Universul, noiembrie 1897 (Anul 15, nr. 255-280)

1897-11-25 / nr. 275

Anul XV.­­No. 275. 5 Bani £n toata tara Marti, 25 Noembrie (7) Decembrie 1897. __________I - nini ■■■unii««iih i—iirTi rn im DEVASTĂRILE BIB CAPITALA 6. Redacția și administrația: str. Brezoianu No. 11.’București.—Telefon No. 297. Boalele de piele, boalele lumești (siphi­­litis) la ambele­ sexe ; neputința bărbătească sunt cu siguranță vindecate la Doctor PITIMI — O­Ș — Specialist în boale de femei, copii și ochi — CALEA RĂN­­OVEI No. 80 — Consultațiuni de la 8—10 a. m. și de la 4—6 p. m.—Bolnavii din provincii, găsesc gazdă, (pension) și tratament conștiincios.­­ 748 12 Dr.LIOEMEKJ Cu o practicai în spital­ și experiență proprie de 9 ani — STRADA ROMANĂ No. 22 — Consultațiuni pentru or­­ea boala de la 1—3 p. m. Cei fără mijloace au­ o reducere de jumătate din prețurile obișnuite, adică 2­1. 50 b. insitala domiciliul bolnavilor și 1­1. 50 b. consultația; de Asemenea au un scăzământ însemnat la mna m­ulte farmacii din capitală. Numeroase certificate de mulțumire din partea celor greu­ bolnavi vindecați, tratament al boalelor de stomac după metodele cele mai noi Br. A. FERNSTER de la Facultatea din Paris Izola nervoase și a le pîihninî Tratează tuberculosa după nouăle metoade ale profesorului Koch Constimațiunî de la 2—4 p. m.—Gratuite, Luni, Miercuri și Vineri de la 4—5 și jum. 6. Strada Brezoianu (lângă Bulev, Elisabeta) 918 24 Doctorul m. SUGUra — fost medic de spital și oraș — Specialist în BOALE INTERNE ȘI SIFILIS s’a, Manfesot — Calea Șerbi»«­Vodă No. 51 — (vis-a-vis de școala comunală, casa Bălășeanu) Consultațiuni de la 4—6 p. m. 1077 30 Doctorul STERIAN după o lungă practică în spitalul Brâncovenesc și în spitalele Eforiei fost intern­a­­tl-lu­l »Ir. K­alin­deru anunță pe onora la clientelă că s’a stabilit în — Bulevardul Neaiernărei 516. 4 bis — și tratează cu succes boale interne de piept, sto­mac, ficat, rinichi, și venerice în zilele de Miercuri, Vineri, Sâmbătă, și Du- 1123 mineca de la 4—7 12 D-rul Jos, Knigel Specialist în boale de ochi și urechi Intorcându-se din străinătate și-a reluat consultațiunile de la 2—5 p. m. — No. 3, Calea Rah­ovei, No. 3 — 1110­36 Casa de Sănătate 51, Strada leilor 51 — Consultațiuni speciale pentru — Boala la Marse, Nervoasa­­ și Syalitiee boalele secrete la bărbați și femei In toate zilele de la 10—12 dimineața Vindecarea asigurata. — Tratament special Consultația numai un left N.B. Se primesc bolnavi interni în tratamen­tul Casei de Sănătate cu prețuri moderate. Pr­ospectul se trimete gratuit. S­oarele secrete Mermitrița Hărțăteasca Se vindecă repede fără durere și împiedicare, după experiență de 27 ani de specialitate în boli lumești (de la anul 1870). n­o­. TN­ .1 II — No. 1, STRADA EMIGRATU, No. 1 — Intrarea numai prin strada sfinții Voevozi Consultații de la 10—1 dimineața și de la 5—8 seara Loc separat de așteptare pentru fie­care. CALENDAR PE ANUL 1897 j Ortodox Luni, 24 Noembrie.— Climent și Petru. Catolic Luni, 6 Decembrie. — Nicolae. Ros. soarelui 7.24 Ap. soarelui 4.19 București, 24 Noembrie. Corățenia Capitalei Iar a venit la ordinea zilei chestiunea a­­ceasta așa de veche și vecinie nerezolvată, chestiune simplă și elementară în ori­ce țară din lume, chestiune mai grea de­cât sar­­cinele lui Hercul în țara noastră. De astă dată însăși administrațiunea co­munală a pus-o pe tapet, și suntem bucuroși că avem ocaziune să vorbim de dînsa. * * # «D. inspector sanitar dr. Oncescu, din ordinul direcțiunei generale a serviciului sanitar, a inspectat zilele acestea 33 de ho­teluri, 59 restaurante, 185 cârciumi 29 co­fetării, 31 cafenele și 28 hanuri din toate suburbiile orașului București. «Oțeluri cu lotul rău întreținute și ne­curate sunt: Patria, Londra, Avram, Vic­toria, Mercur, Nord, Concordia și Mace­donia. «Dintre oțelurile «garnis» s’a găsit în foarte proastă stare acela din strada Foișor No. 1. «Numai 17 oțeluri au apă bună, cele­­l’alle au sau filtre rele, sau n’au filtre de loc. «Dintre restaurante, 12 s’au găsit abso­lut murdare, cu fețe de masă și șervete neîngrijite, și numai în 3 restaurante apa este bună. «Bucătăriile sunt cu totul rău întreținute la 33 de restaurante. La 30 de restaurante s’au aflat în curți gunoaiele nedepărtate de timp inadmisibil. La unele se țin în curți porci pentru îngrășare. Mai toate au latri­nele murdare. «Din 29 cofetării, numai 4 au apă bună de băut; cele mai multe au vase de aramă nespoite. «Din 31 cafenele, numai 7 au apă bună. Cafeneaua cea mai murdară s’a găsit acea din calea Dudești No. C6, unde latrinele sunt necurățate de un timp foarte înde­lungat. «In unele cârciumi se spală și rufe, și aceeași persoană care îngrijește de spăla­rea rufelor, vede și de bucătărie. «Cele mai multe cârciumi au apă rea , cârciumarî se scuză zicând : «Noi plătim li­cență ca să vindem vin și rachiu, nu apă.» Dar cofetarii?... «Hanurile sunt mai toate murdare.» Notița aceasta de sigur că a bucurat pe toți acei cari își d­au seamă de importanța ce are curățenia pentru un oraș , căci după cât ținem noi minte, o inspecțiune sanitară așa de întinsă nu s’a făcut nici­odată și ea înseamnă că administrațiunea și-a pus pe­ Dr. Ignaz de Ruber Dr. Ernest de Korber Contele Werlsersheimb Baronul de Gautsch Di*. Heinrich de Witttek Dr. Engen de Bawcr! Coatele Latonr-Baiile rios în gând să îngrijească de curățenia Capitalei. Am dori din toată inima să fie așa. Din nenorocire avem o tristă experiență în pri­vința aceasta și nu ne prea putem face i­­luzii. Administrațiunile comunale au fost în­tot­dea­una animate de bune intențiuni, dar n’au avut nici­odată energia necesară și mai presus de toate n’au avut metodă. Din când în când, sub impulziunea unei considerațiuni momentane —­ cum e azi e­­pidemia de tifos — s’a început câte o ac­­țiune. Dar a fost numai foc de pae ; după o zi, după o săptămână, după o lună, ni­meni nu s’a mai gândit să continue acțiu­nea și lucrurile, în privința curățeniei, au rămas tot în starea orientală de mai înainte. Mai mult chiar. Din cauza acestor acțiuni intermitente și nesistematice, administrațiu­­nile comunale au stricat lucrurile, în loc să le dreagă. In adevăr, populațiunea a băgat de seamă că nu e nimic serios, ci numai o adevărată plictiseală din când în când , și ca să scape de acea plictiseală, s’a deprins să uingă mâna agenților inferiori ai Primă­riei, însărcinați cu îndeplinirea măsurilor ce se luau din nouî în Paști. Căci știam bine că a doua zi după trecerea «furiei», nimeni n’o să se mai ocupa de chestiunea cură­țeniei. Cu chipul acesta s’a nărăvit lumea și s’au conrupt funcționarii, fără ca starea de ne­curățenie a orașului să facă cel mai mic­­ pas spre îndreptare, încă odată dorim din inimă să nu se întâmple și acum tot așa, dar experiența de până acum ne face neîncrezători. Chestiunea curățeniei Capitalei e foarte grea și la rezolvarea ei nu trebue să se­­ preceadă pe apucate, ci cât se poate de sistematic. Din Belgia (Corespondență particulară a ziar. UNIVERSUL) Bruxelles, 20 Noembrie Expediția la polul Sud.—Un Român la Pol Când vaporul «Belgica» a plecat din Bel­gia spre polul Sud, v’am spus că dintre cei cari compun această expediție face parte și un român, Emil Racoviță, și din această cauză, cred că această expediție vă intere­sează foarte mult. Acum a sosit vestea că «Belgica» a sosit la Rio-de-Janeiro și pe urmă va continua drumul spre Punta Arenas și oceanul în­ghețat. Călătoria s-a făcut până la Rio în condi­­țiuni favorabile; ca incident interesant a fost botezul Ecuatorului, care ceremonie se efectuează în modul următor : Botezul Ecuatorului Tatăl Neptunii, împreună cu amabila sa soție Amphitrita, apar pe podul vaporului, însoțiți de negrii, chinezi, indieni și un ser­vitor al zeului Neptunn. Toți neofiții, adică cei cari n’au trecut încă ecuatorul, între cari se afla și românul Emil Racoviță, au fost rași cu un mare briciu de «lemn» de către bărbierul Majestăței sale Neptuni. După ce au fost rași, au fost unși cu făină și la urmă botezați cu numeroase căldări de apă. După ce s-a efectuat această o­­perație, care a înveselit natural pe cei pre­zenți, neofiții au fost declarați demni de a intra în imperiul Majestăței sale. Un ban­chet foarte vesel a încheiat această serbare prin muzică și cântece executate în toate limbile, dintre care și în românește. Sosirea la Rio-de-Janeiro in loc de a vă descrie sosirea la Rio-de- Janeiro a vaporului «Belgica», vă vom­ da o scrisoare pe care d. de Cruss, fost ofițer de geniu și actual director al observatoru­lui din Rio, a adresat-o ziarului «L’Indé­­pendance Belge» : «Belgica», având pe bordul ei tot perso­nalul expediției, a sosit la Rio-de-Janeiro, Vineri 10 Octombrie, unde era deja aștep­tată de mult timp. De la ferestrele obser­vatorului, de unde se zărește intrarea în golf și departe orizontul mării, mă uitam spre a putea zări vaporul. Dorind de a fi pre­venit la timp de sosirea acestuia, rugasem postul semaforic de a­ maî comunica avizul pe care îl va primi de la capul Frio, situat la 60 de mile în Est de Rio, în momentul în care vaporul va trece de acest cap. In ur­ma unei neînțelegeri, fui avizat numai când vaporul se apropiaseră mult de Rio. «Pe la orele 2 jum. d. am început să de­­osebesc de departe un vapor, pe care grația unei fotogravuri ’ia recunoscut că era «Bel­gica». Era în acest moment o mare ceață și un timp ploios.

Next