Universul, august 1897 (Anul 15, nr. 177-202)

1897-08-05 / nr. 180

Anul XV"—No.18a 5 Bani in Capitală. M) Bani în județ. • Redacția și administrația, strada Breso­­vabii No­ 11, București.--Telefon No. 297. KfIPARAȚIONI BE CEASGAßW W C2KATI8 Mulțîi ceasornicari sunt în țară, dar o mare parte din ei e lucru constatat că, în loc de a repara ceasoarnicele, nu fac de­cât să le strica mai red. Administrația ziarului Universul, spre a mulțumi pe cititorii săi, a adus chiar din El­veția, 3 lucrători ceasornicari, elevi ai școalei de ceasornicărie din Geneva, și cari au fost premiați cu mai multe medalii pentru lucrările executate de dânșii. Prin urmare, cine are vre­un ceasor­nic de reparat, să vie la Universul, strada Bre­­zoianu No. 11, unde se fac reparații cu 30 la sută mai eftin de­cât ori­unde. Se garantează mersul regulat al ori­cărui ceasornic reparat în atelierul nostru timp de un an, și în caz când n’ar merge bine, se repară gratis­. Intre orele 12—1 și jum., atelierul de repara­­țiune este închis. 3E5pelele secrete M ©putința Bărbatească Se vindecă repede fără durere și împiedicare, după experiență de 27 ani de specialitate în boli lumești (de la anul 1870). II*­. rffi­ ® II - No. 1. STRADA 1 -Intrarea­­ prin strada sfinții Voevozi • Consultații de la 10—1 dimineața și de la 5—8 seara Loc separat de așteptare pentru fie­care. Ai­.I.POEiKARtl Cu o practică de 6 ani în serviciile de spital ale d-lor Prof. Assaki si Stoicescu — STRADA ROMANĂ’ No. 22 —­­Consultațiini pocirii ori­ce boala de la 1—3 p. m. Cei fără mijloace dă o reducere de jumătate din prețurile obișnuite, adică 2­1. 50 b. visita la domiciliul bolnavilor și 1­1. 50 b. consultația; de­­ asemenea au un scăzăm­­nt însemnat la una din­­ farmaciile din capitală. Diferite certificate de mulțumire din partea celor greu bolnavi vindecați. Tratament al boalelor de stomac după metodele ____cele mai noi_______________ Casa de Sănătate 51, Strada Teilor 6­ — Consultațiuni speciale pentru — Soarele Interne, Kervaass și Syfixitice Boalei © secreta la bărbați și femei In toate zilele de la 10 -12 dimineața Vindecarea asigurată.. . Tratament special S’a redeschis secțiunea Fumegațiunilor, reme­dii­ sigur contra boalelor sifilitice Consultațiunea numai 1 leu N.B. Se primesc bolnavi interni în tratamen­tul Casei de Sănătate cu prețuri moderate. jfir­ospeeie se trimite gratuit. Policlinica de Copii CASA DE SANITATE București.— Strada Teilor No. II. — București Policlinica de Copii s’a redeschis la 1 Martie a. c. D. doctor Rapaport, special în boalele de copii, dă consultațiuni în toate zilele de la 3—4 p. m. Consultațiuni pentru săraci 1 led N.B. Se primesc bolnavi interni in tratamen­tul Casei de Sănătate, cu prețuri moderate. Prospecte se trimete gratuit. Doctorul V­E­N­E­S — MEDIC AL SPITALELOR EFORIEI — Specialist în boale d­e copii­ din spitalele din Paris Consultațiuni de maladii nervoase, prele 1—Sp.m. — Strada MINERVEI No. 11 — 612 (dă în strada Clementei) 15 in g’. fRappapos*!, Special numai pentru poale d­e copil 8, Strada Pensionatului, 8 Reîntors în Capitală ’și reia clientela 676 30 CALENDAR PE ANUL 1897 Ortodox Luni, 4 August.—S-ții 7 tineri din Efes. Catolic Luni, 4 August. — Rodiu. Res. soarelui 5.05 Ap. soarelui 7.41 Ori­ ce tuse vindecata Cine vrea sa se vindece sigur și in scurt timp de ori­ ce tuse, să cumpere numai capurile de catramină ale cele­brului chimist dr. Bertelli din Milan, apro­bate de consiliile sanitare superioare din Italia și România. O cutie costă numai lei 2.95 ; patru cu­tii, lei 10.95. De vînzare în provincie la toate farmaciile și în București la drogueria centrală Mihail Stoepescu, str. Academiei No. 2; la dro­g­ueria Ilie Zamfirescu, str. Academiei No. și la drogueria la «Câinile Negru» Ion Petzu, strada Lipscani, București. Toate cutiile cari nu vor avea în interiorul Io­r o instrucție în limba română cu ștam­pila administrației ziarului «Universul», se «am­­ taluza ca falsificate.­ ­București, 4 August Impozitul rentelor E vreme îndelungată de când se constată insuficiența resurselor budgetului nostru. De îndată ce avem un an nefavorabil pen­tru agricultură, fie că recolta e proastă, fie ca prețurile cerealelor sunt mici, numai de­cât budgetul se închee cu un deficit de multe ori foarte însemnat. Faptul acesta, care se produce foarte des, arată în­destul că veniturile Statului, așa cum sunt așezate prin legile în ființă, nu cresc în­destul pentru a ține pasul cu ne­contenita creștere a cheltuelilor publice. Pe când aceste din urmă cresc foarte repede și necontenit, veniturile sporesc mai puțin și de multe ori dau îndărăt. Budgetul nostru nu e de loc alcătuit în vederea nevoilor. Spre a’i îndrepta defec­tele, trebue să creiăm nouă resurse cari să dea venituri îndestulătoare chiar și în anii cei mai rei. Nu trebue să se creadă că deficitele din de rentă, de ce n’ar pune un bir pe această dobândă ? Sunt multă cari se tem că un impozit a­­supra rentelor ar îngreuia creditul Statului. Aceasta e însă o eroare. Multe țări în Eu­ropa au pus bare pe rente și cu toate as­tea creditul lor n’a suferit nimic ; experi­ența e deplin făcută. Impozitul acesta ar mai avea și avantajul că n’ar încărca de impopularitate pe parti­dul care l-ar înființa. In adevăr, cea mai­ mare parte a titlurilor rentei române se gă­sesc în mâinile streinilor; foarte puțini ce­tățeni români au rentă de a statului nostru. Tot­odată, crearea unui impozit asupra rentelor ar fi un pas spre înființarea dării pe venit, singura care va pune budgetul nostru pe baze solide, anii nefavorabili sunt acoperite de esceden­­tele din anii buni. Echilibrarea aceasta e numai în aparență. In realitate, cea mai mare parte a escedentelor se cheltuiește pentru alte nevoi și numai o mică parte servește la acoperirea deficitelor. Urmarea deficitelor e, de cele mai multe ori, o de­zorganizare a serviciilor publice, adică o oprire temporară a mersului Statului, ceea ce e foarte vătămător și în anumite împre­jurări poate deveni foarte periculos. Trebue să ne gândim dar serios la spo­rirea veniturilor Statului, singurul leac în adevăr folositor. Partidele noastre se și gândesc de mulți ani la aceasta. Din nenorocire însă, ele nu fac nimic serios de frica impopularității. Mijlocul cel mai sigur pentru lărgirea resurselor budgetare, e crearea de noui im­pozite. Dar în­tot­dea­una impozitele noui produc nemulțumiri—și partidele noastre de guvernământ n’au curagiul să înfrunte a­­ceste nemulțumiri. De aceea, când situațiunea budgetară a de­venit prea grea, așa căr nu mar e chip de câr­mit, le vedem recurgând la expedinte cu crearea unui monopol sau urcarea masca­tă a unui impozit existent. Prin aceste mijloace se înlătură pentru moment nevoia, dar numai pentru moment. In curând nevoia revine, și mai imperioa­să de­cât înainte, iar mersul general al Sta­tului suferă. E foarte întristătoare slăbiciunea aceasta a partidelor noastre, și foarte vătămătoare, in­teresul popularităței nu trebie pus nicii odată d­’asupra intereselor Statului; căci foarte de multe ori interesul public cere de la guvern să săvârșească acte cari pentru moment nu sunt plăcute cetățenilor. Grija prea mare de popularitate ne împedică însă facerea unor asemeni acte și Statul pierde. Pe de altă parte, se face o rea educație pu­blicului, căci se împedică în el dezvoltarea spiritului de jertfă pentru interesul obștesc. * ¥ ¥ Va veni de­sigur momentul când parti­dele noastre de guvernământ vor fi silite să se pue serios la lucru. Anul acesta, din cauza extra­ordinarelor nenorociri ce-au căzut peste țară, budgetul va da negreșit un mare deficit și nu vom avea de unde să -l acoperim. Va trebui dar să ne ocupăm cu chestiunea sporirea veni­turilor Statului. In vederea acestei eventualități, ne per­mitem să atragem atențiunea celor în drept asupra unui nou impozit creat în Austria. La 1 ianuarie 1898 va intra acolo impo­sibil rentelor. Rentele, scrisurile ipotecare, obligațiunile provinciilor și ale­ comunelor vor plăti im­pozit de la anul viitor. Se va plăti impozit către Stat chiar și pentru rentele streine posedate de austriaci; pe aceste din urmă se vor putea înființa și zecimi provinciale și comunale. * * * N’ar fi oare nemerit să înfiițăm și noi un impozit asupra rentelor ? Statul nostru plătește în fie­care an o sumă destul de însem­nată ca dobândă a titlurilor .IM SPANIA (Corespond, part. a ziarului UNIVERSUL) Madrid, 29 Iulie. Amănunte exacte asupra asasin&­­rei­chî Canovas Un martor ocular al acestei crime care a tul­burat toată Europa, spune următoarele: De câte­va zile Canovas del Castillo, primul ministru și unul din cei mai Însemnați bărbați politici aîn Spaniei, se afla cu familia la băile de La San Agueda, localitate depărtată numai cu 50 de k­ilometri de San Sebastian, reședința de vară a Reginei și a Regelui. Alaltăieri, la amiază, când a sunat pentru prima oară clopotul otelului chemând pe pasageri la dejun, Canovas și nevasta sa coborîră seara pen­tru a merge în sala de mâncare. înainte de a a­­­junge aci, d-na Canovas se întâlni cu sora ge­neralului Clavies și stătu cu ea de conversație, după ce spusese soțului său că la a doua su­nare o să vie în sala de mâncare. Canovas se duse atunci în galeria casei de cură care se află în fața gradinei și vor să in­tre în grădină. Atunci îl opri un individ care,­ de la o distanță de trei metri, trase un foc de­ revolver asupra bătrânului ministru. Glontela, răni pe bătrânul prim-ministru în partea dreaptă­ a franței, însă dînsul rămase încă în picioare,­ inainte­ ca douî pasageri și un servitor,scarî sq, aflați în apropiere, să poată opri pe ucigaș, a­­cesta maî trase repede două focuri ; unal din­ aceste gloanțe lovi pe Canovas la umăr, cel­ l'alt II atinse inima; nenorocitul căzu pentru a nu,­ se mai scula. Ucigașul trase un al patrulea foc în aer ; 6*4' un foc de bucurie; glo'uiess s-a găsit în tavan; he aceașî timp densul a strigat: «Trăiască­­ Spania!». Detunările atraseră îndată lumea, între care se afla un locotenent de geandarmî și inspec­torul de poliție însărcinat cu siguranța persoanei primului ministru. Auzind gălăgie, d-na Canovas sosi și ea la locul crimei și văzând pe soțul său întins jos,­ în nesimțire, căzu asupra lui dând un țipăt sfî­­șielor. Oamenii au ridicat-o, au acoperit pe Ca­novas cu o pânză și l’au urcat într’o cameră de la stagiul I. Când d-na Canovas văzu că rănile soțului sau erau mortale, în durerea imensă de care fu cuprinsă, se întoarse spre ucigaș și o strigă: — Mizerabil asasin ! Apoi îl lovi cu evantaliul în față. Ucigașul își ridică pălăria, o salută în batjo­cură și zîmbind în chip cinic, răspunse: — Nu sunt asasin, Doamnă. Am răsbunat pe frații mei anarh­iști. Alt­ceva nu mai am nimic, a­ face cu d-ta, Doamnă. Jandarmii înaintară atunci. Ucigașul se împo­trivi ; nu voia de loc să se lase a’fi arestat și în învălmășala cu polițiștii și cu pasagerii, cari voiau să-l rupă în bucăți, dînsul fu zgîriat pe obraji. In sfârșit jandarmii isbutiră să-l scape și să-l lege, ducendu-l într’o cameră din clădirea alătu­­­rată care servește de biuron telegrafic. Aci a stat până la sosirea judecătorului de instrucția Vergera. Canovas observase pe Angiolitto, (ast­fel se­­ numește ucigașul), de mai multe zile și între­base pe secretarul său : — Cine e omul acesta care mă salută cu atâta politeță ? Secretarul răspunsese că e un italian despre care se zice că e foarte tăcut. Nici poliția nici personalul oțelului nu a­ dat nici o băgare de seamă acelui strein al cărui exterior îl arăta ca pe un om foarte de treab­ă. El ocupa de 4 zile o cameră la rândul al doilea. După comiterea crimei, s-a găsit la perchisiția făcută în acea cameră niște­­ bagaje sărăcăcioase,­­tutun și un alt revolver încărcat. In condica O­­telului’se înscrisese ast­fel: Emilio Rernaldini, contabil și corespondent al ziarului «Popolo». La întrebarea judecătorului, răspunse că se nu­mește Mihail Angiolitto, că e de 26 de ani, ne­­însurat și că s’a născut într’un sat din provin­cia Neap­ole. Pare un om bine educat. Zice că are numai mamă și că singura lui părere de red este că a pricinuit necazuri mamei lui. Insă convinge­rile lui anarhiste l-au decis de mult să omoare pe Canovas. Ii pare red că n’a putut să omoare și pe ge­neralul Polavieja, despre care crede că a ucis pe Rizal, la Manila, în Filipine. Revolverul cu ș­ase focuri l-a cumpărat de la Londra cu intenția de a ucide pe Canovas. De la Londra a venit la Madrid, însă acolo nu și-a pu­tut executa planul. A venit după Canovas la Santa Agueda. Prin înfățișarea sa serioasă și li­niștită, a putut înșela pe polițiștii secreți, cari nu i-au mai dat nici o băgare de seamă. Deja în două rânduri mai înainte, de când se afla la băi, se încercase să se apropie de Canovas, dar nu isbutise.­­ A dat asigurarea că nu are complici, fânânț

Next