Universul, septembrie 1893 (Anul 11, nr. 206-231)

1893-09-15 / nr. 218

Univers­ul No. 218, cu toți cei șase oameni în prăpastia acela îngrozitoare. Toma Bălan, care a fost apucat și lo­vit mai reu de car a murit, iar cei 1’alți au rămas toți schilodiți cu picioarele, cu mâinile și cu șalele frânte. Toți au­ fost duși la spital într’o stare desperată. Z0’sile armatei S’a înaintat la gradul de sub-locotenent în rezervă, în arma cavaleriei, soldatul baca­laureat Mami Ion, fost în regimentul 3 de ciî­­’ib­așî.­­ S’a înaintat la gradul de sub-locotenent, in arma cavaleriei, sergentul Pleniceanu Sever, din regimentul 2 roșiori. Descoperirea unui atelier anarh­ist — Prin fir telegrafic — Viena, 12 Septembre. In urma unor perchizițiuni operate la locuința a doi lucrător tâmplari din suburbia Margareta, s’a descoperit un atelier anarh­ist. S’au găsit acolo un a­­telier tipografic, materii explosibile, o bombă neîmpreunată încă și o lădița, care, după cererea expertului, nu a fost deschisă. Printre explosibilele confiscate era și pierina. Cei doi lucrători, numiți Franz Haspel și Stefan Hahnel, precum și 12 din camarazii lor au fost arestați. Ei constitue un grup de anarhiști, care au­ făcut să apară acum câte­va luni un pamflet adresat «Lucrătorilor în haine militare». — Doi din anarhiștii arestați ieri, au­ fost puși în libertate. Cei­l­alți au­ fost dați în judecată. Documentele confis­cate dovedesc relațiune continue cu a­­narhiștii din Londra și America. Pierina și ecrasita au­ fost fabricate de lucrătorii arestați. Capsulele, bombele și­ cele­l­ alte obiecte sunt fabricate e­­xact după prescripțiunile lui Most. ILUSTRAȚIA NOASTRĂ Frumosul oraș spaniol Valența al că­rui ilustrație o dăm pe pag. I, e numit «perla fluviului Guadalquivir» și «gră­dina Spaniei». Valența e paradisul por­tocalilor. Ele sunt rotunde, au­ peliță fină și un miros dulce. Cine n’a văzut grădina Reginei la Valența nu și poate face o ideie despre ceea ce se cim­ină o pădure de portocali. Blid­ah, Ne­ap­o­lul și chiar Monaco nu seamănă cu o­­rașul acesta splendid. De­asupra lui e vecinic cerul senin, aerul e parfumat și portocalele aurii strălucesc ca niște felinare magice la razele soarelui. Valența a apucat un rol important politic în istoria Spaniei. Locuitorii ei s’au răsboit cu multă vitejie în răsboa­­iele civile. De la 1813 încoace Valența e foarte liniștită. Portocalele și țigările din acest oraș sunt escelente. întrunirea grevei generale .— Prin fir telegrafic — Mons, 13. Septembre. Delegații sindicatului minerilor din Borinage, au­ decis să înceapă de azi greva generală. Lille, 13 Septembre. S’au trimes trupe la Valenciennes și la Donai, pentru a împedeca invasiunea greviștilor în mina din Anzin. Nenorocirea din jud. Roman Locuitorul Toader Pădurariul, văduv, din comuna Trifesci, județul Roman, ce ar a­dus de veri­o două luni în comuna Onișcani, dupe muncă, unde este și as­­tă­zi, a lăsat o copilă a lui de 6 ani, nu­mită Ilinca, sub îngrijirea femeei Zoița Constantin Nichita, care femee, acum 11 zile, ducăndu-se la adunat făn, la locul numit Valea­ Neagră, teritoriul co­munei Săcueni, luase cu ea și pe copi­lă, unde numita femee, fiind ocupată cu munca, o uitase; peste veri-o două ore văzând că copila lipsește, a căutat­­o pretutindeni și nu a găsit’o. Tatăl ei, informat de cele întâmplate, a căutat’o la Trifesci, unde credea că s’ar fi dus, dar nici acolo nu a găsit’o ; s’a presu­pus, însă, că jucându-se pe puntea de pe gârla Siretului, unde îngrijitoarea ei era ocupată cu adunatul fonului, ar fi căzut în gârla numită Valea­ Neagră și s’a îne­cat. Această presupunere s’a adeverit, căci de către fem­eea Anica Ion Șerban, s’a găsit cadavrul copilei, aruncat de apă la malul stâng al Siretului în dreptul comunei Iucșeșci, teritoriul comunei C­­rișeanî. Cazul i’a comunicat d-lui procuror de pe lângă tribunalul Roman, care a autorizat înmormântarea. UN PROVERB PE ZI Nebunul se crede înțelept, înțeleptul însă știe că el e nebun. (Turcesc.) Dispariția misterioasă din Bârlad «Din partea unui cetățean cu numele Stan Nedelcu, proprietar în acest oraș, zice «Paloda», primim o denunțare gravă cum că fiul său­ loan Stan Nedelcu In etate de 12 ani ce era în serviciul d-lui Nicolae P. Dancu­, comerciant în urbea Bârlad, în urma mai multor bătăi su­ferite de la un alt băiat tot din aceiași prăvălie, a dispărut încă de acum trei luni, neputând da de urma lui nici până azi cu toate cercetările atât în oraș cât și împrejurimi. «Nefericitul tată a reclamat tuturor autorităților spre a i se da tot concur­sul în privința acestei disparițiu nî, dar totul zadarnic, căci nici până azi n’a obținut nici un rezultat.» ÎNTÂMPLĂRI DIN CAPITALĂ Focul din Turd­eeni La Tarteen­i, în Ilfov, Catcu Staica, lui vîna­­tor «iscusit­, vreau să împuște vrăbiile în zbor a nimerit înfcr’o­sirii, de grăit și apoi în una de fen a d-lui Dumitru Ene.­­frâul și fânul luară foc și arteră, iar «vânătorih a dispărut. Căutat de autorități, a fost găsit ln Bucu­rești și dus la secția 40, unde i se va preda un curs de tir. Intinde-te cât ți-e plaponta... Acesta e un proverb foarte de luat în seamă, mai ales de cei risipitori din fire. Dar, cel mai mulți oameni nu-și știu­ lungul pkapomei. Țiganul Ion Vasile, fierar, a făcut lucrurile pe dos ca să-și procure o plapumă, — căci, de­­ începe sa fie răcoare noaptea. A furat 5 plapume mici de copil din căruța lui Dumitru Sândulescu, plapomar în Breaza. S’o fi gândit bietul om, sft le vindeasea ea sä se acopere, dar, fiind prins, învață să coasă la poliție. După ce, vor fi cusute plapîimele bine, oare nu cum­va se va întinde cât... nu­ î e plapuma și va tremura de frig­ V Precupeț­ioț Dumitru Agurică e slugă la un precupeț,­­Gheorghie Volintiru, din fundătura Fluturilor. VenzCiu­l niște porumb în strada Laboratorului făcu minunea — pe care cumpărătorul o ob­servă — să dea 21 de ch­ilograme în loc de 12, — tocmai pe jumătate !... Apucat de scurt el fu arestat și zise că stă­­­ pânu­ său­ mai are 8 balanțe, tot așa de bine falsificate. Făcându-se percheziție la precupeț, se gă­siră în adevăr șase balanțe, tot fermecate. Gheorg­he a fost arestat. ............... .................. ingronierul omor din județul Tecuciu Din comuna Mânjina ni se scrie cu data de 8 Septembre că următorul fapt îngrozitor s’a întâmplat în comuna Bla­­jeni (Risipiții) pendinte de comuna Ivești județul Tecuciu. Două locuitori din acea comună apu­­cându-se la ceartă pentru oare­care in­terese familiare, în intervalul pe când își repetau­ diferite înjurături triviale : unul către altul, unul din ei se repede­­ în curtea sa ce era în apropriere, și­­ luând o secure lovește pe adversar în cap, și-i despică capul în dlone până in direcțiunea ochilor. Nemulțumindu-se cu­m aceasta îi mai aplică încă o strașnică­­ lovitură în partea dreaptă a gâtului așa­­ că lăsându-l în stare de cadavru în șan­țul șoselui, autorul o rupe de fugă însă r ’ — 2 — nu isbuti căci fu prins de niște femei și dat pe mâna primăriei respective. Victima avea femee și patru copii. UN SFAT PE ZI Leac pentru inflamațiunea plămbiilor.— Se fierbe în 300 grame apă 1 gram de folio Digitalis și V2 gram­e de folio Belladona, pe care îndulcindu-l cu zahăr se dă bolnavului din ceas în ceas câte 1 lingură. îndată după aceasta se va aplica la pieptul bolnavului, pe fața dosului, câte zece pahare scoțând 300 grame de sânge, iar pe pulpele pi­cioarelor bolnavului se va aplica câte un muștar proaspăt, lăsându-l pe loc până la efectul lui; accesele de friguri care se pot ivi, se va combate, dându-se bolnavului câte un gram de chinin sul­furic pe zi. Bolnavul trebue să rămână zece zile liniștit în pat, urmând cu cea­iul de mai sus prescris. In intervalul maladiei pacientului se va hrăni cu­ lapte și cu bulion de carne.­­ PSWai *i>*Wi­Ki«I-«'>’ TW*»*"—.... ASASINATUL DIN TĂUTEȘTI In câte­va numere ale ziarului nostru, am dat știrea despre crima comisă în comuna Tăutești, jud. Iași. Codrescu, primarul acelei comune a fost împușcat seara prin fereastră, pe când sta de vorbă cu un picher. Asa­sinul se chinună Andromache Popescu și se vorbește, că mobilul crimei e răz­bunarea. Ca autor moral al crimei a fost ares­tat și preotul Gr. Const­antinescu. Un confrate din Iași aduce următoa­rea știre: Tribunalul neconfirmând mandatul de depunere, dat de d. judecător de instrucție, Drăghici, părintele Gr. Cons­tantinescu, ca autor moral al asasina­tului primarului Codrescu de la Tău­­tești, a fost eliberat. C ............------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------— Revoluția din America (­Văi fir telegrafic) Buenos-Ayres, 11 .Septembre. Guvernul din Santiago a respins pe insurgenți. Generalul­ Manuel Campos a fost numit șeful poliției din Buenos-Ayres. Președintele Pena e dispus să demi­sioneze. New-York, 11 Septembre. O telegramă din Buenos­ Aires anunță că­ o întrunire a foștilor funcționari ai Statului a decis să ceară demiși unor­ președintelui Pena și în caz de refuz să-l puie sub acuzație pentru ca să poată fi destituit. Trupele din Chaco, s'au­ răscu­lat și­ au­ pus mâna pe canonicriile guvernului. Paris, 11 Septembre. Legațiunea Brasilei a comunicat o telegramă din Rio-de-Janeiro de la 22 seara, în care e zis că orașul Rio-de- Janeiro a luat aspectul sfii! obicinuit și că nici o dată n’a suferit de mare lipsă de merinde, fiind­că în­tot­dea­una a a fost aprovizionată prin căile ferate. Insurgenții sunt descaragiați. Mulți dintre ei se supun. Oamenile urmăresc în liniște lucrările lor. Buenos­ Ayre.­.. 12 Septembre. Generalul Mansilia și alți ofițeri au­ fost arestați. 80 m­ii mari precauțiuni. Circulă sgom­otul că escadra insur­genților blochează din noi! Rio-de-Janeiro. New-York, 12 Septembre. «New-York Herald» află că corăbiile insurgenților brasilieni au­ luat orașul Francisco. Se zice că guvernul din U­ nuguay a vîndut arme insurgenților din Rio­ Grande-de- S­ul. LUCRURI DIN TOATA LUMEA Un actor japonez.­­ De curând au­ fost date 3 reprezentațiuni la Tokio, de către celebrul actor japonez Danjuro. Danjuro are aproape 60 de ani: el se prezentă la prima reprezentație ca un bătrân, apoi ca un tenor împărat, și în fine ca o tenoră fată de 15 ani, asimi­­lându-și într-un mod miraculos fisicul și grațiile acelei verste. Danjuro reprezintă și pe un principe în timpul unui răsboiu civil. El e în­conjurat de curtezani și soldați, când îi se arătă capul copilului său. Nici un mușchii­ al feței sale nu se contrac­tează, dar după aceia când femeile, co­piii, prietenii și curtezanii se retrag, și când rămâne singur, isbucnește în­­tr’un plâns, care 'țți sfâșie inima, și lu­ând în mâini capul fiului săi! , aco­peră de sărutări. In cele două­zeci de minute cât du­rează scena, ochii spectatorilor nu se ridică de la Danjuro și toți în hohote plâng împreună cu artistul. O stranie legendă asupra războ­iului. — Un corespondent scrie unui ziar din Veneția următoarea legendă: «Pe platoul din Asolo în anul 1847 au­ mers trupele să facă manevre — și în 1848 a fost războiu. «A doua oară când se făcu manevră pe acele locuri fu în 1858—și în 1859 a fost războit­. «A treia oară în 1865 manevrele se făcură în același loc—și în 1860 a iz­bucnit războiu. «De la această din urmă epocă nu au­ mai fost manevre la Asolo, de­cât anul acesta. «Este așa dar clar că în anul viitor va izbucni războiul. -C.-T' yx rrs* JlTmA. După mană, gazda. — Cum ți se pare vinul ăsta. — NI cunosc gustul. — Cum se poate, căci e din viile me­le și n’a­ mai băut aci. — Nu. Dar­­ am simțit gustul, odi­nioară, la salată. ----­­wmmmmmmmKatxmBS&mmmmmmmmmmmmmmn*..... O sinucidere in R.*Sărat In acest oraș s’a întâmplat o sinuci­dere tragică care a emoționat pe toți locuitorii. într una din diminețile trecute pe la orele 8 și 10 no., s’a auzit în casele Vasi­lache Ștefănescu, o detunătură de revolver. Lumea, care se afla prin pre­­jur, curioasă să vază ce s’a întâmplat, s’a dus în odaia în care s’a auzit de­tunătura. Acolo oamenii au­ dat de un specta­col îngrozitor, întins pe jos și abia respirând se a­­fla fostul comerciant Vasilache Ștefă­­nescu, declarat nu de mult în stare de faliment. Lui îi părea foarte mtust că’și perduse reputația de comerciant, de altmintre­lea foarte bună. De vre-o câte­va zile se arata foarte posomorit. Vorbia el cu oameni dar foarte puțin. Aproape toată ziua ședea la fereastră, privind lumea, cum trece în­coace și în­colo. In dimineața, când s’a petrecut sinu­ciderea­ și-a luat ziua bună de la niște femei, cari locuiesc în aceiași curte. Apoi s’a închis în odae. Acolo a luat un revolver cu foc central, a pus țeava în gură și a tras de pedecă. Glonțul i-a străbătut cerul gure­i și i a sfărâmat cu desăvârșire țeasta capului împrăștiindu-i crcerii. CRIMA DIN FOCȘANI In dimineața zilei de 9 Septembrie, s’a găsit în șanțul de lângă via d-lui Iancu Ci­urea cadavrul unui soldat din regimentul de asediu.—D. procuror Bi­­bescu s’a prezentat imediat la fața lo­cului—și grație energiei șefului parche­tului de Patna, asasinii au­ fost desco­periți. Autorii nu sunt alții de­cât în­suși păzitorii viei d-lui Iancu Ciurea. Motivul acestei crime a fost că, cinci soldați mergând spre a fura poame și fiind surprinși patru din ei au­ fugit, iar al cincilea fiind ajuns de prindari pe o arătură dincolo de șanțul viei a plătit cu viața lăcomia lui. Miercuri­, 15 (27) Septembre 1893 O hoție îndrăsneață in Dobrogea Intr’unul din numerile trecute ale «U­­niversului» politic am dat știrea despre o hoție îndrăsneață săvârșită în com­. Dalfa, în cotunul Mohametcea, la eco­nomii de vite Dumitru Dogaru­. Detaliile în privința acestui furt nu se cunosc bine. Ceea­ ce s’a dovedit însă, de­o­cam­dată, e, că numitul econom a fost jefuit de suma de lei 2680 în bi­lete și argint, 2 ghebe, un zăbun, 16 coți pânză de casă, șervete, cămăși și 16 piei de miel argăsite. Se bănuește că, capul acestei bande ar fi fost Bratu. DESCOPERIREA ZILEI Baloanele maritime. — Statul-major al marinei franceze, a primit un raport foarte interesant asupra ultimelor expe­riențe privitoare la aerostatica mariti­mă dirigentă în Mediterana de locote­nentul Rogeot de la Touche. Ofițerul acesta—cu toate dificultățile ivite din pricina vremii rele — a putut să facă numeroase ascensiuni în direc­ții diferite și a reușit să depeșeze co­răbiilor de pe mare și porturilor de pe țărmuri diferite știri cu ajutorul unui sistem ingenios de drapele și flamuri roșii—sistem inventat de dânsul Semnele făcute de el se observau­ exact și bine la o distanță relativ considera­bilă de 15-20 mile maritime, adică de la 28—30 ek­ilometri. Resultatul acesta va da loc constitu­irea unui al doilea parc aerostatic în un port de resboiit din Ocean. CÖRIMA și UN FORT­IX DOLJ Citim în «Independentul» din Craiova Stan Stoica din comuna Ghercești, s’a dus cu caii la pășiune în marginea satului. In dimineața zilei următoare, pe la orele 8, s’a găsit mort fiind tăiat la cap. Nici până acum autorii nu s’au putut dovedi.­­— Se denunță, că o altă tâlhărie s’ar fi comis în împrejurările următoare. Prăvălia lui Teodor Stăncioc, care se află în vecinătate cu Primăria a fost spartă, de unde i s’au furat mai mulți bani și obiecte lăsându-i familia săracă cu desâvîrșire. ‘anUL PLÜN POSTA­ ES Franța.—Guvernul francez e foarte indignat din cauză că, în Camera Co­munelor din Anglia, deputații au­ pri­mit în tăcere protestările în contra cum­părării considerabile de abuzuri, făcută în Franța. Aceasta se consideră ca un fel de provocare.­­ Holera isbucnește și în Algeria. Marile manevre ale armatei franceze, nu se vor face în provincia africană a­­nul acesta. In mai multe părți soldații arabi protestează în contra acestei de­­ciziuni de­oare­ce ar fi mai bine pen­tru ei să.... mănânce la manevre pe socoteala statului. ” Germania.— Meetingul brutari­lor din Magenta a hotărît introducerea odihnei de 14 ore pe zi dumineca și sărbătoarea. * Am dat deja știrea, că nu de mult au­ fost arestați în portul Kiel , fran­cezi acuzați de spionagiul. Aflăm acum, că ei au­ fost duși la Berlin, unde li s’au luat interogatoriul. Asupra lor s’au gă­sit numeroase scrisori compromițătore-în Italia.—In curând se vor pune în circulație bonurile de un franc. Aceste bilete vor purta inscripția: Buoni di cassa di una lira și o notă explicând că valorile bonurilor există în cassa statului. * In Roma a făcut mare senzație ur­mătoarea știre: La primăria arondismentului al no­ule din Paris, s’a făcut o mare adu­nare a lucrătorilor italieni, doritori ca să afirme simpatiile lor pentru Franța. 350 de persoane, au­ asistat la citirea unei scrisori a lui Menotti Garibaldi .­ ONOAREA RĂPITĂ Mare ronmn de senzație PARTE­A A DOUA IV Un bal pe corabie — Mamă, zicea ea, Italia nu e de­parte ! «Am putea să mergem o dată la Roma ca să îmbrățișez pe sora mea. — Nu... nu se poate anul ăsta! Tre­­bue ca Margareta să nu te vază cât­va timp... Așa e regula mănăstire! în care se află... «Alte ori, mai ales în primele luni, copila se întrerupea de la joc și zicea de­odată : — Oh! cât de mult mă plictisesc că Margareta nu mai e aci!... Ea avea în­tot­dea­una vre­o idee pentru a mă dis­trage !... Câte­odată o făceam să se în­furie, dar era așa de bună că în­tot­­dea­una ea venia mai întâii! să mă îm­brățișeze... Aceste vorbe ale copilei mâhniatt pe Hermania, dar totuși nu-i păru rezi că s’a debarasat de bastardă. Numai Thévenin rămăsese abătut de durere. In primele zile, Pascal rămase lângă densul pentru a-l consola. Dar în cu­­rând, abatele fu silit să se întoarcă în Africa și Carol nu mai avu în jurul lui de­cât pe femeea sa neîmpăcată în ura ei către densul și pe fiica sa a cărei afecțiune era banală și supusă ordinelor și caprițiilor mamei sale. Totuși casa sa de comerț prospera mereu­. El rămânea mai toată ziua la magazin dar numai corpul său părea că lucrează, rătăcind prin ateliere, dând ordine, suprave­­ghiând comenzile. Sufletul era absent. Totul mergea mulțumită personalului care -și făcea datoria. Numai Fabian, venia de două ori pe lună la tutorele său și scotea pentru un moment pe nenorocit din apatia sa. Dar în curând tenorul trebui și el să plece. El voise să intre la marină, și după­­ un examen din cele mai strălucite, fu a primit elev pe corabia Borda.­­ Când după doi ani de studii­ la Brest, fiind numit aspirant de clasa întâia, el veni la tutorele său, pentru a petrece ultimele sale vacanții, înainte de a se întoarce la portul la care trebuia să fie atașat, el fu primit ca un adevărat fiu­ al casei. Chiar Hermania fu foarte amabilă pentru densul. Suzana mai ales, îl primise cu o bu­curie nebună. — Cât de elegant ești în uniforma asta ! ’î zise ea îmbrățișându-... și ai o sabie !... o sabie cu­ mânerul aurit !... E o sabie adevărată, așa e ?... Taie !... Ia arată-o. Tânărul zîmbind scoase pe jumătate sabia din teacă. — Nu, nu, pune-o la loc... ai putea să te rănești. Și ea apăsă pe brațul tâ­nărului ofițer. — Dar să -ț­ î-o scoți... căci după de­jun, ne vom juca în grădină... — Dar Fabian nu se mai joacă acum întrerupse Thevenin zîmbind. — De ce ? — Fiind­că are aproape opt­spre­zece ani și e ofițer. — Dar nici eu­ nu mai sunt fetiță mică... — Ești deja bună de măritat! insistă Carol. — Nu, nu încă... nu mă voiți mărita cu Fabian de­cât după ce -și va isprăvi toate călătoriile. — Oh! atunci... mai avem încă timp ! zise Fabian. Toată lumea începu să rîză, afară de Suzana care părea brosată vezând că amicul ei nu-I ia vorbele în serios. — Nil asculta pe d. Térenin, reluă Fabian cu veselie, pentru a o îmbuna, me joc încă cu plăcere și peste câte­va minute, sunt la disposiția ta. «Dar fiind­ că nu mai suntem copii, vom alege un joc mai serios : vom face o partidă de croquet. — Minunat, și când vom fi obosiți, îmi vei povesti istorii cum povesteai altă dată Margaretei. Tînărul se făcu roșu. — Ai noutăți despre dânsa, întrebă el cu un glas emoționat, adresându-se către d-na Thévenin. — Da, răspunse Hermania, cu ră­ceală și fără ca vre-o fibră de pe obra­zul ei să tresară. ’I merge bine, și zice că viața de monastire ’i place. Carol, sub un pretext banal, părăsise­ salonul imediat după primele vorbe. Fabian nu răspunse... O emoțiune ce nu putea stăpâni îl apucă de gât și îl împiedică să pronunțe măcar o singură vorbă, își aducea aminte de mica sa tova­rășă de jocuri, căreia îi făcuse atâtea confidențe și care adesea ori îl conso­lase de supărările ce le avea la școală. Și pe «Borda», când se uita către O­­rizontul nesfârșit al oceanului, adesea ori imaginea Margaretei îi apărea zîm­­bitoare și dându-i curagu­l. Ce ar mai fi zis el, dacă ar fi aflat tot adevărul­?... Dacă ar fi știut că numai marea a­­ceasta întinsă care’l legăna în visurile sale, îl despărțea de prietena sa din co­pilărie... In fața grozavei nenorociri care’î sfă­râmase viața, Blanșa, cu toată energia ei obicinuită, se simți perdută. (Va urma). .. ..............HI... !» .'TIfTfB-IWTOCM»­."-"— -----"|

Next