Universul, ianuarie 1891 (Anul 8, nr. 5-24)

1891-01-24 / nr. 18

Anul VIII—No. 18. CALENDAR PE 1891 Ortodox Miercuri 23 Ianuarie.— Părint. Ierom. Climent și Sf. M. Agat. Catolic Miercuri 4 Februarie. — Andreas Cors. ^ Soarele resare la 7.17 ; apune la 5.12. Noul PREMII La Abonați De la 1 Februare 1891 „UNU­I WE­R­SU­N­G" politic cotidian deschide un nou abonament cu următorele premii extraordinare : Pentru 3 luni In capitală lei 6.— „ 3 „ în județe „ 8 — mmmmaasm PEEMII nrasran 1 Calendar American cu foi zilnice pe 1891. 1 # al „Universului“ (un frumos vo­lum ilustrat de 100 pagine). 1 „ de buzunar. 1­ „ de perete. 1 Roman Iubire ) sau un roman 1 „ Sirena Capitalei )de 2 volume, „Universul Literar“ pe trei luni, 1 sticluță de parfum fin și Unul din următoarele obiecte după alegere: O frumoasă brățară de damă, ultima nou­tate, care se vinde cu 6 lei cel puțin; o frumoasă broșă pentru damă; o mică toa­­letă de buzunar brodată în mătase, care conține un pieptene, o oglindă și un în­­cheiator de nasturi sau o călimară de ni­chel portativă cu 4 resorturi. Pentru 6 luni In capitală lei 11.50 „ 6 „ în județe „ 14.75 Toate calendarele de mai sus. Un roman de 4 volume. „Universul Literar“ pe timp de 6 luni. O mică sticluță de parfum fin și 2 din obiectele de mai sus, după alegere, adică: brățară, broșă, toaletă, călimară. Pentru 1 an în capitală lei 22 — „ 1 „ în județe „ 28 — Toate calendarele de mai sus: 2 romane de 4 volume fie­care. „Universul Literar“ pe timp de un an. O mică sticluță de parfum fin și toate 4 obiectele de mai sus, adică brățara, broșa, toaleta și călimara.­­­ Premiile se expediază imediat după pri­­­­mirea costului abonamentului­. Abonații de prin comunele rurale, când ne vor trimite costul abonamentului vor bine-voi a ne indica și oficiul poștal cel mai apropiat pentru a le trimite pre­miul acolo, de­oare­ce poșta (mesagerii) refuză de a primi pachetele pentru comu­nele rurale. N.B. Toate romanele cari aă urmare nu se pot da separat; trebue luat întregul ro­man. Abonații care voesc a avea o operă complectă, adică mai multe volume decât cele ce acordăm ca premiu, vor plăti mai mult pentru fie­care volum numai 80 bani. București, 23 Ianuarie. Reforma procedării penale N’am fost printre cei din urmă cari ne-am ocupat cu reforma procedurii noastre pe­ A­n­nale ; de multă vreme, din potrivă, și în multe rânduri, am stăruit pentru reforma­rea ei. Cu actuala procedură penală, libertatea individuală înscrisă în pactul nostru fun­damental, libertate care trebue să fie te­melia întregului organism de stat, e o i­­luziune. 5 Bani în Capitala-10 Bani în Județe.Jouî, 24 Ianuarie (5 Februare) 1891 M. G. Mârzescu­.(Vezi pag. 3) DIN ANGLIA Corespondența part. a ziarului „Universul­“ Londra, 19 ianuarie. Reglementarea muncii Ideile noi asupra rolului și a datoriei statului în relațiile dintre lucrători și pa­troni își fac drum larg în Anglia. S’a con­statat cu prisosință acest lucru acum câ­­te­va zile la camera comunilor, în cursul unei foarte impor­tante discuții asupra mun­cii lucrătorilor de la căile ferate. Deputatul Channing a invitat parlamen­tul să declare că numărul prea mare al orelor de muncă impus lucrătorilor consti­­tue o primejdie publică și că a venit mo­mentul ca să se dea ministerului de in­dustrie puteri în­deajuns, ca să poată li­mita durata zilei de muncă și să sporească personalul pe liniile drumului de fier. După o discuție lungă, mai mulți ora­tori, aparținând și dreptei și stângei, s-au arătat favorabili unei intervenții a guver­nului, dar s-a observat greutatea de a se stabili o regulă fixă pentru orele de lucru. Discurs de senzație Sir Michael Hicks­ Beach, președintele marii societăți de lucrători „Board of Tra­des“, a ținut o cuvântare care a produs o vie mișcare. El a zis că numeral mare de accidente ce se întâmplă pe căile ferate sunt dato­rite faptului că impiegații sunt ținuți prea multă vreme la lucru și că în multe ca­zuri s-ar putea evita extremitatea de a se recurge la ore suplimentare. De mai multe ori a atras atenția com­paniilor asupra acestui punct, dar fără succes. Intervenția guvernului va scuti de la moarte o mulțime de călători.— A cerut facerea unei anchete. Parlamentul va fi sesizat de­ un proiect pentru limitarea orelor de lucru a impie­gaților de drum de fier la 10 pe zi. Și pe la d-voastră se întâmplă des ase­menea accidente,—de aceeia m’am crezut dator să re dau aceste amănunte. Cetățenii sunt lăsați cu desăvârșire la discrețiunea judecătorilor de instrucție, a cărora putere nu cunoaște margini. Cine cunoaște mai de aproape lucrurile, cine a avut mai ales ocaziunea să vadă cum fac instrucția organele auxiliare ale justiției, știe la câte rele, la câte sufe­­rințe, la ce grave jigniri ale libertății in­dividuale duce actuala stare de lucruri. O reformă se impunea, atât în interesul justiției cât și, mai cu seamă, în interesul moralității publice. D. senator P. Grădișteanu a luat iniți­ativa unei asemeni reforme, propunând în senat modificarea mai multor articole din procedura penală. Senatul a luat în considerație propune­rea și a numit o comisiune, compusă din d-niî P. Grădișteanu, Tache Giani, Flon­­dor, Theodosiadi și alții, care să transfor­me propunerea într-un proect de lege. Comisiunea aceasta a lucrat și e aprape de terminarea misiunii sale. Modificările pe care ea le propune sunt de cea mai mare importanță și merită să fie din vre­me cunoscute publicului. * * * Iată modificările propuse de comisiune: I. — Se desființează arestul preventiv în materie politică. In materie civilă și co­­recțională, până la o categorie oare­care de delicte, liberarea pe cauțiune se im­pune. Propunerea se susține singură, așa că nu mai e nevoe de nici un comentar. II. — Secretul se stabilește la maxi­mum 20 de zile, și aceasta pe baza unui raport motivat. In tot timpul instrucției, inculpatul are dreptul să fie asistat de un apărător. Amândoue aceste dispoziții constituesc un progres însemnat asupra stării de lu­cruri actuale.. Limitarea deținerii la secret și mai cu seamă impunerea unui raport motivat, sunt o garanție însemnată și o stavilă pentru abuzuri. De asemenea, pu­tința pentru inculpat de a fi asistat de un a­­părător, va face ca instrucția afacerilor să fie mai serioasă și va ușura tratarea pro­ceselor. III. — Afară de judecătorul de instruc­ție și de procuror, ori­ce alt agent al for­ței judecătorești să nu poată instrui nici o afacere, nici chiar cazurile de flagrant delict, fără prezența a cel puțin doi mar­tori. Ca folos practic, această din urmă dis­poziție ie cea mai importantă. In adevăr, afacerile cele mai numeroase sunt cele de mică importanță, a căror instruire o fac agenții administrativi auxiliari ai justiției. Instruirile aceste sunt, în aproape unani­mitatea cazurilor, o adeverată barbarie­­: bătaia ie mijlocul prin care se smulge de obicei mărturisirea și ea­ se întrebuințează chiar atunci când nu se nimic de mărtu­risit sau de tăgăduit. Prezența a două martori, va fi un frâu pentru agenții admi­nistrativi. sä**** ___ * * * Toate modificările enumerate mai sus urmăresc aceiași țintă: garantarea, ocro­tirea cât mai mult a libertății individual. De­și propunerile comisiunii Senatului nu constituiesc tocmai idealul nostru în materie de procedură penală, totuși iele realizează, dacă vor fi transformate­­ în lege, un însemnat progres asupra stării de lucruri actuale. ft’ R Nu ne remâne clar decât să dorim ca Senatul și Camera să voteze cât mai cu­rând reforma. Când vom cunoaște proiectul în amenunț, vom reveni. Incendiu într'un fort Un foc care putea să producă pagube imense a izbucnit, lunea trecută, în anti­camera locuinței ofițerilor regimentului de voluntari ai prințului de Wales, încazar­­mat în fortul Regent, la Saint-Helier. Focul era să învălue tot fortul și să prindă pe ofițeri înăuntru. Fără inter­venția grabnică a soldaților tabărîți afară și comandați de un sergent foarte dibacil, se putea să ardă în­lăuntrul construcției mulți oameni. Un ofițer a fost pârlit. Drapelul regimentului și tablourile care împodobeau apartamentul au­ ars cu totul. Ca în romane o întîmplare în adevăr semănând cu scenele din romanele cele mai senzațio­nale de Richebourg și de Ponson du Terrail, s-a desfășurat în West­ End. O doamnă, din aristocrația cea mai mare, născuse un copil acum patru ani. Remâind văduvă, după câte­va luni de la naștere, și fiind slabă, în credința unei doici copilul, ducându-se la Nizza ca se se întremeze. La­ întoarcere, în toamna anului 1888, ea nu mai află nici pe doică nici pe copil. — Dispăruseră. Ceru ajutorul poliției,—cheltui o sume­denie de bani,—dar în zadar. Din cauza mîhnirii, ziarele anunțau mai deunăzi că nefericita mamă se îmbolnă­vise râu. A doua zi după apariția notiței, mama primi o scrisoare în care i se zicea că va primi o vizită foarte îmbucurătoare. Seara apăra o doamnă, ținând de mână un copil. Era doica. Ea zise mamei că atât de mult iubia pe copilul dat în îngrijirea sa, încât nu voise ca el să împartă dragostea cu a mamei sale,­­ dar că, aflând că doamna era bolnavă, făcuse sacrificiul de a i-l a­­duce, cu condiția ca mama să nu-l des­partă nici­odată de doică. Mama, fericită, primi, și acum sănăta­­tea­ î­ndruncinată se îndreptează vezând cu ochii. West.

Next