Universul, ianuarie 1896 (Anul 14, nr. 1-25)
1896-01-24 / nr. 19
Anul XIV.—No. 19 18Sf*í?,e®®S=?=mmmsmmmmmă BH» w * PREMII în valoare de 3000 lei la abonații ziarului «UNIVERSUL.") — POLITIC ZILNIC — Amente cu premii extra ordinare adică calendare, romane și obiecte în valoare de — 3000 Lei — Cu începere de la 1 Februare 1896 SSI* Pentru 3 luni "HH In Capitală, lei S.50.—In județe, lei 11.50 Premii.—4 calendare, adică : calendar de perete, de buzunar, american și de citit, precum și două volume din romanele noastre și «Universul Literar» colorat care apare în fiecare Duminecă. „Mai va concura, prin atragere la sorț, și fără nici o plată, la unul din obiectele notate mai jos g^ST Pentru 6 luni "filfs In Capitală, lei 14.50.—In județe, lei 19.50 Premii.—Toate cele 4 calendare de mai sus și 4 volume din romanele noastre. Mai va concura, prin tragere la sorț, la două din obiectele notate mai jos. Pentru 1 an In Capitală, lei 25.50—In județe, lei 34 Premii.—Toate cele 4 calendare de mai sus și 6 volume din romanele noastre. Mai va concura, prin tragere la sort, la patru din obiectele de mai jos. N.B. Abonații din provincie vor primi premiile de mai sus franco de port imediat după primirea costului abonamentului. Premii prin tragere la sorf! Toate persoanele cari se vor abona la «Universul» cu începere de la 1 Februarie viitor, afară de premiile de mai sus, vor mai concura, prin tragere la sorți, și în mod gratuit, la următoarele premii: 1 pianino în valoare de 900 lei, al marei fabrici frații Zimermann din Lipsca. 1 frumoasă bicicletă (velociped), pentru bărbat, în valoare de 350 lei. 1 ceas de aur cu lanț de aur, pentru barbat în valoare de 300 lei. 1 ceas de aur cu lanț de aur, pentru damă, în valoare de 250 lei. 1 masă de marmoră (mozaic), în valoare de 200 lei. 1 mare oglindă fantasie, (sculptată), noutate, în valoare de 150 lei. 1 frumos și artistic ceasornic de bronz de masă în valoare de 150 lei. 1 mașină de cusut de mână și picior. Singer perfecționat, în valoare de 140 lei. 1 frumoasă pușcă de venit, foc central, în valoare de 120 lei. 1 pereche vase chinezești mari, în valoare de 100 lei. 1 mașină de cusut de mână. Singer perfecționat, în valoare de 90 lei. 1 frumoasă etajeră nichelată și aurită, în valoare de 80 lei. 1 masă de metal aurită, în valoare de 70 lei. 1 frumoasă călimară de metal bronzat, în valoare de 40 lei. 1 serviciu pentru licher de argint plache, în valoare de 80 lei. 1 frumos revolver, în valoare de 30 lei. Fiecare abonat, pentru 3 luni, va primi gratuit, împreună cu premiul, și un bilet numerotat spre a concura la tragere ; fiecare abonat, pentru 6 luni, va primi 2 bilete și abonații pentru un an vor primi 4 bilete. Abonații sunt rugați a păstra acele bilete spre a putea lua premiile în caz de câștig. Tragerea va avea loc la 18 Februarie la administrația ziarului «Universul» și vor putea asista toți abonații. Obiectele de mai sus se pot vedea în fiecare zi la administrația «Universului». »I. I.POENARU Cu o practică de 6 ani în serviciile de spital ale a lor dr. Prof. Assaki și Stoicescu — STRADA ROMÂNĂ No. 22 — Consultațiuni pentru orice boale de la 1—3 p. m. Cei fără mijloace au o reducere de jumătate din prețurile obișnuite, adică 21. 50 b. visita la domiciliul bolnavilor și 11. 50 consultația ; de asemenea au un scăzământ însemnat la una din farmaciile din capitală. Tratament al boalelor de stomac după metodele cele mai noul 1226 (30) /wwwwwwwws Doctor MAURICIU LEVY de la facultatea din Paris SPECIAL: Boale interne femei și faceri. Consultațiuni de la 1—3 și de la 6—8 138 str. Carol 138 De asemenea face cunoscut că tratează cu succes boalele secrete fie cât de vechi după metodele cele mai noi. 6 Bani in Capitate. 10 Bani în județe CALENDAR PE ANUL 1896 Ortodox Marți 23 Ianuarie. —Păr. Ierom. Gliment și Sf. M. Agat. Catolic Marți 4 Februarie.— Andreas Gorj. Ros. soarelui 7.17 Ap. soarelui 5.12 București 23 Ianuarie. DIN FRANȚA (Coresp. particulară a ziarului «Universul») Paris. 18 Ianuarie. Afacerea Panama.—O listă falsificată.— Condamnarea falsificatorilor întâiul proces împotriva falsificatorilor listei escrocilor din afacerea Panama, listă publicată în ziarul «La France» s-a dezbătut înaintea curții cu jurați din Moulins. De față se afla numai acuzatul Colleville. El a declarat că nu știe absolut nimic despre lista aceea. O mare senzație a pricinuit declarația martorului Loubaresse, care a zis că d. Lalou, directorul ziarului «France» a primit bani mulți de la ministerul Bourgeois. La 10 Noembrie—a zis Loubaresse—Lalou a mers cu mine la ministerul de interne și a luat din fondul secret 3000 de fr., ca să nu mai publice în ziarul său știri în afacerea Panama. Sentința După o lungă deliberare, jurații au pronunțat verdictul împotriva falsificatorilor listelor. Trebue să se știe că acuzații combinaseră liste în care puneau și numele oamenilor cinstiți și bogați și ca să î șteargă apoi storceai de la ei sume mari de bani. Colleville a fost condamnat la 8 zile de pușcărie. Ceî lalțî acuzați au fost condamnați în lipsă și anume : Aub’ey Lalou și Bonneterre la câte 6 luni de închisoare iar Calametti și Pascal Vitrac la câte 4 luni. Colleville a mai fost condamnat să publice sentința aceasta în 10 ziare. Toți acuzații au mai fost condamnați la amendă de 6000 de fi. Sentința aceasta a fost aprobată de toate cercurile politice parisiene. Afacerea aceasta se va discuta și in parlament. Câțiva deputați vor interpela pe ministrul Bourgeois, învinovățit că ar fi mituit cu bani pe directorul ziarului «France». Noul impozit. Consiliul de miniștri a stabilit proiectul bugetului pe anul 1897. Proiectul acesta conține impozitul pe venit. Sa va desființa impozitul așa de greu pe mobile, pe uși și ferestre. Noul impozit asupra venitului va aduce statului un beneficiu de 150 de milioane de fr. El va fi fixat de la 1—5 procente asupra venitului. Cetățenii al căror venit nu trece de 2500 fr. anual vor fi scutiți de impozit pe venit. O crimă Îngrozitoare O crimă îngrozitoare s’a săvîrșit la Sait-Yvon. Intr’una din nopțile trecute, un bandit a pătruns pe o fereastră în casa văduvei Despatures, o bătrînă în vârstă de 75 de ani. In odaia văduvei dormea și servitorul ei. Văduva, auzind zgomot, a sărit din pat. Hoțul a luat-o de gât și i-a împlântat un cuțit lung și ascuțit în peri. O luptă teribilă s’a încins apoi între el și servitor, care sărise în ajutorul văduvei. Hoțul l a omorît și pe acesta. Servitorul era un biet bătrân slăbănog. Criminalul a spart apoi un scrin a luat din el 70 de fr.—,toată economia văduvei, și a dispărut. Cu toate cercetările făcute nu s’a putut da da urma asasinului. Un accident tragic Un accident foarte tragic s’a petrecut într’un atelier de turnătorie din strada Saint-Armand, la Vaugirard. Două lucrători, Louis Hudack, în etate de 42 de ani, și Quicki, se apucaseră să pue niște drugi lungi și subțiri pe o poliță de fer. El se suberă pe două scări ținând drugii de extremități. Din întâmplare scara pe care era Hudack s’a rupt. El a căzut la pământ. Quicki, perzăndu’și echilibrul, de asemenea a căzut. Peste el s’a răsturnat polița mare încărcată cu drugi de fer. Nenorociții lucrători au fost striviți oribil. Ei au murit imediat. Amândouî erau însurați și părinți de familie. Brutus. Cele done atentate Avurăm și noî cele d’iită, două atentate cu explosibile, unul mai grav și care ar fi putut să pricinuiască moarte de om, cell’alt un caraghiozlâc, menit, după unii, să abată bănuelile iscate de cel d’intă, să rătăcească cercetările justiției. Publicul nostru este clar foarte îngrijat, întrebându-se dacă nu cumva o să fie ăsta, și la noi, începutul vreunei serii de grozăvenii ca cele din apusul Europei, semnalul de distrucțiune a bietei noastre civilizații care nici nu s’a înjghebat încă și care n’ar rezista mult timp la așa atacuri, cu alte cuvinte dacă nu s’a transplantat și la noi secta anarhismului. O mică cercetare asupra condițiunilor societăței noastre, în comparație cu ale celor din alte părți, va arăta cât sunt de neîntemeiate așa temeri și că dacă avem a ne îngriji de ceva, apoi nu de anarhism trebue să ne îngrijim. Mai întâi, chiar atentatul care ne-a emoționat atâta, dovedește că el este o anomalie la noi; în adevăr, aiurea atentatorii sunt în general niște oameni părăsiți de soartă, istovit de sărăcie și de foame ; aci din contra dacă e adevărat ce se spune — atentatorul ar fi un fiu de bogătaș, fost bogătaș el însuși și aspirant la noul bogății. Iată clar cum sunt la noi lucrurile întoarse pe dos : proletarii să fie nevoiți a condamna procedeurile cu dinamită întrebuințate de chiaburi. Semn fericit dacă’i putem zice astfel în îngrijirea noastră despre societate. Și singură împrejurarea asta ne dovedește indicului fricei unora. ’ • Dar mai sunt alte împrejurări la fel. Ziserăm proletarii noștri. Dar avem noi oare proletari, în înțelesul ce se dă acestui cuvânt în țările de apus, unde industria luând o desvoltare care întrece debușeurile și având de luptat cu o concurență zdrobitoare, lasă mereu pe drumuri o mulțime de lume ? Desigur că nu avem astfel de proletari. Noi, dacă avem unii, sunt cu totul de altă specie. Noi avem proletari furtucani, înjobenați și cari vor să facă parte din pătura suprapusă. S’au creiat d’o dată la noi o mulțime de meserii de condeiu, de biurou, mai multe decât cereau trebuințele poporului, dezvoltarea lui care se face mai încet , și numai aci, în această tagmă, găsim aci pe proletari ; dar aceștia au admis deja societatea așa cum se află și au un prea mare interes ca să ajungă ceva în mijlocul ei decât ca să se gândească măcar la distrucțiunea ei. Intre muncitorii de rând, afară de cazuri cu totul excepționale, nu se știe la noî ce e lipsa de lucru, de pâine. Poftim de zi ceva de pildă unul servitor și numai decât te lasă și în același ceas când a lăsat un serviciu, găsește altul, ceea ce nu e cazul cu un funcționar public sau privat. La țară, lipsa de muncitori e încă și mai mare, dovadă că în toate verile trebue să se aducă mii de brațe din țările învecinate, și daca totuși țăranul nu trăește bine, apoi altele sunt cauzele stărei lui iar nu lipsa de lucru.★ Prin urmare la noi zeci de ani încă n’au să poată prinde apucăturile distrugătorilor din apus sau din răsărit. In răsărit regimul e așa încât sentimentele de resburare nu pot să resufle decât prin explozii de dinamită. La noi, slavă Domnului, sunt o mie de mijloace ca să spunem cuiva cum îl chiamă. Așadar repetăm că temerile unora, ațîțate de atentatele noastre, sunt copilărești. Totuși, nu vrem să zicem cu asta că autoritățile noastre nu trebue să procedeze cu ultima rigoare în descoperirea și pedepsirea vinovaților. Trebue să-i facem să simtă că nu o persoană ci o întreagă societate au fost păgubite și ofensate prin această încercare, de natură să ne conrupă moravurile, să ne arate străinătățea ca pe niște oameni de nimic și ridiculi cari îșî încep cariera de acolo de unde alții o sfârșesc. O CUGETARE PE ZI Dacă vrei să te îmbogățești, nu căuta a-ți mări averea, ci caută să-ți înfrânezi poftele. Miercuri, 24 Ianuare (5) Februare 1893 Nenorocirea de la Topal întruna din zilele trecute, individul Ilie Roșea, din comuna Topal, plasa Hârșova, județul Constanța, văduv, în vârstă de 90 de ani, de profesiune servitor, ducându-se cu oile la adăpat, la gârla numită Veriga, ce se varsă în Dunăre, a alunecat sub ghiață și luându’l curentul apei, s’a înecat. Cadavrul nu s’a putut găsi. Pățania tragică a unui gimnastic Un gimnastic, d. Henri O’Dham, a fost deună zi la Paris victima unui accident curios, la care nu putea de loc să se aștepte în cariera sa. O’Dham trebuia să debuteze într’o reprezentație la Folies-Parisiennes, și lucra la așezarea trapezului său. La spatele lui se afla o cușcă cu lei ai îmblânzitorului Juliano. Preocupat de munca sa, gimnasticul s’a apropiat pe nebăgate de seamă de lei, când unul din aceștia, și-a trecut laba printre barele cușcei, ’1 apucă de brațul drept și’l atrase cu violență spre el, lipindu’l de cușcă cu ceal altă labă cu care înhățase umărul stâng al nefericitului. Situația era cu atât mai critică cu cât nu era în acel moment nimeni în sală. Din fericire, zăbrelele cușcei nu permiteau leului să -și scoată botul afară și, după ce a trecut primul moment de spaimd, O’Dham începu să strige în ajutor. Douî băețî ai teatrului alergară și cu lovituri de furcă, reușiră a face fiara suș loaș victima. - •