Universul, iunie 1895 (Anul 13, nr. 127-152)

1895-06-25 / nr. 148

Anul XIII. No. 148. BW ANUNCIR­­ea Se aduce la cuunoștința pubcului că Băile sta­tului Călimănești și Govora sunt descrise cu începere de la 1 Iunie până la 1 Septembre. Stabilimentul de la Calimănești este înzes­trat cu băi sistematice, sulfuroase,­ băi de abur, dușe, masagiii și inhalații. Băile sulfuroase sunt recomandate ca proprii tratamentului: Reuma­tismului, boalelor de piele, și cu deosebire sero­­fulelor de ori-ce natură la copii. Izvorul No. 6 din pavilionul de lângă sta­biliment, reputat prin tratamentul boalelor de ficat, splină, calculelor hepatice și a boalelor a­­paratului digestiv. Izvorul de la Căciulata lângă Călimănești, renumit ca unicul în lume dând cele­­ mai fericite efecte asupra boalelor de rinichi, gra­­vela, (nisip, piatră) și a calculelor nefretice, boalelor de beșică, arthrite și intecsicațiilor mer­curiale. Transportul de la stabiliment­ la isvor se face dimineața și după amiaza cu trăsurile hotelului. Isvorul bicarbonat feruginos termal nou descoperit la Bivolari la 4 Ulm. de la hotel, si­milar cu Royat din Franța și cu Sezilaco din Ungaria, posedând apa cea mai eficace ca tra­tament contra : Anemiei, clorosei, dispepsiei, limfatismului, frigurilor intermitente ș. a. A­­ceastă apă este servită publicului în hotel în sticle. Marele hotel al statului posedă cafenea, res­taurant, sală de dans, farmacie, poștă și tele­graf. Grădina, parcul și ostrovul iluminat cu lu­mină electrică. Muzica batalionului 1 de vână­tori cântă de 2 ori pe zi tot timpul sezonului,­­ Stabilimentul de la Govora înzestrat cu bă­­i de cadă, sistematice și două piscine pentru da­rea băilor iodate și băi sulfuroase separat. A­­ceste ape cele mai concentrate din Europa sunt proprii tratamentului boalelor sifilitice cu toate urmările lor, reumatismului, scrofulelor de ori-ce natură, limfatismului, etc. Izvorul mineral pentru cura internă, posedă apă purgativă, cu succes întrebuințată contra constipațiilor persistente, boalelor de ficat, co­lice hepatice, etc. Stabilimentul posedă farmacie, poștă și tele­graf. ’ ’ ’ Muzica regimentului de Vâlcea va cânta tot , s­ezonul. Cu începere de la 1 Iulie două pavilioane de hotel, confortabil mobilate, cu restaurant și ca­fenea vor fi puse la dispoziția publicului. In ambele stațiuni, câte un medic anga­jat de stat se află la dispoziția publicului tot timpul sezonului. 987.—(18) către părinții de fete De la 1 Septembrie 1895, se deschide un nou Institut pentru Domnișoare, sub direcția d-nei Enia Bălteanu, ajutată­­ de un corp profesoral ales de la școalele publice și din alte persoane cu titluri academice, din cari unele aduse în­­•x’adins din străinătate. Direcția studiilor e în­credințată d-lor profesori dr. Th. D. Speranță, G. C. Dragu, dr. M. Brânză și Em­ü Bălteanu. Onor, minister, prin ord. No. 1766­95 a dat cu­venita autorizație. întocmit pe baze solide, acest Institut va da instrucție serioasă, îngrijire părintească și ade­vărată educație. In adevăr organizarea acestei școale asigură elevelor sale bogăție de cunoștințe și educațiune aleasă. Această Instituție, numită «Liceul Modern pen­tru d-șoare» va cuprinde grădină de copii (băe­ H și fete) de la 3—7 ani, clase primare, cur­suri secundare și liceale dupe programele Sta­tului, preparație pentru bacalaureat și cursuri facultative pentru elevele cari nu voesc să se prepare a deveni profesoare, ci doresc să do­bândească o instrucție generală și educativă. In timpul mesei, recreației, plimbărilor, etc., elevele vor vorbi într’o zi franceza și într’alta germana, supraveghiate de guvernante aduse di­rect din Franța și Germania. Se vor învăța și alte limbi moderne, cum engleza, greaca, bul­gara, italiana, dacă se vor cere de părinți. Mu­­sica, canto, pictura, literatura, menagiul vor com­plecta instrucția și educația, și cu toate acestea prețurile se văd in prospect că sunt foarte mo­derate. Acest institut se află în calea Moșilor No. 162, București, unde se poate cere «Prospectul», înscrierile încep la 10 August a. c. de la ora 9—12 și 2—6. MT­AMUM-10 Sub­semnatul perzând pe Calea Victoriei sau strada Modei, în drum către ministerul de fi­nance, mandatele No. 773 în valoare de lei 2537 și No. 462 în valoare de lei 250, se aduce la cunoștință că cel ce le va fi găsit și aduce la domiciliul sub­semnatului strada Doamnei No. 16 în termen de 5 zile de la publicațiunea de față, va primi o bună recompensă. Carol Gobi. D-rul Sterie N. da­ren IX. Pelikangasse No. 10.—Viena Consul­tațiune cu celebritățile medicale și cu specialiștii de la facultatea de medicină din viena.—Consultatiuni și prin corespondente. 787­­ (100) mm B Baamme an nmu­mai BaBa Doctor MADRICI­J LEVY SPECIAL : Boale interne femei și faceri. Consulte trupi de la 1—­3 și de la 6—8 13B str. Carol Î38 De asemenea face cunoscut că tratează cu succes boalele secrete fie cât de vechi dupe metodele cele mai noi, de la facultatea din Paris 5 Bani in Capitala­.—10 Bani în județ( CALENDAR PE ANUL 1895 Ortodox Sâmbătă, 24 Iunie.—Naș. Sf. loan Bo­tezătorul. Catolic Sâmbătă, 6 Iulie.— Iesaia. Res. soarelui 4.23 , ap. soarelui 7.42. București, 24 Iunie, 111 Se tot publică știri despre cazuri de bă­­tae în armată, știri însoțite de tot felul de comentarii cari numai bine nu pot să facă disciplinei în armată — și se știe că o ar­mată fără disciplină e o calamitate pe o țară. Răul acesta e imens și ne atinge pe toți; trebue distrus sau cât mai mult micșorat. Acum e întrebarea: de unde trebue să se înceapă această operație, de la cauză sau de la efect ? Răspunsul vine de la sine ; asupra cau­zei trebue să ne îndreptăm sforțările. ¥ ¥ Ideile noul asupra armatelor au devenit deja vechi, sunt cunoscute și nu le vom a­­­duce aici; însă din toate frământările aces­tor nouă idei, un lucru a rămas adevăr ne­strămutat anume că armatele sunt un rău necesar încă. Așa fiind, trebue să acomodăm acest zel cu spiritul modern nu numai în privința poștelor, tunurilor, a munițiilor ci și în a­­ceea mijloacelor de creare și păstrare a dis­ciplinei. Suntem siliți să recunoaștem că în această din urmă privință nu s’a făcut m­ai nimic, nu numai la noi dar și în alte state. Azi ca și în vremuri vechi mai­ există cre­dința la unii superiori că un soldat nu se poate reduce la ascultare oarbă de­cât prin lovituri, vrea să zică întocmai ca pe vite. Și cu toate astea aceiași superiori vin și cer soldatului pe care l’au tratat ca pe un bou, gânduri și simțiminte omenești. In­­consecința e vădită și tot­ d’o­dată și nepri­ceperea căci, cu libertatea de azi a presei, tocmai disciplina în numele căreia se comite această brutalitate are a suferi de urmările ei și scopul ce se atinge e tocmai contrar de cel urmărit. Dovadă că un om, ori­cât de incult ar fi, se­ supune la rigori mari și la o necesitate vădită fără bătaie, este faptul că în anii cei mai dragi ai tinereței, când visurile a­­dolescenței dobândesc o formă mai atrăgă­toare, atunci el se smulge de la dragostea părintească care ’ie încă foarte trebuincioasă, din locurile scumpe în cari lasă mai în­tot­­dea­una o prietenă duioasă și libertatea, și vine la cazarmă. Gândindu-ne bine, sacrifi­ciul acesta e deja foarte mare și el îl face știindu-i inevitabil. Cum n’ar face dar și pe cele­l’alte, din serviciu, cari sunt mult mai mici în comparație cu acesta? Toată greutatea e în a’i arăta necesitatea lor și în același timp o face să domnească în cazarmă ne­­părtinirea, dreptatea pentru toți. Dacă se întâmplă să fie vreunul prost din naștere, tâmpit firește că cu bătie nu faci alt­ceva de­cât îl tâmpești mai rea ; iar pe altă parte dacă un om de o deșteptă­­ciune ordinară comite un act de insubordo­­nanță, atunci el trebue tratat mai mult ca un bolnav de­cât ca un­­ vinovat; în tot cazul, mijloacele­­ legale de pedeapsă îi vor fi d’ajuns. Adesea însă causa insubordonanței trebue căutată în procedarea chiar a aciuia care dă ordinele; de la aceasta atârna ea fie ascultat, orbește fără să aibă nevoie a radi­ca vr’o­dată mâna un comandant care lucrează asupra spiritului soldatului iar nu a corpului lor, ar fi nu numai respectat dar și iubit ; atunci el ar avea sub ordinele lui oameni cu simțiri iar nu vite și în ca­zurile supreme o mână de oameni fac ceea ce nu pot face nici­odată un cârd de auto­mați. Atunci cazarma ar fi cu adevărat ceea ce se pretinde : o școală a țăranilor , soldații liberați ar duce la vetrele lor obiceiuri bine­făcătoare. Azi, capitalul cu care se întorc acasă sau acela care se vede mai bine la ei, e un dicționar lung de înjurături înfiorătoare, a­­pucături de brutalitate, de nedreptate. * ¥­­ Cum trebue să aibă fie­care meserie meș­teșugurile ei așa și aceea de comandant al unui corp mai mare sau mai mic de arma­tă, trebue să aibă unul, neînțeles, nepri­ceput de profani, meșteșugul d’a face dis­ciplină fără bătaie. Alt­fel, dacă e vorba să lovești, fără temere d’a ți se răspunde în același chip, apoi atunci nu mai e aci la mijloc nici un meșteșug ; treaba asta poate s’o facă cel d’ântâiul venit. Instrucția specială pe care o are un co­mandant oare­care, de ori­ce grad, nu e de­cât jumătate din ceea ce trebue să știe; dacă nu are și pe cea­l’altă jumătate, nu e bun de comandant. Așa e modernă armata. Un fost militar. © IU ITALIA Corespondență p­articulară a ziarului UNIVERSUL Roma, 19 iunie. In memoria lui Bandi.—Un ziarist asasinat Azi dimineață, 19 Iunie, s’a inaugurat la «Caip­­po Santo de la Misericordia» din Livorno, bustul lui Giusseppe Bandi, ziarist, care a fost asasi­nat—după cino știți—de un anarh­ist. » Inaugurarea s-a făcut în prezența autorităților civile și militare, a senatorilor Cucchiari și Gas­­tella, a numeroșilor reprezentanți ai asociațiu­­nilor și institutelor italiene, a notabilităților, a damelor din Livorno și a unei mulțimi imense ___Duminecă, 25 Iunie (7 iulie 1895) de oameni din toate clasele societății, atât din oraș cât și din împrejurimi. Bustul, foarte frumos lucrat, e opera sculpto­rului Lorenzo Gori. Discursul rostit de doctorul Agnoletti, direc­torul ziarelor «Gazzetta Livornese» și «Telegrafo» a produs o adâncă emoțiune și a fost viu a­­plaudat. Apoi, Angelo Consigli, redactor-decan al nu­mitelor ziare a vorbit în numele acelora cari lu­crează la ele. Pe piedestalul bustului s-au depus numeroase coroane, dintre cari cea mai splendidă a fost a reprezentanților «celor 1000» cari au luptat (între ei era și Bandi) sub Garibaldi, pentru unitatea și neatârnarea Italiei. Ceremonia inaugurării bustului a fost impo­zantă. Familia și redacțiile ziarelor «Gazzetta» și «Telegrafo» au primit în această zi de tristă­­ aniversare, numeroase telegrame din toate păr­țile Italiei și din străinătate. Armata italiană.­­ O declarație interesantă a ministrului de resboiu. D. Mocenni, ministru de resboiu, a declarat în cameră, că Italia, prin alianța ei cu Austro- Ungaria și Germania nu e obligată să fie un număr anumit de corpuri dezarmate. Deputații din stânga extremă (radicalii și so­cialiștii) afirmau că Italia e angajată prin con­tractul Triplei­ Alianțe ca organizația ei militară să stea direct sub controlul celor 2 puteri aliate., D. Mocenni a spus că guvernanții țării, dacă vor socoti ca oportun, pot și au dreptul să re­ducă la jumătate numărul corpurilor de armată. Dorința pentru reducerea aceasta și-a exprimat-o și­ fostul ministru de resboiü, d. Ricotti. D. Mocenni a mai zis, că pricina crizei fi­nanciare prin care a trecut în timpul din urmă Italia, nu e resultatul alianței ei cu Germania­ și Austro-Ungaria, ci e efectul construirei mul­tor linii ferate, cari sunt de prisos. Cheltuielile acestea apasă greu bugetul, dar în curând se va stabili un echilibru bun spre mulțumirea tuturora. Aeronauți căzuți în apă De vre­o câtă­va vreme, ofițerii din compa­nia de geniu (numită a specialiștilor) fac ex­­cursiuni la Roma cu baloanele. Deună­zi «parcul» aerostatic a fost transpor­tat la Bracciano unde se află actualminte lagă­rul trupelor din divizia Romei. S’a făcut ca de obiceiü o excursiune aeronau­tică și 2 ofițeri s’au suit în nacelă. Plecarea balonului a fost salutată cu strigăte puternice de «ura!» și balonul s’a ridicat ma­­iestos, îndreptându-se, în urma curentelor ae­riene, spre lacul mare din apropiere. Aeronau­­ții se aflau tocmai de­asupra mijlocului lacu­lui când, fie din cauza insuficenței gazului, fie din altă pricină, balonul începu să se scoboare foarte repede și când cei doi ofițeri își veniră în fire din prima lor surpriză se văzură cu na­celă cu tot în apă. Fiind amândoi înotători foarte buni s’au a­­runcat din nacelă în apă și cu toate că erau îm­brăcați cam greu au reușit să ajungă teferi până la țărm, alegându-se cu o baie bună, care fi­rește nu era scrisă in programul escursiunea lor. Nenorocire într’o pușcărie In pușcăria de la Salerno se află o mașină pentru execuția condamnaților și care mașină fusese foarte des întrebuințată în­­ timpul dom­niei Burbonilor. Ultima victimă a fost revoluționarul Luigi de Mattia, care a fost ghilotinat la 1852. Chiar și decedatul ministru Nicotera și tova­rășii lui erau să fie executați cu mașina aceasta și călăul Menschini a primit atunci de la Nico­tera o piesă de 5 lei bacșiș «ca să’l ghilotineze repede și bine». Din fericire execuția n’a avut loc: întruna din zilele trecute, mașina aceasta a fost pătată încă odată de sânge omenesc. Un călător englez a obținut de la directorul în­chisorii permisiunea să vază cu de-amănuntul mașina. El era însoțit de supraveghetorul numit Conte care a pus mașina în mișcare. Nu trecură 5—6 se­cunde și se aude un strigăt desperat. Toții su­pra­veghetorii au alergat numai de­cât în odaie unde se afla mașina. Ei au găsit pe camaradul lor Conte întins pe pământ și leșinat; cuțitul mașinei îi apucase mâna, tăindu-i-o de la umăr. Starea nenorocitului Conte e desperată.­­ O ciocnire de vapoare In portul Messinei s’a ciocnit deună­zi vapo­rașul italian «Messina» cu o corabie cu pânze, aparținătoare unei­ societăți austriace din Fiume. Vaporașul a suferit mari stricăciuni, 2 ma­trozi au fo­st omorîțî. «Messina» a tras imediat lângă țărm. Cei­­l­alți matrozi de pe bordul lui au scăpat cu viață. Corabia austriacă n’a suferit stricăciuni mari. Se zice că din pricina neglijenții căpitanului ei s’a întâmplat ciocnirea. Antigon. O arestare. — O moarte tragică De­ună-zi—spune «Evenimentul» pe la ora 11 și jum. a fost condusă la comisia desp. a 4-a fe­­mei Maria Romaniuc de loc din Cernăuți, adusă din acel oraș ca servă de cătră d. I. Motăș făc­lier. Numita găsi cu care a părăsi serviciul și intră în relații amoroase cu Iancu Theodor, calfă în cofetăria d-lui Ștefan Ghina din str. Anastasie Panui,de la care a furat mai multe bijuterii și a dispărut. In urma reclamației lui Iancu Teo­dor cătră comisarul desp. a 4­ a acesta a dat de urma ei și a arestat’o. După Încheerea cuvenitului proces-verbal, nu­mita va fi înaintată parchetului. Ea afirmă cum că suvaerurile i au fost dăruite. Parchetul însă va lămuri. — Femeea Maria Pecher, care în urma pro­­nunțărei deciziei Curței de apel din Iași secția

Next