Universul, iunie 1898 (Anul 16, nr. 139-168)

1898-06-11 / nr. 149

Casa de Sanitate 51, Strada Teilen 51 — Consultațiuni speciale pentru — Boale Interne, Nervoase și SyBBree Boalele secreta la bărbați și femei In toate zilele de la 10—12 dimineața Vindecarea sigură. Tratament special Consultația mimai 1 lei­ S’a redeschis secțiunea Fumegati Kailor Remediu sigur contra boalelor sifilitice N.B. Se prințese stotpari interni în tra­tamentul Casei de Sănătate cu prețuri moderate. Prospectul se trimete gratuit. 772­­­28 POLICLINICA de COPII CASA de SĂNĂTATE București,­­strada Teilor No. 31, București Policlinica de copii s'a redeschis de la 1 Martie a. c. D. dr. Rappaport, special în boalele de copii va da con­­sultațiuni în toate zilele de la 3—4 p.m. Consultațiuni pentru ssraex­­­leii N.B.—Se primesc bolnavi interni In tratamentul Casei de Sănătate cu prețuri moderate. Prospectul se trimite Dr. Paul Eleuteregca Special pentru Boalele de Femei și Mamos Previne pe Onor. la clientelă că în timpul verei nu va părăsi Capitala. Cabinetul de consultație e descins de le orele 2—3 p. m. Strada Megala # 761 10 DrTA. FSÍÜTÜ, de la Facultatea din Paris Boia nervoase și de Plămâni Tratează Tuberculosa după cele mai nouî m­etoade — Consultațiuni de la 2—1 p. m. — S. Str. Brezoianu, (lângă Bulev. Elisabeta) 671 24 Boale nervoase și boale de ec. Dr. ILEX. ATMIISIU de la Facultatea din Paris Calea "Vâcurești I­T". 102 Consultațiuni de la 5—7 p. m. Miercurea consultațiuni gratuite de la 3—4 718 30 Dr. Mia Macimon — de la Facultatea din Paris — Calea Gi‘îviței, 10 Alături de Ministerul de Finance Special în boale interne de Copil și Mamos Consultațiuni de la 2—4 p.m. 741­­ 24 Boalele secrete — Neputința Bărbătească — Se vindecă repede fără durere și îm­piedicare, după experiență de 27 ani de specialitate în boli lumești (de la 1870). str. TIP 11 No. 1. STRADA EMIGRAT­D, No. 1 Intrarea numai prin str. str. Voevozî Consultații de la 10—1 dimineața și de la 5—8 seara Loc separat de așteptare pentru se­care. Videcarea sigură și durabilă a boalelor venericei. fil­p Steriais Fost intern al spitalului Brâncovenesc și la Eforia spit. civile ; fost elev al D-lor P­ri d-rî Kalinderu, Stoicescu și Buicliu, tratează cu succes boale interne (piept, stomac, rinichi), de femei și copii. Caleaf Rahovei 93. Consult, de la 5—7. 801 10 Pfopietgtes NiGttlesca-Andnnache Cosm-.im Coleitliiia Be linșare fu loturi miel fl pieți­metrul pătrat Teren situat la marginea Capitalei, pe șo­seaua Colentina-Ștefănești, depărtat numai un k­ilometru de la barieră. Localitate sănătoasă, poziție înaltă, prezen­tând o admirabilă priveliște asupra Bucureș­­tiului, străbătută de calea ferată București- Constanța, pe marginea cărei linii se poate face minunate instalațiuni industriale. Terenul ce se vinde este în afară de zona de servitudine a fortificațiilor. Această localitate va caștiga o mare vn­­oare prin construirea garei de la Obor și prin facerea liniei de tramvai, care va mer­ge până la Zalhana și al cărei traseu este in studiu­. Proprietarii rezervă loc pentru parc, școală, piață, biserică și cimitir. Biserica va fi­ construită de proprietari cu cheltuiala lor, de îndată ce a treia parte din loturi vor fi vîndute. Vînzarea se va face în loturi de ori­ce în­tindere, cu prețul de un sefi­metrul pă­trat, plătibil în­ 4 ani și în 4 rate pe an, din 3 in 3 luni. Doritorii se vor adresa d-lui capitan G. Ioa­­nin, în strada Surorilor No. 27, vis-a-vis de­­ biserica Popa-Chițu. Jumătate din această proprietate este deja vîndută. Pentru partea rămasă vînza­rea va continua in fie­care zi de la orele 7—11 și de la 2—7 seara. Doritorilor de a vizita această localitate ce a mai rămas, li se pune la dispoziție tram­­care spre a-i transporta gratuit de la capul liniei tramvaiului din capul căieî Moșilor până în localitate, cu începere de Duminecă 7 Iunie până la 14 Iunie seara, 1­732 D­IN IA.ÎȘS Soldat hoț Locuitorul loan Arghir, din strada Ganta No. 30, alaltă­ieri s’a plâns poliției secției I ci cumnatul său, Dumitru Vanzele, soldat din regi­mentul 13 Ștefan-cel-mare, în seara de 5 Iunie Venind acasă la el și pro­fitând de lipsa de acasă, i-a furat din ladă actele caselor, un rînd de haine cu care Vanzele s’a îmbrăcat lepă­dând hainele mîlilărești și în urmă a dispărut luând cu el și pe fata Maria Huțanu, de 20 ani, fiica locui­torului C. Huțan. Poliția a dat circulari pentru ur­mărirea și prinderea fugiților. Elevi fugari Acum o săptămână au dispărut de la casa părinților lor elevii școalei «Gh. Asachi», Eugeniu Popa și Gu­­ruță Ioan, cel dinteiű fiul bărbieriței Maria Popp din str. Lăpușneanu și cel d’al doilea fiul servei de la d-na Ioan Petrescu, din str. sf. Niculae. Ieri noapte acești băeți fugari au fost găsiți de niște oameni pe dru­mul Tomeștilor, vroind să plece spre Prut și a trece în Rusia. Luați de scurt, dânșii au mărturisit că sunt fugiți de la părinți și în urmă au fost aduși în oraș. Bă­tae sângeroasă Alaltă­ era pe la orele 7 jum. seara un scandal, degenerând în bătae, s’a petrecut pe șesul Bahluiului la podul Bercului între mai mulți băețî, elevi de școale primare , dintre ei Iosub Falie a fost grav rănit și internat în spitalul Israelit, iar Mihai Moroșanu a fost dus la casa părinților, bolnav. Ar fi nemerit ca acel loc să se supravegheze mai de aproape de a­­genții polițienești. Hoț prins ieri noapte în punctul Podu­ Roș, l-a arestat pe individul Ion Kiriac, cunoscut ca hoț, care umbla singur prin curțile cetățenilor. Acest biriac a mai fost condamnat pentru hoții în mai multe rînduri. Un escadron otrăvit Un fapt de o gravitate excepțio­nală s-a întâmplat la regimentul 3 de cuirasieri, la cazarma din Tours (Franța). Mercur­ escadronul al 3-lea din acest regiment primea pentru mân­carea de seară un număr oare­care de cutii de conserve de carne de bou. A doua zi, adică Jouî, un om în­­tețit, apoi mai mulți, se simțiră cuprinși de puternice dureri de sto­mac și se prezintară la vizita docto­rului, care, nedând boalei un caracter grav, îi trimise să se culce nepres­­eriindu-le nici un medicament. Câte­va ore după aceia, simțind că durerile lor se agravează, bolnavii înștiințară pe sub­ofițerii lor, cari, la rândul lor, chemară pe doctorul­­major al regimentului și pe ofițerii excadronului. In acest timp numărul bolnavilor creștea în chip considerabil. Maiorul-doctor examinând cu aten­ție pe bolnavi, recunoscu toate simp­­tomele unei otrăviri și luă imediat măsuri energice spre a combate boala. Nici un om n’a murit încă, dar vre-o 15 au fost transportați în stare gravă la spital, iar vre-o 6­3 sunt în infirmeria corpului. Numai vre­o 10—15 soldați au ră­mas sănătoși. Criza ministerială franceză — Prin fir telegrafie — Paris, 8 Iunie. D. Sarrien a primit în mod for­mal misiunea de a forma cabinetul. Paris, 8 Iunie. Se asigură că d. Delambre va figura în cabinetul Sarrien și va propune un proiect de reformă a impositului contribuțiunei mobiliare, luând ca bază semnele exterioare ale venitului, valoarea chiriei, numărul servito­rilor, etc. Războiul pentru Mir — PRIN POȘTĂ — Un drapel oferit de damele spaniole La Cadix înainte ca escadra de rezervă să plece, s’a consemnat în mod solemn, în fața autoritate­ și mi­nistrului de marină, navei «Empe­­rador Carlos V» drapelul oferit de damele spaniole. S’au pronunțat mai multe discur­suri patriotice și comandantul cui­­rasatei a jurat, într’un discurs foarte mult aplaudat, că drapelul va fi lă­sat în jos numai când va trebui să înfășoare cadavrul ultimului mari­nar. Se asigură că ministrul Aunon pre­pară o a treia escadră de rezervă la Cartagena. Un nou­ explosiv Dintr’o corespondență adresată zia­rului «Figaro» extragem următoarele: D. Aunon, ministrul marinei Spa­niei, s-a dus la Cadix pentru a a­­sista la lucrările cu un nou explosiv, pe care escadra amiralului Camara îl experimenta, de vre­o câte­va zile, pe întinsul mărei. Acest explo­siv, căruia inventatorul șei­i, d. Ma­nuel Doza, i-a dat numele de «tox­­pyre», are o putere considerabilă, și gazele ce desvouS se bucură de pro­prietăți otrăvitoare și asfixiante. D. Manuel Paza—însemnați acest nume care va deveni în curând ce­lebru—este născut la 31 iulie 1853, la Alhama, în provincia Murcia. Stu­diile clasice le-a început la Lorca, la urma la Paris, dând probe de aple­carea sa pentru studiul chimiei și pentru mecanică. Reîntors în Spania, se însura la Yc­a, unde se stabili ca farmacist. Dar posedând o frumoasă avere, el se drete cu totul studiilor sale favo­rite și făcu mai multe descoperiri, pe cari societatea inventatorilor din Paris, al cărei membru este, le pre­mia. Intr’o zi amestecând care-șî cari substanțe de o mare energie, desti­nate pentru încărcarea unei pile e­­lectrice, care, sub un mic volum, ar fi capabilă să producă lumina e­­lectrică, era să fie victima unui ac­cident. Descoperise din întâmplare explosivul ideal. D. Daza îl studia multă vreme, îl modifică, îl perfec­ționa și găsi, în sfîrșit, formula de­finitivă a «texpurului». La acest nou explosiv trebuia și un proiectil. D. Daza îl inventă și pe acesta. Acest proiectil oferă o par­ticularitate remarcabilă ca să fie a­­runcat nu e Tebuință de tun ; el se asvârtă singur, sau aproape singur și contrar de cele­l­alte obuze și ghiu­lele ordinare a căror viteză descrește treptat, noul proiectil își urmează cursa cu o viteză «care merge cres­când din ce în ce» până când își atin­ge ținta. Cu un cuvânt­­ acest proiectil este un fel de artific, dar un artifii, ale cărui efecte destructive sunt gro­zave. Dacă el cade pe un cuirasat, ’l face fărâmi; dacă cade alături cu­­irasatul se scufundă ; un mic număr de ast­­fel de artifiiii sunt suficiente pentru a distruge un întreg oraș Corpul proiectilului se compu­­ne din două părți principale : un com­partiment superior, care conține vreo 40 kilo de explosiv, și unul inferior, care cuprinde o pulbere specială, a cărei ardere progresivă împinge pro­­ectilul și-l duce la țintă. Trei oameni sunt în­de­ajuns pen­tru a manevra proiectilul cu apara­tul de aruncare, care poate fi așezat chiar pe cea mai mică barcă. Experiențele făcute, în mod oficial, la turnătoria de tunuri de la Taubia și apoi în atelierul piroteh­nic de la Sevilla, au dat resultate satisfăcă­toare. Nu rămâne de­cât să se facă încercări pe mare. Acum cât­va timp, d. Daza a fost invitat din ordinul ministrului de resboiü să se ducă la Cadix. Ami­ralul Camara îl primi pe bordul lui «Pelayo», unde d. Daza reînoi ex­periențele sale. De atunci atelierul piroteh­nic de la Sevilla fabrică în toată graba mari cantități de «tox­­pur» și numeroase dbușuri încărcate cu acest teribil explosibil. Descoperitorul a plecat acum cu escadra de rezervă a amiralului Ca­mara. Germanii la Manila După telegramele sosite ziarului «Daily Telegraph», amiralul ameri­can Dewey socotește că e contrariu tuturor obiceiurilor de război, fap­tul că încrucișătorul german «Kai­serin August», intrând în golful Ma­nila a salutat drapelul spaniol. Ofi­țerii debarcați imediat în orașul Ma­nilla, s’au plimbat în chip ostentativ la braț cu spaniolii. «Agenția Reuter» afirmă că o­­fițerii năvei de războiu germane «Iréné» au invitat autoritățile, pe o­­fițerii spanioli și buna societate din Manila la o escursie la țară. In timpul prânzului, care a fost pe iarbă verde, căpitanul vasului «Iréné» s-a sculat și a ridicat un toast pen­tru frumoasele insule Filipine și a declarat că nici­odată, pe cât timp va domni împăratul Wilhelm, nu vor fi anexate americanilor aceste insule. Rebelii se aflau prin diferite lo­curi pe unde au trecut veselii es­­cursioniști și ei ar fi putut să-i ucidă pe toți, dar s’au abținut din ordinul amiralului Dewey, care știe că ger­manii așteaptă numai un pretext spre a ocupa orașul. După niște telegrame sosite din New­ York ziarului «Times», se crede acolo imposibil că Germania vrea să împedice pe americani ca să debarce la Manila. «In ori­ce chip, spun zia­rele americane, sunt tunurile esca­drei noastre, și Dewey va ocupa Manila fără să ceară voe germanilor.» Știri din străinătate Ducele de Orleans, pretendentul la tronul francez a convocat o adunare a partizanilor săi la Bruxelles, pen­tru ca să discute asupra situației poli­tice din Franța.* ¥ ¥ Se dă ca sigură știrea că genera­lul de Boisdeffere, șeful statului ma­jor al armatei franceze, va fi numit ambasador la Petersburg. Se zice că însuși Țarul Nicolae dorește a­­ceasteâ numire.* ¥ ¥ Principele Muntenegrului a primit di­n partea Rusiei un nou cadou. Adjutantul prințului Nichita, colo­nelul Gyurkonei, care se află la Pe­tersburg ca să ia în primire puș­tile și cartușile dăruite de Țarul Ni­colae, a fost încunoștiințat că guver­nul rusesc a decis ca să aproviozio­­neze armata muntenegreană cu toate cele necesare pentru serviciul sani­tar al armatei. Soții Carrara, condamnați, după cum se știe, la 12 Mai, trecut de Curtea cu jurați a­ Sennei, pentru omorul încasatorului Lamare, la pe­deapsa cu moarte, și femeia Carrara, la muncă silnică pe viață, au făcut recurs la Casație. Deună­zi Curtea de casație a res­pins acest recurs. Carrara nu mai are deci de aștep­tat de­cât clemența președintelui Republicei. ¥­­ Anarhistul Elievant a petrecut sea­ra și dimineața după condamnarea lui la moarte, citind într’una, fără să adreseze nimănui cuvîntul, de­cât numai că a cerut gardianului său cele necesare spre a scrie tată­lui său și câtor­va prieteni ai sei. Presa radicalo-socialistă cere gra­ție lui Faure, bazându-se pe faptul că victimile lui Enievant sunt deja restabilite, și că delictul a fost co­mis într’un moment de exaltare ce­rebrală.* ¥ ¥ O bandă de țigani din Transilva­nia, compusă din cinci indivizi, mer­gând pe drum spre Elisabetopole, lângă Mediaș, au găsit un pachet cu turtă dulce. Flămânzi cum erau, în­cepură să mănânce cu poftă din turtă. Către seară, ajungând în Elisabeto­­pole fură coprinși de niște crampe teribile la stomac. A doua zi în­cetară toți din viață, în chinurile cele mai grozave. Făcându-li-se au­topsie, s-a constatat că au murit o­­trăviți cu arsenic. Turtele erau otră­vite cu arsenic și erau să fie între­buințate în contra guzganilor. Ilustrația n­astră Repar­tamen­tu­l de m­arina din Washington Ilustrația noastră de pe pagina I reprezintă un cabinet din departa­mentul de marină din Washington. Mai mulți funcționari citesc și co­mentează depeșile sosite de pe tea­trul războiului. Activitatea care se desvoltă în acest departament este foarte mare, și mai cu seamă de când a sosit flota amiralului Cervera la Santiago de Cuba. Până atunci serviciul de informațiune era foarte defectuos. Acum însă, în permanență, zi și noapte, numeroși funcționari lucrează la aranjarea ordinelor, pla­nurilor, comunicatelor, etc. IJ I SF­A­T P­E 7.1 Curățirea sticlelor. — Se ba­gă în sticlă hârtie proastă moale, sau mai bine hârtie sugătoare, rupân­­d-o în petice mici ; se pune apoi și sfărămături de coji de oue și puțină apă. Se clătește, apoi se lasă să se moaie bine. Se clătește pe urmă cu putere, se varsă hârtia și se clătește cu apă curată. Chiar sticlele în care au fost corpuri grase, se curăță per­fect prin acest mijloc. Numărul 13 din «Moda Parisiană» colorată, care va apare mâine Jouv­il Iunie curent, va fi de o frumu­sețe rară. Pe pagina s-a va avea o ilustrație colorată de mare actuali­tate. Maî va conține peste 20 ilus­trații reprezintând modelele cele mai nouă de rochii și pălării, precum și o bucată de muzică pentru piano; împreună cu numărul acesta, se va da gratis și un frumos patron al unui costum pentru baie. «Moda Parisiană» se vinde 15 bani exem­plarul în toată țara. Aniversarea revoluției de la 1848 Eri la orele 10 a. m., o delega­­țiune a Lojei «Steaua Dunărei» și «Marea Loje Națională», sub condu­cerea președintelui, d. capit. Moroiu și d-ni. maior Mihăescu, căpit. Cio­can, S. Mihăescu, G. Mavrodolu și L. Keseberg, — au depus în numele masoneriei române o coroană fru­moasă la statuia nemuritorului Eliade Rădulescu, fost și el mason. La de­punerea coroanei d. căpitan Moroiu a ținut un mic discurs, în care a a­­răt’at cum s’a făcut mișcarea la Islaz în ziua de 9 Iunie 1848 de către Ioan Eliade Rădulescu, Pleșoianu, Tell, Popa-Șapcă, Ștefan Golescu și Gr. Serrurie.* ¥ ¥ Comitetul de inițiativă pentru săr­­bătorirea aniversarei marei mișcări de redeșteptare națională, de la 1848, a hotărît ca în temelia monumen­tului ce se va ridica în memoria pompierilor, în dealul Spirei, să se așeze următorul pergament: «Astă­zi 11 iunie 1898, în al 32-lea «an al domniei M. S. Regelui Carol I, «fiind președinte al consiliului de mi­­­niștri Dimitrie A. Sturdza, primar «al Capitalei G. F. Robescu». «Pusu-s’a piatra fundamentală a acestui monument pentru aniversa­rea a 50 ani, în amintirea pompie­rilor căzuți pentru patrie în ziua de 13 Septembrie 1848. «Ați fost de față : «Comitetul de cetățeni pentru or­ganizarea acestei serbări. «Primarii comunelor urbane din țară și numeroși cetățeni din tot roo­.-1 t ni «11 Iunie 1898». Î ¥ Jouî. 11 Iunie, serbarea de pe câmpul Libertății de la Filaret va începe printr’un serviciu religios ofi­ciat de I. P. S. S. Mitropolitul- Primat. Serviciul religios de pe Dealul Spirei va fi oficiat de vicarul Mi­tropoliei. In seara de 11 Iunie vor cânta lăutari și muzici în următoarele piețe și grădini publice : Lăutari: In gradinele Sf. Gheorghe și Cișmigiu, și pe piețele Elipsa de pe bulevardul Carol (colț cu calea Moșilor), la Columnă, hala Traian și în Dealul Spirei, strada 13 Septem­brie (colț cu strada Uranus). Muzici : In gradinele Episcopiei, Sărindar, Cișmegiu și pe piața Tea­trului.★­­ ¥ Ministrul de instrucție publică a invitat pe directorii școalelor secun­dare de băieți din Capitală, ca să suspende examenele generale pe ziua de 11 Iunie. Ofițerul (către sentinelă) : Soldat, ce mai e nou ? Santinela: Să trăiți, don locotenent, nu știu, de oare­ce încă n’am citit ziarele de az­i dimineață. Un lift de treabă Un caz, pe cât de curios pe atât de nostim, s’a petrecut alaltă­ orî în Capitală. D. Damian, doctorand în medicină, un tineț cu puține mijloace materiale, economisise 860 de lei, pe cari Îi ținea într’un portofel. Acești bani Îi strîngea probabil pentru a-și tipări teza în medicină.* ¥ ¥ Se întâmplă însă o nenorocire foarte mare pentru doctorandul Da­mian. Mergând pe stradă, perdu portofelul cu cei 860 de lei. Când observă aceasta, îi veni a­­mețeală, se întoarse înapoi, uitân­­du-se pe trotuar, că poate va găsi portofelul; în zadar însă, pe trotuare furnica o mulțime de lume și por­tofelul nu putea rămâne mult timp aruncat și neobservat. * ¥ . D. Damian, desperat, se întoarse spre seară acasă și se trânti pe pat. 860 de lei nu era o sumă tocmai mare, totuși ar fi întristat pe un om cu dare de mână, dar încă pe un tiner student... D. Damian se încerca să ’și facă acum curaj, de­și cu suma perdută avea să -și dreagă multe nevoi. De­odată însă ușa se deschise și un co­misionar de stradă intră în casă. — Mé rog, zise comisionarul, d.­­voastră sunteți d. doctorand Damian? — Eu, răspunse d. Damian. — Am un pachet și o scrisoare pentru d-voastră. Și cu aceste cuvinte comisionarul înainta scrisoarea și pachetul. D. Damian, curios, desfăcu pa­chetul și văzu portofelul pe care îl perduse. I­ deschise și în el găsi suma de 660 de lei. * ¥ ¥ Nedumerit cu totul, desfăcu a­­tunci scrisoarea. Ea era anonimă și avea următorul conținut: «Știu că ești un finer sărac și cin­stit.’Am perdut 860 de lei, eu i-am găsit și iată, îți înapoez 660 de lei. Intru­cât privește restul de 200 lei, îi rețin pentru mine, căci me găsesc în aceste momente foarte strâmtorat; fii sigur însă că îndată ce voi­ da de parale, îți voi­ restitui și această sumă». Scrisoarea era semnată : «Un ano­nim». D. doctorand Damian râmase sur­prins de cavalerismul acelui hoț,— dacă hoț se poate numi, — și fața d-sale se înveseli numai­de­cât, fă­când un contrast isbitor cu figura comisionarului de stradă, care pri­vea cei 660 de lei, scoși din pache­tul pe care îl avusese în mână cu câte­va minute mai înainte. Dacă ar fi știut el!... Ilep. Resorocirea de pe m­al Cricevhi Din Ploești se comunică că la 6 iunie o mare nenorocire s’a întâm­plat la o moară de pe Cricov, pe proprietatea Cârsteasca, din județul D­âmbovița. Pe când mai mulți lo­cuitori erau ocupați cu înălțarea ză­gazului moare­, înălțare pentru care se întrebuințau 150 care cu lemne, curentul apei sfărîmă aceste lucrări și lemnele întrebuințate fură duse pe Cricov împreună cu vre-o 20 săteni. Jalea era la culme. Strigăte de alar­mă se deferă de cei amenințați să fie înghițiți de apa care venea cu mare furie, cât și de mulțimea de pe maluri. Satele din vecinătate să­riră imediat în ajutor. Din cei 20 săteni, numai de trei nu s’a putut da până seara de urma lor. XD IE2 X3 IE3 SS X — 8 Iunie 1898 — Roma.—Criza ministerialii Regele a primit ieri și azi pe d-nn Finali, senator. ȘTIRI JUDICIARE ♦ Recurajul făcut de prințul Sturd­­za în procesul celor 3 milioane pro­venite din moștenirea prințului Mi­hail Sturdza s’a amânat pentru luna Septembrie. ♦ Curtea de casație, secția a 2-a, s’a pronunțat ori în procesul dintre primăria Capitalei și Compania de gaz, înalta curte a respins recursul fă­cut de Compania de gaz. Moartea lui C. Exarcu D. ministru M. Pherekyde a a­­dresat d-lui N. Crețulescu, Leur­­deni, următoarea telegramă: «Nu pot de cât a vă exprima n­­edânca durere ce simțim toți pen­­­tru perderea lui C. Exarcu. Guver­­­nul se asociază din inimă la simți­­«mintele ce arătați și vă exprimă «întristatele sale condoleanțe, d-tră, «președintele Ateneului». Aducerea corpului la Capitală Aseară, la orele 7 și 40 minute, cu trenul de Vârciorova, a fost adus în Capitală corpul mult regretatului C. Exarcu. Biroul Ateneului hotărîse ca ră­mășițele defunctului să fie depuse până în ziua înmormântare­, în sala de jos a Ateneului. Hr . . La sosirea trenului, aștepta deja pe peronul din dosul gării întreg biroul Ateneului și o delegațiune din partea Academiei Române. ’ Printre cei de față am observat pe d-niî V. A. Ureche, Aurelian, Emil Costinescu, Dimitrie Olănescu, C. Boerescu, Frații Stăncescu, Gii­­ca, secretarul general al ministeru­­lui afacerilor străine, Gion, procuror Tătăranu, Grigore Manu, G. Exarcu, Hiotu, Pană Buescu și d-ra­ Mino­­vici, care a îmbalsamat cadavrul la Govora. In timpul cât s’a așteptat spre a se împrăștia lumea care sosise cu acel tren și în urmă să se ridice ca­davrul, d. V. A. Ureche, vice-pre­­ședinte al Ateneului, a primit o te­legramă din partea M. S. Regelui în care Suveranul își arăta condo­­leanțele pentru pierderea marelui patriot și întemeietorul celei mai mărețe instituții de la noi. Puțin după aceea, d. Ureche mai primi și o adresă din partea minis­terului instrucțiunei publice, în care se spunea că ar fi mai bine ca ră­mășițele defunctului să nu fie depuse la Ateneu, ci într’o biserică, până la ziua înmormântare­. Biroul Ateneului s’a opus însă a­­cestui consiliu.* La orele 8 fără 10 minute cadavrul a fost coborît din vagon, în mijlocul rugăciunilor a patru preoți și adus­ese oamenii de serviciu ai gărei, la dricul cu 4 cai, care aștepta lângă peronul din fața gării. Aci preoții au­ oficiat din nou și dricul se puse în mișcare spre pa­latul Ateneului. La orele 8 și jumătate corpul de­cedatului C. Exarcu fu adus la Ate­neu și depus pe un frumos catafalc, în sala de­­ jos a Ateneului Român, n­­a ¥ înmormântarea va avea loc Vineri, la orele 4 după amiază. Testamentul decedatului Eri s’a depus la tribunalul de Ilfov, de către d. C. Boerescu, tes­tamentul regretatului C. Exarcu. După câte se spune, defunctul lasă prin testament întreaga sa avere—cu un venit de 14.000 lei anual — Ate­neului român, instituțiune creată de dînsul, cu multe sacrificii și după o activitate neobosită. Se mai spune că acest testament ar avea și un codicil, făcut acum vre-o trei săptămâni și prin care regreta­tul Exarcu lasă 20.000 lei școale­­lor române din Brașov. Reporter. * ¥ ¥ • + ¥­¹ Lucruri din toată lunga Ghilotină sângeroasă.­­ La 6 Maiü 1753 procurorul comunei, Paris Cham­ette, a adresat urmă­toarea scrisoare președintelui depar­tamentului Senei : «Mi s’a repurtat un abuz, din care cauză ne atrag a­­tențiunea d­v. făcând apel și la ge­nerozitatea d­v. După executarea sen­tințelor de moarte, sângele celor e­­xecutați rămâne în locul acela unde s’a versat. Câinii vin ca să lingă sângele, iar oamenii se cutremură pri­vind. Faptul acesta sălbăticesc e con­tra simțimintelor omenești. Mai multe persoane mi s’au plâns că sunt si­lite să calce în sânge. Ve rog deci pe d­v., d-le, ca să dispuneți să se spele ori­ce urmă de sânge. Sunt convins de spiritul d­v. de ordine și de bun simț». Mai târziu s’a con­struit un canal, pe care se scurgea sângele în Sena. Patru oameni a­­veau însărcinarea de a curați acest canal de sânge omenesc. TKFOEl aflü: Miercuri. O UNIVERSUL jîolilic apa­re și în toate i­uminecile, și se asiune cu 5 hani in toata țara. ¥ Gazi Osman-Pașa, viteazul co­mandant al armatelor turcești de la Plevna, va face în vara aceasta o lungă călătorie prin Europa. Osman Pașa va merge mai­­intéin direct la Odesa, apoi la Petersburg și la întoarcere va trece­­ și prin Româ­nia. ♦ Aflăm că compatriotului nostru, pictorul Ioan Marinescu, care se află la München, i s’au primit la ex­­posiția anuală care se face la «Glas Polass» două copii, una după Rem­­brand și alta după Andrea del Sarto.

Next