­ și trăgând vr’o șease bețe în ca­pul celui­lâut băet, i­a sfaramat capul în mai multe bu­căți, pe urmă l’a luat și l’a vârît cu capul într’un șanț, în apă. Crima s’a descoperit imediat și omorîtorul împreună cu biutul au fost trimiși înaintea parchetului. înecat în fîntînă Vasile Dinu, locuitor plugar din­­ pi­anta­lul al V-a, Galați, în verstă ca de 60 ani, de mult da semne de smințenie și spunea la toată lumea și mai ales ginerului söu la care ședea, că el în curând își va pune sfâr­­șit zilelor, că se va îneca. Nu trecu mult de la spusele lui și dispăru. După vr’o șapte­sprezece zile de la dispariția bătrânului apa din fântâna ogradiei unui căpitan de spiar­­tul al V a nu prea era bună de băut ca mai înainte și toți se întrebai­ care să fie cansa și chibzuiră s’o curețe. Mai înainte de a se pune curățirea la cale, o fetișdră și o femee zăriră în fundul fântânei ceva negru și după vorba acestor două persoane, o idee trecu prin mintea tuturor vecinilor fântânei, că moș Dinu era înăuntru în fântână. Un vas ungurean care să întâmplase să fie a­casă să coboră în fântână și cercetă ce era negrul care să zărise în fundul fântânei, găsi însă că era chiar moș Dinu care se ținuse de cu­vânt, își curmase zilele prin înecare, încercare de sinucidere Tânărul I. Ponici, într’un moment de su­părare, ’și a tras la Constanța un foc de re­volver în regiunea inimei. Din norocire însă glonțul a deviat și acum este afară de orî­ ce pericol, de­și glonțul s­ a rămas în sân pentru suvenir. Recoltele din Prahova Citim în „Democratul“ din Ploești: Anul acesta nu ne putem recomanda peste tot cu cea mai bună recoltă a grînelor, după cum se spera, bine înțeles în ce privește can­titatea. Sunt părți din județul nostru unde griul a dat mai puțin de o chilă de pogon, așa că bietul țâran, ca mic agricultor, nu ’și poate scoate de­cât plata pământului per­­zând munca sa și alte cheltueli ce a mai făcut, mai ales că el este silit sa vinzamu­l eftin. Acestea sunt știrile ce avem acum când după treer se poate cunoaște lucru. Despre porumburi încă nu se știe peste tot cu ce se vor alege țăranii agricultori, de­și în unele părți se vede de acum perie­rea lor.

Next