Universul, iunie 1894 (Anul 12, nr. 126-151)

1894-06-10 / nr. 134

Universul No. 134. Introdus la neguțătorul Talpan, din acea strada, și au furat o sumă însemnată de bani și obiecte de valoare. Un al doilea furt s’a comis la un alt comerciant. Cauza incendiului—2 arestări Felurite versiuni — zice, «Farul» — circulă în privința cauzelor cari au de­terminat incendiul. Se bănuește că fo­cul a fost pus de Kohn care era asi­gurat. Asigurarea lui e însă pentru o sumă de vre-o cinci mii de lei cel mult. Se mai spune că în niște clădiri de lemn din curtea depozitului lui Kohn locuia un evreu laptagiu. Acesta scu­­lându­se pe la două ore despre ziuă, a aprins o lumânare și cu ea a intrat în șopronul de scânduri unde ’și ținea ca­lul, ca să înhame și să plece la stână. De la luminarea evreului ar fi luat foc șopronul și apoi flăcările s’au co­municat mai departe. Calul a ars, Kohn ca și evreul laptagiu au fost arestați. Pagubele La­vr’o trei sute cinci­zeci de mii de lei se zice că s’ar fi urcând pagubele. Unii erau asigurați, foarte mulți însă nu erau asigurați. Au ars zece depo­zite de lemne și vr’o cinci-șase acarete. Toate boalele secrete LA BĂRBAȚI ȘI FEMEI —­­s'imSecat­e isa câte-va anime — Un medicament declarat de toți marii medici din lume ca cel mai bun în vindecarea a ori­ce fel de boale secrete la bărbați și femei, și care nu produce greață, nu strică pofta de mâncare și nu are nici un gust acă, este Extractul de Copaivină și Pariglină al d-rului Thorn, din Lon­dra, aprobat de consiliile sanitare superioare din România și Italia, și preparat în marele stabiliment ch­imic al c-rului Bertelli din Milan. Acest extract vindecă în 36 ore sculam­ente noul și în câte­va zile cele mai vechi și mai rele boale la bărbați și femei, precum: Bleno­ragie, fluorile albe, boalele uretrale și uretrine, restrângerile uretrei, durerile de spate și de ri­­­nichi, iritațiile uretrei, ale b&șicei, ale uterului, catarul bișicei, boală de peatră, erupțiunile scorbutice, oprirea și nestăpănirea urinei, etc. întrebuințarea este lesnicioasă și se poate ține în cel mai mare secret. Expedierea se face cu cea mai mare discre­ț­ine.­­ Un vas cu instrucțiune în românește­­ stă 6 lei 50 bani. Depozit pentru toată România la Drogheria Centrală a domnului Mihail Stoenescu, farma­cist, Strada Academiei No. 2, București. Mai se vinde la farmacia «Ochiul lui Dumnezeu» Victor Thüringer, Calea Victoriei No. 154, Bu­curești și la toate farmaciile din țară. gg) Toate borcanele ce nu vor avea pe din­afară pecetea administrației ziarului «Univer­sul» și pe d’inăuntru o instrucțiune în româ­nește tot cu pecetea ziarului «Universul», se vor refuza ca falsificate.______________ Impotenta Bărbatului și Ste­rilitatea femeel Sgii Îm­biciunea de memorie, slăbiciunea d’a vedea și d’a auzi, poluțiuni sau­ perderi nocturne, flori albe la femei, boalele toate cari provin din prea mult abuz al plăcerilor, se vindecă de­sigur în­­trebuințându-se GLOBULELE RECONSTITUARTE ale dr. Taylor, aprobate de consiliile sanitare superioare din România și Italia, preparate în marele stabiliment chimic al D-rului Bertelli, din Milan, considerate cu drept cuvânt de dr. Duplais de la Academia franceză ca cel mai reconstituant cunoscut până acum. Un flacon cu instrucție costă lei 8.50- Depozitul pentru toată România e la Dro­gheria Centrală a d-lui Mihail Stoenescu, far­macist, Strada Academiei No. 2, București. Mai se vinde la farmacia «Ochiul lui Dumnezeu­», Victor Thüringer, Calea Victoriei No. 154, Bu­curești și la toate farmaciile din țară. Adevăratele flacoane cu globule Taylor, vor fi înfășurate sub cămașă cu o instrucție în ro­mânește, ștampilată cu peceta administrațiune a ziarului «Universul». O moarte tragică la Colelia Intr’una din zilele trecute, 3 locuitori, economi de vite, din comuna Gârbovi, jud. Ialomița, ducându-se la suhatul ce-l au pe moșia Colelia, au luat cu dînșii și 3 ocale de rachiu tare, pe care l’au dat ciobanilor Gheorghe, Dumitru și Ion Ardeleanu. — Uite băieți — ziseră oamenii — beți și voi, da sä ve purtați cu hărni­cie ca și până acum.... — Lasă pe noi — răspunseră cio­banii veseli. Ciobanii se puseră pe băute. Cât aî clipi din ochi înghițiră 2 ocale. — Ocaua a treia s'o lăsăm pe mâine — zise Gheorghe și Dumitru. — Ba mai bine s’o chem și pe asta— strigă Ion, căruia îi plăcea rachiul. Cel l’alți doi nu se învoiră. Făcându-se noapte, ciobanii s’au culcat. Ion Ardeleanu ia pândit până i-a a­­uzit sforăind. Atunci s’a sculat tipu­l a luat sticla ce mai rămăsese și a băut tot rachiul din ea. După aceia s'a cul­cat din nou­ și a adormit. Intr’un târziu Dumitru se deșteaptă din somn și miroase ceva a ars. Bâjbă e încoace și în­colo și dă de fratele său Ion lângă foc. Hainele de pe el ardeau. Ion în beția lui se svîrcolise în somn și ajunsese până aproape de jăratic. Dumitru a luat numai de­cât o doniță cu apă și a stins focul. Ion însă a murit în cele mai crude dureri, în urma arsurilor primite. DESCOPERIREA ZILEI Un ceasornic de paseri.­­ Se știe că Linné a compus de mult încă un cea­sornic de flori, plantând flori unele lân­gă altele într-o anumită ordine ast­fel ca corolele lor să se deschidă la o oră diferită. Un ziar german «Natur und Haus» anunță că un german ar fi arangiat un ceasornic de paseri. Pasările care compun ceasornicul cân­tă la diferite ore. Ast­fel cântă: Dropia de la 1y2—2 ore după miezul nopței. Graurii, de la 2—272. Potărni­­chia, de la 27*—3. Graurii galbeni, de la 3—372­ Mierloiul, de la 31/2—4. Be­­cața, de la 4—47*­ Pescarul, de la 47*—5. Vrabia la 5 ore dimineața. Și așa mai încolo și cu cele­ l’alte pa­sări. Tot incovenientul este că acest cea­sornic trebue să’l așezi într’o odae în­treagă, căci el se compune din vre-o 30 de colivii. Inundațiile din Austro-Ungaria Tropau, 7 Iunie. In urma nouilor revărsări, apele rîu­­lui Orsa au pricinuit mari stricăciuni. Zăgazurile s’au rupt. Cultura este ni­micită. Budapesta, 7 Iunie. Pe teritoriul rîului Wang numeroase sate sunt din nou inundate. Komoru este amenințat. Bergszeg și Pistyan sunt cu desăvâr­șire inundate. O mulțime de case s’au surpat. Sunt 3 victime. Districtul Lipi este aproape întreg inundat. Linia căii ferate din valea Wang este din nou stricată. Ori­ce co­municație între Palgocz, Liptovar și Szered este întreruptă. Ratibor, 7 Iunie, înălțimea apelor este de 5 m. 10 c. Zăgazul din­spre Vistula este rupt în 2 puncte. Cazărmile, uzinele și calea fe­rată sunt inundate. O persoană s’a î­­necat. Sinuciderea de la fortul Chitila Marți seară pe la orele 9, un soldat recrut Nicolae Ioan din bateria a 4-a, batalionul de asediu cu reședința la Chitila, amărît se vede de greutățile serviciului militar, s’a așezat cu gâtul pe șinele trenului tocmai când acesta era să sosească în stația Chitila, ast­fel că roatele trenului­­ i-au și retezat gâtul. Nenorocitul a fost ținut alături de șine până ieri dimineață, la sosirea par­chetului militar. _____ Nenorocirea de la Gura Sărați Femeia Ilinca, soția lui Radu Gro­­soiu, din comuna Gura­ Sărăți, jud. Bu­­zau, suferia de mai mult timp de epi­lepsie. Ea avea și darul beției. Numita femee e în vîrstă de 60 de ani. Intr’una din zilele trecute densa a dispărut d’acasă. Bărbatul său a cău­­tat’o în tot satul, dar nu i-a putut da de urmă. — 2 — Abia într’un târziu a fost înștiințat, că femeia lui a fost găsită moartă în casa lui Enache S. Țiganu, din comuna Monteoru. Enache nu era acasă, ci la munca câmpului. S’a deschis imediat o anchetă și a­­poi cadavrul a fost transportat la Gura Sărați. Din cercetările făcute se bănuește că moartea ar fi provenit din beție și că în timpul beției femea fiind apucată de epilepsie a intrat în casa lui Enache, unde a și murit. ILUSTRAȚIA NOASTRĂ Multă vreme se va vorbi de cursa de cal ținută la hipodromul din Viena, în anul acesta. Proprietarii cailor și toți sportsmanii sunt și acum emoționați de întâmplarea tragică petrecută cu o­­cazia acestor alergări. Când 10 călăreți erau să sară peste o barieră artifial ridicată pentru curse, 6 inși au căzut jos cu cal cu toți, iar cel­ l­ alți 4 au reușit să sară bine și să ajungă la fel. Dintre cei 6 călăreți, 4 s’au ales cu răni gra­ve, iar frumosul și scumpul ar­măsar Douglas a murit imediat. Intre miile de spectatori cari asistau la cur­sele acestea s’a iscat o panică grozavă; când s’a întâmplat nenorocirea, mai multe dame au leșinat. Bărbații au alergat la locul sinistru­lui. Cauza nenorocirei, după cum se spune e că 2 călăreți cu numele Wal­lace și Frank Sharpe, din nebăgare “de seamă sau din prea mare iuțeală au intrat printre caii celor­l­alți alergători și ast­fel în timpul sariturel, îmbulzea­la fiind prea mare unii cai au căzut la păment cu călăreți cu tot iar alții au scăpat teferi. Ilustrația de pe pag­­i a numărului nostru de azi reprezintă scena aceasta tragică de la alergările din Viena. 3 încercări de spargere în Brăila Luni noaptea s’a încercat o spargere la biuroul de zărăfie a d-lui I. Blum­berg, din Calea Regală. Furii au voit a forța casa de fier, dar nereușind, au spart suportul casei. Se crede că parchetul ar fi pe urma rău­­făcătorilor.­­La cofetăria Universelle de asemenea s-a încercat prin pivniță a se disloca o ferăstrae de la depositul de băuturi. Se vede însă că hoții nu au putut reuși a’și îndeplini scopul. —La d. G. Cavadia,,consul al Spaniei, s’a Introdus zilele trecute un pungaș pe fereastră și ’s-a furat mai multe o­­biecte. Autorul nu se cunoaște încă. LUCRURI DIN TOATA LUMEA Literatura japoneză.— «Westminster Gazette» anunță că un supus al lui Mi­kado a început publicarea romanului u­­nui câine, care e o lucrare psihologică și care va cuprinde 108 volume. Avis traducătorilor! Cu această ocazie credem nemerit să dăm câte­va știri foarte interesante des­pre Japonia literară și pe care le gă­sim într’un rezumat statistic redigiat de secția cabinetului mirațional special însărcinat cu lucrări de acest fel. Noi vedem că imperiul Japoniei are aproape 766 de publicațiuni periodice, făcând împreună un total de 200 de milioane de exemplare. Cât despre ope­­rile imprimate neperiodic, au fost în 1891, în număr de 7.956 spre a nu vor­bi de­cât de cele originale, adică de a­­celea care nu sunt nici traducțiuni, nici reîmprimări, nici chiar fragmente din­­tr’o colecțiune ; toate acestea feluri strîn­­se la un loc reprezintau în 1891, nici mai mult nici mai puțin de­cât 22.000 de opere. Pictura și gravura, după cât se pare, inspiră pe cea mai mare parte dintre­­ scriitorii japonezi. Cu toate acestea el nu neglijează nici literatura de imagi­­națiune (fabule, romane, poeme, etc.). *au­tor le plac de asemenea de a trata și despre muzică, după care dreptul și religiunea formează subiectul preferat de el atât în scrieri cât și în conver­­sațiuni.­­ Un conferențiar celebru.—D. Hay­­c inthe Loyson a făcut, în cursul lune­­lor, Aprilie și Main, un tarneu­ de con­ferințe în sudul Franței. La Bordeaux, Pau, Béziers, Narbone și Perpignan, el pe intele orator a re­petat discursul său­ asupra «anarh­is­m­ul și cauzele sale». In această conferință el vorbește de organizarea muncei. El vede remediul anarh­iei de care suferă societatea actuală în restaurarea educației din familii, într’o educație re­ligioasă, lipsită de fanatism, și care să nu încurce spiritul copilului dându’I să dez­­lege probleme prea grele pentru un creer tânăr, în fine să i se dea copilului o instrucție științifică care să găsească cauza supremă în­tot­dea­una la Dum­nezeu­. In materie socială oratorul regretă că guvernele de azi au grijă numai de o­­rașe, iar de sate de loc și cere pentru lucrător un repaos necesar și caută a concilia interesele și ameliorarea rapor­turilor economice într’o nevoe supe­rioară de moralitate, de la care ar tre­bui să se inspire toată activitatea u­­mană. Cu toți cei 60 de ani, pe care’l are d. Loyson n’a perdut nimic din inteli­gența sa și din puterea sa de a vorbi. Acest conferențiar care caută a face să dispară anarh­ism­ul în Franța și a încheia un fel de pact între muncitori și patroni, cu toate bunele sale intenți­­uni totuși a fost huiduit de mai multe ori și are foarte mulți dușmani. , mii niMUimW I in ■—■ [UNK] [UNK] 1 Vineri, 10 (22) Iunie 1894 O CUGETARE PE ZI Idealul amiciției e de a se simți unul și de a fi doi. ________ ȘTIRI PRIN POSTA B Franța.— Președintele republicei a aprobat numirea unei comisii extra­parlamentare pentru ca să proceadă la clasificarea și la studiul mijloacelor prin care să se poată transforma impozitele pe consumație în impozite pe venituri. * Se semnalează prezența, în de­partamentul Somme, a unul negus­tor englez care cumpără broaște rî­­ioase. Aceste, care se vindeau anul tre­cut cu 8 franci suta, se caută acum cu 3 franci duzina. Aceste broaște sunt întrebuințate în Anglia pentru distrugerea viermilor. Si Italia.­ Regele Umberto a trimis 1000 de franci comitetului constituit , pentru a se ridica, la Magenta, o sta­­­­tue mareșalului francez Mac-Mahon.­­ * La Catana, un copil de opt ani, a­­nume Rossi, mergând cu soră-sa, o fată de 16 ani, la primblare văzu cum un individ îi spuse acesteia vorbe murdare. Copilul, nici una nici două, scoase un briceag mic pe care-l avea în bu­zunar, îl desfăcu și răni destul de grav pe galant. Copilul a fost arestat. gn Germania.­La Koenigsberg a că­zut, în port o schelă cu 17 lucrători.TL dintre aceștia s’au înecat în văluri; 3 sunt grav răniți, ceî­l’alțî au scăpat cu viață. Cauza dezastrului se datorește relei construiri a schelelor. Cei 17 lu­crători erau ocupați la un debarcader în construcție pe țărmuri­ mării. * In apropierea fortăreței Metz au fost arestați 3 spioni francezi. Asupra lor s-au găsit 4 hărți topografice con­ținând diferite schițe de pe teritoriile Alsaciei și Lorenei. Arestarea lor a pri­cinuit o vie senzație din pricină, că nu de mult au fost arestați alți 2 spioni rusești la Strasburg și 3 la Kiel.­­ Austro-Ungaria.­­ Din Cluj se scrie, că în ziua de 6 Iunie tribuna­lul de acolo a înaintat la Cursă actele privitoare la procesul Memorandului. Procesul verbal al pertractărei conține 600 de claie scrise și, după cum con­stată foile unguresci, e cel mai însem­nat act, din câte s’au adus până acum în afaceri de presă. Se zice că, la Cu­rsă actele vor fi «fără întârziere» stu­diate din partea judelui Székesz, ca ra­portor, așa că în timp de patru săptă­mâni cestiunea va fi resolvată și din partea Curiei.­­ Ducele de Orleans, după hotărîrea familiei, a intrat ca locotenent în re­gimentul 12 de ulani austriac­. Acest regiment e în garnizoană la Székerfehérváry, în Ungaria, și are ca șef titular pe Francisc II, fostul rege al Siciliei.­­ Anglia.­­ Un membru glumeț al opoziției conservatoare la Londra a fă­cut o farsă de care să rîde mult acum în Anglia. El a publicat, sub titlul: «Ce au făcut liberalii de la 1892-1894», o broșură compusă numai din foi albe. Pe pagina din urmă, se pot citi aceste cuvinte: «In momentul de a pune sub presă, aflăm că liberalii au câștigat pre­miul Derby la cursele de cai».­­ La Liemerick a fost împrăștiată cu forța o adunare a irlandezilor. Oratorii atacaseră violent guvernul englez. 4 o­­ratori dintre care și marele agitator Mortben au fost arestați. Agitația în Ir­landa ia din ce în ce proporții tot mai mari. și Rusia.—Guvernul rusesc publică un apel către tinerii cu cunoștință de carte ca să intre, cu lefuri bune, în servi­ciul statistic. Funcționarii însărcinați cu recensământul, au demisionat aproape toți, din cauză că prin sate sunt consi­derați ca vrăjitori și nu capătă nici de mâncare, nici locuință. Li se aruncă numai, de la distanță, bani, ca să ple­ce mai repede. * Bastimentul rusesc Marusia, cioc­­nindu-se în marea de Azov, aproape de Berdiansk, cu vaporul grecesc E­­gyptos, s’a înecat, cu încărcătura sa de grâu­. Era o ceață deasă.—Opt oameni au pierit în valuri.­­ Turcia. — Filantropul englez Oli­fant a cumpărat câte­va domenii mari de la guvernul turcesc. Pe aceste do­menii dânsul vrea să stabilească 500 de familii evreești alungați din Rusia. El a înaintat în privința aceasta o pe­tiție guvernului turcesc. UN SFAT PE ZI Leac în contra mătreței: Rom.................................. 500 grame Alcool...................... 75 » Carbonat de amoniac. . 8 » Carbonat de potasă. . . 5 » Se amestecă lichidele, se topesc car­­bonatele și se filtrează prin hârtie su­gătoare. Se freacă pielea capului cu acest lichid timp de câte­va minute, apoi se spală capul cu apă caldă. Apă................................ 75 » Tinctură de cantaride. . 3 » Atentatul in­potriva primului ministru italian Crispi (AMĂNUNTE) (Coresp. particulară a ziarului «Universul») . y . Roma, 6 iunie. Asasinul iată câte­va amănunte interesante a­­supra atentatului, neisbutit, săvârșit în­potriva d-lui Crispi, primul ministru al Italiei. Paolo Lega, care a tras un glonț de revolver asupra lui Crispi, s-a născut la Lugo, în Romagna. El e orfan de tată și de mamă. A învățat puțin la școală. In familie a primit o educație slabă de tot. A tre­buit să intre calfă la un tâmplar. Din cauza lipsei de învățătură și a caracte­rului său­ foarte exaltat, a apucat o cale foarte greșită. Lui i-au plăcut nespus de mult doctrinele revoluționare. Acum câți­va ani a trecut în tabăra anarh­iștilor. Ca anarh­ist a fost ex 149 Roman de Emile Rich­ebourg PARTEA III Fiul II Inimă de fată. Se urcară în apartamente și d-na Villarce au poftt pe Lucian în salonașul său. După ce’șî luă mantila și pălăria pe care le dete cameristei, luă loc în­tr’un fotoliu și făcu semn lui Lucian să șadă în fața ei. — Scumpul meu copil, zise dînsa, nu m’am mirat tocmai tare găsindu-te adunecarea la Emiliana; căci cu gând că o să te găsesc acolo m’am h­otărît să fac azi o vizită protegratei mele ; nu vam­ absolut sigură cu toate astea, în­să lr tot cursul săptămânai al fost preocupat, turburat, îngrijat; te-am observat cu mare băgare de seamă și din unele cuvinte ce ți au scăpat, ți-am­ ghicit gândul; în sfîrșit azi dimineață, când am aflat că n’o să te duci la mi­nister după amiazi, mi am zis: «O să se ducă la Emiliana». Și cu adevărat nu m’am înșelat. — Ai voit să ne surprinzi, bunica ? — Ași fi voit să sosesc destul de cu­rând pentru a’țî opri pe buze cuvintele ce vei fi spus Emilianei. Nu știu­ ce’i vei fi spus dar bănuesc. «Când am intrat în casă erau­ foarte emoționați amândoi. Sărmana mititică era așa de tulburată în­cât nu știa ce să zică și uitase să mă îmbrățișeze. «Ascultă Lucian, pentru multă vreme poate, o! nu zic pentru tot­dea­una, ai tulburat liniștea Emilienei. — O ! bunico ! — Fata asta e simțitoare, e înzes­trată cu o delicateță care o face să exa­gereze toate faptele, chiar pe cele mai neînsemnate ; îl e frică de toți și de toate și de ea însăși. Fără să știi și, de­sigur, fără să vrei, i-ai băgat în su­flet grijă și tulburare. — Doamne, ce spui? — Adevărul. In sfîrșit nu se poate înlătura ceea ce trebue să se întâmple în chip fatal. «Ceea ce n’am putut să împedic azi, s’ar fi întâmplat mâne sau într’o al­tă zi. — Dar ce vei fi crezând d-ta ? — Nimic care să micșoreze încrede­rea ce am în tine și în ea, care să schim­be întru ceva dragostea mea pentru tine și considerația mea pentru înțelepciu­nea și pentru virtutea acelei fete; căci te cunosc bine, Lucian, și cunosc și pe Emiliana , tu nu ești în stare să nu respectezi pe acea copilă ce se află sub protecțiunea mea și dînsa e incapabilă a nu’și împlini datoriile. «Lucian, tu iubești pe Em­iliana de un an. — De mai de mult încă, bunica. — Ce ai făcut pentru a te vindeca de această dragoste ? — Tot ce’mi era în putință să fac . — O! —Crede-mă. Insă amorul îmi cuprinsese așa tare inima, întreaga ființă în­cât lupta era cu neputință, a fost mai pu­ternic de­cât voința mea, mai puternic de­cât rațiunea mea, mai puternic de­cât toate răsvrătirile mele. Atunci am înțeles că nu era chip să am fericire în lume fără Emiliana, că dînsa era viața mea, soarele ce trebue să’mi lu­mineze viitorul. D-na Villarceau cete din cap. — Vrea să zică a ajuns la patimă ? — Ah, bunica,­­când ai ști cât o iu­besc ! esclamă tînărul. — Știti, am văzut și văd și acum. Nu te’ntreb dacă Emiliana te iubește și dînsa ; știu­ ce să cred și în privința asta. Și dînsa s’a încercat să’și alunge din inimă dragostea pe care nu îndrăs­­nia să și-o mărturisească nici sie­și. «Ah, Lucian, de ce te-ai grăbit atâta să vorbești Emilianei de amorul teu? — Nu mai puteam să aștept. — Nu zice asta. Ai fi putut foarte bine să te stăpânești. Ce-o să iasă a­­cum d’aci ? — Dar... — Dă-mi voe să vorbesc, ascultă. Emiliana, dintr’un sentiment de deli­cateță lesne de înțeles, venia foarte rar pe la noi; d’acum n’o să mai vie de loc. Tînărul tresări și se îngălbeni foarte tare. — Nu mai poate să vie, adăogă dina Villarceau, tu ai alungat-o din casa noastră. Lucian plecă capul și geniu înăbușit, înțelegea că bunica sa avea dreptate — Ah, sărmanul meu amic, urmă buna femee, noroc că aî pe bunică-ta — O, da, da, esclamă tînărul. Lunecă de pe fotoliu și căzu în ge­nuchi la picioarele d-nei Villarceau, îl apucă mâinile și i le acoperi de săru­tări. — Bine, bine, știu­ că mă iubești, zi­se bătrâna d’abia putându’și stăpân emoțiunea. Lucian șezu pe un taburet de la pi­cioarele ei. — D-ta ești cu noi, nu’I «așa buna mea bunică ? zise dînsul. — Știi tu foarte bine asta, răspunse dînsa, și de asta­­ ți pus nădejdea în mine. — Da, bunica. — Ce-ai făgăduit Emilianei ? — Că o s’o iau de nevastă. — Și crezi că n’o să dai de nici o piedică în asta ? — Ba da, de mai multe. Insă cu a­­jutorul d-tale le vom birui pe toate." (Va urma). J

Next