Universul, octombrie 1898 (Anul 16, nr. 260-290)
1898-10-24 / nr. 283
Anul XVI—No. 283 Prințul € 3 0örg 6 al Greciei merge în CO guvernator. Temerile de rézboiu cresc. Presa franceză amenință pe Anglia. Flota engleză gata de luptă. ^ Ieri, Jons, din ziarul UNIVERSUL s’au tipărit 36.500 de exemplare. Ziarul UNIVERSUL se vinde în slreinatate cu 10 bani exemplarul. Redacția și administrația: str. Brezoianul No. 1l. București.—Telefon No. 67, Centrala IV. O escadră tare regească în apele Oltimei. Portul englez Porymond».—(Vezi explicația în pagina II-a). CALENDARUs ANUL 1393 Ortodox Vineri, 33 Octombrie.—Ap. Iacob, fratele D. Catolic Vineri, 4 Noembrie. — Carol Burzom. Soarele răsare 6.43 ; apune 4.44. București, 23 Octombrie. Persecuții revoltătoare De câteva zile, Românimea de pretutindeni e frământată. Din toate părțile locuite de Români se ridică protestări energice, însuflețite de o legitimă indignare. Origina acestei frământări și a acestor protestări se cunoaște : e tratamentul neomenos, revoltător de barbar, pe care-l sufer studenții români de la Academia juridică din Oradea Mare. Fără absolut nici un motiv, acești studenți au fost acuzați de colegii lor maghiari și de profesorii unguri că sunt trădători, că conspiră contra Statului Ungariei. Insultele și maltratările au mers atât de departe, încât prigoniții studenți români au fost siliți să se retragă de la cursuri. * f * re vădit pentru orice minte sănătoasă că avem a face cu o înscenare ungurească. Maghiarii, cari știu bine că poporul românesc din Ungaria se adânc nemulțumit de tratamentul barbar pe care-l suferă de la guvernul unguresc, nu visează decât conspirațiuni și comploturi. De mai bine de un an de zile, presa maghiară, inspirată de Secția naționalităților din Budapesta, nu face altceva de săi să inventeze, asemenea comploturi, ca să dea prilej guvernului maghiar să persecute și mai aprig pe Români.* # * Trădătorii de la Königgrätz socotesc că și românii ar putea, într’o împrejurare identică, să facă același lucru. Neapărat, toată lumea civilizată . Bani in toată țara, vede bine jocul poliției și al presei maghiare. Lealitatea românilor nu e de paradă ca acela a maghiarilor. Devotamentul românilor din Transilvania și Ungaria, către Tron și țară, sunt dovedite prin nenumărate pagini ale istoriei și sigilate cu sângele generos al acestui popor, înscenările maghiarilor nu pot găsi deci crezemînt; dimpotrivă, ele sporesc desconsiderațiunea cu care guvernul maghiar s’a acoperit, prin purtarea sa, în ochii opiniunei publice europene. Fără îndouială, românii nu vor dezarma, ci vor lupta cu aceeași energie ca și în trecut, pentru drepturile lor. Dar cheful maghiarilor, de a se încurca în comploturi copilărești, nu’l vor face. * * * * Dacă persecuțiunile ungurești de la Oradea mare sunt revoltătoare și ne îndurerează inima, ele au totuși și o parte bună. In adevăr, cu acest prilej s’a arătat foarte bine cât de deșteptată e solidaritatea națională în întreg neamul românesc. Abia s’au petrecut la Oradea scenele scandaloase în cari s’a dat de gol barbaria maghiară, și numai de cât s’au ridicat protestări de la București, de la Iași, de la Cernăuți, de la Graz, de la Viena. Faptul acesta e din cele mai îmbucurătoare. El dovedește ce mari progrese a făcut ideia națională, cât de legați se simt românii oriunde s’ar afla. Când la un popor e atât de vie cunoștiința națională, nu poate fi grijă că va pieri. Oricâte lovituri s’ar da poporului român, el va rămânea în picioare, așteptând cu răbdare ziua când i se va face dreptate. Căci dreptate trebue să i se facă. DIN BRĂILA (Corespond. part. a ziarului «Universul») Brăila, 21 Octombrie. In vederea alegerilor Cu apropierea alegerilor comunale din Noembrie, mare zarvă s’a făcut pe la noi în Brăila. Ziarele opoziționiste și cele liberale duc o polemică înverșunată de tot. Conservatorii, după cum au zis prin desele lor consfătuiri, vor duce o campanie violentă contra celor de la comună. Un furt de 100.000 lei 1 Aseară au dispărut din oraș frații Gostea, Tănase și Ștefan Nicolau, lăsând după dînșii o sumă de creditori. Cum această veste s’a răspândit prin oraș, o mulțime de păgubași sosiră în piața Regală, ca să vadă dacă în adevăr cele svonite sunt purul adevăr. Me transportat la fața locului în piața Regală, ghereta No. 17,—că anumiții dispăruți țineau măcelărie,— și observai printre mulții păgubași și niște mocani, frângendu-și mâinele de disperare. Sărmanii veniseră tocmai din Săscut«per pedes apostolomul» ca să primească plata pentru 89 boi, pe cari îi trimiseră numiților fugiți. Se mișca până la lacrimi disperarea lor. Printre alți păgubași mai este și moșierul Spiru Gaciu, din Movila Miresia, care îi împrumutase cu vre-o 8 mii de lei. Se zice că hoții ar fi fugit, spre Reni. Poliția locală cercetează cu aviditate faptul, u Tipărind pe pungași vapoare, se află în port, cari încarcă cereale pentru străinătate : «Talavera», «Taracona», «Birnam Iași», «Corvin Mathias», «Portrite» și «Statatos». Timpul Timpul la noi s-a menținut până eri foarte frumos, astfel că putea fi comparat cu timpul primăverei, însă azi s’a schimbat de tot, arătând o adevărată zi de toamnă. Farcas aftribata, 24 Octombrie (5 Noembriel 1SI)b. Accident nenorocit Pe la ora 1:40 p. m., s’a întâmplat în portul Brăilei un accident care a emoționat multă lume. Mașina No. 512, venind din gară spre rampa magaziei portului, a strivit în mod oribil pe femeia Maria Drăgan Chirilă. Iată cum s’a întâmplat această nenorocire. Prin port mișună femeile sărace, cari adună cereale de prin vagoane. Una din acestea era și victima Maria, care după ce adună cereale dintr’un vagon, se coborî jos tocmai pe când venea mașina Peatra No. 512 sub conducerea mecanicului Vasile Mocanu, ca să ia mai multe vagoane încărcate cu cereale spre a le duce la gară în deal. Femeea văzând mașina venind, se retrase în dreptul lămpii magaziei, crezând că acolo era ferită de orice pericol , dar mașina venind o trânti jos și apoi fu strivită în mod oribil de tenderul mașinei. Victima, o bătrână cam de 70 ani, foarte simpatică oamenilor,șî de pe ultimul sfârșit sub roatele mașinei, lăsând pe drumuri două fiice și un copil. Procurorul sosind la fața locului, ordonă ridicarea și transportarea cadavrului la spitalul local, unde i se va face autopsia. Mișcarea portului Mișcarea în portul nostru arată acum mai multă animație decât cu o săptămână două înainte. A sosit un mare număr de vagoane, aducând cereale din diferite părți; pe lângă aceasta a mai sosit un număr mare de bastimente cari încarcă și descarcă la diferite Agenții. Este o adevărată plăcere a privi la această manoperă 2—3 ceasuri, cum dintr’un singur vapor se încarcă pe o parte pe când pe ceal’altă parte se descarcă marfa adusă. In basipul dorurilor avem următoarele a bastimente cari descarcă mărfuri aduse ca imposit : «Albernot», «Edith» descarcă diverse; «Charilaos Tricupis», descarcă cărbuni, pe când vaporul «Maria» încarcă cereale. Șlepurile care încarcă cereale circulând prin Dunărea de jos : «Fritz», «Silvia», «Andreios», «Eufrates», «Nelly», «Dionisios» «Aglaia». Următoarele Memoriile Im Bismarck — Urmare — I— Am întrebat pe ministru, odată când eram singuri, dacă ar trebui într’adevăr să povestesc în presă purtarea prinților. — Și de ce nu?—a strigat cancelarul.— Ai putea să dai chiar numele de Cobourg... în propriile ziare ! Am trimes în consecință un articol al lui Metzler, la Berlin, spre a ’1 publica în «Gazeta de Colonia». Vineri 7 Octombrie.— Noul primar din Versailles, d. Kameau a obținut o audiență de la cancelar. Ministrul ne-a spus că ’1 angajase ca să contracteze un împrumut. — Asta e în ordinea lucrurilor posibile — a răspuns d. Rameau, dar trebue să îmi acordați autorizarea de a mă duce la Tours, pentru ca să obțin consimțimentul guvernului. «N’am putut să-i dau această autorizare, — a adăugat cancelarul —, și mă îndouiesc de altmintrerea că la Tours vor fi consimțit la un împrumut. Ei trebue să se gândească că e datoria celor din Versailles de a muri de foame pentru ca să murim de foame împreună cu ei. Ei uită că suntem cei mai tari. Acești oameni n’au absolut nici o idee de ceea ce e războiul. Marți 11 Octombrie,— Ni s’a dat ca aproape sigură știrea la prânz, că mai mulți prinți germani se vor întruni în congres la Versailles. Se speră ca să vie și regele Bavariei. Delbrück ar voi ca, în acest caz, să se puie la dispoziția lui unul din apanamentele istorice ale palatului, de exemplu camera de culcare a lui Ludovic al XIV-lea. Fiind dat caracterul său, ar fi încântat de un asemenea aranjament. Vineri 14 Octombrie. Generalul Boyer, brațul drept al mareșalului Bazaine, a sosit din Metz spre a începe negociațiuni cu noi. Cancelarul nu pare dispus totuși de a discuta în mod serios cu el azi. El a venit în biuroul nostru și a întrebat : — In câte ale lunci avem astăzi? — 14 Octombrie. Excelența ! — Ah ! ah ! e aniversarea din Hochkirch și luna, zile de dezastru pentru Prusia. Noi nu trebue să muncim azi. La prânz d. de Bismarck, după ce s’a gândit un moment, ne-a spus, surizînd : — Nu știi, am o idee excelentă pentru încheierea păcei. Aceasta e de a numi un tribunal internațional și de a face un proces tuturor acelora cari au fost instigatorii acestui războiu : ziariști, deputați, senatori și miniștri. Abeken a observat că Thiers ar fi atunci, în mod indirect, cuprins în urmăriri, din cauza «Istoriei Consulatului și a Imperiului.» — Nu numai Thiers !... dar și împăratul!—a replicat cancelarul. El nu e așa de inocent după cum vrea să pară!... Ideea mea ar fi ca fiecare din marile Puteri : America, Anglia, Rusia, etc. că fie reprezintate printr’un număr egal de judecători și noi să ținem locul de minister public... Numai, e o nenorocire, că Anglia și Rusia n’ar primi nici odată ăsta, așa că tribunalul nu s’ar compune decât din două națiuni câră au suferit mai mult din războiu : Franța și Germania. Cancelarul mi-a mai spus : „ Am citit tocmai un articol din «Indépendance Belge» pe care trebue să -f fi scris Gramont. Ei ne atacă fiindcă n’am pus pe Napoleon în libertate la Sedan, și nu e mulțumit că noi înaintăm spre Paris în loc de a ne mulțumi să ocupăm Alsacia și Lorena ca gagiii. Am crezut la început că acest articol trebuie să ne vie de la Benst sau do * Suveranii Germaniei la Ierusalim — Prin fir telegrafie — Ierusalim, 21 Octombrie. Făcând o vizită coloniei Templierilor, împăratul a exprimat speranța că relațiunile amicale cu Turcia, și mai cu deosebire amiciția dintre el și Sultanul, vor înlesni sarcina germanilor. Dacă vreunul din d-voastră, a zis împăratul, de ori ce confesiune ați fi, are trebuință de protecția mea, poate să se adreseze mie, pentru că, din fericire, imperiul german este în stare să acorde o protecție eficace naționalilor săi din străinătate. Majestățile Lor au vizitat Luni mormîntul lui David, apoi Coenalulmu și patriarhatul armenesc. Seara, Majestățile Lor au oferit un prânz în onoarea autorităților turcești. Ieri, Majestățile Lor au visitat muntele Măslinilor, Gethsemane, Berbania și casa evanghelică siriană a orfanilor. Căldura este mai puțin tare. Majestățile lor au părăsit proiectul de a vizita Nazarreth, și vor rămâne la Ierusalim până la 4 Noembrie. Majestățile lor sunt foarte sănătoase. Primind o deputăție israelită, împăratul a declarat că toate silințele ce tind să ridice agricultura în Palestina, în profitul Turciei, pot conta pe bine-voitorul sau interes. Colonia. 21 Octombrie Se anunță din Ierusalim «Gazetei de Colonia» că vizita la mormîntul lui David, de către Majestățile Lor, unde până acum n’a putut pătrunde nici un mahomelan, s’a făcut cu permisiunea expresă a Sultanului, ceeace imanul a relevat în discursul său de omagiu. Atitudinea împăciuitoare a Sultanului a fost pretutindeni foarte mult remarcată. Ierusalim, 22 Octombrie. Din cauza căldurilor mari Majestățile Lor au renunțatla călătoria lor la Nazareth, Tabor și Tiberias. Majestățile Lor vor părăsi deci Ierusalimul la 4 Noembrie de dimineață, la unul din bunii amici ai Austriei, dar acum sunt convins că el a trebuit să fie scris de un francez. (Va urma), goriu, tenor, autorul piesei «Don Vagmistru» ; d. G. Petrescu, bariton ești anul ăsta din Conservatorul din București; d. N. Demetrescu-Radu și alții cari fac onoare operii. Repertorul, compus din Drame, Comedii, Opere și Vodevile, e încărcat cu piese cari nu s’au mai jucat pe scena teatrului de aci. Ba ceva mai mult, ca să nu sa lase mai prejos de București au organizat și dînșii reprezentații Populare în fiecare Duminică la ora 2 p. m. Prețurile sunt cât se poate de efline. Astfel Stalul III costă 1 leu. Galeria 50 bani, pentru Studenți Stalul I 2 lei, Statul II - lea. Deschiderea este aproape sigură la 1 Noembrie, când se va deschide prin o reprezentație generală, după care va urma deschiderea Stagiunii, închiderea expoziției Expoziția s’a închis definitiv Marți. După această zi a fost o adevărată luptă pentru obiecte. In aceiași zi a fost un banchet în onoarea D-lui Colonel M. Fălcokau, președintele Juriului Examinator. Azi s’a început golirea tuturor chioșcurilor și dărîmarea lor. Candidații pentru comună Lista conservatorilor la colegiul I, pentru alegerile de la 1 și 3 Noembrie s’a confirmat definitiv. In capul listei figurează D. Ulyse Boldescu după care urmează St. Pieșea, I. Marocneau și alții. Lista liberalilor încă nu e confirmată. Resultatul peste 2 zile. Expoziția din I’anis D. P. Poni și secretarul ministerului de domenii, au părăsit azi Craiova, ducându-se la București. Dânșii au vizitat alaltă ori expoziția, alegând mai multe lucruri pentru expoziția de la Paris din 1900. D-nii Pleșea și Peșacov au fost aleși că membrii pentru expoziția de la Paris din 1900. Scumpirea pâinei Pâinea s’a scumpit cu 5 bani la kilogram. Primăria ar trebui să ia măsuri, căci toți știu că grâul s’a făcut în abondență. Jiu. Din Craiova (Corespondență particulară a UNIVERSULUI) Craiova, 21 Octombrie. De la teatru Teatrul și-a dat zilele acestea programul. * Pe lângă societarii cu merit , pe cari i-a avut, s’a mai angajat și gagiști renumiți, în toată România; astfel putem cita : D-na Irena de Vlădaia, primadonă ; d-na Irena Brada prima donă legeră, etc. Din domni iarăși putem număra câțiva artiști cunoscuți: d. C. Gri Conflictul anglo-francez — Prin telegraf — Londra, 21 Octombrie Se anunță din Wei-hai-Wei «Agenției Reuter» că șe aple corăbii de resbel care se află în acest port, sunt ținute gata de luptă. Cuirasa lul de escadră «Victorius» și încrucișătorul cuirasat «Undaunited» fac încărcarea lor complectă de cărbuni la Tschifon. Se asigură că o escadră tare rusească se află în apele din Port- Arthur. o cugetare pe zi Nesiguranța e cea mai rea dintra suferințe, pentru că ea și le închipui pe toate. Ceremonia de la Bourget.—(Vezi explicația)