Universul, noiembrie 1897 (Anul 15, nr. 255-280)
1897-11-25 / nr. 275
Villems No. 275. Primirea.—Un mare banchet Ministrul Belgiei, contele Vander Steen, consulul și mai mulți membrii ai coloniei belgiene, avizați de apropierea vaporului, se îmbarcară pe un vaporaș și porniră întru întâmpinarea«Belgicei»,care a pătruns în golf exact la ora 3 luni. «A vă spune pe larg primirea pe care autoritățile braziliana și mai ales presa au făcut-o membrilor expediției anctartice belgiene, ar fi prea lung , me voiü mărgini să vă semnalez faptele principale. In timpul scurtei lor șederi la Rio, presa n’a încetat o singură zi de a publica articole entusiaste, în care ea manifesta în termeni călduroși simpatia pe care i-o inspira expediția. «Luni 13 Octombrie dr. Prudente de Moraes, președintele Republicei, a primit în audiență oficială pe ministrul Belgiei, însoțit de comandantul Gerlache și de ceilalți exploratori, și după ce le-a spus cât de mult se interesa de întreprindere, a adăugat că spera că la reîntoarcerea lor vor trece iarăși prin Rio. «In aceași zi li s’a dat exploratorilor un mare banchet, prezidat de ministrul Belgiei, la care a asistat toate notabilitățile și presa braziliană. O ședință științifică .Joiî 16 Octombrie la ora 2 și jumătate d. a., institutul istoric și geografic a celebrat o ședință extraordinară, la care au asistat toți exploratorii. In cursul acestei ședințe, mai multe discursuri au fost pronunțate mai ales de oratorul oficial, d. Alfredo de Narcimente, și diplome de membrii onorari au fost conferite ministrului Belgiei și d-lui de Gerlache. Acesta din urmă, într’o călduroasă alocuțiune, a declarat că spre a comemora data acestei ședințe, va înălța la anul viitor, ori în ce loc s’ar găsi în ziua de 16 Octombrie, pavilionul brazilian alături de drapelul belgian. A doua zi o comisiune a institutului s’a dus pe bordul Belgicei și a remis comandantului un drapel brazilian, spre a-și putea ține făgăduiala pe care o făcuseră în ajun. Plecarea In ziua de 18 Octombrie «Belgica» a ridicat ancora. Miniștrii, consulul și mai mulți membrii ai coloniei belgiene, se duseră pe bord. «Belgica», având înălțat pavilionul brazilian, s’a pus în mișcare, trecând printre năvile de răsboiu de diferite naționalități, cari toate, fără excepție, ’i adresau urări de bună călătorie și ale căror echipagii scoteau urale frenetice. Soarele, care de mai multe zile nu mai apăruse, strălucea pe un cer senin și frumos, când expediția a plecat înainte, îndreptându-se spre polul Sud.» Van Stan. Int émpiíiri 151 m © A JPITALâ Din dramele mizeriei.—Nici într’un an nu s’au văzut atâtea victime ale mizeriei, ca în iarna aceasta. Nu e zi în care să nu se semnaleze câte un nenorocit mort pe stradă sau în vre-o magherniță, moarte provenită din cauza frigului și a foamei. Avem în adevăr în capitală un azil de noapte, dar după regulamentul în vigoare, un nenorocit nu poate fi primit decât trei zile și în urmă e aruncat pe drumuri. O nouă victimă a acestei negre mizerii am avut de înregistrat și Sâmbătă. Un biet cerșetor Mihalache Barbu, în vârstă de 60 ani, s’a găsit mort într’o magherniță din strada Raionului No. 49. Cadavrul a fost transportat la Morgă din ordinul parchetului. Crima din corn. Oștea. In ziua de 20 curent la orele 5 seara, o bandă de cinci tâlhari au năvălit în corn. Gislea, cătuna Doaga, aproape de orașul Focșani. Intrând în sat, tâlharii s’au dus d’a dreptul la cârciuma lui Nicolae Găgescu și intrând în prăvălia sa, unde se găsea singur, l’au silit să îngenuche și în urmă au tras cu pușca în el. Alicele i-au străbătut inima și creerii. După comiterea crimei, tâlharii s’au urcat într’o căruță cu trei cai, care îi aștepta afară, și au eșit din sat trăgând focuri de pușcă. Nici unul din săteni n’a îndrăsnit să sară asupra tâlharilor. E de notat că din prăvălia nenorocitului cârciumar Nicolae Găgescu nu s’a furat nimic, ceea ce face să se creadă că motivul crimei n’a putut fi decât răsbunarea. S’a telegrafiat numai decât tuturor polițiilor din țară, iar administrația locală, împreună cu geandarmeria rurală, a plecat în urmărirea bandiților. O telegramă pe care a primit-o era prefectul poliției Capitalei de la prefectura din Focșani, spune că din cercetările făcute până acum reese că tâlharii trebue să fie niște dezertori din armată, sau evadați din Ocnele Mari. Știri din streinătate Ziarele germane sunt indignate de excesele cehilor contra germanilor, la Praga , ele arată deosebirea dintre slavism și germanism : nicăeri germanii nu s’ar fi atins de averea streină cum au făcut cehii. * * *La Londra a sosit un transport de 3130 de lăzi cu muniție și 1352 lăzi cu arme, pe cari guvernul rus le trimite la Djibuti în Africa pentru contele Leontiev, guvernatorul provinciilor ecuatoriale ale Abisiniei. Lăzile astea au dat de bănuit autorităților vamale din Londra, care le-a desfăcut. S-a găsit că praful nu era închis în cartușe sigure, ci se afla in cutii de plumb. De aceea au fost confiscate. Puștile au fost trimise în Africa pa vasul Belucistan. ■M + * Sa asigură la Paris că guvernul francez a pus la dispoziția flotei rusești un port de războiu pentru ca să ierneze. Gel d’inter val care va sosi în acel port va cuirasatul «Wjestnik»,ai cărui ofițeri aduc un dar frumos camarazilor lor francezi. La Bekes-Gyula în Ungaria preoții catolici au apărut în sala de alegeri cu crucile de la biserică, îndemnând pe alegători să voteze pe candidatul lor clerical; acesta a și reușit. O ultimă știre din Londra spune că Japonia ar fi oferit Chinei ajutorul său contra ocupațiunei rusești. Anglia î-a oferit concursul său ca mijlocitoare. Banda de tâlhari din Neamț. Compania de jandarmi rurali din județul Neamțu, după o urmărire serioasă, a reușit să descopere în com. Mesteacănu plasa Bistrița, o bandă de 6 tâlhari, autorii următoarelor crime și tâlhării : ( 1). Spargerea și jefuirea stabilimentului de cârciumă al d-lui C. Cantemir din comuna Râșnov, în primăvara anului 1897, luând obiecte și marfă în valoare de S00 lei. 2) . Jefuirea comisă în ziua de 1 Mai a.. c., în pădurea Borlești, la punctul numit «Scaune», asupra evreului Moritz Körner care trecea cu căruța cu tutun, luându-i bani 400 lei și mai multe roți de tutun cl. III. III. 3) Jefuirea comisă în ziua de 31 August a. c., în pădurea Neguleștî, asupra d-lui Leiba Lipa Juster, proprietarul fabricei Neguleștî, care în acea zi, fiind Duminecă, trecea cu trăsura la fabrică pentru plata lucrătorilor, luându-i suma de 2.533 lei și mai multe obiecte, ca geamantanul etc. 4) . Prădăciunea comisă în noaptea de 5-6 Sep. a. c. la casa locuitorului loan al Bălașei, din Corn. Mesteacăn, luându-i mai multe pei de oi, berbeci, miei și iezi și 200 kgr. brânză. Indivizii descoperiți sunt Gh. Ignat, Vasile Iordache Baghin zis al Catrinei zis și Iordachiscu, loan a Măriei Gafiții zis și Balaur, Gavril Drăgușanu zis și al Ghitcoceî, Gh. Ploae și Ion Sărăcilă. Aceste 4 tâlhării au fost comise de dânșii înarmați și mascați. Asupra lor s’au găsit armele, peste 80 pei de oae, miel și ezî, cu urechile tăete în scop de a nu se cunoaște de păgubași. La inculpatul Gh. Ignat s’a găsit legată în o batistă, sub genuchiul drept, o hârtie de 100 lei însemnată la un colț, pe care dânșii nu au putut să o schimbe, și care a fost recunoscută de pacientul Leiba Lipa Juster. S’a mai găsit în o fântână părăsită ca 4 kgr, piper negru de al d-lui C. Cantemir și mai multe pelcele de miel și ied. Acești bănuiți au fost înaintați parchetului Neamțu și astăzi sunt depuși în arestul județului, urmând a fi judecați. In timpul urmăririlor, doi din ei, anume Gh. Ploae și Ion Sărăcilă, capii tâlharilor, dispăruseră dar au fost prinși de poteră. Cu aceste arestări s’a stins cuibul tâlharilor din comuna Mesteacănu, care începuse a neliniști lumea din împrejurimi. LUCEARX DI TOATA LUMEA Cogoliirile unui bărbițt de stei ras.—Pobedonsev, prim-procuratorul sfântului Sinod rusesc, educatorul țarului Alexandru III și intimul țarului Nicolae II, căruia, când acesta călătorește, i se încredințează sigiliul consiliului de Stat, a scris nu de mult o carte foarte interesantă, întitulată «Cugetările moscovite». Dăm și noi câteva din aceste cugetări, căci ele ni se par cu atât mai interesante, că provin de la un bărbat al cărui ideal, ca sistem de guvernământ, este cel teocratic creștin. — Democratismul este o minciună, căci sistemul democratic, cu ajutorul corupțiunei nedespărțite de votul universal, dă puterea în mâinile oamenilor mai puțin cugetători și tot d’o dată mai egoiști. — Parlamentarismul este o minciună. El e o instituțiune care servește ambițiunea, vanitatea și interesele personale ale deputaților. — Presa este o minciună. Puterea ei, pe care n’o regulează nici responsabilitate, se bazează pe ideia greșită că opinia publică și presa sunt identice. Criticând totul, ea răpește cititorilor capacitatea de a cugeta prin ei înșiși. — Legea să nu fie numai regula, ci și porunca, căci aceasta îi dă putere asupra conștiinței noastre. Astăzi se aduc multe legi, cari sunt numai reguli. Ele restrâng, dar nu obligă. ILUSTRAȚIA NOASTRĂ Membrii noului minister austriac în capul căruia se află ministrul de instrucție de până acum, baronul de Gautsch, au depus jurământul și se află deja în funcție. Dăm portretele lor după ultimele fotografii. Generalul conte Welsersheimb are portofoliul ministerului de resboi, Bawerk pe al finanțelor, dr. Ruber pe al ministerului de justiție, Koerber pe al ministerului de comerciu, dr. Wittek pe al căilor de comunicație, contele Lazur-Baillet pe al instrucțiune, lipsește portretul ministrului de agricultură, contele Eylandt, pe care -i vom da în curând. Baronul Gautsch e președinte al consiliului. Afacerea Dreyfes — Prin fir telegrafic — Paris, 22 Noembrie. Generalul Saussier a dat ordin consiliului de război să instruiască afacerea maiorului Esterhazy. Paris. 22 Noembrie. Generalul Billot comunică «Agenției Havas» următoarea scrisoare ce i-a adresat generalul de Boisdeffre: «Câteva ziare de aseară anunțând apropiata publicare a unei telegrame ce se zice «că eu ași fi adresat maiorului Esterhazy «la Londra, am onoare să vă cer să trimi t «teț» «Agenției Havas», spre a fi comunicată presei, următoarea notă : «Generalul «de Boisdeffre n’a telegrafiat nici n’a scris «vre odată nimic maiorului Esterhazy, pe «care nu l’a văzut, nici cunoscut vre odată, și căruia nu i-a făcut nici odată și nici «n’a cerut să ’î facă nici cea mai mică comunicare: «(îsemna,) de Boisdeffre», Paris, 22 Noembrie. Atât adversarii cât și partizanii lui Dreyfus se arată satisfăcuți de decisiunea generalului Saussier. Cei dintâi zic că această decisiune dovedește în mod absolut că nu există nici o îndoială asupra validităței condamnării lui Dreyfus. — Cei de al doilea pretind că această hotărire va aduce o revizuire a procesului Dreyfus. Paris, 22 Noembrie. «Camera Deputaților.—D-na Castelin cestionează pe d-nu Meline în privința afacerei Dreyfus și-i cere să bine voiască să reasigure opinia și armata. D-nu Meline declară că momentan nu există nici o afacere Dreyfus și că nici nu poate fi vorba de așa ceva, (splaute la centru). D-nu Méline adaugă că un ofițer este acuzat de trădare, că ancheta s’a terminat și că s’a ordonat să se deschidă o instrucție. Această decisiune nu hotărește asupra sentinței definitive. Justiția militară fiind sesizată, nu aparține nici guvernului, nici Camerei de a se ocupa de această afacere. Până atunci cetățenii trebue să respecte autoritatea lucrului judecat. D-na Meline speră că declarațiunile sale vor pune capăt unei polemici violente ce ține deja de prea mult timp. Se încearcă să se facă din acest incident o afacere politică. (Protestări la stânga, aplauze la centru). D-na Castelln ia act de declarații mea d-lui Méline, care zice că nu este nici o legătură între afacerea Dreyfus și afacerea maiorului Esterhazy. D-nu Sembat cere să transforme întrebarea în interpelare. D-nu Meline primește și declară că nu are nimic de adăugat la declarația ce a făcut. D-nu Mim regretă că generalul Billot nu e prezent pentru a apăra armata, al cărui șef de Stat-major este atacat (aplauze prelungite). Se suspendă ședința până la sosirea generalului Billot. Paris, 22 Noembrie Camera Deputaților. — Ședința este reluată. Generalul Billot cere cuvântul (mișcare de atențiune). Generalul Billot declară că momentan nu este nici o afacere Dreyfus. Dreyfus a fost bine judecat și condamnat (aplause la Centru). Dreyfus este culpabil (aplause nous). Intru ce privește afacerea maiorului Esterhazy, s-a ordonat o instrucție și justiția este sesizată. Nimeni nu se va îndoi de imparțialitatea instrucției. Generalul Billot regretă că este dezarmat în fața calomniilor îndreptate în contra șefului de Stat-major al armatei și roagă Camera să-l ajute pentru a pune capăt acestei campanii odioase (aplause via) D-nn Mun se declară satisfăcut. Discuția este închisă. Paris, 22 Noembrie. Camera deputaților.Se prezintă 7 ordine de zi. D. Meline acceptă ordinea de zi Laverturon concepută astfel: Camera, respectuoasă față de autoritatea lucrului judecat și asociându-se cu omagiul adus armatei de generalul Billot, trece la ordinea zilei. Prima parte a ordinei de zi se adoptă cu 490 voturi contra 18, a doua cu 523 contra 18. Paris, 22 Noembrie. Camera deputaților. — D. Humbert propune să se adauge la ordinea zilei Laverturen cuvintele : «Și aprobând declarațiile generalului Billot.» Această adăugare se adoptă cu 325 voturi contra 153. D. Richard propune să se adauge cuvintele : «Și veștejind pe autorii acestei campanii odioase». La votarea acestei propuneri, nu se mai atingea numărul necesar. ..". Ședința se ridică și se reia apoi peste 5 minute. Amendamentul Richard este adoptat cu 154 voturi contra 77. Ansamblul ordinei de zi se adoptă cu 313 voturi contra 65. Ședința se ridică. Paris, 22 Noembrie, 9 ore la m. seara. La sfârșitul ședinței, d-nii Joseph Remach a trimes martorii sei d-lui Millerand. S’a decis un duel cu pistol. Paris, 22 Noembrie, 41 ore și 8 m. seara. Schimbul de martori între d-nii Remach și Millerand se datorează unor cuvinte pronunțate de d. Millerand în cursul ședinței camerei. Făcând aluzie la d. Remach, d. Millerand zice: «Să se întrebe decî acela care duce o campanie încercând să reabiliteze pe un cal«pabil, când mai bine ar avea alte reabili«fărî de făcut în propria sa familie». UN SFAT PE ZI Curățitul obiectelor de aramă.—Iată compoziția unei ape cu care obiectele de aramă se curăță ca nouă: 250 gr. apă ; 60 gr. accid sulfuric ; 15 gr. sulfat de aluminiu (piatră acră); 50 gr. tripoli. Mestecați apa înainte, puneți puțină pe o cârpă și frecați cu repeziciune arama, care devine strălucitoare. Obiectele trebuesc înteia bine spălate. Turbrarările din Boemia (Corespond. particulară a ziarului UNIVERSUL) Praga, 22 Noembrie. V’am raportat despre tulburările cari au avut loc la Praga, în urma celor petrecute la Viena și la Saaz. Lucrurile, în loc să se liniștească, au luat a doua zi și a treia zi un caracter foarte grav, și asta din cauza minciunilor ce se spuneau populațiunea de jos din Praga. Oameni serioși, din cercuri bune, spuneau poporului că la Reichaenberg germanii au scos ochii mai multor copii Cechî, că la Saar germanii au dat foc școalelor în timpul secțiunilor, pe când toți copiii erau înăuntru, că un student german a spânzurat pe un profesor Gech, că un student cehh a fost înjunghiat de un mare număr de germani cari tăbărîseră asupra lui. Toate astea însă n’au întărîtat însă plebea ca strigătul acesta : Să batem pe evrei! Distrugemi, Jafuri. Incendiul*! Atâta a fost d’ajuns ca să se scoale nu numai lucrătorii cehi din orașe, ci și țăranii de prin sate ; aceștia din urmă au năvălit pe neașteptate în mai multe orășele și au prădat prăvăliile germanilor, evreilor și chiar ale cehilor,firește pe acestea din eroare. Atât lucrătorii orașelor cât și țăranii aveau drugi de fier și îndată ce li se arăta o prăvălie de german sau de evreii, dînșii năvaleau la ușa încuiată (toate prăvăliile erau închise), stricau ușa, pätrundeau în interior intonând cântece naționale, sbierând îngrozitor și devastarea începea. Mărfurile erau smulse de prin rafturi și aruncate afară în mijlocul mulțimei care le primea cu urlete de bucurie, le lua și pleca. S’au văzut o mulțime de femei cu pânze mari în mână pentru a lega în ele mărfuri; dînsele urmareau pe turburători și după ce’șî încarcau legăturile, porneau repede. In prăvăliile germanilor și evreilor, pline cu mărfuri scumpe, n’a mai rămas nici un fir de ață. Stofe, albituri, valuri mari de pânză, tot a fost aruncat afară ; nici rafturile n’au rămas la locul lor ; mulțimea le-a smuls și le-a aruncat în stradă ; aci femeile și copiii le dadeau foc. In mahalalele Pragăi mai multe prăvălii de coloniale d’ale israeliților au fost jefuite și apoi li s’a pus foc. Niște mari magazii de grâu, fân și paie au fost de asemenea sparte de tulburători; grâul a fost aruncat în stradă în așa cantitate, încât cei cari treceau pe stradă, își îngropau picioarele până la glezne în grâu ; după asta mulțimea a dat foc fânului și paielor ; incendiul a isbucnit îngrozitor; pompierii au avut o muncă foarte grea pentru a stinge focul. In Praga, când mulțimea a ajuns la sinagogă, vr’o 50 de inși înarmați cu drugi groși de fer, ascuțiți la vârf, au eșit înainte și s’au apucat de dărîmat zidurile ; în trei sferturi de oră sinagoga era o ruină; toate obiectele d inăuntru au fost distruse și aruncate. In vremea asta (era ziuă) mai mulți trecători germani și evrei au fost atacați pe strade și bătuți crunt de unii din mulțime, puși la pământ și jefuiți de tot ce aveau la dînșiî, pungă, ceasornic, inele, etc. Fapte d’astea s’au petrecut nu numai în Praga ci și în cele l’alte orașe. Cercetările Intre tulburătorii arestați se află un mare număr de elevi de pe la școalele cehe ; în buzunarele acestora s’au găsit o mare cătățime de gloanțe uniforme de plumb,destinate la spargerea geamurilor. Autoritățile sunt de părere că ei înșiși n’au putut să-și procure aceste gloanțe, ci le-au fost date de una și aceiași mână ; toate cercetările sunt acum îndreptate în descoperirea instigatorilor. De asemenea se zice că drugii de fier ascuțiți, cu cari plebea a dărîmat clădirile, fuseseră pregătiți de mai înainte. S’a constatat că în Praga s’au spart geamurile la toate casele unde locuiau ofițeri germani. O femee, care a fost ridicată leșinată de pe stradă, a declarat când și-a venit în fire : «— Mă dusesem să fac târgueli, neștiind nimic de ce se petrece. Găsind toate prăvăliile închise, stăteam mirată în mijlocul stradei când un om bătrân s’a apropiat de mine și mi-a zis: «Azi nu poți să cumperi nimic, pentru că este nuntă între evrei și cehi». Măsuri de intimidare Pe lângă starea de asediu care s’a declarat la Praga, s’au luat mai multe măsuri menite de a intimida plebea. Intre altele a fost și chemarea călăului din Praga la Curtea de apel; călăul a avut deja mai multe audiențe la președintele curtei , în acelaș timp a început să se ridice o spânzurătoare la marginea orașului. Detașamente tari de armată apără de lucrători. In toate școlile s’a anunțat starea de asediu și faptele la cari se aplică legea marțială în vigoare pentru Boemia. In Praga, toate filmele scrise în limba germană au fost luate, iar de pe cele scrise în limba boemă și germană, cuvintele germane au fost șterse cu vopsea neagră. Habos. O CUGETARE PE ZI Mama e ca bunul D-zeu : o chemi în nenorocire și o uiți când ești în fericire. Știri 2x.£ lltare ❖ Se asigură că înaintările în armată, cari trebuiau să se facă pe ziua de 28 Noembrie, s’au amânat pentru ziua de 1 Ianuarie 1898. Meiafitul poliției In cercurile politice se afirmă că dacă astăzi, punându-se la" Cameră chestiunea de încredere, guvernul nu va avea o majoritate mare, d. Sturdza va disolva Corpurile legiuitoare. Primul ministru în audiența pe care a avut-o Vineri la palat, a arătat M. S. Regelui situația politică și a cerut disolvarea Camerilor. Suveranul, după cât se afirmă, a făgăduit d-lui Sturdza că îi va da disolvarea. UN PROVER 15 PE ZI Cine se laudă prea mult nu face treabă bună. (Francez) Marți, 25 Noembrie (7) Decembrie 1897 Agitația contra evreilor Agitația începută de studenții universitari în contra evreilor, a luat proporții foarte mari. Din capitală, ea s’a întins acum în celelalte orașe. Manifestele împrăștiate de junimea noastră universitară, au excitat foarte mult populațiunea română și pretutindeni sunt temeri de devastări și ciocniri sângeroase. Ordinul ministrului de interne în vederea întrunirei de ori, ministrul de interne, neștiind ce turnură vor putea lua lucrurile, a dat din vreme ordin tuturor, prefecților de județe, învitându-i să se găsească la reședințele lor și să ia toate măsurile pentru a se evita orice ciocnire între populația română și cea israelită. Pe de altă parte, în orașele unde evreii sunt în număr mai mare și unde populația română e mai mult agitată, armata locală a primit ordinul să fie gata pentru a da concursul ei la cel de ántâia apel al administrațiunei. Un contra-manifest o parte dintre studenții Asociației generale din România, au lipit eri pe zidurile Capitalei un contra-manifest, prin care dezaprobă mișcarea începută în contra evreilor. Iată cuprinsul acestui contra-manifest: Cetățeni: «In veacul nostru de toleranță și de revendicări de drepturi omenești și naționale o parte dintre colegii noștri, înărăviți să vorbească mereu în numele întregului corp studențesc, au găsit cu cale să întrebuințeze pentru paza naționalităței noastre, niște mijloace cari nu numai că se abat de la cea mai elementară bună-cuviință și cultură, dar sunt și în flagrantă contrazicere cu legile țerei. Cetățeni. «Colegii noștri, paznici ai naționalitățe», după ce și-au exercitat apucăturile pe spinarea și capetele evreilor întruniți în sala Dacia ca să dezbată în chip pașnic asupra unor proiecte de legi ce-i privesc, au mers și mai departe, urmărind să devasteze și să calomnieze redacția unui ziar, care-șî exprimase părerea în chestie. «Asociația Generală a studenților din România, secția București, găsind cu totul odioase atari procedeuri și nedemne de veacul ce se isprăvește, îi dezaprobă în totul. S’a pomenit de studenți, cari s’au jertfit pentru drepturile noroadelor, dar de studenți, cari să fi vandalizat întruniri și să fi devastat redacții, de acuma numai se va pomeni. » Cetățeni. «Cu mic cu mare se impune să fiți stăruitori întru a se înfrînge și nimici, prin energica voastră dezaprobare, niște instincte cu atât mai de plâns, cu cât se întâlnesc la o pătură zisă cultă, instincte cari ne necinstesc în fața altor popoare și ne mână înapoi cu câteva decenii. «Ar însemna să nu mai avem nici o încredere în vitalitatea neamului nostru, care a ținut piept în decursul veacurilor la atâtea năvăliri de barbari, dacă ne-am închipui, că el ar putea fi cotropit de cei 250.000 de evrei aflători în țară. «De ce atunci la hotarele Orientului și Barbariei, tocmai spre cinstea și vitalitatea noastră, n’am reprezenta cât mai mult Occidentul și civilizația ?» ComHetul La clubul social-democrat Sâmbătă seara, la orele 8, aproape o mie de lucrători s’au întrunit la clubul socialdemocrat unde au fost concuvați din vreme. S’au ținut mai multe discursuri prin care s’a combătut purtarea studenților și agitația începută înpotriva evreilor. S’a luat apoi hotărîrea ca toți lucrătorii, cari fac partidul socialist, să vie a doua zi, la orele 2, la clubul lor, pentru a rezista cu forța oricărui atac din partea studenților. întrunirea socialiștilor s’a terminat la orele 11 noaptea. Măsurile poliției D. Caton Lecca, prefectul poliției capitalei, a chemat încă de Sâmbătă pe antreprenorii de cafenele și ceainării din calea Văcărești, calea Dudești și alte cartiere locuite de evrei, și le-a pus în vedere ca să nu permită aglomerații mari de evrei în localurile lor și să interzică orice discuție politică. Acest ordin s’a dat pentru ca populația română să nu fie excitată și astfel să nu se dea naștere la ciocniri sângeroase. Concesurarea jandarmilor încă de la orele 10 dimineața, jandarmii pedeștrii și jandarmii călări au fost concentrați în cazărmile lor, gata a pleca la cel d’Insein semnal. Pe strade se observă o mișcare neobișnuită. Pretutindeni nu se vorbea decât de întrunirea studenților și de proporțiunile ce ar lua agitația începută. Gardiștii de ziuă și un mare număr din cei de noapte, au fost împrăștiați prin toate mahalalele locuite de evrei. Comisarii și sub-comisarii au primit de asemenea ordin a se găsi în tot timpul zilei la secțiile lor. ÎNTRUNIREA STUDENȚILOR Încă de la orele 1 sala Dacia, lojile, coridoarele și grădina gemenu de lume. La orele 2 erau peste 10.000 de oameni, totă fațada dinaintea oțelului era o mare de capete. întrunirea se deschide fix la orele 2 și se proclamă președinte de student Dimitrie Danielopol. D-sa arată scopul întrunirea și înfierează purtarea evreilor de la noi din țară. Se dă apoi cuvîntul d-lui Georgiade, delegat din partea studenților de la Iași. D-sr spune că e trimes de 300 de studenți români și că numai 100 de evrei și socialiști au fost în contra mișcărea studenților. D. Georgiade mulțumește ziarelor cari au luat partea studenților pentru mișcarea națională. Vorbind despre ziarul Lumea Nouă, strigăte sgomotoase de : Jos jidanii I jos foik jidovești l răsună din toate părți]®