Universul, octombrie 1890 (Anul 7, nr. 227-252)

1890-10-24 / nr. 246

Ami’ VIT.—No. 246. CALENDAR PR 1890 Ortodox Marți 23 Octombre. — Ap. Iacov, fratele Domnului. Catolic­­ Marți 4 Octombre. — Carol Boromeu. Sorele răsare 6.43 ; apune 4.44. Efemeride 23 Octombre 1803. — Ypsilante se nu­mește domn pe 7 ani. 1­15 Obiecte C­R4TIS: La abonații, UINIVERSu­LUI“ DE LA 1 NOEMBRIE a. c­„Universul 1’ politic cotidian deschide un abonament extraordinar cu premiile ur­mătoare : Pentru 3 luni în capitală Lei 5.50 . 3 „ „ județe „ 7.50 premii '­­8. . . 4 1 Calendar al „Universului“ pe 1891. 1 Calendar portativ pe 3­891. 1 Calendar de perete pe 1891. 1 roman de 1 volum, Universul Literar pe 3 luni, 1 sticluță de parfum fin și Unul din următorele obiecte dupe alegere : O frumdsă broșă pentru damă în forma unei ghirlande, imitația diamantului, cu o frumoșii păsărică la mijloc sau o mică toaletă de buzunar, de piele fină, colo­­ait și brodată în mătase, care conține un pieptine, o o­­glindă și un tir buton sau o călimară de nichel, portativă, cu turnul Eifel și cu patru resorturi. Pentru 6 luni în capitală lei 11.— „ 6 „ „ județe „ 14.— PREMII 1 Calend. american cu foi zilnice pe 1891. 1 Calendar al „Universului“ pe 1891. 1 Calendar portativ pe 1891. 1 Calendar de perete pe 1891. 1 roman de 3 volume. Universul Literar pe timp de 6 luni. 1 mică sticluță de parfum fin șj. Unul din obiectele de mai sus, dupe a­­legere. Pentru 1 an în capitală Lei 21.— „ județe „ 27.— gjag”­ PREMII 1 Calendar American pe 1891. 1 Calendar al Univesului pe 1891. 1 Calendar de buzunar pe 1891. 1 Calendar de perete pe 1891.. 2 romane de 3 volume fie­care. Universul Literar pe timp de un an. 1 mică sticluță de parfum fin și Tate cele trei obiecte de mai sus. Banii se trimit la administrația ziarului „Universul“, strada Brezoianu No. 19 (casa proprie) București, și premiile se expediază imediat chiar la primirea costului abona­mentului. N.B. Toate romanele cari au urmare nu se pot da separat, trebue luat întregul ro­man. Abonații care voesc a avea o operă complectă, adică mai mu­tt volume de­cât cele ce acordăm ca premiu, vor plăti mai mult, pentru fie­care volum numai 80 bani. REMEDIU SEGUE­MmiM este bolnav de ori-ce fel de tuse, astmă, laringită, stingerea vocii, durere de gât, răceală, bronc­ită, catar, inflamații intestinale să cu umere RENUMITEL­ E­HAPUKH DIE CATRAMM ale doctorului A. Bertelli, brevetate de guvernul italian, premiate la 6 congrese medicale­ si aprobate de Consiliul sanitar superior din România, și se va vindeci de sigur și repede. Sutimi de scrisori de mulțumire din partea­ mavilor vindecați în România sunt la dispozita publicului. O cutie costa­lei 3.?!».—Depozit pentru toată România la d. doctor Mihail Georgieni strada Brezoianu No. 19 București.—Se trimit în ori­ce parte­ dini­cară. A< Se păzi­t fie contrafaceri, de­ore­ce s’au pus în vânzare, în România, capuri de catramină false. Fie­care cutie a adevăratelor Hapuri de Catramină va purta semnăturile doctorilor A. Bertelli și M. —­'■* * ' ? Gifoji gesipî. Ab ' ' Există un regulament, care hotărăște mer­sul trăsurilor în oraș și care, între altele, comandă: 1) Ca să meargă încet. 2) Ca unele să meargă pe o parte toate în sus și pe altă parte în jos, în fie­care stradă. Acest reglement se nesocotește cu sfrun­­tare de vizitii și birjari. Și această nesocotire face posibile accidente atât de dureroase ca cel de care pomenim, accidente foarte frecvente ! * * * Să cercetăm cauzele acestei nesocotiri. Mai întâi de toate, se permite, în Bucu­rești—ca nicăieri într’un oraș mare— să se facă birjar ori­ și cine. Am 2000—2500 de lei ? — Cumpăr două mârțoage, o haraba trăsură și me „institu­­esc“ birjar. In acest chip, câștig cel puțin 20 de lei pe zi, adică 7.300 de lei pe an, peste 300 la sută din capital. Știm că e bine pentru birjari, căci de berechet cine fuge ? Dar e rozi pentru nenorociții trecători pe jos. Oamenii neesperimentați mână nebunește pe strade, ca pe câmpul Bărăganului. Mai ales când e o persoană „simandi­coasă“ în trăsură, vre-un prefect, vre-un mi­nistru, atunci să te ții... Pare că ar veni Sfîntu Ilie cu căruța lui care tună și ful­geră ! Se întâmplă un accident? Vizitiul, dus la poliție, răspunde, întrebărilor ce i se fac: „N’am băgat de seamă.“ Omul călcat rămâne călcat, iar vizitiul vizitiu­. * * * Bine, ceea­ ce nu se mai poate îndrepta­­neîndreptat remâse. Dar să evităm ca pe viitor să se mai întâmple lucruri atât de grave. Să se ia îndată dreptul de a fi birjar a­­celuia care a fost cauza unei nenorociri și să fie dat imediat judecății. Se înțelege că nu se va aplica o pedeapsă atât de aspră aceluia care, noaptea, sau ziua în încurcături mari, va fi izbit pe cineva. * * * Iac’un inconvenient cu ușurința dării dreptului de a fi birjar. Te urci într’o trăsură . — Du-m­a în strada cutare. — Nu știți, d-le, unde e! Și trebue, dacă ești străin, să mergi din sergent în sergent, sau la poliție, pentru ca nemernicul de birjar să te ducă unde vrei să ajungă. Birjarul trebue să cunoască perfect stra­dele orașului. Ca poliția să fie asigurată de aceasta, se institue un fel de examine, ca în alte orașe mari,­pentru candidații de birjari, în care se dovedească cum­ că cunosc perfect planul orașului. * * * Un cuvînt, final, asupra accidentelor. Aceste se întîmplă atât de des, nu numai din nedibăcia vizitiilor, ci și din următorele cauze: — Că pietonii, chiar acolo unde e cir­culație mare, nu bagă de seamă bine când traversează strada; de multe ori vizitiul nu-și poate opri caii destul de iute, chiar când ar observa cât de bine. — Pentru copii, e neglijență mare din partea părinților. Vezi copii mici, de 4—5 ani, trimiși singuri prin oraș. Nenorociții mititei, cari atât de adese sunt victime ale accidentelor de trăsuri, cum ar putea avea cu destulă experiență ca să le evite? In toate cazurile, să se ia măsuri, din partea poliției, ca să rărească prin „lecțiuni“ bune, aceste accidente, din partea sa publicul să bage de seamă ca să le evite. VA fiOcuința­­ le vară a lui JHoltkte.—(Vezi pag. 3). ă ACCIDENTELE București, 23 Octombre. Am avut era neplăcerea de a înregistra nenorocirea întâmplată unui domn casier de Banca națională, care a fost răsturnat pe apă de o trăsură, și călcat. Aceasta s’a întâmplat pe una din stradele cele mai frecventate ale capitalei, unde fie­cine trebue să fie cu mai mare băgare de seamă. * * * iei, se constituiesc societăți în care se dis­cută cu cel mai mare foc’ce se de făcut în vederea sfîrșitului lumii. Ce ie de făcut ? S­a discutat mult asupra acestei chestii. Ce să facă oamenii ? Să arunce bani în petreceri, sau să-și dăruiască averile biseri­cilor ? Opiniunea care a predominat la urma urmelor în sinul societății din strada Bourg-­­ Albbe, a fost acela ca cei ce au, să-și îm­partă averea la săraci. In societatea de care ve vorbesc sunt oa­meni cari au ceva stare, să-i vedem. DIN FRANCIA Corespondența part. a ziarului „ Universulu Paris, 18 Octomvre. Sfîrșitul lumii N'ați auzit încă? Se apropie sfîrșitul lumii; ne-am dus pe copcă pentru tot­deauna, am scăpat de mi­zerii și de puținul bine ce gustăm în această vale a plângerilor. S’a hotărît! în scurtă vreme ne ducem. Așa spun mulți oameni pe aci prin Paris și nu se mai discută decât modul cum va pieri lumea. Prin foc? Prin apă ? Unii susțin locul, o să fim fripți ca niște curcani. Alții, din potrivă, spun că o să ne în­­înghită apa. Să nu credeți că vă spun basme: asta e chestia la modă ; există și o societate, în strada Bourg-l’Abbé, care se adună odată pe lună și care nu discută altceva de­cât ce e de făcut în vederea cataclismei finale. Profetul De unde a pornit această nouă nebunie ? Un onorabil domn, cunoscut în societate, întorcându-se dintr’o mică călătorie în pro­vincie, a pretins că într’o noapte, pe când mergea călare prin împrejurimile Orb­anului, i s’a arătat o vedenie, care i-a prezis ma­rele și teribilul eveniment. Ce fel de vedenie ? Profetul nu vrea să spuie. Și dovadă că lumea în Paris nu se de­parte de nebunie, un asemene om găsește crezare, oameni alt­fel serioși se iau după Suedezul Bure Nebunia asta s’a mai produs și în alte vremuri; mulți au prezis sfîrșitul lumii a­­rătând nu numai anul, dar și ziua când avea să se întîmple cataclismul. Mai puțin cunoscută de­cât a toturora­se istoria suedezului Bure, care a suferit și iel de nebunia asta. Bure­­ era un om foarte învățat din veacul al șapte­spre­zecelea. El făcuse o mulțime de socoteli și ajun­sese la rezultatul că lumea se va sfârși la 5 Mai 1647 sau în aceeași zi­­, anului 1674. Bure era așa de convins de exactitatea so­cotelilor sale, încât își împărți toată averea la săraci—și era om forte bogat. Veni termenul fatal și... lumea nu se sfîrși. Bure era amenințat să-și sfârșească viața în cea mai neagră mizerie, dacă regina Chris­tina a Suediei, în considerația marelor sale merite, nu l-ar fi ajutat făcendu-i o pen­siune din caseta sa particulară. Iată ce sou mă așteaptă pe cei cari profe­­tisează sfârșitul lumii și pe cei cari cred în asemeni profeți. Crimă murdară Se știe ce plagă sunt pentru Paris între­­ținătorii de femei prostituate. Unul din acești mizerabili a comis ieri una din acele crime cari te face să despe­­rezi de omenire. Iei cerea amantei sale bani, fata, bolnavă, îi spuse că n’are. Mizerabilul o trimite să se vîndă, numai să-i dea bani. Nenorocita, de­și bolnavă, plecă pe stradă, dar n’avu noroc. Când se întoarse fără bani, amantul ei se înfuriă așa de mult încât o înjunghia. Brutus. O tragedie de familie O tragedie ciudată de familie s’a petre­cut la 28 c. în satul Papendorf de lângă Hamburg. Un fermier din acel sat se duse cu ne­vasta sa la un botez ce se celebra într’un sat vecin. Pe la prânz, fermierului i-se făcu rőü și de aceea plecă cu nevastă-sa acasă. Ajungând în apropierea locuinței sale, el văzu lumină în casă. El spuse nevestei sale să rămâie în urmă, iar el se furișă lângă casă și se uită înăuntru prin fereastră. In odaie, văzu trei oameni cu fețele văpsite cu negru care se încercau să spargă un scrin, în care se afla o sumă de bani relativ mare. Iute, hotărît, fermierul intră în casă prin a­­ceeași ferestră prin care intraseră și bandi­ții, se strecură neobservat de dânșii în ca­mera de culcare, unde luă un revolver ce a­­târna pe părete și printr’o ferestruică trase cinci focuri asupra bandiților omorând pe doi dintr’enșii și rănind forte greu pe cel de al treilea. Pe timpul acesta, femeea care remase a­­fară, alarmă pe vecini, cari alergare îndată la locuința fermierului Spălându-se fețele bandiților căzuți, fer­mierul recunoscu cu groază.... pe cei trei cumnați ai săl.

Next