Universul, iunie 1895 (Anul 13, nr. 127-152)
1895-06-25 / nr. 148
Anul XIII. No. 148. BW ANUNCIRea Se aduce la cuunoștința pubcului că Băile statului Călimănești și Govora sunt descrise cu începere de la 1 Iunie până la 1 Septembre. Stabilimentul de la Calimănești este înzestrat cu băi sistematice, sulfuroase, băi de abur, dușe, masagiii și inhalații. Băile sulfuroase sunt recomandate ca proprii tratamentului: Reumatismului, boalelor de piele, și cu deosebire serofulelor de ori-ce natură la copii. Izvorul No. 6 din pavilionul de lângă stabiliment, reputat prin tratamentul boalelor de ficat, splină, calculelor hepatice și a boalelor aparatului digestiv. Izvorul de la Căciulata lângă Călimănești, renumit ca unicul în lume dând cele mai fericite efecte asupra boalelor de rinichi, gravela, (nisip, piatră) și a calculelor nefretice, boalelor de beșică, arthrite și intecsicațiilor mercuriale. Transportul de la stabiliment la isvor se face dimineața și după amiaza cu trăsurile hotelului. Isvorul bicarbonat feruginos termal nou descoperit la Bivolari la 4 Ulm. de la hotel, similar cu Royat din Franța și cu Sezilaco din Ungaria, posedând apa cea mai eficace ca tratament contra : Anemiei, clorosei, dispepsiei, limfatismului, frigurilor intermitente ș. a. Această apă este servită publicului în hotel în sticle. Marele hotel al statului posedă cafenea, restaurant, sală de dans, farmacie, poștă și telegraf. Grădina, parcul și ostrovul iluminat cu lumină electrică. Muzica batalionului 1 de vânători cântă de 2 ori pe zi tot timpul sezonului, Stabilimentul de la Govora înzestrat cu băi de cadă, sistematice și două piscine pentru darea băilor iodate și băi sulfuroase separat. Aceste ape cele mai concentrate din Europa sunt proprii tratamentului boalelor sifilitice cu toate urmările lor, reumatismului, scrofulelor de ori-ce natură, limfatismului, etc. Izvorul mineral pentru cura internă, posedă apă purgativă, cu succes întrebuințată contra constipațiilor persistente, boalelor de ficat, colice hepatice, etc. Stabilimentul posedă farmacie, poștă și telegraf. ’ ’ ’ Muzica regimentului de Vâlcea va cânta tot , sezonul. Cu începere de la 1 Iulie două pavilioane de hotel, confortabil mobilate, cu restaurant și cafenea vor fi puse la dispoziția publicului. In ambele stațiuni, câte un medic angajat de stat se află la dispoziția publicului tot timpul sezonului. 987.—(18) către părinții de fete De la 1 Septembrie 1895, se deschide un nou Institut pentru Domnișoare, sub direcția d-nei Enia Bălteanu, ajutată de un corp profesoral ales de la școalele publice și din alte persoane cu titluri academice, din cari unele aduse în•x’adins din străinătate. Direcția studiilor e încredințată d-lor profesori dr. Th. D. Speranță, G. C. Dragu, dr. M. Brânză și Emü Bălteanu. Onor, minister, prin ord. No. 176695 a dat cuvenita autorizație. întocmit pe baze solide, acest Institut va da instrucție serioasă, îngrijire părintească și adevărată educație. In adevăr organizarea acestei școale asigură elevelor sale bogăție de cunoștințe și educațiune aleasă. Această Instituție, numită «Liceul Modern pentru d-șoare» va cuprinde grădină de copii (băe H și fete) de la 3—7 ani, clase primare, cursuri secundare și liceale dupe programele Statului, preparație pentru bacalaureat și cursuri facultative pentru elevele cari nu voesc să se prepare a deveni profesoare, ci doresc să dobândească o instrucție generală și educativă. In timpul mesei, recreației, plimbărilor, etc., elevele vor vorbi într’o zi franceza și într’alta germana, supraveghiate de guvernante aduse direct din Franța și Germania. Se vor învăța și alte limbi moderne, cum engleza, greaca, bulgara, italiana, dacă se vor cere de părinți. Musica, canto, pictura, literatura, menagiul vor complecta instrucția și educația, și cu toate acestea prețurile se văd in prospect că sunt foarte moderate. Acest institut se află în calea Moșilor No. 162, București, unde se poate cere «Prospectul», înscrierile încep la 10 August a. c. de la ora 9—12 și 2—6. MTAMUM-10 Subsemnatul perzând pe Calea Victoriei sau strada Modei, în drum către ministerul de finance, mandatele No. 773 în valoare de lei 2537 și No. 462 în valoare de lei 250, se aduce la cunoștință că cel ce le va fi găsit și aduce la domiciliul subsemnatului strada Doamnei No. 16 în termen de 5 zile de la publicațiunea de față, va primi o bună recompensă. Carol Gobi. D-rul Sterie N. daren IX. Pelikangasse No. 10.—Viena Consultațiune cu celebritățile medicale și cu specialiștii de la facultatea de medicină din viena.—Consultatiuni și prin corespondente. 787 (100) mm B Baamme an nmumai BaBa Doctor MADRICIJ LEVY SPECIAL : Boale interne femei și faceri. Consulte trupi de la 1—3 și de la 6—8 13B str. Carol Î38 De asemenea face cunoscut că tratează cu succes boalele secrete fie cât de vechi dupe metodele cele mai noi, de la facultatea din Paris 5 Bani in Capitala.—10 Bani în județ( CALENDAR PE ANUL 1895 Ortodox Sâmbătă, 24 Iunie.—Naș. Sf. loan Botezătorul. Catolic Sâmbătă, 6 Iulie.— Iesaia. Res. soarelui 4.23 , ap. soarelui 7.42. București, 24 Iunie, 111 Se tot publică știri despre cazuri de bătae în armată, știri însoțite de tot felul de comentarii cari numai bine nu pot să facă disciplinei în armată — și se știe că o armată fără disciplină e o calamitate pe o țară. Răul acesta e imens și ne atinge pe toți; trebue distrus sau cât mai mult micșorat. Acum e întrebarea: de unde trebue să se înceapă această operație, de la cauză sau de la efect ? Răspunsul vine de la sine ; asupra cauzei trebue să ne îndreptăm sforțările. ¥ ¥ Ideile noul asupra armatelor au devenit deja vechi, sunt cunoscute și nu le vom aduce aici; însă din toate frământările acestor nouă idei, un lucru a rămas adevăr nestrămutat anume că armatele sunt un rău necesar încă. Așa fiind, trebue să acomodăm acest zel cu spiritul modern nu numai în privința poștelor, tunurilor, a munițiilor ci și în aceea mijloacelor de creare și păstrare a disciplinei. Suntem siliți să recunoaștem că în această din urmă privință nu s’a făcut mai nimic, nu numai la noi dar și în alte state. Azi ca și în vremuri vechi mai există credința la unii superiori că un soldat nu se poate reduce la ascultare oarbă decât prin lovituri, vrea să zică întocmai ca pe vite. Și cu toate astea aceiași superiori vin și cer soldatului pe care l’au tratat ca pe un bou, gânduri și simțiminte omenești. Inconsecința e vădită și tot d’odată și nepriceperea căci, cu libertatea de azi a presei, tocmai disciplina în numele căreia se comite această brutalitate are a suferi de urmările ei și scopul ce se atinge e tocmai contrar de cel urmărit. Dovadă că un om, oricât de incult ar fi, se supune la rigori mari și la o necesitate vădită fără bătaie, este faptul că în anii cei mai dragi ai tinereței, când visurile adolescenței dobândesc o formă mai atrăgătoare, atunci el se smulge de la dragostea părintească care ’ie încă foarte trebuincioasă, din locurile scumpe în cari lasă mai întotdeauna o prietenă duioasă și libertatea, și vine la cazarmă. Gândindu-ne bine, sacrificiul acesta e deja foarte mare și el îl face știindu-i inevitabil. Cum n’ar face dar și pe celel’alte, din serviciu, cari sunt mult mai mici în comparație cu acesta? Toată greutatea e în a’i arăta necesitatea lor și în același timp o face să domnească în cazarmă nepărtinirea, dreptatea pentru toți. Dacă se întâmplă să fie vreunul prost din naștere, tâmpit firește că cu bătie nu faci altceva decât îl tâmpești mai rea ; iar pe altă parte dacă un om de o deșteptăciune ordinară comite un act de insubordonanță, atunci el trebue tratat mai mult ca un bolnav decât ca un vinovat; în tot cazul, mijloacele legale de pedeapsă îi vor fi d’ajuns. Adesea însă causa insubordonanței trebue căutată în procedarea chiar a aciuia care dă ordinele; de la aceasta atârna ea fie ascultat, orbește fără să aibă nevoie a radica vr’odată mâna un comandant care lucrează asupra spiritului soldatului iar nu a corpului lor, ar fi nu numai respectat dar și iubit ; atunci el ar avea sub ordinele lui oameni cu simțiri iar nu vite și în cazurile supreme o mână de oameni fac ceea ce nu pot face niciodată un cârd de automați. Atunci cazarma ar fi cu adevărat ceea ce se pretinde : o școală a țăranilor , soldații liberați ar duce la vetrele lor obiceiuri binefăcătoare. Azi, capitalul cu care se întorc acasă sau acela care se vede mai bine la ei, e un dicționar lung de înjurături înfiorătoare, apucături de brutalitate, de nedreptate. * ¥ Cum trebue să aibă fiecare meserie meșteșugurile ei așa și aceea de comandant al unui corp mai mare sau mai mic de armată, trebue să aibă unul, neînțeles, nepriceput de profani, meșteșugul d’a face disciplină fără bătaie. Altfel, dacă e vorba să lovești, fără temere d’a ți se răspunde în același chip, apoi atunci nu mai e aci la mijloc nici un meșteșug ; treaba asta poate s’o facă cel d’ântâiul venit. Instrucția specială pe care o are un comandant oarecare, de orice grad, nu e decât jumătate din ceea ce trebue să știe; dacă nu are și pe ceal’altă jumătate, nu e bun de comandant. Așa e modernă armata. Un fost militar. © IU ITALIA Corespondență particulară a ziarului UNIVERSUL Roma, 19 iunie. In memoria lui Bandi.—Un ziarist asasinat Azi dimineață, 19 Iunie, s’a inaugurat la «Caippo Santo de la Misericordia» din Livorno, bustul lui Giusseppe Bandi, ziarist, care a fost asasinat—după cino știți—de un anarhist. » Inaugurarea s-a făcut în prezența autorităților civile și militare, a senatorilor Cucchiari și Gastella, a numeroșilor reprezentanți ai asociațiunilor și institutelor italiene, a notabilităților, a damelor din Livorno și a unei mulțimi imense ___Duminecă, 25 Iunie (7 iulie 1895) de oameni din toate clasele societății, atât din oraș cât și din împrejurimi. Bustul, foarte frumos lucrat, e opera sculptorului Lorenzo Gori. Discursul rostit de doctorul Agnoletti, directorul ziarelor «Gazzetta Livornese» și «Telegrafo» a produs o adâncă emoțiune și a fost viu aplaudat. Apoi, Angelo Consigli, redactor-decan al numitelor ziare a vorbit în numele acelora cari lucrează la ele. Pe piedestalul bustului s-au depus numeroase coroane, dintre cari cea mai splendidă a fost a reprezentanților «celor 1000» cari au luptat (între ei era și Bandi) sub Garibaldi, pentru unitatea și neatârnarea Italiei. Ceremonia inaugurării bustului a fost impozantă. Familia și redacțiile ziarelor «Gazzetta» și «Telegrafo» au primit în această zi de tristă aniversare, numeroase telegrame din toate părțile Italiei și din străinătate. Armata italiană. O declarație interesantă a ministrului de resboiu. D. Mocenni, ministru de resboiu, a declarat în cameră, că Italia, prin alianța ei cu Austro- Ungaria și Germania nu e obligată să fie un număr anumit de corpuri dezarmate. Deputații din stânga extremă (radicalii și socialiștii) afirmau că Italia e angajată prin contractul Triplei Alianțe ca organizația ei militară să stea direct sub controlul celor 2 puteri aliate., D. Mocenni a spus că guvernanții țării, dacă vor socoti ca oportun, pot și au dreptul să reducă la jumătate numărul corpurilor de armată. Dorința pentru reducerea aceasta și-a exprimat-o și fostul ministru de resboiü, d. Ricotti. D. Mocenni a mai zis, că pricina crizei financiare prin care a trecut în timpul din urmă Italia, nu e resultatul alianței ei cu Germania și Austro-Ungaria, ci e efectul construirei multor linii ferate, cari sunt de prisos. Cheltuielile acestea apasă greu bugetul, dar în curând se va stabili un echilibru bun spre mulțumirea tuturora. Aeronauți căzuți în apă De vreo câtăva vreme, ofițerii din compania de geniu (numită a specialiștilor) fac excursiuni la Roma cu baloanele. Deunăzi «parcul» aerostatic a fost transportat la Bracciano unde se află actualminte lagărul trupelor din divizia Romei. S’a făcut ca de obiceiü o excursiune aeronautică și 2 ofițeri s’au suit în nacelă. Plecarea balonului a fost salutată cu strigăte puternice de «ura!» și balonul s’a ridicat maiestos, îndreptându-se, în urma curentelor aeriene, spre lacul mare din apropiere. Aeronauții se aflau tocmai deasupra mijlocului lacului când, fie din cauza insuficenței gazului, fie din altă pricină, balonul începu să se scoboare foarte repede și când cei doi ofițeri își veniră în fire din prima lor surpriză se văzură cu nacelă cu tot în apă. Fiind amândoi înotători foarte buni s’au aruncat din nacelă în apă și cu toate că erau îmbrăcați cam greu au reușit să ajungă teferi până la țărm, alegându-se cu o baie bună, care firește nu era scrisă in programul escursiunea lor. Nenorocire într’o pușcărie In pușcăria de la Salerno se află o mașină pentru execuția condamnaților și care mașină fusese foarte des întrebuințată în timpul domniei Burbonilor. Ultima victimă a fost revoluționarul Luigi de Mattia, care a fost ghilotinat la 1852. Chiar și decedatul ministru Nicotera și tovarășii lui erau să fie executați cu mașina aceasta și călăul Menschini a primit atunci de la Nicotera o piesă de 5 lei bacșiș «ca să’l ghilotineze repede și bine». Din fericire execuția n’a avut loc: întruna din zilele trecute, mașina aceasta a fost pătată încă odată de sânge omenesc. Un călător englez a obținut de la directorul închisorii permisiunea să vază cu de-amănuntul mașina. El era însoțit de supraveghetorul numit Conte care a pus mașina în mișcare. Nu trecură 5—6 secunde și se aude un strigăt desperat. Toții supraveghetorii au alergat numai decât în odaie unde se afla mașina. Ei au găsit pe camaradul lor Conte întins pe pământ și leșinat; cuțitul mașinei îi apucase mâna, tăindu-i-o de la umăr. Starea nenorocitului Conte e desperată. O ciocnire de vapoare In portul Messinei s’a ciocnit deunăzi vaporașul italian «Messina» cu o corabie cu pânze, aparținătoare unei societăți austriace din Fiume. Vaporașul a suferit mari stricăciuni, 2 matrozi au fost omorîțî. «Messina» a tras imediat lângă țărm. Ceilalți matrozi de pe bordul lui au scăpat cu viață. Corabia austriacă n’a suferit stricăciuni mari. Se zice că din pricina neglijenții căpitanului ei s’a întâmplat ciocnirea. Antigon. O arestare. — O moarte tragică Deună-zi—spune «Evenimentul» pe la ora 11 și jum. a fost condusă la comisia desp. a 4-a femei Maria Romaniuc de loc din Cernăuți, adusă din acel oraș ca servă de cătră d. I. Motăș făclier. Numita găsi cu care a părăsi serviciul și intră în relații amoroase cu Iancu Theodor, calfă în cofetăria d-lui Ștefan Ghina din str. Anastasie Panui,de la care a furat mai multe bijuterii și a dispărut. In urma reclamației lui Iancu Teodor cătră comisarul desp. a 4 a acesta a dat de urma ei și a arestat’o. După Încheerea cuvenitului proces-verbal, numita va fi înaintată parchetului. Ea afirmă cum că suvaerurile i au fost dăruite. Parchetul însă va lămuri. — Femeea Maria Pecher, care în urma pronunțărei deciziei Curței de apel din Iași secția