Universul, noiembrie 1892 (Anul 10, nr. 257-281)

1892-11-25 / nr. 277

ANUL X No. 277.5 Bani în Capitală—10 Bani în Județe CALENDAR PE 1592 Ortoc­orsc Marii 24 Noembrv.­—■ Clim­ent și Pe­ru. Catolic Marți 6 IXc mlav.— Nicola?. Sörei erősár e la 7,24. apune la 4,19. O repetăm: A. S. R. principesa de E­­dicaburg va întrebuința banii, pe care i-a destinat unei instituții de bine-facere ori cum va voi. Dar ni se pare că părerea onoratei nós­­tre corespondente merită să fie luată in seamă. Bucure§li, 21 Noembre. Copiii de militari Prinvin, din partea unei onorate cititoare, o scri­oare aupra că­reia ne credem datori să scrim ceva. Doamna care te tri­mite al­tă scrisoare, vorbește des,­­re între­buințarea, cea mai po­­trivită ce s’ar putea face cu cadoul ce se va da prințesei Maria de Marea Britanie, viitoa­rea soție a mo­tenito­rului tron­ului ii o­mau. Cum se știe, priuce­­?a, printr’o s­risoare, a primit darul ce i s’a făcut, însă cu condiția ca suma subscrisă să fie întrebuințată pen­tru o operă de bine­facere. D-na corespondență a noastră observă că nu s-ar p­utea întrebu­­inț­a mai bine acești bani decât pentru crea­rea unui institut pen­tru cop­il și copilele de militari, de la vâr­sta de șapte ani în sus. De aci, fetele, ca și b­ieții, ar, intra în școale mai înalte și și-ar face o carieră. Stăpână e autoarea viitoarei opere să dea averii ce i se oferă orî-și-ce atribu­ție ar voi­ — dar propunerea doamnei corespondente a noastră ni se pare ne­­merită. Ofițerul e în orî-,e moment în primej­die să-și piardă viața, după orî­ ce eveni­ment politic. —­ Un războiu, și sute de vieți se sting. Cum rămân copiii celui ce și-a sacrificat viața pentru Patrie? * * * Din leafa sa, ofițerul nu poate să’șî a­­dune „economii“ ; — d'abia ’i ajunge cu ce să trăiască modest. Murind, copiii ce se fac ? Sunt. Se va zice, școale de fii de mili­tari. Dar, până la vârsta cerută ca să ajungă la aceste școale, de 14 până la 16 ani, ce se face copilul ? Dar fetele, iarăși ce se fac ? * * * O instituție pentru micii orfani ai mi­litarilor ar fi de cel mai mare folos­ și ar îndemna pe mulți să ia cariera militară,— care, la condițiile de față, preferă altă ime­erie cu care-­și pot asigura viitorul. La ieșirea din școala orfan­a­la, copiii de ő­ilitari și-ar putea mai bine găsi cărarea pe care să pășească în viață. * * * Declarare de război Franței și Rusiei Dacă Franța va in­terveni în războiul din­tre Germania și Ru­sia, Italia trebue să de­­clare războiu Franței armata sa trebue să intre în Franța iar o­­perațiile de război vor avea de bază linia Sa­voia. § 2. In caz de răz­boiu între Germania și Franța, Italia va lucra cum se spune în pa­ragraful prim. Italia își va mobili­za armata spre fron­tiera rusească și va declara resboiui Rusiei, dacă aceasta va inter­­­­veni în favorul Fran­­­ei ei In cazul acesta Aust­tria va lucra cum se spune în par. 2 și 4. In caz de resboiu­ între Austria și Rusia, Germania își va mo­biliza armata și va de­clara resboiu Rusiei și va trimite două corpuri de armată în Austria. Austria va­­ lucra cum e indicat în convenția militară. Italia își va mobili­za armata spre fron­tiera Franței și va pur­cede întocmai cum in­dică par­ I în caz de o acțiune comună între Franța și Rusia. § 4. In caz de conflict între Italia și Franța, în Europa sau în colonii. Germania își va mobi­liza armata și va a­­juta pe Italia. Austria își va mobiliza arma­ta la frontiera Rusiei în cazul, când aceasta va interveni în favo­rul Franței. Dramele adulterului. — (Vezi pag. 3). UNT-DE-LEIN FRANȚUZESC — calitate superioară — garantat curat de măsline, 20 la sută mai eftin decât ori­unde. Litru. . . ............................ Leî 2.75 Tinichea de 1 litru............................ . . 2.8­) Tinichea de 1 kilo și 280 grame. . . „ 3.15 Unt-de-lemn, calitatea H-a, garantat cu­rat de măsline, Litru........................„ 2.20 Idem, în timichere de 900 grame ... „ 1.80 De vânzare la administrația ziarului „Univer­sul“, Strada Brezoianu No­­ui, București: Miercuri, 25 Noembre (7 Decembre) 1892; 4. Din Italia (Cores, particulară a ziarului „Universul“) Roma, 19 Noemere. Un document de senzație -Publicarea tratatului misterios între domnitorii din Tripla­ Alianță Iată textul tratatului încheiat între domnitorii Austro-Ungariei, Italiei și Ger­maniei—tratat, a cărui publicare, făcută de un­ diplomat indiscret a produs în a­­ceste zile cea mai mare senzație ín to­ta Europa : — No!, Wilhelm II, din grația lui d-zeu împărat al Germaniei, Rege al Prusiei etc.; No!, Francisc Iosif, din grația lui d-zeu, impérat al Austro-Ungariei; No! Humbert I, Regele Italiei—pentru demni­tatea, siguranța și fericirea popoarelor noastre, având in vedere etc. în virtutea drepturilor, cari ne aparțin nouă ca șefii statelor noastre — hotărîm și subscriem urm­ătoarele: 1. Având în vedere situația politică a „unor“ puteri europene și temându-ne de consecințele triste pentru pacea generală a Europei sau ,cel puțin pentru pacea ță­rilor noastre“ Noi—după ce am auzit a* vizele miniștrilor însărcinați de noi înșine referitor la noile condiții«­ ale noului nostru angajament—Promitem și jurăm pe onoa­rea noastră de a renoi și a confirma (în­tări) promisiunile politice între Noi și Convențiunile (înțelegerile reciproce)—sem­nate deja de Noi — pe o perioadă de 6 ani de zile. 2-a. Noi reînoim liga defensivă, care va deveni ofensivă în caz de primejdie pentru unul din Statele Noastre. 3. Miniștri Noștri, precum și reprezen­tanții Noștr­i pe lângă guvernele străine, fiind da a­ord și susținându-se reciproc in toate chestiunile de politică exterioară. Noi ne am hotărît ca să ne consultăm tot­­deauna unii pe alții cu privire la toate măsurile necesare pentru a salva intere­sele Statelor Noastre, scumpului nostru vor M. S. Regelui Ita­liei, Humbert I și guvernului său în poli­tica exterioară și colonială și recunoaștem definitiv drepturile­­ și situațiunea politică a orașului Roma ca capitală a Italiei. Austria în peninsula balcanică . 2. Noi, Wilh­elm­ II, împărat și rege și Noi, Humbert I, regele Italiei promitem ajutorul și concursul nostru scumpului nos­tru ver și aliat, M. Sale catolice Francisc Iosif I, împărat și rege și guvernului seu în politica externă, dar mai cu seamă în ceea ce privește peninsula balcanică. Tripla­ Alianță și războiul european . 3. Noi, Francisc Iosif, împărat și rege și Noi Humbert I, regele Italiei, promitem cu jurământ ajutorul și concursul nostru, iubitului nostru ver­și aliat, M. Sale Wil­helm II, împărat și rege și guvernului șeff, în politica exterioară. Art. 5. Ajutor și concurs reciproc e promis cu jurământ între aliați atât pe cale diplomatică, cât și în caz de războiu european pe mare și pe uscat. Art. 6. Aliații sa angajează să-și țină armatele pe picior de războiu câtă vreme ține această alianță. Donniifon­î și Roma 4. § 1. Noi Wilhelm II, împăratul Ger­manilor și regele Prusiei, și Noi, Francisc Iosif I împăratul Austriei și regele Unga­riei, dăm ajutorul și concursul nostru. Războiul între Germania și Rusia Art. 7 § 1. În caz da războiu între Ger­mania și Rusia, Austria își va mobiliza armata și va declara războiu Rusiei și va­­ lucra de acord cu statul major al armatei germane. Italia își va mobiliza armata la fron­tiera franceză. Jurământul monarhiilor' f Art. 8. Noi promitem și jurăm pe o­­noarea noastră de a păzi „statu­s quo“ și de a susține împreună principiile păcii ge­nerale în Europa pentru a salva sigu­ranța și fericirea statelor noastre, a că­ror existență­ fericită ne-a fost încredințată .Ca dovadă ne-am subscris cu propriile noastre mâini și am pus sigiliile noastre-Francisc Iosif I. (Semnați) Wilhelm II , Humbert I P. S. Ziarul, care publică acest docu­­ment important spune, că e absolut au­tentic și atrage atențiunea puterilor eu­ropene din afară de tripla­ alianță asupra lui. Italienii și românii In Reggio­ Emilia (Italia) a apărut o broșură întitulată „La Questione d’Oriente e le nazionaliti“. (Chestia orientală și a naționalităților) de Dialma di Valpetrosa. Intr’această știre, foarte simpatică pentru români, autorul expune cu multă căldură situația românismului în Orientul euro­­pean și reproduce în colori vii grav aminele cuprinse în memorialele politice românești din timpul mai nou. Fără îndoială acest nod semn de dragoste al fraților noștri din patria străină va contribui mult, ca durerile noastre să fie cunoscute în clasica Italie și simpatiile pentru noi să fie și mai mult trezite în poporul italian. Antigen«

Next