Universul, august 1897 (Anul 15, nr. 177-202)
1897-08-05 / nr. 180
Anul XV"—No.18a 5 Bani in Capitală. M) Bani în județ. • Redacția și administrația, strada Bresovabii No 11, București.--Telefon No. 297. KfIPARAȚIONI BE CEASGAßW W C2KATI8 Mulțîi ceasornicari sunt în țară, dar o mare parte din ei e lucru constatat că, în loc de a repara ceasoarnicele, nu fac decât să le strica mai red. Administrația ziarului Universul, spre a mulțumi pe cititorii săi, a adus chiar din Elveția, 3 lucrători ceasornicari, elevi ai școalei de ceasornicărie din Geneva, și cari au fost premiați cu mai multe medalii pentru lucrările executate de dânșii. Prin urmare, cine are vreun ceasornic de reparat, să vie la Universul, strada Brezoianu No. 11, unde se fac reparații cu 30 la sută mai eftin decât oriunde. Se garantează mersul regulat al oricărui ceasornic reparat în atelierul nostru timp de un an, și în caz când n’ar merge bine, se repară gratis. Intre orele 12—1 și jum., atelierul de reparațiune este închis. 3E5pelele secrete M ©putința Bărbatească Se vindecă repede fără durere și împiedicare, după experiență de 27 ani de specialitate în boli lumești (de la anul 1870). II*. rffi ® II - No. 1. STRADA 1 -Intrarea prin strada sfinții Voevozi • Consultații de la 10—1 dimineața și de la 5—8 seara Loc separat de așteptare pentru fiecare. Ai.I.POEiKARtl Cu o practică de 6 ani în serviciile de spital ale d-lor Prof. Assaki si Stoicescu — STRADA ROMANĂ’ No. 22 —Consultațiini pocirii orice boala de la 1—3 p. m. Cei fără mijloace dă o reducere de jumătate din prețurile obișnuite, adică 21. 50 b. visita la domiciliul bolnavilor și 11. 50 b. consultația; de asemenea au un scăzămnt însemnat la una din farmaciile din capitală. Diferite certificate de mulțumire din partea celor greu bolnavi vindecați. Tratament al boalelor de stomac după metodele ____cele mai noi_______________ Casa de Sănătate 51, Strada Teilor 6 — Consultațiuni speciale pentru — Soarele Interne, Kervaass și Syfixitice Boalei © secreta la bărbați și femei In toate zilele de la 10 -12 dimineața Vindecarea asigurată.. . Tratament special S’a redeschis secțiunea Fumegațiunilor, remedii sigur contra boalelor sifilitice Consultațiunea numai 1 leu N.B. Se primesc bolnavi interni în tratamentul Casei de Sănătate cu prețuri moderate. jfirospeeie se trimite gratuit. Policlinica de Copii CASA DE SANITATE București.— Strada Teilor No. II. — București Policlinica de Copii s’a redeschis la 1 Martie a. c. D. doctor Rapaport, special în boalele de copii, dă consultațiuni în toate zilele de la 3—4 p. m. Consultațiuni pentru săraci 1 led N.B. Se primesc bolnavi interni in tratamentul Casei de Sănătate, cu prețuri moderate. Prospecte se trimete gratuit. Doctorul VENES — MEDIC AL SPITALELOR EFORIEI — Specialist în boale de copii din spitalele din Paris Consultațiuni de maladii nervoase, prele 1—Sp.m. — Strada MINERVEI No. 11 — 612 (dă în strada Clementei) 15 in g’. fRappapos*!, Special numai pentru poale de copil 8, Strada Pensionatului, 8 Reîntors în Capitală ’și reia clientela 676 30 CALENDAR PE ANUL 1897 Ortodox Luni, 4 August.—S-ții 7 tineri din Efes. Catolic Luni, 4 August. — Rodiu. Res. soarelui 5.05 Ap. soarelui 7.41 Ori ce tuse vindecata Cine vrea sa se vindece sigur și in scurt timp de ori ce tuse, să cumpere numai capurile de catramină ale celebrului chimist dr. Bertelli din Milan, aprobate de consiliile sanitare superioare din Italia și România. O cutie costă numai lei 2.95 ; patru cutii, lei 10.95. De vînzare în provincie la toate farmaciile și în București la drogueria centrală Mihail Stoepescu, str. Academiei No. 2; la drogueria Ilie Zamfirescu, str. Academiei No. și la drogueria la «Câinile Negru» Ion Petzu, strada Lipscani, București. Toate cutiile cari nu vor avea în interiorul Ior o instrucție în limba română cu ștampila administrației ziarului «Universul», se «am taluza ca falsificate. București, 4 August Impozitul rentelor E vreme îndelungată de când se constată insuficiența resurselor budgetului nostru. De îndată ce avem un an nefavorabil pentru agricultură, fie că recolta e proastă, fie ca prețurile cerealelor sunt mici, numai decât budgetul se închee cu un deficit de multe ori foarte însemnat. Faptul acesta, care se produce foarte des, arată îndestul că veniturile Statului, așa cum sunt așezate prin legile în ființă, nu cresc îndestul pentru a ține pasul cu necontenita creștere a cheltuelilor publice. Pe când aceste din urmă cresc foarte repede și necontenit, veniturile sporesc mai puțin și de multe ori dau îndărăt. Budgetul nostru nu e de loc alcătuit în vederea nevoilor. Spre a’i îndrepta defectele, trebue să creiăm nouă resurse cari să dea venituri îndestulătoare chiar și în anii cei mai rei. Nu trebue să se creadă că deficitele din de rentă, de ce n’ar pune un bir pe această dobândă ? Sunt multă cari se tem că un impozit asupra rentelor ar îngreuia creditul Statului. Aceasta e însă o eroare. Multe țări în Europa au pus bare pe rente și cu toate astea creditul lor n’a suferit nimic ; experiența e deplin făcută. Impozitul acesta ar mai avea și avantajul că n’ar încărca de impopularitate pe partidul care l-ar înființa. In adevăr, cea mai mare parte a titlurilor rentei române se găsesc în mâinile streinilor; foarte puțini cetățeni români au rentă de a statului nostru. Totodată, crearea unui impozit asupra rentelor ar fi un pas spre înființarea dării pe venit, singura care va pune budgetul nostru pe baze solide, anii nefavorabili sunt acoperite de escedentele din anii buni. Echilibrarea aceasta e numai în aparență. In realitate, cea mai mare parte a escedentelor se cheltuiește pentru alte nevoi și numai o mică parte servește la acoperirea deficitelor. Urmarea deficitelor e, de cele mai multe ori, o dezorganizare a serviciilor publice, adică o oprire temporară a mersului Statului, ceea ce e foarte vătămător și în anumite împrejurări poate deveni foarte periculos. Trebue să ne gândim dar serios la sporirea veniturilor Statului, singurul leac în adevăr folositor. Partidele noastre se și gândesc de mulți ani la aceasta. Din nenorocire însă, ele nu fac nimic serios de frica impopularității. Mijlocul cel mai sigur pentru lărgirea resurselor budgetare, e crearea de noui impozite. Dar întotdeauna impozitele noui produc nemulțumiri—și partidele noastre de guvernământ n’au curagiul să înfrunte aceste nemulțumiri. De aceea, când situațiunea budgetară a devenit prea grea, așa căr nu mar e chip de cârmit, le vedem recurgând la expedinte cu crearea unui monopol sau urcarea mascată a unui impozit existent. Prin aceste mijloace se înlătură pentru moment nevoia, dar numai pentru moment. In curând nevoia revine, și mai imperioasă decât înainte, iar mersul general al Statului suferă. E foarte întristătoare slăbiciunea aceasta a partidelor noastre, și foarte vătămătoare, interesul popularităței nu trebie pus nicii odată d’asupra intereselor Statului; căci foarte de multe ori interesul public cere de la guvern să săvârșească acte cari pentru moment nu sunt plăcute cetățenilor. Grija prea mare de popularitate ne împedică însă facerea unor asemeni acte și Statul pierde. Pe de altă parte, se face o rea educație publicului, căci se împedică în el dezvoltarea spiritului de jertfă pentru interesul obștesc. * ¥ ¥ Va veni desigur momentul când partidele noastre de guvernământ vor fi silite să se pue serios la lucru. Anul acesta, din cauza extraordinarelor nenorociri ce-au căzut peste țară, budgetul va da negreșit un mare deficit și nu vom avea de unde să -l acoperim. Va trebui dar să ne ocupăm cu chestiunea sporirea veniturilor Statului. In vederea acestei eventualități, ne permitem să atragem atențiunea celor în drept asupra unui nou impozit creat în Austria. La 1 ianuarie 1898 va intra acolo imposibil rentelor. Rentele, scrisurile ipotecare, obligațiunile provinciilor și ale comunelor vor plăti impozit de la anul viitor. Se va plăti impozit către Stat chiar și pentru rentele streine posedate de austriaci; pe aceste din urmă se vor putea înființa și zecimi provinciale și comunale. * * * N’ar fi oare nemerit să înfiițăm și noi un impozit asupra rentelor ? Statul nostru plătește în fiecare an o sumă destul de însemnată ca dobândă a titlurilor .IM SPANIA (Corespond, part. a ziarului UNIVERSUL) Madrid, 29 Iulie. Amănunte exacte asupra asasin&reichî Canovas Un martor ocular al acestei crime care a tulburat toată Europa, spune următoarele: De câteva zile Canovas del Castillo, primul ministru și unul din cei mai Însemnați bărbați politici aîn Spaniei, se afla cu familia la băile de La San Agueda, localitate depărtată numai cu 50 de kilometri de San Sebastian, reședința de vară a Reginei și a Regelui. Alaltăieri, la amiază, când a sunat pentru prima oară clopotul otelului chemând pe pasageri la dejun, Canovas și nevasta sa coborîră seara pentru a merge în sala de mâncare. înainte de a ajunge aci, d-na Canovas se întâlni cu sora generalului Clavies și stătu cu ea de conversație, după ce spusese soțului său că la a doua sunare o să vie în sala de mâncare. Canovas se duse atunci în galeria casei de cură care se află în fața gradinei și vor să intre în grădină. Atunci îl opri un individ care, de la o distanță de trei metri, trase un foc de revolver asupra bătrânului ministru. Glontela, răni pe bătrânul prim-ministru în partea dreaptă a franței, însă dînsul rămase încă în picioare, inainte ca douî pasageri și un servitor,scarî sq, aflați în apropiere, să poată opri pe ucigaș, acesta maî trase repede două focuri ; unal din aceste gloanțe lovi pe Canovas la umăr, cel l'alt II atinse inima; nenorocitul căzu pentru a nu, se mai scula. Ucigașul trase un al patrulea foc în aer ; 6*4' un foc de bucurie; glo'uiess s-a găsit în tavan; he aceașî timp densul a strigat: «Trăiască Spania!». Detunările atraseră îndată lumea, între care se afla un locotenent de geandarmî și inspectorul de poliție însărcinat cu siguranța persoanei primului ministru. Auzind gălăgie, d-na Canovas sosi și ea la locul crimei și văzând pe soțul său întins jos, în nesimțire, căzu asupra lui dând un țipăt sfîșielor. Oamenii au ridicat-o, au acoperit pe Canovas cu o pânză și l’au urcat într’o cameră de la stagiul I. Când d-na Canovas văzu că rănile soțului sau erau mortale, în durerea imensă de care fu cuprinsă, se întoarse spre ucigaș și o strigă: — Mizerabil asasin ! Apoi îl lovi cu evantaliul în față. Ucigașul își ridică pălăria, o salută în batjocură și zîmbind în chip cinic, răspunse: — Nu sunt asasin, Doamnă. Am răsbunat pe frații mei anarhiști. Altceva nu mai am nimic, a face cu d-ta, Doamnă. Jandarmii înaintară atunci. Ucigașul se împotrivi ; nu voia de loc să se lase a’fi arestat și în învălmășala cu polițiștii și cu pasagerii, cari voiau să-l rupă în bucăți, dînsul fu zgîriat pe obraji. In sfârșit jandarmii isbutiră să-l scape și să-l lege, ducendu-l într’o cameră din clădirea alăturată care servește de biuron telegrafic. Aci a stat până la sosirea judecătorului de instrucția Vergera. Canovas observase pe Angiolitto, (astfel se numește ucigașul), de mai multe zile și întrebase pe secretarul său : — Cine e omul acesta care mă salută cu atâta politeță ? Secretarul răspunsese că e un italian despre care se zice că e foarte tăcut. Nici poliția nici personalul oțelului nu a dat nici o băgare de seamă acelui strein al cărui exterior îl arăta ca pe un om foarte de treabă. El ocupa de 4 zile o cameră la rândul al doilea. După comiterea crimei, s-a găsit la perchisiția făcută în acea cameră niște bagaje sărăcăcioase,tutun și un alt revolver încărcat. In condica Otelului’se înscrisese astfel: Emilio Rernaldini, contabil și corespondent al ziarului «Popolo». La întrebarea judecătorului, răspunse că se numește Mihail Angiolitto, că e de 26 de ani, neînsurat și că s’a născut într’un sat din provincia Neapole. Pare un om bine educat. Zice că are numai mamă și că singura lui părere de red este că a pricinuit necazuri mamei lui. Insă convingerile lui anarhiste l-au decis de mult să omoare pe Canovas. Ii pare red că n’a putut să omoare și pe generalul Polavieja, despre care crede că a ucis pe Rizal, la Manila, în Filipine. Revolverul cu șase focuri l-a cumpărat de la Londra cu intenția de a ucide pe Canovas. De la Londra a venit la Madrid, însă acolo nu și-a putut executa planul. A venit după Canovas la Santa Agueda. Prin înfățișarea sa serioasă și liniștită, a putut înșela pe polițiștii secreți, cari nu i-au mai dat nici o băgare de seamă. Deja în două rânduri mai înainte, de când se afla la băi, se încercase să se apropie de Canovas, dar nu isbutise. A dat asigurarea că nu are complici, fânânț