Universul, iunie 1898 (Anul 16, nr. 139-168)
1898-06-11 / nr. 149
Ar.al XVI—No. 149. —BSS BISHEBBSSI Departamentul de maríuri din Washington.— (Vezi explicația). Ziarul UNIVERSUL se vinde in streinntate cu 10 bani exemplarul. Redacția si administrația: str. Brezoianu No.41. București.—Tdefon No. 67. Centrala IV. CALENDAR pe ANUL 1398 Ortodox Miercuri, 10 Iunie. •— Mucen. Tinio tei.Ca soste Miercuri, 22 Iunie. — Paulin. USs. scar. 4.16 Ap. scar. 7.47 ..NI...... ....București, 10 Iunie. Reconstituirea Viilor Am primit zilele astea un studiu întitulat Reconstituirea viilor române, dare de seamă de d. I. Bredioire, inginer agricol, cavaler al Meritului agricol. Lucrarea se ocupă de starea viilor noastre, amenințate de filoxeră. După cercetările făcute de d. Bréchoire, 52.000 de hectare sunt astăzi cu desăvârșire filoxerate, și se poate prevedea că până maximum în 10 ani, nu va mai putea fi nici o vie in țara românească. In ce privește reconstituirea viilor, autorul lucrării ne spune că, cu sistema actuală, vor trebui 130 de ani pentru replantarea celor 152.000 de hectare, iar pentru tot 472 de ani. Dacă situația e așa cum o arată d. Brédoire, și nu avem nici un motiv să ne îndouim de temeinicia arătarilor d-sale, atunci țara e amenințată de o mare pagubă. După socotelile autorului, pierderile s’ar ridica la 100 milioane pentru capitalul fonetar, 13 milioane pentru muncă și 15 milioane pentru recoltă. Ca să prevenim acest pericol, d. Bréchoire propune înființarea unui «Credit Viticol» cu capital inițial de 50 milioane. Rezervându-ne a reveni asupra acestei chestiuni, reproducem aci propunerea d-lui Bréchoire : «Această societate ar furniza proprietarilor cu condițiuni mai departe expuse, sumele necesare pentru reconstituirea și întreținerea viilor lor. Statul, în momentul fundațiunei sale, ar remite sus-zise societăți, fără indemnizație, pepinierele și materialul său, cât și cele 5000 hectare de pământ propriu pentru cultura viei, și i-ar acorda pe an subvențiunea de 200.000 de franci. Această subvenție n’ar costa nimic pe Stat, pentru că cheltuiala sa anuală întrece acum suma de 500.000 franci, și că s’ar găsi așa redusă la suma de peste jumătate. Pe de altă parte societatea s’ar angaja a furniza Statului un milion de vițe altoite, destinate a fi distribuite gratis micilor proprietari a căror plantațiuni nu ar întrece peste 2 hectare. La prețul de 200 franci ce costă mia de albaie de prima calitate, această remisă făcută prin societatea statului, echivalează subvenția și Statul nu face clar nici un sacrificiu. Dintr'altă parte e marele avantagi ű de a ajunge scopul care s’a urmărit în lotd’auna, dar degeaba de a permite micului țăran a replanta tot așa ca și marele proprietar. Pentru partea sa, scopul societăței este a reconstitui viile în timpul cel mai scurt, va fi ținută a da cea mai mare întindere pepinierilor actuale și de a crea altele noui. In ceea ce privește crearea pepinierilor private, va fi urgență să fie toate sub privigherea societăței și sub controlul Statului. Create, în adevăr, într’un scop pur comercial, pepinierile n’ar prezintă fără acest control nici o garanție din punctul de vedere al calităței productelor. Asemenea interzicerea intrărea viței străine trebue menținută. La expirarea termenului societăței, toate stabilimentele aparținându-i cât și pepiniere, material, etc., s’ar preda Statului, fără nici o indemnizație. Funcționarea societăței ar fi foarte simplă, și ar da avantagiile așa de considerabile, a reda țărei toată bogăția, fără a-i cere vre-un sacrificiu. Creat pentru 75 de ani, cu capitalul inițial de 50 milioane de franci Creditul viticol ar fi Societate anonimă Română, cu sediu la București. Ar avea monopolul a furnisa proprietarilor voitori a reconstitui viile lor fondurile necesare acestei operații. Orice proprietari cari ar face cerere, ar primi o sumă de 1.560 franci pe hectar, sumă necesară pentru plantația viei, și pentru întreținerea ei pe timpul de trei ani cari urmează producerea, cu condițiunile următoare. După prețuirea bunurilor celui care face cererea, avansul de 1.500 fr. pe hectar îi se acordă până la concurența de a treia parte a valoarei venale constată și acceptată de bancă, și împrumutătorul ar face prima hipotecă. Dacă ar exista hipotece anterioare, o înțelegere este necesară cu primii creditori, înțelegere care ar fi, cum credem, lesne, în vederea valoarei mai mari și a nouei garanții adusă prin ultima operație. împrumutatul ar fi așa constituit pentru 30 de ani, și amortisația ar începe de la al cincilea an, va să zică în momentul când via ar fi în plină producție. In cei dint din patru ani, suma inițială, 1.500 franci avansați, ar da 8% pe an, ceea ce ar da la sfârșitul anului al patrulea 2040 franci 75 bani. Anul al cincelea, rambursarea ar începe cu 8, 25 °/o pe an, dobînzî și amortisment, sau 158 franci 37 b. pe hectar. Este bine înțeles că fondurile așa avansate, ar fi exclusiv întrebuințate numai pentru reconstituirea viilor. Un serviciu de inspecție al societății, susținut cu controlul statului, ar veghia se fie astfel. Dacă n’ar fi astfel, hipoteca ar deveni imediat exigibilă, și societatea ar urmări rambursarea sa conform legei. Serviciul de inspecțiune al societății ar avea calitatea a supraveghea în ce mod s’ar opera lucrul replantația, în interesul proprietarului, ca și în al ei propriu. Fără a avea monopolul producțiunii, societatea va avea în pepinierele sale, amenajate cu cele din urmă perfecțiuni, cantități considerabile dealtoaie de prima calitate. Ea fie siguri că acei proprietari cari se vor adresa ei că vor avea deplină satisfație». Din ITALIA (Corespondență parta ziar. UNIVERSUL Roma, 6 Iunie. Criza ministeriala. Grupul Zanardelli, după o întrunire pe care a avut-o azi de dimineață, a decis de a vota contra cabinetului. Aceiași decisie a fost luată și de grupul Prinetti și de membrii rămași din grupul Grispi. Grație acestei coaliții, ședința de azi a Camerei a fost furtunoasă și guvernul s’a aflat în minoritate. Din această cauză d. di Rudini, primul ministru, s’a dus imediat la M. S. Regele, căruia ’i-a înmânat demisia cabinetului. Fuga deputatului Pescetti V’am scris despre fuga deputatului Pescetti, care știț că a stat mai multe zile întregi în Cameră, numai de teama de a nu fi arestat. Iată acum amănunte asupra acestei fugi: Deputatul Pescetti, sigur că colegii lui din Cameră vor acorda repede autorizarea ca el să fie arestat , a crezut nemerit de a se pune la adăpost și a reușit în chipul următor . El a fost văzut când a intrat în Montecitorio, la ușa căruia s’au oprit agenții cari erau însărcinați cu urmărirea lui. Apoi el a eșit din Cameră pe ușa de serviciu a pompierilor pe strada Missione și a intrat într’o tipografie care e aproape de Montecitorio spre a discuta cu privire la o publicație pe care el vroia să o facă. In acest timp o trăsură închisă ’1 aștepta la ușa acelei tipografi. Pescetti, după ce a eșit din tipografie, s’a urcat în trăsură, și așa, fără să fie văzut de agenții însărcinați de a ’1 supraveghia, putu să ajungă într’un loc depărtat pe țărmul rîului Tevere, unde o barcă ’l aștepta. Imbarcându-se apoi pe una din acele mici năvî cari transportă vinul din Sicilia la Roma, a pornit a doua zi de dimineață spre Fiumicino, de unde s’a dus în Corsica, unde a debarcat fără nici un incident. In acest moment el se află în Franța, unde nimeni nu poate să’i facă nimic. Poliția din Roma a pedepsit pe agenții cari nu au știut să supravegheze destul de bine pe deputatul Pescetti. Răpirea unei fete din aristocrație ieri la ora 5 d. a. s’a reîntors acasa baroneasa Valpetrosa, care, după cum v’am scris, a fost răpită pe când se plimba cu mama ei pe o stradă. Cu toate desmințirile autorităților și publicarea unei scrisori iscălită de studentul Girolamo Lampisi, care se dă drept adevăratul răpitor, părinții d-rei baronese de Velpetrosa insistă a afirma că fata lor a fost răpită de briganzi, cari voiau prin aceasta să scoată ceva bani. «Giornale de Sicilia» publică un interviev cu răpită. Interogată, baroneasa mamă insistă a susține că trebue să fia vorba de răpirea de către bandiți, și a răspuns : „ Nu aș putea să cred nntr’alt fel, căci nici o relațiune n’a existat nici odată cu acela care se dă drept răpitorul fiicei mele și pe care nici nu ’l cunoaștem. — Ce crezi d-ta, d-șoară ?—întrebă ziaristul, adresându-se fetei. — Intr’adevăr —răspunse fata — și ei cred că e vorba de bandiți. Daul au fost aceia cari m’au luat, de lingă mama mea. De două ori eu m’am lăsat să cad la pământ. In luptă mi-a căzut pălăria, care mi-a rămas jos pe trotuar. Ful băgată cu sila într’o trăsură, unde se aflau patru oameni. — Ce aspect aveau aceștia ? — Unul era tînăr, îmbrăcat bine în haine negre ; ceti’alți trei erau îmbrăcați prost. «Tînerul îmbrăcat în negru îmi astupă gura pentru ca să nu strig. Prin semne dădui să înțeleg răpitorilor mei ca să ’mi lase gura liberă spre a putea respira, căci nu voiu striga. Aceasta mi se făcu. Când observam că cupeul trece pe lingă cazarma artileriei, văzând patru ofițeri, strigai de două ori în ajutor, dar strigătele mele nu fură auzite. — Ai văzut arme în trăsură? — Am zărit câte un revolver în mâinile celor două oameni. Speriându-me, tînerul îmbrăcat în negru ordonă celor l’alțî de a ’și ascunde armele. După câtva timp trăsura se opri și ea, susținută, fui silită să urc o scară ; aci mă găsit în casa unui domn care am aflat că se numește Castellini. Spusei îndată că fusesem răpită, ba chiar plângând rugai pe d-na și d-ra Castelini, cari mă încuragiază zicându-mi să fi fi răbdătoare , apoi fui condusă prin niște grădini de lămâi și terene cultivate până ce sosirăm la o căsuță unde fui depusă pe un scaun. «Mă rugai să fiu lăsată singură și spre a obține asta fui constrânsă să scrib o scrisoare. — Ce srisoare cereau eî ? — Mi se spunea că dacă vom lăsa să se înțeleagă că e vorba de o fugă amoroasă, le vom ușura mult responsabilitatea. «Scrisei atunci tremurând următoarele rânduri: «In aceste zile vom merge pe str. Montesatilo și pe strada Lilli. Pregătește-te să mă răpești». — «Cum, fără adresă?—exclamară răpitorii mei. — «Dar că nu știți cui s’o adresez — răspunseiü ea. — «Ei bine, pune așa, «dragul meu Girolamo». «Și așa făcut:«După ce am stat toată noaptea singură, a doua zi fui luată la braț și condusă peste câmpuri. Am umblat mult, așa că picioarele îmi sângerau. La un loc oarecare mă lăsară să stau jos pe iarbă. Pe când vroiau să mă scoale spre a porni din nou, ful văzută de un domn care apoi aflai că se numește Biondo și care se afla împreună cu un amic al său pe propia lui moșie. Amândouă erau înarmați cu puști. Răpitorii mei fugiră și astfel eu scăpat. — Ai recunoaște pe tînerul îmbrăcat în negru ? — Da , mi se pare că l’am văzut de vreo câteva ori la biserică, pe când eu și mama mea ascultam rugăciunile, dar nu știu cine e dânsul. 5>eroué ori judecat în aceiași ședință Ieri de dimineață tribunalul de războiu din Neapole a condamnat pe anarhiștii Michele Acuafola și Giuseppe Gonesi, acuzați de instigație și de ațâțare de războiu civil, pe cel dinteiü la 2 ani de recluziune și 18 luni supraveghere specială și pe al douilea la un an de reclusiune. La cetirea sentinței Acuafora strigă: Trăiască revoluția socială ! Trăiască anarhia ! Președintele ordonă atunci procurorului de ași face imediat actul de acuzare. Procurorul a cerut un an de închisoare și 500 lei amendă. Apărătorul roagă tribunalul să considere pe Acuafora ca un exaltat. Acuzatul ’i întrerupse strigând : — Michele Acuafora are toate facultățile sale mintale ! Tribunalul ’i mai condamnă la alți trei ani de recluziune. Antigon. Incendiul din Ploești Un mare incendiu s-a declarat în Ploești, la moară d-lul Râmniceanu. Până în momentul de față nu avem încă amănunte asupra cauzei care a produs acel incendiu. Ceea ce știm e că flăcările au distrus o parte numai din moară, producând o pagubă, după ancheta făcută in primul moment de autoritatea locală, care trece peste suma de 10.000 lei. INTAMPI. A RI Femei escroce. — Netăgăduit lucru, omenirea face progrese uriașe și noi nu ne lăsăm mai pe jos. O dovadă despre acesta e și faptul că escrocheria, care până acum era apanagiul bărbaților, a trecut cu încetul, grație progresului, și la unele din femeile noastre, cari nu vor să rămâie în urma sexului tare. Una din aceste femei e și Chirița, Văduva, din calea Rahovei. Alaltăieri, iscusita femee se apropie de Anica Ionescu, din strada Isralită No. 10 și cu o adresă care ar putea să uimească pe cel mai dibaci pungaș în această specialitate, îi șterse portofelul cu suma de 10 lei și 70 bani. Dar Chirița Văduva nu avu noroc, căci secția 4 puse mâna pe dînsa și o arestă. Poliția n’a voit să recunoască nici un fel de privilegii pentru sexul slab. 061« Capitală Sfii» Țar&e i Crima din pădurea Andreeș. —In pădurea de lângă satul Andreeș, din județul R.Sărat, s’a găsit cadavrul unui țăran, care era pe jumătate mâncat de câini. Saprefectul de acolo, înștiințat despre aceasta, a început numai decât cercetările și a descoperit că acel cadavru era al unui dezertor de mai mult timp, care se numește Crețu Dumitru, tot din comuna Andreeș. Deși cadavrul era descompus și mâncat de câini, astfel că nu se mai putea constata nici un fel de leziune, totuși există bănueli că nenorocitul Crețu Dumitru ar fi fost ucis. Un locuitor de acolo, anume Andrei Enache, a și fost arestat, bănuit că ar fi ucigașul dezertorului Crețu Dumitru. Din Austro-Ungaria Corespondență particulari, a UNIVERSULUI Viena, 7 iunie. Situația politicii Parlamentul austriac a fost amânat pentru un timp nedeterminat, din cauză că partidele opoziționiste au început din nou tactica lor de obstrucționism. Cu deosebire germanii liberali nu vor să primească în nici tn chip ordonanțele asupra limbelor date de fostul ministru, baronul Gautsch. Actualul prim-ministru, contele Thurn, a crezut de cuviință ca să proroge parlamentul, pentru ca astfel să se poată studia mai bine tratativele pentru încheierea pactului cu Ungaria. Serbările din Fraga Capitala Boemiei se află în plină serbare. Cehii sărbătoresc cu mare pompă aniversarea a 100 de ani de la nașterea marelui lor istoriograf Palacky. Din toate părțile slave au sosit delegați la această serbare. Din Rusia a sosit generalul Komarov, prim-redactor al ziarului Smei, fost comandant al voluntarilor în războiul ruso-româno-turc și unul dintre cei mai entusiaști panslaviști, precum și numeroși oaspeți poloni, slovaci, sârbi. Eli s’a desvălit în muzeul Beem bustul lui Palacký, în prezența guvernatorului, contele Coudenhouve, prințul Lobkowitz și a unei mari mulțimi de oameii compuși din clerul înalt, profesori universitari, publiciști din țară, apoi din Petersburg, Moscova, Agram, Getinga, Belgrad, Lemberg etc. Intre cei de față se afla și profesorul universitar dr. Ioan Palacky, fiul sărbătoritului istoriograf. La banchetul ce s’a dat aseară, au luat parte peste 600 de persoane dintre cele mai distinse. Sau ținut mai multe toaste, în cari s’a preamărit meritele lui Palacký. Șeful cehilor bătrâni a ținut un toast în care a atins și chestii politice, zicând că slavii trebue sa respingă atacul germanilor. S’au cetit mai multe telegrame de felicitare, și adecă de la primul ministru contele Thun, de la marele duce Constantin al Rusiei, președintele academiei de științe din Petersburg, de la arhiepiscopul Strossmayer, cel mai mare dușman al Maghiarilor. Ziarele germane zic că aceste festivități sunt o demonstrație politică în contra germanilor, și o apoteoză a marei idei și solidarități slave. Tulburările antisemite din Galiția berberea în ținuturile din Galiția continuă. Cu toate intervenția autorităților, țăranii se dedau la devastări. In ținutul Iaslo, care în 1846 a fostY, 11 (28) lucra 189g. fost centrul ft\coalmigj\)gerk&se a țăranilor poli ® peslt| 300 de arestări. zifele OTffl SÂwbeț^spun că întregul ținut<*4a>0Â#winăy cu o tabără militară.\^Tf|^Mumtarî aleargă în toate pí^ki őif'ordine. In localitățile Zmigrad, Brecz, Siewhetnice, bande de țărani armați cutreeră satele locuite de evrei, dau foc la case și devastează în modul cel mai barbar. Țăranii împușcați la Schmedowa au fost înmormîntați în asistența unei puternici escorte militare. Stare de asediu Prin cercurile politice se agită ideia proclamărea stăreî de asediu, deoarece numai în chipul acesta se crede că se va putea pune capăt tulburărilor țărănești cari amenință a se întinde în toată Galiția. Uniti. Legea de înaintare a absolvenților șcialile de poduri și șosele iată decisiunea ministerială asupra legei de înaintare a absolvenților școalei de poduri și șosele, precum și posiția nedefinită ce rezultă pentru unii din tinerii absolvenți la terminarea acelei școale. Art. I. Tinerii români sau naturalisați români, absolvenți ai școalei naționale de poduri și șosele, având o medie generală de 12, cel puțin, vor fi scutiți de voluntariatul de 0 luni și trecuți d’a-dreptul în trupele de geniu militar, cu gradul de sublocotenent în reservă. Art. II. Tinerii străini, elevi ai școalei naționale de poduri și șosele și neîmpămîntenițî, vor căuta să’și dobândească din timp această calitate, pentru ca la absolvirea școalei să poată beneficia de disposițiunile art. I din această decisie. Art. III. Tinerii străini și neîmpămînteniți, absolvenți ai școalei naționale de poduri și șosele, vor fi însumați cu gradul de soldat, conform, legei de recrutare, în armată, și trecuți în concediu nelimitat până la dobândirea înmămîntenireî când vor putea fi numiți ofițeri. De la data apariției acestei decizii, toate celelalte anterioare sunt și rămân desființate. Lupta dintre șerbi și albanezii mahomedani.—40 de sate arse — Prin fir telegrafic — Berlin, 8 Iunie. Se anunță din Belgrad «Agendes Wolff», lupta dintre sârbii creștini și albanezii mahomedani din Serbia Veche a fost provocată de o răsbunare. 40 de sate au ars. Creștinii și mahomedanii s’au servit de arme de precisiune. După informațiuni sârbești, populația a trimes aceste arme prin intermediul Mentenegrului. Românii și Bulgarii D. K. G. K. Fitovschi, consilier comunal în Nicopoli, Bulgaria, a adresat compatrioților săi un apel pentru îmbunătățirea relațiilor dintre România și Bulgaria. D. Fitovschi termină astfel apelul său : «Vă adresez acest al meu apel, în momente când, pe de o parte, tot sufletul mi-e plin de bucurie de frumoasele recente imaginații, de când cu primirea între noi a frățeștilor copii români, iar pe de alta inima mi se sfâșie de durere văzând că între noi se găsesc oameni cari sunt născuți pentru a scorni intriga, căutând să împrăștie neîncrederi reciproce, să clevetească și să calomnieze. Dar pe cine ? Pe Români ! Pe acei oameni care trebue să aștepte din parte-ne numai laude și recunoștințe, căci nu pot exista pricini de neînțelegeri ! «Mă veți înțelege ? Vom vedea !» Bulgari! Conflictul de la granița turco- muntenegreană — Prin fir telegrafic — Cetinge, 8 Iunie. Sultanul a ordonat lui Sande duspașa de a merge îndată la Berane pentru a restabili răspunderile, a pedepsi pe culpabili și a fixa demnități păgubașilor, în înțelegere cu delegatul muntenegrean, general Martinovici, care a plecat deja. De ieri n’a mai sosit nici o știre însemnată. Cetinge, 8 iunie. Sa a dedus pașa și delegatul muntenegrean, general Martinovici, ar fi sosit la Berane. Granița este azi liniștită.