Universul, noiembrie 1897 (Anul 15, nr. 255-280)

1897-11-25 / nr. 275

Villems No. 275. Primirea.—Un mare banchet Ministrul Belgiei, contele Vander Steen, consulul și mai mulți membrii ai coloniei belgiene, avizați de apropierea vaporului, se îmbarcară pe un vaporaș și porniră întru întâmpinarea«Belgicei»,care a pătruns în golf exact la ora 3 luni. «A vă spune pe larg primirea pe care autoritățile braziliana și mai ales presa au făcut-o membrilor expediției anctartice bel­giene, ar fi prea lung , me voiü mărgini să vă semnalez faptele principale. In tim­pul scurtei lor șederi la Rio, presa n’a în­cetat o singură zi de a publica articole en­­tusiaste, în care ea manifesta în termeni călduroși simpatia pe care i-o inspira expe­diția. «Luni 13 Octombrie dr. Prudente de Mo­­raes, președintele Republicei, a primit în audiență oficială pe ministrul Belgiei, înso­țit de comandantul Gerlache și de cei­lalți exploratori, și după ce le-a spus cât de mult se interesa de întreprindere, a adăugat că spera că la reîntoarcerea lor vor trece ia­răși prin Rio. «In aceași zi li s’a dat exploratorilor un mare banchet, prezidat de ministrul Belgiei, la care a asistat toate notabilitățile și presa braziliană. O ședință științifică .Joiî 16 Octombrie la ora 2 și jumătate d. a., institutul istoric și geografic a cele­brat o ședință extra­ordinară, la care au a­­sistat toți exploratorii. In cursul acestei șe­dințe, mai multe discursuri au fost pronun­țate mai ales de oratorul oficial, d. Alfredo de Narcimente, și diplome de membrii o­­norari au fost conferite ministrului Belgiei și d-lui de Gerlache. Acesta din urmă, într’o călduroasă alocuțiune, a declarat că spre a comemora data acestei ședințe, va înălța la anul viitor, ori în ce loc s’ar găsi în ziua de 16 Octombrie, pavilionul brazilian ală­turi de drapelul belgian. A doua zi o comi­­siune a institutului s’a dus pe bordul Bel­­gicei și a remis comandantului un drapel brazilian, spre a-și putea ține făgăduiala pe care o făcuseră în ajun. Plecar­ea In ziua de 18 Octombrie «Belgica» a ri­dicat ancora. Miniștrii, consulul și mai mulți membrii ai coloniei belgiene, se duseră pe bord. «Belgica», având înălțat pavilionul brazilian, s’a pus în mișcare, trecând printre năvile de răsboiu de diferite naționalități, cari toate, fără excepție, ’i adresau urări de bună că­lătorie și ale căror echipagii scoteau urale frenetice. Soarele, care de mai multe zile nu mai apăruse, strălucea pe un cer senin și frumos, când expediția a plecat înainte, îndreptându-se spre polul Sud.» Van Stan. I­nt émpiíiri 151 m © A JP­ITALâ Din dramele mizeriei.—Nici într’un an nu s’au văzut atâtea victime ale mizeriei, ca în iarna aceasta. Nu e zi în care să nu se semnaleze câte un nenorocit mort pe stradă sau în vre-o magherniță, moarte pro­venită din cauza frigului și a foamei. Avem în adevăr în capitală un azil de noapte, dar după regulamentul în vigoare, un nenorocit nu poate fi primit de­cât trei zile și în urmă e aruncat pe drumuri. O nouă victimă a acestei negre mizerii am avut de înregistrat și Sâmbătă. Un biet cerșetor Mihalache Barbu, în vârstă de 60 ani, s’a găsit mort într’o magherniță din strada Raionului No. 49. Cadavrul a fost transportat la Morgă din ordinul parchetului. Crima din corn. Oștea.­­ In ziua de 20 curent la orele 5 seara, o bandă de cinci tâlhari au năvălit în corn. Gislea, cătuna Doaga, aproape de orașul Focșani. Intrând în sat, tâlharii s’au dus d’a dreptul la câr­ciuma lui Nicolae Găgescu și intrând în pră­vălia sa, unde se găsea singur, l’au silit să îngenuche și în urmă au tras cu pușca în el. Alicele i-au străbătut inima și creerii. După comiterea crimei, tâlharii s’au urcat într’o căruță cu trei cai, care îi aștepta afară, și au eșit din sat trăgând focuri de pușcă. Nici unul din săteni n’a îndrăsnit să sară asupra tâlharilor. E de notat că din prăvălia nenorocitului cârciumar Nicolae Găgescu nu s’a furat ni­mic, ceea ce face să se creadă că motivul crimei n’a putut fi de­cât răsbunarea. S’a telegrafiat numai de­cât tuturor po­lițiilor din țară, iar administrația locală, îm­preună cu geandarmeria rurală, a plecat în urmărirea bandiților. O telegramă pe care a primit-o era pre­fectul poliției Capitalei de la prefectura din Focșani, spune că din cercetările făcute până acum reese că tâlharii trebue să fie niște dezertori din armată, sau evadați din Ocnele­ Mari. Știri din streinătate Ziarele germane sunt indignate de exce­sele ceh­ilor contra germanilor, la Praga , ele arată deosebirea dintre slavism și ger­manism : nicăeri germanii nu s’ar fi atins de averea streină cum au făcut ceh­ii. * * *­La Londra a sosit un transport de 3130 de lăzi cu muniție și 1352 lăzi cu arme, pe cari guvernul rus le trimite la Djibuti în Africa pentru contele Leontiev, guvernato­rul provinciilor ecuatoriale ale Abisiniei. Lăzile astea au dat de bănuit autorităților vamale din Londra, care le-a desfăcut. S-a găsit că praful nu era închis în cartușe si­gure, ci se afla in cutii de plumb. De aceea au fost confiscate. Puștile au fost trimise în Africa pa vasul Belucistan. ■M + * Sa asigură la Paris că guvernul francez a pus la dispoziția flotei rusești un port de războiu pentru ca să ierneze. Gel d’inter val care va sosi în acel port va­­ cuirasa­­tul «Wjestnik»,ai cărui ofițeri aduc un dar frumos camarazilor lor francezi. La Bekes-Gyula în Ungaria preoții cato­lici au apărut în sala de alegeri cu crucile de la biserică, îndemnând pe alegători să voteze pe candidatul lor clerical; acesta a și reușit. O ultimă știre din Londra spune că Ja­ponia ar fi oferit Chinei ajutorul său con­tra ocupațiunei rusești. Anglia î-a oferit concursul său ca mijlocitoare. Banda de tâlhari din Neamț. Compania de jandarmi rurali din județul Neamțu, după o urmărire serioasă, a reu­șit să descopere în com. Mesteacănu plasa Bistrița, o bandă de 6 tâlhari, autorii urmă­toarelor crime și tâlhării : ( 1). Spargerea și jefuirea stabilimentului de cârciumă al d-lui C. Cantemir din comuna Râșnov, în primă­vara anului 1897, luând obiecte și marfă în valoare de S00 lei. 2) . Jefuirea comisă în ziua de 1 Mai a.. c., în pădurea Borlești­, la punctul numit «Scaune», asupra evreului Moritz Körner care trecea cu căruța cu tutun, luându-i bani 400 lei și mai multe roți de tutun cl. I­II. III. 3) Jefuirea comisă în ziua de 31 August a. c., în pădurea Neguleștî, asupra d-lui Leiba Lipa Juster, proprietarul fabricei Ne­­guleștî, care în acea zi, fiind Duminecă, tre­cea cu trăsura la fabrică pentru plata lu­crătorilor, luându-i suma de 2.533 lei și mai multe obiecte, ca geamantanul etc. 4) . Prădăciunea comisă în noaptea de 5-6 Sep. a. c. la casa locuitorului loan al Bă­­lașei, din Corn. Mesteacăn, luându-i mai mul­te pei de oi, berbeci, miei și iezi și 200 kgr. brânză. Indivizii descoperiți sunt Gh. Ignat, Va­sile Iordache Baghin zis al Catrinei zis și Iordachiscu, loan a Măriei Gafiții zis și Ba­laur, Gavril Drăgușanu zis și al Ghitcoceî, Gh. Ploae și Ion Sărăcilă. Aceste 4 tâlhării au fost comise de dânșii înarmați și mascați. Asupra lor s’au găsit armele, peste 80 pei de oae, miel și ezî, cu urechile tăete în scop de a nu se cunoaște de păgubași. La inculpatul Gh. Ignat s’a găsit legată în o batistă, sub genuchiul drept, o hârtie de 100 lei însemnată la un colț, pe care dânșii nu au putut să o schimbe, și care a fost recunoscută de pacientul Leiba Lipa Juster. S’a mai găsit în o fântână părăsită ca 4 kgr, piper negru de al d-lui C. Can­temir și mai multe pelcele de miel și ied. Acești bănuiți au fost înaintați parchetu­lui Neamțu și astă­zi sunt depuși în ares­tul județului, urmând a fi judecați. In timpul urmăririlor, doi din ei, anume Gh. Ploae și Ion Sărăcilă, capii tâlharilor, dispăruseră dar au fost prinși de poteră. Cu aceste arestări s’a stins cuibul tâlha­­r­ilor din­ comuna Mesteacănu, care începuse a neliniști lumea din împrejurimi. LUCEARX DI­ TOATA LUMEA Cog­oliirile unui bărb­ițt de stei ras.—Pobedonsev, prim-procuratorul sfân­tului Sinod rusesc, educatorul țarului Ale­xandru III și intimul țarului Nicolae II, căruia, când acesta călătorește, i se încredin­țează sigiliul consiliului de Stat, a scris nu de mult o carte foarte interesantă, întitu­lată «Cugetările moscovite». Dăm și noi câte­va din aceste cugetări, căci ele ni se par cu atât mai interesante, că provin de la un bărbat al cărui ideal, ca sistem de guvernământ, este cel teocra­tic creștin. — Democratismul este o minciună, căci sistemul democratic, cu ajutorul corupți­­unei nedespărțite de votul universal, dă pu­terea în mâinile oamenilor mai puțin cuge­tători și tot d’o dată mai egoiști. — Parlamentarismul este o minciună. El e o instituțiune care servește ambițiunea, vanitatea și interesele personale ale depu­taților. — Presa este o minciună. Puterea ei, pe care n’o regulează nici responsabilitate, se bazează pe ideia greșită că opinia publică și presa sunt identice. Criticând totul, ea răpește cititorilor capacitatea de a cugeta prin ei înșiși. — Legea să nu fie numai regula, ci și porunca, căci aceasta îi dă putere asupra conștiinței noastre. Astă­zi se aduc multe legi, cari sunt numai reguli. Ele restrâng, dar nu obligă. ILU­STRAȚ­IA NOASTRĂ Membrii noului minister austriac în ca­pul căruia se află ministrul de instrucție de până acum, baronul de Gautsch, au depus jurământul și se află deja în funcție. Dăm portretele lor după ultimele fotografii. Generalul conte Welsersheimb are por­tofoliul ministerului de resboi, Bawerk pe al finanțelor, dr. Ruber pe al ministerului de justiție, Koerber pe al ministerului de comerciu, dr. Wittek pe al căilor de co­municație, contele Lazur-Baillet pe al ins­trucțiune­, lipsește portretul ministrului de agricultură, contele Eylandt, pe care -i vom da în curând. Baronul Gautsch e președinte al consi­liului. Afa­cerea Dreyfes — Prin fir telegrafic — Paris, 22 Noembrie. Generalul Saussier a dat ordin consiliului de război­ să instruiască afacerea maiorului Esterhazy. Paris. 22 Noembrie. Generalul Billot comunică «Agenției Ha­vas» următoarea scrisoare ce i-a adresat generalul de Boisdeffre: «Câte­va ziare de aseară anunțând apro­­­piata publicare a unei telegrame ce se zice «că eu ași fi adresat maiorului Esterhazy «la Londra, am onoare să vă cer să trimi­­ t «teț» «Agenției Havas», spre a fi comuni­­­cată presei, următoarea notă : «Generalul «de Boisdeffre n’a telegrafiat nici n’a scris «vre­ odată nimic maiorului Esterhazy, pe «care nu l’a văzut, nici cunoscut vre­ odată, și căruia nu i-a făcut nici odată și nici «n’a cerut să ’î facă nici cea mai mică co­­­municare: «(îsemna­,) de Boisdeffre», Paris, 22 Noembrie. Atât adversarii cât și partizanii lui Drey­fus se­ arată satisfăcuți de decisiunea gene­ralului Saussier. Cei dintâi­ zic că această decisiune dovedește în mod absolut că nu există nici o îndoială asupra validităței con­damnării lui Dreyfus. — Cei de al doilea pretind că această hotărire va aduce o re­­vizuire a procesului Dreyfus. Paris, 22 Noembrie. «Camera Deputaților.—D-na Castelin ces­­tionează pe d-n­u Meline în privința aface­rei Dreyfus și-i cere să bine­ voiască să reasigure opinia și armata. D-nu Meline declară că momentan nu e­­xistă nici o afacere Dreyfus și că nici nu poate fi vorba de așa ceva, (splaute la cen­tru). D-nu Méline adaugă că un ofițer este a­­cuzat de trădare, că ancheta s’a terminat și că s’a ordonat să se deschidă o instruc­ție. Această decisiune nu hotărește asupra sentinței definitive. Justiția militară fiind sesizată, nu aparține nici guvernului, nici Camerei de a se ocupa de această afacere. Până atunci cetățenii trebue să respecte autoritatea lucrului judecat. D-na Meline speră că declarațiunile sale vor pune ca­păt unei polemici violente ce ține deja de prea mult timp. Se încearcă să se facă din acest incident o afacere politică. (Protes­tări la stânga, aplauze la centru). D-na Castelln ia act de declarații mea d-lui Méline, care zice că nu este nici o legătură între afacerea Dreyfus și afacerea maiorului Esterhazy. D-nu Sembat cere să transforme întreba­rea în interpelare. D-nu Meline primește și declară că nu are nimic de adăugat la declarația ce a făcut. D-nu Mim regretă că generalul Billot nu e prezent pentru a apăra armata, al cărui șef de Stat-major este atacat (aplauze pre­lungite). Se suspendă ședința până la sosirea ge­neralului Billot. Paris, 22 Noembrie Camera Deputaților. — Ședința este reluată. Generalul Billot cere cuvântul (mișcare de atențiune). Generalul Billot declară că momentan nu este nici o afacere Dreyfus. Dreyfus a fost bine judecat și condamnat (aplause la Cen­tru). Dreyfus este culpabil (aplause nous). Intru ce privește afacerea maiorului Es­terhazy, s-a ordonat o instrucție și justiția este sesizată. Nimeni nu se va îndoi de imparțialitatea­ instrucției. Generalul Billot regretă că este dezarmat în fața calomniilor îndreptate în contra șe­fului de Stat-major al armatei și roagă Ca­mera să-l ajute pentru a pune capăt acestei campanii odioase (aplause via) D-nn Mun se declară satisfăcut. Discuția este închisă. Paris, 22 Noembrie. Camera deputaților.­­Se prezintă 7 ordine de zi. D. Meline acceptă ordinea de zi Lavertu­­ron concepută ast­fel: Camera, respectuoasă față de autoritatea lucrului judecat și aso­­ciându-se cu omagiul adus armatei de ge­neralul Billot, trece la ordinea zilei. Prima parte a ordinei de zi se adoptă cu 490 voturi contra 18, a doua cu 523 contra 18. Paris, 22 Noembrie. Camera deputaților. — D. Humbert pro­pune să se adauge la ordinea zilei Laverturen cuvintele : «Și aprobând declarațiile gene­ralului Billot.» Această adăugare se adoptă cu 325 voturi contra 153. D. Richard propune să se adauge cuvin­tele : «Și veștejind pe autorii acestei cam­panii odioase». La votarea acestei propu­neri, nu se mai atingea numărul necesar. ..". Ședința se ridică și se reia apoi peste 5 minute. Amendamentul Richard este adop­tat cu 154 voturi contra 77.­­ Ansamblul ordinei de zi se adoptă cu 313 voturi con­tra 65. Ședința se ridică. Paris, 22 Noembrie, 9 ore la m. seara. La sfârșitul ședinței, d-nii Joseph Remach a trimes martorii sei d-lui Millerand. S’a decis un duel cu pistol. Paris, 22 Noembrie, 41 ore și 8 m. seara. Schimbul de martori între d-nii Remach și Millerand se datorează unor cuvinte pronunțate de d. Millerand în cursul șe­dinței camerei. Făcând aluzie la d. Remach, d. Mille­rand zice: «Să se întrebe decî acela care duce o cam­­­panie încercând să reabiliteze pe un cal­­«pabil, când mai bine ar avea alte reabili­­«fărî de făcut în propria sa familie». UN SFAT PE ZI Curățitul obiectelor de aramă.—Iată com­poziția unei ape cu care obiectele de aramă se curăță ca nouă: 250 gr. apă ; 60 gr. accid sulfuric ; 15 gr. sulfat de aluminiu (piatră acră); 50 gr. tripoli. Mestecați apa înainte, puneți puțină pe o cârpă și frecați cu repeziciune arama, care devine strălucitoare. Obiectele trebuesc în­­teia bine spălate. Turbrarările din Boemia (Corespond. particulară a ziarului UNIVERSUL) Praga, 22 Noembrie. V’am raportat despre tulburările cari au avut loc la Praga, în urma celor petrecute la Viena și la Saaz. Lucrurile, în loc să se liniștească, au luat a doua zi și a treia zi un caracter foarte grav, și asta din cauza minciunilor ce se spuneau populațiunea de jos din Praga. Oameni serioși, din cercuri bune, spuneau poporului că la Reichaenb­erg germanii au scos ochii mai multor copii Cechî, că la Saar germanii au dat foc­­ școalelor în tim­pul secțiunilor, pe când toți copiii erau înăun­tru, că un student german a spânzurat pe un profesor Gech, că un student cehh a fost înjunghiat de un mare număr de germani cari tăbărîseră asupra lui. Toate astea însă n’au întărîtat însă plebea ca strigătul acesta : Să batem pe evrei! Distrugemi, Jafuri. Incendiul*! Atâta a fost d’ajuns ca să se scoale nu numai lucrătorii ceh­i din orașe, ci și ță­ranii de prin sate ; aceștia din urmă au nă­vălit pe neașteptate în mai multe orășele și au prădat prăvăliile germanilor, evreilor și chiar ale ceh­ilor,­firește pe acestea din eroare. Atât lucrătorii orașelor cât și țăranii aveau drugi de fier și îndată ce li se arăta o pră­vălie de german sau de evreii, dînșii nă­­valeau la ușa încuiată (toate prăvăliile erau închise), stricau ușa, pätrundeau în interior intonând cântece naționale, sbierând îngro­zitor și devastarea începea. Mărfurile erau smulse de prin rafturi și aruncate afară în mijlocul mulți­mei care le primea cu urlete de bucurie, le lua și pleca. S’au văzut o mulțime de femei cu pânze mari în mână pentru a lega în ele mărfuri; dînsele urmareau pe turburători și după ce’șî încarcau legăturile, porneau re­pede. In prăvăliile germanilor și evreilor, pline cu mărfuri scumpe, n’a mai rămas nici un fir de ață. Stofe, albituri, valuri mari de pânză, tot a fost aruncat afară ; nici raftu­rile n’au rămas la locul lor ; mulțimea le-a smuls și le-a aruncat în stradă ; aci femeile și copiii le dadeau foc. In mahalalele P­ragăi mai multe prăvălii de coloniale d’ale israeliților au fost jefuite și apoi li s’a pus foc. Niște mari magazii de grâu, fân și paie au fost de asemenea sparte de tulburători; grâul a fost aruncat în stradă în așa canti­tate, în­cât cei cari treceau pe stradă, își în­­gropau picioarele până la glezne în grâu ; după asta mulțimea a dat foc fânului și pa­ielor ; incendiul a isbucnit îngrozitor; pom­pierii au avut o muncă foarte grea pentru a stinge focul. In Praga, când mulțimea a ajuns la si­nagogă, vr’o 50 de inși înarmați cu drugi groși de fer, ascuțiți la vârf, au eșit înainte și s’au apucat de dărîmat zidurile ; în trei sferturi de oră sinagoga era o ruină; toate obiectele d­ inăuntru au fost distruse și a­­runcate. In vremea asta (era ziuă) mai mulți tre­cători germani și evrei au fost atacați pe strade și bătuți crunt de unii din mulțime, puși la pământ și jefuiți de tot ce aveau la dînșiî, pungă, ceasornic, inele, etc. Fapte d’astea s’au petrecut nu numai în Praga ci și în cele­ l’alte orașe. Cercetările Intre tulburătorii arestați se află un mare număr de elevi de pe la școalele ceh­e ; în buzunarele acestora s’au găsit o mare că­­tățime de gloanțe uniforme de plumb,­des­tinate la spargerea geamurilor. Autoritățile sunt de părere că ei înșiși n’au putut să-și procure aceste gloanțe, ci le-au fost date de una și aceiași mână ; toate cercetările sunt acum îndreptate în descoperirea instigatorilor. De asemenea se zice că drugii de fier ascuțiți, cu cari plebea a dărîmat clădirile, fuseseră pregătiți de mai înainte. S’a constatat că în Praga s’au spart gea­murile la toate casele unde locuiau ofițeri germani. O femee, care a fost ridicată leșinată de pe stradă, a declarat când și-a venit în fire : «— Mă dusesem să fac târgueli, neștiind nimic de ce se petrece. Găsind toate pră­văliile închise, stăteam mirată în mijlocul strade­i când un om bătrân s’a apropiat de mine și mi-a zis: «Azi nu poți să cumperi nimic, pentru că este nuntă între evrei și ceh­i». Măsuri de intimidare Pe lângă starea de asedi­u care s’a de­clarat la Praga, s’au luat mai multe mă­suri menite de a intimida plebea. Intre altele a fost și chemarea călău­lui din Praga la Curtea de apel; călăul a avut deja mai multe audiențe la președin­tele curtei , în acelaș timp a început­­ să se ridice o spânzurătoare la marginea orașului. Detașamente tari de armată apără de lu­crători. In toate școlile s’a anunțat starea de asediu și faptele la cari se aplică legea marțială în vigoare pentru Boemia. In Praga, toate filmele scrise în limba germană au fost luate, iar de pe cele scrise în limba boemă și germană, cuvintele ger­mane au fost șterse cu vopsea neagră. Habos. O CUGETARE PE ZI Mama e ca bunul D-zeu : o chemi în nenorocire și o uiți când ești în fericire. Știri 2x.­£ l­ltare ❖ Se asigură că înaintările în armată, cari tre­buiau să se facă pe ziua de 28 Noembrie, s’au amânat pentru ziua de 1 Ianuarie 1898. Meiafitul poliției In cercurile politice se afirmă că dacă astă­zi, punându-se la" Cameră chestiunea de încredere, guvernul nu va avea o ma­joritate mare, d. Sturdza va disolva Corpu­rile legiuitoare. Primul ministru în audiența pe care a avut-o Vineri la palat, a arătat M. S. Re­gelui situația politică și a cerut disolvarea Camerilor. Suveranul, după cât se afirmă, a făgăduit d-lui Sturdza că îi va da disol­varea. UN PRO­VER 15 P­E ZI Cine se laudă prea mult nu face treabă bună. (Francez) Marți, 25 Noembrie (7) Decembrie 1897 Agitația contra evreilor Agitația începută de studenții universitari în contra evreilor, a luat proporții foarte mari. Din capitală, ea s’a întins acum în cele­l­alte orașe. Manifestele împrăștiate de­ junimea noastră universitară, au excitat foarte­ mult populațiunea română și pretutindeni sunt temeri de devastări și ciocniri sânge­roase. Ordinul ministrului de interne în vederea întrunirei de ori, ministrul de interne, neștiind ce turnură vor putea lua lucrurile, a dat din vreme ordin tuturor, prefecților de județe, învitându-i să se gă­sească la reședințele lor și să ia toate mă­surile pentru a se evita ori­ce ciocnire în­tre populația română și cea israelită. Pe de altă parte, în orașele unde evreii sunt în număr mai mare și unde populația română e mai mult agitată, armata locală a primit ordinul să fie gata pentru a da concursul ei la cel de ántâia apel al adminis­­trațiunei. Un contra-manifest o parte dintre studenții Asociației gene­rale din România, au lipit eri pe zidurile Capitalei un contra-manifest, prin care de­zaprobă mișcarea începută în contra evreilor. Iată cuprinsul acestui contra-manifest: Cetățeni: «In veacul nostru de toleranță și de re­vendicări de drepturi omenești și naționale o parte dintre colegii noștri, înărăviți să vorbească mereu în numele întregului corp studențesc, au găsit cu cale să întrebuințeze pentru paza naționalităței noastre, niște mij­loace cari nu numai că se abat de la cea mai elementară bună-cuviință și cultură, dar sunt și în flagrantă contrazicere cu legile țerei. Cetățeni. «Colegii noștri, paznici ai naționalitățe», după ce și-au­ exercitat apucăturile pe spi­narea și capetele evreilor întruniți în sala Dacia ca să dezbată în chip pașnic asupra unor proiecte de legi ce-i privesc, au mers și mai departe, urmărind să devasteze și să calomnieze redacția unui ziar, care-șî exprimase părerea în chestie. «Asociația Generală a studenților din Ro­mânia, secția București, găsind cu totul o­­dioase atari procedeuri și nedemne de vea­cul ce se isprăvește, îi dezaprobă în totul. S’a pomenit de studenți, cari s’au jertfit pentru drepturile noroadelor, dar de stu­denți, cari să fi vandalizat întruniri și să fi devastat redacții, de acuma numai se va pomeni. » Cetățeni. «Cu mic cu mare se impune să fiți stă­ruitori întru a se înfrînge și nimici, prin e­­nergica voastră dezaprobare, niște instincte cu atât mai de plâns, cu cât se întâlnesc la o pătură zisă cultă, instincte cari ne ne­cinstesc în fața altor popoare și ne mână înapoi cu câte­va decenii. «Ar însemna să nu mai avem nici o în­credere în vitalitatea neamului nostru, care a ținut piept în decursul veacurilor la atâtea năvăliri de barbari, dacă ne-am închipui, că el ar putea fi cotropit de cei 250.000 de evrei aflători în țară. «De ce atunci la hotarele Orientului și Barbariei, tocmai spre cinstea și vitalitatea noastră, n’am reprezenta cât mai mult Oc­cidentul și civilizația ?» ComHetul La­ clubul social-democrat Sâmbătă seara, la orele 8, aproape o mie de lucrători s’au întrunit la clubul social­­democrat unde au fost concuvați din vreme. S’au ținut mai multe discursuri prin care s’a combătut purtarea studenților și agitația începută în­potriva evreilor. S’a luat apoi hotărîrea ca toți lucrătorii, cari fac partidul socialist, să vie a doua zi, la orele 2, la clubul lor, pentru a rezista cu forța ori­cărui atac din partea studenți­lor. întrunirea socialiștilor s’a terminat la orele 11 noaptea. Măsurile poliției D. Caton Lecca, prefectul poliției capita­lei, a chemat încă de Sâmbătă pe antrepre­norii de cafenele și ceainării din calea Vă­cărești, calea Dudești și alte cartiere locuite de evrei, și le-a pus în vedere ca să nu permită aglomerații mari de evrei în loca­lurile lor și să interzică ori­ce discuție po­litică. Acest ordin s’a dat pentru ca­ popu­­lația română să nu fie excitată și ast­fel să nu se dea naștere la ciocniri sângeroase. Concesu­­rar­ea jandarmilor încă de la orele 10 dimineața, jandarmii pedeștrii și jandarmii călări au fost con­centrați în cazărmile lor, gata a pleca la cel d’Insein semnal. Pe strade se observă o mișcare neobișnuită. Pretutindeni nu se vorbea de­cât de întrunirea studenților și de proporțiunile ce ar lua agitația începută. Gardiștii de ziuă și un mare număr din cei de noapte, au fost împrăștiați prin toate mahalalele locuite de evrei. Comisarii și sub-comisarii au primit de asemenea ordin a se găsi în tot timpul zilei la secțiile lor. ÎNTRUNIREA STUDENȚILOR Încă de la orele 1 sala Dacia, lojile, co­­ridoarele și grădina gemenu de lume. La orele 2 erau peste 10.000 de oameni, totă fațada dinaintea oțelului era o mare de ca­pete. întrunirea se deschide fix la orele 2 și se proclamă președinte de student Dimitrie Danielopol. D-sa arată scopul întrunirea și înfierează purtarea evreilor de la noi din țară. Se dă apoi cuvîntul d-lui Georgiade, de­legat din partea studenților de la Iași. D-sr­ spune că e trimes de 300 de studenți ro­mâni și că numai 100 de evrei și socialiști au fost în contra mișcărea studenților. D. Georgiade mulțumește ziarelor cari au luat partea studenților pentru mișcarea națională. Vorbind despre ziarul Lumea Nouă, stri­­găte sgomotoase de : Jos jidanii I jos foik jidovești l răsună din toate părți]®

Next