Universul, iunie 1898 (Anul 16, nr. 139-168)
1898-06-11 / nr. 149
Casa de Sanitate 51, Strada Teilen 51 — Consultațiuni speciale pentru — Boale Interne, Nervoase și SyBBree Boalele secreta la bărbați și femei In toate zilele de la 10—12 dimineața Vindecarea sigură. Tratament special Consultația mimai 1 lei S’a redeschis secțiunea Fumegati Kailor Remediu sigur contra boalelor sifilitice N.B. Se prințese stotpari interni în tratamentul Casei de Sănătate cu prețuri moderate. Prospectul se trimete gratuit. 77228 POLICLINICA de COPII CASA de SĂNĂTATE București,strada Teilor No. 31, București Policlinica de copii s'a redeschis de la 1 Martie a. c. D. dr. Rappaport, special în boalele de copii va da consultațiuni în toate zilele de la 3—4 p.m. Consultațiuni pentru ssraexleii N.B.—Se primesc bolnavi interni In tratamentul Casei de Sănătate cu prețuri moderate. Prospectul se trimite Dr. Paul Eleuteregca Special pentru Boalele de Femei și Mamos Previne pe Onor. la clientelă că în timpul verei nu va părăsi Capitala. Cabinetul de consultație e descins de le orele 2—3 p. m. Strada Megala # 761 10 DrTA. FSÍÜTÜ, de la Facultatea din Paris Boia nervoase și de Plămâni Tratează Tuberculosa după cele mai nouî metoade — Consultațiuni de la 2—1 p. m. — S. Str. Brezoianu, (lângă Bulev. Elisabeta) 671 24 Boale nervoase și boale de ec. Dr. ILEX. ATMIISIU de la Facultatea din Paris Calea "Vâcurești IT". 102 Consultațiuni de la 5—7 p. m. Miercurea consultațiuni gratuite de la 3—4 718 30 Dr. Mia Macimon — de la Facultatea din Paris — Calea Gi‘îviței, 10 Alături de Ministerul de Finance Special în boale interne de Copil și Mamos Consultațiuni de la 2—4 p.m. 741 24 Boalele secrete — Neputința Bărbătească — Se vindecă repede fără durere și împiedicare, după experiență de 27 ani de specialitate în boli lumești (de la 1870). str. TIP 11 No. 1. STRADA EMIGRATD, No. 1 Intrarea numai prin str. str. Voevozî Consultații de la 10—1 dimineața și de la 5—8 seara Loc separat de așteptare pentru secare. Videcarea sigură și durabilă a boalelor venericei. filp Steriais Fost intern al spitalului Brâncovenesc și la Eforia spit. civile ; fost elev al D-lor Pri d-rî Kalinderu, Stoicescu și Buicliu, tratează cu succes boale interne (piept, stomac, rinichi), de femei și copii. Caleaf Rahovei 93. Consult, de la 5—7. 801 10 Pfopietgtes NiGttlesca-Andnnache Cosm-.im Coleitliiia Be linșare fu loturi miel fl piețimetrul pătrat Teren situat la marginea Capitalei, pe șoseaua Colentina-Ștefănești, depărtat numai un kilometru de la barieră. Localitate sănătoasă, poziție înaltă, prezentând o admirabilă priveliște asupra Bucureștiului, străbătută de calea ferată București- Constanța, pe marginea cărei linii se poate face minunate instalațiuni industriale. Terenul ce se vinde este în afară de zona de servitudine a fortificațiilor. Această localitate va caștiga o mare vnoare prin construirea garei de la Obor și prin facerea liniei de tramvai, care va merge până la Zalhana și al cărei traseu este in studiu. Proprietarii rezervă loc pentru parc, școală, piață, biserică și cimitir. Biserica va fi construită de proprietari cu cheltuiala lor, de îndată ce a treia parte din loturi vor fi vîndute. Vînzarea se va face în loturi de orice întindere, cu prețul de un sefimetrul pătrat, plătibil în 4 ani și în 4 rate pe an, din 3 in 3 luni. Doritorii se vor adresa d-lui capitan G. Ioanin, în strada Surorilor No. 27, vis-a-vis de biserica Popa-Chițu. Jumătate din această proprietate este deja vîndută. Pentru partea rămasă vînzarea va continua in fiecare zi de la orele 7—11 și de la 2—7 seara. Doritorilor de a vizita această localitate ce a mai rămas, li se pune la dispoziție tramcare spre a-i transporta gratuit de la capul liniei tramvaiului din capul căieî Moșilor până în localitate, cu începere de Duminecă 7 Iunie până la 14 Iunie seara, 1732 DIN IA.ÎȘS Soldat hoț Locuitorul loan Arghir, din strada Ganta No. 30, alaltăieri s’a plâns poliției secției I ci cumnatul său, Dumitru Vanzele, soldat din regimentul 13 Ștefan-cel-mare, în seara de 5 Iunie Venind acasă la el și profitând de lipsa de acasă, i-a furat din ladă actele caselor, un rînd de haine cu care Vanzele s’a îmbrăcat lepădând hainele mîlilărești și în urmă a dispărut luând cu el și pe fata Maria Huțanu, de 20 ani, fiica locuitorului C. Huțan. Poliția a dat circulari pentru urmărirea și prinderea fugiților. Elevi fugari Acum o săptămână au dispărut de la casa părinților lor elevii școalei «Gh. Asachi», Eugeniu Popa și Guruță Ioan, cel dinteiű fiul bărbieriței Maria Popp din str. Lăpușneanu și cel d’al doilea fiul servei de la d-na Ioan Petrescu, din str. sf. Niculae. Ieri noapte acești băeți fugari au fost găsiți de niște oameni pe drumul Tomeștilor, vroind să plece spre Prut și a trece în Rusia. Luați de scurt, dânșii au mărturisit că sunt fugiți de la părinți și în urmă au fost aduși în oraș. Bătae sângeroasă Alaltă era pe la orele 7 jum. seara un scandal, degenerând în bătae, s’a petrecut pe șesul Bahluiului la podul Bercului între mai mulți băețî, elevi de școale primare , dintre ei Iosub Falie a fost grav rănit și internat în spitalul Israelit, iar Mihai Moroșanu a fost dus la casa părinților, bolnav. Ar fi nemerit ca acel loc să se supravegheze mai de aproape de agenții polițienești. Hoț prins ieri noapte în punctul Podu Roș, l-a arestat pe individul Ion Kiriac, cunoscut ca hoț, care umbla singur prin curțile cetățenilor. Acest biriac a mai fost condamnat pentru hoții în mai multe rînduri. Un escadron otrăvit Un fapt de o gravitate excepțională s-a întâmplat la regimentul 3 de cuirasieri, la cazarma din Tours (Franța). Mercur escadronul al 3-lea din acest regiment primea pentru mâncarea de seară un număr oarecare de cutii de conserve de carne de bou. A doua zi, adică Jouî, un om întețit, apoi mai mulți, se simțiră cuprinși de puternice dureri de stomac și se prezintară la vizita doctorului, care, nedând boalei un caracter grav, îi trimise să se culce nepreseriindu-le nici un medicament. Câteva ore după aceia, simțind că durerile lor se agravează, bolnavii înștiințară pe subofițerii lor, cari, la rândul lor, chemară pe doctorulmajor al regimentului și pe ofițerii excadronului. In acest timp numărul bolnavilor creștea în chip considerabil. Maiorul-doctor examinând cu atenție pe bolnavi, recunoscu toate simptomele unei otrăviri și luă imediat măsuri energice spre a combate boala. Nici un om n’a murit încă, dar vre-o 15 au fost transportați în stare gravă la spital, iar vre-o 63 sunt în infirmeria corpului. Numai vreo 10—15 soldați au rămas sănătoși. Criza ministerială franceză — Prin fir telegrafie — Paris, 8 Iunie. D. Sarrien a primit în mod formal misiunea de a forma cabinetul. Paris, 8 Iunie. Se asigură că d. Delambre va figura în cabinetul Sarrien și va propune un proiect de reformă a impositului contribuțiunei mobiliare, luând ca bază semnele exterioare ale venitului, valoarea chiriei, numărul servitorilor, etc. Războiul pentru Mir — PRIN POȘTĂ — Un drapel oferit de damele spaniole La Cadix înainte ca escadra de rezervă să plece, s’a consemnat în mod solemn, în fața autoritate și ministrului de marină, navei «Emperador Carlos V» drapelul oferit de damele spaniole. S’au pronunțat mai multe discursuri patriotice și comandantul cuirasatei a jurat, într’un discurs foarte mult aplaudat, că drapelul va fi lăsat în jos numai când va trebui să înfășoare cadavrul ultimului marinar. Se asigură că ministrul Aunon prepară o a treia escadră de rezervă la Cartagena. Un nou explosiv Dintr’o corespondență adresată ziarului «Figaro» extragem următoarele: D. Aunon, ministrul marinei Spaniei, s-a dus la Cadix pentru a asista la lucrările cu un nou explosiv, pe care escadra amiralului Camara îl experimenta, de vreo câteva zile, pe întinsul mărei. Acest explosiv, căruia inventatorul șeii, d. Manuel Doza, i-a dat numele de «toxpyre», are o putere considerabilă, și gazele ce desvouS se bucură de proprietăți otrăvitoare și asfixiante. D. Manuel Paza—însemnați acest nume care va deveni în curând celebru—este născut la 31 iulie 1853, la Alhama, în provincia Murcia. Studiile clasice le-a început la Lorca, la urma la Paris, dând probe de aplecarea sa pentru studiul chimiei și pentru mecanică. Reîntors în Spania, se însura la Yca, unde se stabili ca farmacist. Dar posedând o frumoasă avere, el se drete cu totul studiilor sale favorite și făcu mai multe descoperiri, pe cari societatea inventatorilor din Paris, al cărei membru este, le premia. Intr’o zi amestecând care-șî cari substanțe de o mare energie, destinate pentru încărcarea unei pile electrice, care, sub un mic volum, ar fi capabilă să producă lumina electrică, era să fie victima unui accident. Descoperise din întâmplare explosivul ideal. D. Daza îl studia multă vreme, îl modifică, îl perfecționa și găsi, în sfîrșit, formula definitivă a «texpurului». La acest nou explosiv trebuia și un proiectil. D. Daza îl inventă și pe acesta. Acest proiectil oferă o particularitate remarcabilă ca să fie aruncat nu e Tebuință de tun ; el se asvârtă singur, sau aproape singur și contrar de celelalte obuze și ghiulele ordinare a căror viteză descrește treptat, noul proiectil își urmează cursa cu o viteză «care merge crescând din ce în ce» până când își atinge ținta. Cu un cuvânt acest proiectil este un fel de artific, dar un artifii, ale cărui efecte destructive sunt grozave. Dacă el cade pe un cuirasat, ’l face fărâmi; dacă cade alături cuirasatul se scufundă ; un mic număr de astfel de artifiiii sunt suficiente pentru a distruge un întreg oraș Corpul proiectilului se compune din două părți principale : un compartiment superior, care conține vreo 40 kilo de explosiv, și unul inferior, care cuprinde o pulbere specială, a cărei ardere progresivă împinge proectilul și-l duce la țintă. Trei oameni sunt îndeajuns pentru a manevra proiectilul cu aparatul de aruncare, care poate fi așezat chiar pe cea mai mică barcă. Experiențele făcute, în mod oficial, la turnătoria de tunuri de la Taubia și apoi în atelierul pirotehnic de la Sevilla, au dat resultate satisfăcătoare. Nu rămâne decât să se facă încercări pe mare. Acum câtva timp, d. Daza a fost invitat din ordinul ministrului de resboiü să se ducă la Cadix. Amiralul Camara îl primi pe bordul lui «Pelayo», unde d. Daza reînoi experiențele sale. De atunci atelierul pirotehnic de la Sevilla fabrică în toată graba mari cantități de «toxpur» și numeroase dbușuri încărcate cu acest teribil explosibil. Descoperitorul a plecat acum cu escadra de rezervă a amiralului Camara. Germanii la Manila După telegramele sosite ziarului «Daily Telegraph», amiralul american Dewey socotește că e contrariu tuturor obiceiurilor de război, faptul că încrucișătorul german «Kaiserin August», intrând în golful Manila a salutat drapelul spaniol. Ofițerii debarcați imediat în orașul Manilla, s’au plimbat în chip ostentativ la braț cu spaniolii. «Agenția Reuter» afirmă că ofițerii năvei de războiu germane «Iréné» au invitat autoritățile, pe ofițerii spanioli și buna societate din Manila la o escursie la țară. In timpul prânzului, care a fost pe iarbă verde, căpitanul vasului «Iréné» s-a sculat și a ridicat un toast pentru frumoasele insule Filipine și a declarat că niciodată, pe cât timp va domni împăratul Wilhelm, nu vor fi anexate americanilor aceste insule. Rebelii se aflau prin diferite locuri pe unde au trecut veselii escursioniști și ei ar fi putut să-i ucidă pe toți, dar s’au abținut din ordinul amiralului Dewey, care știe că germanii așteaptă numai un pretext spre a ocupa orașul. După niște telegrame sosite din New York ziarului «Times», se crede acolo imposibil că Germania vrea să împedice pe americani ca să debarce la Manila. «In orice chip, spun ziarele americane, sunt tunurile escadrei noastre, și Dewey va ocupa Manila fără să ceară voe germanilor.» Știri din străinătate Ducele de Orleans, pretendentul la tronul francez a convocat o adunare a partizanilor săi la Bruxelles, pentru ca să discute asupra situației politice din Franța.* ¥ ¥ Se dă ca sigură știrea că generalul de Boisdeffere, șeful statului major al armatei franceze, va fi numit ambasador la Petersburg. Se zice că însuși Țarul Nicolae dorește aceasteâ numire.* ¥ ¥ Principele Muntenegrului a primit din partea Rusiei un nou cadou. Adjutantul prințului Nichita, colonelul Gyurkonei, care se află la Petersburg ca să ia în primire puștile și cartușile dăruite de Țarul Nicolae, a fost încunoștiințat că guvernul rusesc a decis ca să aproviozioneze armata muntenegreană cu toate cele necesare pentru serviciul sanitar al armatei. Soții Carrara, condamnați, după cum se știe, la 12 Mai, trecut de Curtea cu jurați a Sennei, pentru omorul încasatorului Lamare, la pedeapsa cu moarte, și femeia Carrara, la muncă silnică pe viață, au făcut recurs la Casație. Deunăzi Curtea de casație a respins acest recurs. Carrara nu mai are deci de așteptat decât clemența președintelui Republicei. ¥ Anarhistul Elievant a petrecut seara și dimineața după condamnarea lui la moarte, citind într’una, fără să adreseze nimănui cuvîntul, decât numai că a cerut gardianului său cele necesare spre a scrie tatălui său și câtorva prieteni ai sei. Presa radicalo-socialistă cere grație lui Faure, bazându-se pe faptul că victimile lui Enievant sunt deja restabilite, și că delictul a fost comis într’un moment de exaltare cerebrală.* ¥ ¥ O bandă de țigani din Transilvania, compusă din cinci indivizi, mergând pe drum spre Elisabetopole, lângă Mediaș, au găsit un pachet cu turtă dulce. Flămânzi cum erau, începură să mănânce cu poftă din turtă. Către seară, ajungând în Elisabetopole fură coprinși de niște crampe teribile la stomac. A doua zi încetară toți din viață, în chinurile cele mai grozave. Făcându-li-se autopsie, s-a constatat că au murit otrăviți cu arsenic. Turtele erau otrăvite cu arsenic și erau să fie întrebuințate în contra guzganilor. Ilustrația nastră Repartamentul de marina din Washington Ilustrația noastră de pe pagina I reprezintă un cabinet din departamentul de marină din Washington. Mai mulți funcționari citesc și comentează depeșile sosite de pe teatrul războiului. Activitatea care se desvoltă în acest departament este foarte mare, și mai cu seamă de când a sosit flota amiralului Cervera la Santiago de Cuba. Până atunci serviciul de informațiune era foarte defectuos. Acum însă, în permanență, zi și noapte, numeroși funcționari lucrează la aranjarea ordinelor, planurilor, comunicatelor, etc. IJ I SFAT PE 7.1 Curățirea sticlelor. — Se bagă în sticlă hârtie proastă moale, sau mai bine hârtie sugătoare, rupând-o în petice mici ; se pune apoi și sfărămături de coji de oue și puțină apă. Se clătește, apoi se lasă să se moaie bine. Se clătește pe urmă cu putere, se varsă hârtia și se clătește cu apă curată. Chiar sticlele în care au fost corpuri grase, se curăță perfect prin acest mijloc. Numărul 13 din «Moda Parisiană» colorată, care va apare mâine Jouvil Iunie curent, va fi de o frumusețe rară. Pe pagina s-a va avea o ilustrație colorată de mare actualitate. Maî va conține peste 20 ilustrații reprezintând modelele cele mai nouă de rochii și pălării, precum și o bucată de muzică pentru piano; împreună cu numărul acesta, se va da gratis și un frumos patron al unui costum pentru baie. «Moda Parisiană» se vinde 15 bani exemplarul în toată țara. Aniversarea revoluției de la 1848 Eri la orele 10 a. m., o delegațiune a Lojei «Steaua Dunărei» și «Marea Loje Națională», sub conducerea președintelui, d. capit. Moroiu și d-ni. maior Mihăescu, căpit. Ciocan, S. Mihăescu, G. Mavrodolu și L. Keseberg, — au depus în numele masoneriei române o coroană frumoasă la statuia nemuritorului Eliade Rădulescu, fost și el mason. La depunerea coroanei d. căpitan Moroiu a ținut un mic discurs, în care a arăt’at cum s’a făcut mișcarea la Islaz în ziua de 9 Iunie 1848 de către Ioan Eliade Rădulescu, Pleșoianu, Tell, Popa-Șapcă, Ștefan Golescu și Gr. Serrurie.* ¥ ¥ Comitetul de inițiativă pentru sărbătorirea aniversarei marei mișcări de redeșteptare națională, de la 1848, a hotărît ca în temelia monumentului ce se va ridica în memoria pompierilor, în dealul Spirei, să se așeze următorul pergament: «Astăzi 11 iunie 1898, în al 32-lea «an al domniei M. S. Regelui Carol I, «fiind președinte al consiliului de miniștri Dimitrie A. Sturdza, primar «al Capitalei G. F. Robescu». «Pusu-s’a piatra fundamentală a acestui monument pentru aniversarea a 50 ani, în amintirea pompierilor căzuți pentru patrie în ziua de 13 Septembrie 1848. «Ați fost de față : «Comitetul de cetățeni pentru organizarea acestei serbări. «Primarii comunelor urbane din țară și numeroși cetățeni din tot roo.-1 t ni «11 Iunie 1898». Î ¥ Jouî. 11 Iunie, serbarea de pe câmpul Libertății de la Filaret va începe printr’un serviciu religios oficiat de I. P. S. S. Mitropolitul- Primat. Serviciul religios de pe Dealul Spirei va fi oficiat de vicarul Mitropoliei. In seara de 11 Iunie vor cânta lăutari și muzici în următoarele piețe și grădini publice : Lăutari: In gradinele Sf. Gheorghe și Cișmigiu, și pe piețele Elipsa de pe bulevardul Carol (colț cu calea Moșilor), la Columnă, hala Traian și în Dealul Spirei, strada 13 Septembrie (colț cu strada Uranus). Muzici : In gradinele Episcopiei, Sărindar, Cișmegiu și pe piața Teatrului.★ ¥ Ministrul de instrucție publică a invitat pe directorii școalelor secundare de băieți din Capitală, ca să suspende examenele generale pe ziua de 11 Iunie. Ofițerul (către sentinelă) : Soldat, ce mai e nou ? Santinela: Să trăiți, don locotenent, nu știu, de oarece încă n’am citit ziarele de azi dimineață. Un lift de treabă Un caz, pe cât de curios pe atât de nostim, s’a petrecut alaltă orî în Capitală. D. Damian, doctorand în medicină, un tineț cu puține mijloace materiale, economisise 860 de lei, pe cari Îi ținea într’un portofel. Acești bani Îi strîngea probabil pentru a-și tipări teza în medicină.* ¥ ¥ Se întâmplă însă o nenorocire foarte mare pentru doctorandul Damian. Mergând pe stradă, perdu portofelul cu cei 860 de lei. Când observă aceasta, îi veni amețeală, se întoarse înapoi, uitându-se pe trotuar, că poate va găsi portofelul; în zadar însă, pe trotuare furnica o mulțime de lume și portofelul nu putea rămâne mult timp aruncat și neobservat. * ¥ . D. Damian, desperat, se întoarse spre seară acasă și se trânti pe pat. 860 de lei nu era o sumă tocmai mare, totuși ar fi întristat pe un om cu dare de mână, dar încă pe un tiner student... D. Damian se încerca să ’și facă acum curaj, deși cu suma perdută avea să -și dreagă multe nevoi. Deodată însă ușa se deschise și un comisionar de stradă intră în casă. — Mé rog, zise comisionarul, d.voastră sunteți d. doctorand Damian? — Eu, răspunse d. Damian. — Am un pachet și o scrisoare pentru d-voastră. Și cu aceste cuvinte comisionarul înainta scrisoarea și pachetul. D. Damian, curios, desfăcu pachetul și văzu portofelul pe care îl perduse. I deschise și în el găsi suma de 660 de lei. * ¥ ¥ Nedumerit cu totul, desfăcu atunci scrisoarea. Ea era anonimă și avea următorul conținut: «Știu că ești un finer sărac și cinstit.’Am perdut 860 de lei, eu i-am găsit și iată, îți înapoez 660 de lei. Intrucât privește restul de 200 lei, îi rețin pentru mine, căci me găsesc în aceste momente foarte strâmtorat; fii sigur însă că îndată ce voi da de parale, îți voi restitui și această sumă». Scrisoarea era semnată : «Un anonim». D. doctorand Damian râmase surprins de cavalerismul acelui hoț,— dacă hoț se poate numi, — și fața d-sale se înveseli numaidecât, făcând un contrast isbitor cu figura comisionarului de stradă, care privea cei 660 de lei, scoși din pachetul pe care îl avusese în mână cu câteva minute mai înainte. Dacă ar fi știut el!... Ilep. Resorocirea de pe mal Cricevhi Din Ploești se comunică că la 6 iunie o mare nenorocire s’a întâmplat la o moară de pe Cricov, pe proprietatea Cârsteasca, din județul Dâmbovița. Pe când mai mulți locuitori erau ocupați cu înălțarea zăgazului moare, înălțare pentru care se întrebuințau 150 care cu lemne, curentul apei sfărîmă aceste lucrări și lemnele întrebuințate fură duse pe Cricov împreună cu vre-o 20 săteni. Jalea era la culme. Strigăte de alarmă se deferă de cei amenințați să fie înghițiți de apa care venea cu mare furie, cât și de mulțimea de pe maluri. Satele din vecinătate săriră imediat în ajutor. Din cei 20 săteni, numai de trei nu s’a putut da până seara de urma lor. XD IE2 X3 IE3 SS X — 8 Iunie 1898 — Roma.—Criza ministerialii Regele a primit ieri și azi pe d-nn Finali, senator. ȘTIRI JUDICIARE ♦ Recurajul făcut de prințul Sturdza în procesul celor 3 milioane provenite din moștenirea prințului Mihail Sturdza s’a amânat pentru luna Septembrie. ♦ Curtea de casație, secția a 2-a, s’a pronunțat ori în procesul dintre primăria Capitalei și Compania de gaz, înalta curte a respins recursul făcut de Compania de gaz. Moartea lui C. Exarcu D. ministru M. Pherekyde a adresat d-lui N. Crețulescu, Leurdeni, următoarea telegramă: «Nu pot de cât a vă exprima nedânca durere ce simțim toți pentru perderea lui C. Exarcu. Guvernul se asociază din inimă la simți«mintele ce arătați și vă exprimă «întristatele sale condoleanțe, d-tră, «președintele Ateneului». Aducerea corpului la Capitală Aseară, la orele 7 și 40 minute, cu trenul de Vârciorova, a fost adus în Capitală corpul mult regretatului C. Exarcu. Biroul Ateneului hotărîse ca rămășițele defunctului să fie depuse până în ziua înmormântare, în sala de jos a Ateneului. Hr . . La sosirea trenului, aștepta deja pe peronul din dosul gării întreg biroul Ateneului și o delegațiune din partea Academiei Române. ’ Printre cei de față am observat pe d-niî V. A. Ureche, Aurelian, Emil Costinescu, Dimitrie Olănescu, C. Boerescu, Frații Stăncescu, Giica, secretarul general al ministerului afacerilor străine, Gion, procuror Tătăranu, Grigore Manu, G. Exarcu, Hiotu, Pană Buescu și d-ra Minovici, care a îmbalsamat cadavrul la Govora. In timpul cât s’a așteptat spre a se împrăștia lumea care sosise cu acel tren și în urmă să se ridice cadavrul, d. V. A. Ureche, vice-președinte al Ateneului, a primit o telegramă din partea M. S. Regelui în care Suveranul își arăta condoleanțele pentru pierderea marelui patriot și întemeietorul celei mai mărețe instituții de la noi. Puțin după aceea, d. Ureche mai primi și o adresă din partea ministerului instrucțiunei publice, în care se spunea că ar fi mai bine ca rămășițele defunctului să nu fie depuse la Ateneu, ci într’o biserică, până la ziua înmormântare. Biroul Ateneului s’a opus însă acestui consiliu.* La orele 8 fără 10 minute cadavrul a fost coborît din vagon, în mijlocul rugăciunilor a patru preoți și adusese oamenii de serviciu ai gărei, la dricul cu 4 cai, care aștepta lângă peronul din fața gării. Aci preoții au oficiat din nou și dricul se puse în mișcare spre palatul Ateneului. La orele 8 și jumătate corpul decedatului C. Exarcu fu adus la Ateneu și depus pe un frumos catafalc, în sala de jos a Ateneului Român, na ¥ înmormântarea va avea loc Vineri, la orele 4 după amiază. Testamentul decedatului Eri s’a depus la tribunalul de Ilfov, de către d. C. Boerescu, testamentul regretatului C. Exarcu. După câte se spune, defunctul lasă prin testament întreaga sa avere—cu un venit de 14.000 lei anual — Ateneului român, instituțiune creată de dînsul, cu multe sacrificii și după o activitate neobosită. Se mai spune că acest testament ar avea și un codicil, făcut acum vre-o trei săptămâni și prin care regretatul Exarcu lasă 20.000 lei școalelor române din Brașov. Reporter. * ¥ ¥ • + ¥¹ Lucruri din toată lunga Ghilotină sângeroasă. La 6 Maiü 1753 procurorul comunei, Paris Chamette, a adresat următoarea scrisoare președintelui departamentului Senei : «Mi s’a repurtat un abuz, din care cauză ne atrag atențiunea dv. făcând apel și la generozitatea dv. După executarea sentințelor de moarte, sângele celor executați rămâne în locul acela unde s’a versat. Câinii vin ca să lingă sângele, iar oamenii se cutremură privind. Faptul acesta sălbăticesc e contra simțimintelor omenești. Mai multe persoane mi s’au plâns că sunt silite să calce în sânge. Ve rog deci pe dv., d-le, ca să dispuneți să se spele orice urmă de sânge. Sunt convins de spiritul dv. de ordine și de bun simț». Mai târziu s’a construit un canal, pe care se scurgea sângele în Sena. Patru oameni aveau însărcinarea de a curați acest canal de sânge omenesc. TKFOEl aflü: Miercuri. O UNIVERSUL jîolilic apare și în toate iuminecile, și se asiune cu 5 hani in toata țara. ¥ Gazi Osman-Pașa, viteazul comandant al armatelor turcești de la Plevna, va face în vara aceasta o lungă călătorie prin Europa. Osman Pașa va merge maiintéin direct la Odesa, apoi la Petersburg și la întoarcere va trece și prin România. ♦ Aflăm că compatriotului nostru, pictorul Ioan Marinescu, care se află la München, i s’au primit la exposiția anuală care se face la «Glas Polass» două copii, una după Rembrand și alta după Andrea del Sarto.