Universul, noiembrie 1892 (Anul 10, nr. 257-281)
1892-11-25 / nr. 277
ANUL X No. 277.5 Bani în Capitală—10 Bani în Județe CALENDAR PE 1592 Ortocorsc Marii 24 Noembrv.—■ Climent și Peru. Catolic Marți 6 IXc mlav.— Nicola?. Sörei erősár e la 7,24. apune la 4,19. O repetăm: A. S. R. principesa de Edicaburg va întrebuința banii, pe care i-a destinat unei instituții de bine-facere ori cum va voi. Dar ni se pare că părerea onoratei nóstre corespondente merită să fie luată in seamă. Bucure§li, 21 Noembre. Copiii de militari Prinvin, din partea unei onorate cititoare, o scrioare aupra căreia ne credem datori să scrim ceva. Doamna care te trimite altă scrisoare, vorbește des,re întrebuințarea, cea mai potrivită ce s’ar putea face cu cadoul ce se va da prințesei Maria de Marea Britanie, viitoarea soție a motenitorului tronului ii omau. Cum se știe, priuce?a, printr’o srisoare, a primit darul ce i s’a făcut, însă cu condiția ca suma subscrisă să fie întrebuințată pentru o operă de binefacere. D-na corespondență a noastră observă că nu s-ar putea întrebuința mai bine acești bani decât pentru crearea unui institut pentru copil și copilele de militari, de la vârsta de șapte ani în sus. De aci, fetele, ca și bieții, ar, intra în școale mai înalte și și-ar face o carieră. Stăpână e autoarea viitoarei opere să dea averii ce i se oferă orî-și-ce atribuție ar voi — dar propunerea doamnei corespondente a noastră ni se pare nemerită. Ofițerul e în orî-,e moment în primejdie să-și piardă viața, după orî ce eveniment politic. — Un războiu, și sute de vieți se sting. Cum rămân copiii celui ce și-a sacrificat viața pentru Patrie? * * * Din leafa sa, ofițerul nu poate să’șî adune „economii“ ; — d'abia ’i ajunge cu ce să trăiască modest. Murind, copiii ce se fac ? Sunt. Se va zice, școale de fii de militari. Dar, până la vârsta cerută ca să ajungă la aceste școale, de 14 până la 16 ani, ce se face copilul ? Dar fetele, iarăși ce se fac ? * * * O instituție pentru micii orfani ai militarilor ar fi de cel mai mare folos și ar îndemna pe mulți să ia cariera militară,— care, la condițiile de față, preferă altă imeerie cu care-și pot asigura viitorul. La ieșirea din școala orfanala, copiii de őilitari și-ar putea mai bine găsi cărarea pe care să pășească în viață. * * * Declarare de război Franței și Rusiei Dacă Franța va interveni în războiul dintre Germania și Rusia, Italia trebue să declare războiu Franței armata sa trebue să intre în Franța iar operațiile de război vor avea de bază linia Savoia. § 2. In caz de războiu între Germania și Franța, Italia va lucra cum se spune în paragraful prim. Italia își va mobiliza armata spre frontiera rusească și va declara resboiui Rusiei, dacă aceasta va interveni în favorul Franei ei In cazul acesta Austtria va lucra cum se spune în par. 2 și 4. In caz de resboiu între Austria și Rusia, Germania își va mobiliza armata și va declara resboiu Rusiei și va trimite două corpuri de armată în Austria. Austria va lucra cum e indicat în convenția militară. Italia își va mobiliza armata spre frontiera Franței și va purcede întocmai cum indică par I în caz de o acțiune comună între Franța și Rusia. § 4. In caz de conflict între Italia și Franța, în Europa sau în colonii. Germania își va mobiliza armata și va ajuta pe Italia. Austria își va mobiliza armata la frontiera Rusiei în cazul, când aceasta va interveni în favorul Franței. Dramele adulterului. — (Vezi pag. 3). UNT-DE-LEIN FRANȚUZESC — calitate superioară — garantat curat de măsline, 20 la sută mai eftin decât oriunde. Litru. . . ............................ Leî 2.75 Tinichea de 1 litru............................ . . 2.8) Tinichea de 1 kilo și 280 grame. . . „ 3.15 Unt-de-lemn, calitatea H-a, garantat curat de măsline, Litru........................„ 2.20 Idem, în timichere de 900 grame ... „ 1.80 De vânzare la administrația ziarului „Universul“, Strada Brezoianu Noui, București: Miercuri, 25 Noembre (7 Decembre) 1892; 4. Din Italia (Cores, particulară a ziarului „Universul“) Roma, 19 Noemere. Un document de senzație -Publicarea tratatului misterios între domnitorii din Tripla Alianță Iată textul tratatului încheiat între domnitorii Austro-Ungariei, Italiei și Germaniei—tratat, a cărui publicare, făcută de un diplomat indiscret a produs în aceste zile cea mai mare senzație ín tota Europa : — No!, Wilhelm II, din grația lui d-zeu împărat al Germaniei, Rege al Prusiei etc.; No!, Francisc Iosif, din grația lui d-zeu, impérat al Austro-Ungariei; No! Humbert I, Regele Italiei—pentru demnitatea, siguranța și fericirea popoarelor noastre, având in vedere etc. în virtutea drepturilor, cari ne aparțin nouă ca șefii statelor noastre — hotărîm și subscriem următoarele: 1. Având în vedere situația politică a „unor“ puteri europene și temându-ne de consecințele triste pentru pacea generală a Europei sau ,cel puțin pentru pacea țărilor noastre“ Noi—după ce am auzit a* vizele miniștrilor însărcinați de noi înșine referitor la noile condiții« ale noului nostru angajament—Promitem și jurăm pe onoarea noastră de a renoi și a confirma (întări) promisiunile politice între Noi și Convențiunile (înțelegerile reciproce)—semnate deja de Noi — pe o perioadă de 6 ani de zile. 2-a. Noi reînoim liga defensivă, care va deveni ofensivă în caz de primejdie pentru unul din Statele Noastre. 3. Miniștri Noștri, precum și reprezentanții Noștri pe lângă guvernele străine, fiind da aord și susținându-se reciproc in toate chestiunile de politică exterioară. Noi ne am hotărît ca să ne consultăm totdeauna unii pe alții cu privire la toate măsurile necesare pentru a salva interesele Statelor Noastre, scumpului nostru vor M. S. Regelui Italiei, Humbert I și guvernului său în politica exterioară și colonială și recunoaștem definitiv drepturile și situațiunea politică a orașului Roma ca capitală a Italiei. Austria în peninsula balcanică . 2. Noi, Wilhelm II, împărat și rege și Noi, Humbert I, regele Italiei promitem ajutorul și concursul nostru scumpului nostru ver și aliat, M. Sale catolice Francisc Iosif I, împărat și rege și guvernului seu în politica externă, dar mai cu seamă în ceea ce privește peninsula balcanică. Tripla Alianță și războiul european . 3. Noi, Francisc Iosif, împărat și rege și Noi Humbert I, regele Italiei, promitem cu jurământ ajutorul și concursul nostru, iubitului nostru verși aliat, M. Sale Wilhelm II, împărat și rege și guvernului șeff, în politica exterioară. Art. 5. Ajutor și concurs reciproc e promis cu jurământ între aliați atât pe cale diplomatică, cât și în caz de războiu european pe mare și pe uscat. Art. 6. Aliații sa angajează să-și țină armatele pe picior de războiu câtă vreme ține această alianță. Donniifonî și Roma 4. § 1. Noi Wilhelm II, împăratul Germanilor și regele Prusiei, și Noi, Francisc Iosif I împăratul Austriei și regele Ungariei, dăm ajutorul și concursul nostru. Războiul între Germania și Rusia Art. 7 § 1. În caz da războiu între Germania și Rusia, Austria își va mobiliza armata și va declara războiu Rusiei și va lucra de acord cu statul major al armatei germane. Italia își va mobiliza armata la frontiera franceză. Jurământul monarhiilor' f Art. 8. Noi promitem și jurăm pe onoarea noastră de a păzi „status quo“ și de a susține împreună principiile păcii generale în Europa pentru a salva siguranța și fericirea statelor noastre, a căror existență fericită ne-a fost încredințată .Ca dovadă ne-am subscris cu propriile noastre mâini și am pus sigiliile noastre-Francisc Iosif I. (Semnați) Wilhelm II , Humbert I P. S. Ziarul, care publică acest document important spune, că e absolut autentic și atrage atențiunea puterilor europene din afară de tripla alianță asupra lui. Italienii și românii In Reggio Emilia (Italia) a apărut o broșură întitulată „La Questione d’Oriente e le nazionaliti“. (Chestia orientală și a naționalităților) de Dialma di Valpetrosa. Intr’această știre, foarte simpatică pentru români, autorul expune cu multă căldură situația românismului în Orientul european și reproduce în colori vii grav aminele cuprinse în memorialele politice românești din timpul mai nou. Fără îndoială acest nod semn de dragoste al fraților noștri din patria străină va contribui mult, ca durerile noastre să fie cunoscute în clasica Italie și simpatiile pentru noi să fie și mai mult trezite în poporul italian. Antigen«