Universul, noiembrie 1890 (Anul 7, nr. 253-278)

1890-11-25 / nr. 274

A­­­n.it.vt* la VIL—No. CALENDAR PE 1890 Ortodox Sâmbătă 24 Xcembre.—Sf. Climent. Catolic Sâmbătă 6 Decembre.—T­ricolau. Soarele résare la 7.23; apune la 2.19. Efemeride 24 Xcembre 1473. — Ștefan cel Mare, Domnul Moldovei, ca de soție pe fiica lui Radu cel frumos, Domnul țerei Românești, iară consimțământul lui­ Kalnoky, ministrul de externe al Austriei. — Xu ieu, ci d-ta trebue să faci asta, a respuns hotărît d. Crispi. Xu e deci hazardat se spunem că tripla alianță nu se va încheia fără oare­cari compenzațiuni pentru Italia. De ce natură și-vor iese ? Și în­cotro trebuie să privim: spre Tripolitania sau spre Austria ? Viitorul ne o va spune. Mortea celui mai vechi­ soldat din Europa In ultimul moment primesc din Veneția știrea că a murit acolo contra-amiralul Vittorio Zambelli.­­ Anul trecut, când fusese pus în rezervă, Zambelli împlinea 82 de ani de serviciu activ... I era cel mai vechi­ soldat din Eu­ropa.­­ Zambelli s-a născut la 1802 și la 1807 fu înscris ca copil de trupă în compania gar­­dei regale de marină. Antigon. is»' 15 Obiecte G­RATIS! La abonații „a. De la 1 DECEMBRIE a. c. „Universul 11 politic cotidian deschide un abonament extraordinar cu premiile ur­mătoare : Pentru 3 luni în capitală. Lei 5.50 „ 3 „ „ județe „ 7.75 gg^“ PREMII tip 1 Calendar al „Universului“ pe 1891. 1 Calendar portativ pe 1891. 1 Calendar de perete pe 1891. 1 roman de 1 volum. Universul Literar pe 3 luni. 1 sticluță de parfum fin și Unul din urm­ătore­le obiecte, dupe alegere: O frumosă broșa pentru damă în forma unei ghirlande, imitația diamantului, cu o frumoșii păsărică la mijloc, sau o mică b­aletă de­­ buzunar, de piele fină, colorată și brodată în mătase, care conține un pieptine, o o­­glindă și un tir buton, sau o călimară de nichel, portativă, cu turnul Eifel și cu patru resorturi. Pentru 6 luni în capitală lei 11. — n­ 0 n­­oi județe „ 14.25 PREMII 1 Calend­ american cu foi zilnice pe 1891. 1 Calendar al „Universului“ pe 1891. 1 Calendar portativ pe 1891. 1 Calendar de perete pe 1891. 1 roman de 3 volume. Universul Literar pe timp de 6 luni, 1 mică sticluță de parfum fiu și Unul din obiectele de mai sus, după a­­legere, adică sau o broșa, sau o b­aletă, sau o călimară. Pentru 1 an în capitală Lei 21.— t,­n­ii județe „ 27.50 £ PREMII 1 Calendar American pe 1891. 1 Calendar al Univesului pe 189L 1 Calendar de buzunar pe 1891. 1 Calendar de perete pe 1891. 2 romane de 3 volume fie­care. Universul Literar pe timp de un an, 1 mică sticluță de parfum fin și Tóte cele trei obiecte de mai sus, adică broșa, o toaletă și o călimară. Banii se trimit la administrația ziarului „Universul“, strada Brezoianu No. 19 (casa proprie) București, și premiile se expediază imediat chiar la primirea costului abona­mentului. Abonații de prin comunele rurale, când ne vor trimite costul abonamen­tului, vor bine-voi a ne indica și oficiul poștal cel mai apropiat pentru a le trimite premiul acolo, de­oare­ce poșta (mesagerii) refuză de a primi pachetele pentru comunele rurale. N.B. Toate romanele cari au urmare nu se pot da separat; trebue luat întregul ro­man. Abonații care voesc a avea o operă complectă, adică mai multe volume de­c­ât cele ce acordăm ca premiu, vor plăti mai mult, pen­tru fie­care volum numai 80 bani. București, 24 Noembre. PARTIDELE LA NOI Zilele din urmă, am trecut printr’o criză politică foarte semnificativă, care ne dă mult de gândit, „Universul“, în­tot­dea­una imparțial, nu a voit să vorbească ceva, înainte ca a­­ceastă criză să se isprăvească. ” Aceasta, pentru că nu putem să dăm cititorilor noștri păreri riscate și nu voim să ți­nem seamă de vorbe, ci de fapte. Ministerul d-lui Gheorghe Manu era să demisioneze. Cauza o știe ori și cine.­ ­10 Bani in Județe Du­minecă, 25 Noembre (7 Decembre) 1890 In Cameră, acest guvern avea majori­ta­­tea, iar în Senat căzuse cu un singur vot. Acesta e un defect al sistemului parla­mentar, imposibil de remediat. Un singur vot poate resturna o întreagă situație și tot cu un vot se poate forma o alta nouă. Un singur om — la limită — e arbitru; îl ai, ieși la suprafață, nu, te-afunzi. Dar oamenii sunt maleabili, ast­fel că a­­cel unul poate să fie când de o parte când de alta și să hotărască prin votul șefi, în bine sau­ în rest. Aceasta ne aduce la vechia noastră i­­deie . Partidele trebue să se reorganizeze. In luptă, să nu cauți, tu, opoziție, să răs­­torne guvernul cu un vot, ori tu, guvern, să te menții cu un singur vot sau­ doue. Mijlocul de a se ieși din încurcătură, după noi, e acesta. Partidele să nu se mai închege după in­terese, ci pe baza unor programe cât să poate de amănunțite. Luptele extra-parlamentare chiar să se facă pe baza unor programe bine lămurite, iar nu după­­ influințe personale. Xi se va zice: — Lucrul acesta lumea toată îl știe, însă nu se poate ! De ce ? Ca să știi că nu izbutești intri o experi­ență, trebue mai întăifi să o încerci. Făcutu-s’a vre­o experiență de acest spifi ? Xu. — Că poporul nu e accesibil înțelegerii programelor politice, să exclamă. Dar de unde știți ? Oare, acest mult desprețuit popor nu e acela care a înțeles marea politică a men­ținerii naționalității noastre! atâte veacuri ? Cum n’o să înțeleagă, dacă bine-voiești să du-o exprimi păsârește părerile d-tale, ideile d-tale „înalte“ politice ? Reaua voință e la mijloc. Vorbească programele pe șleau­ și zică: Sunt pentru safi contra împroprietăririi țăranilor într’un fel ori într’altul, căci ni­meni nu putem crede că e în fond în con­tra împroprietăririi. Țăranul cel din urmă va înțelege vorba. Sunt protecționist sau liber schimbist — ori sunt pentru sistemul mixt; toți negus­torii vor înțelege. Sunt pentru safi contra porturilor france, a cheltuelilor mari pentru armată; cine nu va pricepe, dacă-i vei vorbi ome­nește ? -- ---• Fie­care partidă, având o programă bine hotărîtă, va ști cum să se dirige opinia publică și ast­fel putem fi bine încredințați că vor fi majoritățî constante, de idei, iar nu majoritățî variabile de convenție ! Dacă toate grupurile ar lucra în acest sens, suntem siguri că situația s’ar lim­pezi. Dacă nu, vom merge vecinic pe bâjbâite și vom lucra refi sa și vom sta pe loc, întâi atitudinea Vaticanului, care pe față predica abținerea, iar pe din dos dân­­duse ordin preoților să facă cea mai în­verșunată propagandă contra lui Crispi. Al doilea, nenorocita sută de mii de lei pe care d. Cernuschi din Paris a trimes-o radicalilor și pe care aceștia au primit-o. Firește căci nici un om serios n’a socotit pentru aceasta că radicalii s’au vândut Franciei. Dar așa de lumea făcută, nu-i place amestecul streinului în treburile in­terne. Vorba veche: „Timeo Danaos et dona ferentes“. Evoluțiunea majorității . . Guvernul are o impozantă majoritate, dar nu mai ie majoritatea din trecut, ci alta de altă culoare. O evoluțiune însem­nată s’a revărsat aci. Majoritatea actuală nu mai ie compusă decât în mică parte din vechii prieteni ai d-lui Crispi; vechea gardă a primului mi­nistru a trecut pe al doilea plan. Grosul îl formează astă­zi stânga mode­rată și dreapta adevărată. Intr’un cuvănt, majoritatea actuală e mai conservatoare de­cât cea din trecut. Guvernul nu va putea să nu se resimtă de această evoluțiune și, în politică in­ternă, va trebui să urmeze mai mult cu­rentul conservator. Din Italia Corespondență parte a ziarului „ Universul“ Roma, 20 Noembre. însemnătatea alegerilor Alegerile s’a fi terminat și cunoașteți re­zultatul . d. Crispi a obținut o zdrobitoare majoritate. Așa cum­ fusese pusă lupta, acest re­zultat însamnă că imensa majoritate a țării a găsit că te înțelept să lase pentru moment d’o parte marile aspirații națio­nale, pe care fie­care italian le-are sădute în inima sa. Italia vrea pace, și de aceea vrea, și politica d-lui Crispi. Printre cauzele cari, în afară de consi­derația fundamentală de mai sus, a fi făcut ca guvernul să repoarte­ un așa de strălu­cit succes, trebuie să ne mai notez două. Com­ensațiuni­ le tot zvon. .1 că, în întrevederea cu cancelarul german Caprivi, d. Crispi s’ar fi plâns de sarcinile grele ce impune Ita­liei tripla alianță. Lucrul s’a dezmințit și iar s’a afirmat și iar s’a dezmințit. Se pare totuși că e ceva adevărat în aceste zgomote. Amici de aproape aî d-luî Crispi spun că în adevăr iei a pus în vederea d-lui de Caprivi jertfele ce le face Italia pentru tripla alianță și că opinia publică reclamă o compensațiune. Ast­fel, în scurtă vreme nu va mai fi posibil în Italia nici un gu­vern partizan al alianței cu Austria. D. de Caprivi ar fi răspuns d-lui Crispi îndemnându-l să se înțeleagă cu d. de Dramele închisorii Din Madrid ni se scrie cu data de 23 noembre: ,­ O nouă dovadă despre trista stare de lucruri ce domnește in închisorile spaniole, e cazul următor petrecut în închisorea San Miguel de los Reyes în Valencia. Paznicii acestei închisori aflaseră că u­­nul dintre prizonieri e bogat și căutară sâ-l­ stoarcă de bani. De­oare­ce arestan­­tul se încăpațina în a nu le da nici un ban, paznicii îl maltratau la ori­ce ocazie. Zilele trecute un inspector vizită închiso­rea și prizonierul maltratat se plânse în contra paznicilor. Aceștia, imediat după plecarea inspec­torului, se repeziră asupra nenorocitului și-l bătură cu bastoanele până ce’l lăsară mort. Ei cerură apoi de la doctorul închisorii permisiunea de a îngropa cadavrul, dar medicul refuză și denunță faptul. Procurorul, care cercetează cazul, primi de curănd o scrisoare în care e amenințat cu moartea dacă va da curs acestei afa­ceri. Și e de temut că asasinii se vor ți­ne de cuvînt. O ciocnire de trenuri la Galați Citim în ziarul „Galații“ de joi, 22 cu­rent :­­ „Xi se spune că o ciocnire de trenuri a avut loc astăzi între gara Independența și Vameș. „Trenul accelerat ce trebuia să sosească astăzi la orele 8 dim. încă n’a venit. „Presupuindu-se că ciocnirea s’a făcut cu trenul de pasageri ce venea de la Iași, o locomotivă a plecat la fața locului.“ înmormântarea regelui Olandei Haga, 22 Noembre înmormântarea Regelui a fost impună­toare. Principele de Waldeck Pyrmont con­ducea doliul, împreună cu marii duci de Saxa Weimar și de Luxemburg; urmau apoi cei­l­alțî prinți și ambasadorii streini. Cortegiul a sosit la Delft, unde coșciugul a fost coborât în criptă; ministru de jus­tiție a pus sigiliile.__________ Spânzurat în glumă Din Feldstetten se anunță un caz forte tragic. Câți­va copii se jucau în șopronul fer­mierului Anton Kreisel. Unul din copii, micul Frei­rik Kreisel, reprezinta pe un hoț care trebuia să fie judecat și osândit pentru o crimă oare­care. Judecătorii erau tovarășii lui Kreisel. Sentința micilor judecători a fost foarte se­veră, căci Kreisel fu condamnat la moarte prin ștreang. Din nefericire, n rupă primejdiosul puseseră imediat și Lațul unei frîni șopronului fu trecut 111 jurul gatului iu Kreisel, care stătea pe timpul acestei o­­perațiuni pe un scaun. De­odată însă, pi­nul din nenorociții copii, care nu știa de­sigur gravitatea faptului său, dădu brânci scaunului și micul Frederic rămase spân­zurat în aer. Când ’1 vezură că devine venet și holere în agonia morții, tovarășii

Next