Universul, octombrie 1898 (Anul 16, nr. 260-290)

1898-10-24 / nr. 283

Anul XVI—No. 283 Prințul € 3 0örg 6 al Greciei merge în CO­ guvernator. Temerile de rézboiu cresc. Presa franceză amenință pe Anglia. Flota engleză gata de luptă. ^ Ieri, Jons, din ziarul U­­NIVERSUL s’au tipărit 36.500 de exemplare. Ziarul UNIVERSUL se vin­de în slreinatate cu 10 bani exemplarul. Redacția și administrația: str. Bre­­zoianul No. 1l. București.—Telefon No. 67, Centrala IV. O escadră tare regească în apele Oltimei. Portul englez Porymond­».—(Vezi explicația în pagina II-a). CALENDAR­Us ANUL 1393 Ortodox Vineri, 33 Octombrie.—Ap. Iacob, fratele D. Catolic Vineri, 4 Noembrie. — Carol Bur­zo­m. Soarele răsare 6.43 ; apune 4.44. București, 23 Octombrie. Persecuții revoltătoare De câte­va zile, Românimea de pretutindeni e frământată. Din toate părțile locuite de Ro­mâni se ridică protestări energice, însuflețite de o legitimă indignare. Origina acestei frământări și a a­­cestor protestări se cunoaște : e tra­tamentul neomenos, revoltător de barbar, pe care-l sufer studenții ro­mâni de la Academia juridică din Oradea­ Mare. Fără absolut nici un motiv, acești studenți au fost acuzați de colegii lor maghiari și de profesorii unguri că sunt trădători, că conspiră con­tra Statului Ungariei. Insultele și maltratările au mers atât de departe, încât prigoniții stu­denți români au fost siliți să se re­tragă de la cursuri. * f * re vădit pentru ori­ce minte sănă­toasă că avem a face cu o înscenare ungurească. Maghiarii, cari știu bine că popo­rul românesc din­ Ungaria se­ adânc nemulțumit de tratamentul barbar pe care-l­­ suferă de la guvernul ungu­resc, nu visează de­cât conspirațiun­i și comploturi. De mai bine de un an de zile, presa maghiară, inspirată de Secția naționalităților din Budapesta, nu face alt­ceva de săi să inventeze, aseme­nea comploturi, ca să dea prilej gu­vernului maghiar să persecute și mai aprig pe Români.* # * Trădătorii de la Königgrätz soco­tesc că și românii ar putea, într’o împrejurare identică, să facă același lucru. Neapărat, toată lumea civilizată . Bani in toată țara, vede bine jocul poliției și al presei maghiare. Lealitatea românilor nu e de pa­radă ca acela a maghiarilor. Devota­mentul românilor din Transilvania și Ungaria, către Tron și țară, sunt dovedite prin nenumărate pagini ale istoriei și sigilate cu sângele generos al acestui popor, înscenările maghiarilor nu pot găsi deci crezemînt; dimpotrivă, ele spo­resc desconsiderațiunea cu care gu­vernul maghiar s’a acoperit, prin purtarea sa, în ochii opiniunei pu­blice europene. Fără îndouială, românii nu vor de­zarma, ci vor lupta cu aceeași ener­gie ca și în trecut, pentru drepturile lor. Dar cheful­­ maghiarilor, de a se încurca în comploturi copilărești, nu’l vor face. * * * * Dacă persecuțiunile ungurești de la Oradea­ mare sunt revoltătoare și ne îndurerează inima, ele au­ totuși și o parte bună. In adevăr, cu acest prilej s’a a­­rătat foarte bine cât de deșteptată e solidaritatea națională în întreg nea­mul românesc. Abia s’au petrecut la Oradea sce­nele scandaloase în cari s’a dat de gol barbaria maghiară, și numai de cât s’au ridicat protestări de la Bu­curești, de la Iași, de la Cernăuți, de la Graz, de la Viena. Faptul acesta e din cele mai îm­bucurătoare. El dovedește ce mari progrese a făcut ideia națională, cât de legați se simt românii ori­unde s’ar afla. Când la un popor e atât de vie cunoștiința națională, nu poate fi grijă că va pieri. Ori­câte lovituri s’ar da poporului român, el va rămânea în picioare, așteptând cu răbdare ziua când i se va face dreptate. Căci dreptate trebue să i se facă. DIN BRĂILA (Corespond. part. a ziarului «Universul») Brăila, 21 Octombrie. In vederea alegerilor Cu apropierea alegerilor comunale din Noembrie, mare zarvă s’a făcut pe la­ noi în Brăila. Ziarele opoziționiste și cele liberale duc o polemică înverșunată de tot. Conservatorii, după cum au zis prin desele lor consfătuiri, vor duce o campanie violentă contra celor de la comună. Un furt de 100.000 lei 1 Aseară au dispărut din oraș frații Gostea, Tănase și Ștefan Nicolau, lă­sând după dînșii o sumă de credi­tori. Cum această veste s’a răspândit prin oraș, o mulțime de păgubași so­siră în piața Regală, ca să vadă dacă în adevăr cele svonite sunt purul a­­devăr. Me transportat la fața locului în piața Regală, ghereta No. 17,—că a­numiții dispăruți țineau­ măcelărie,— și observai printre mulții păgu­bași și niște mocani, frângendu­-și mâinele de disperare. Sărmanii ve­niseră tocmai din Săscut«per pedes apostolomul» ca să primească plata pentru 89 boi, pe cari îi trimiseră numiților fugiți. Se mișca până la lacrimi disperarea lor. Printre alți păgubași mai este și moșierul Spiru Gaciu, din Movila Miresia, care îi împrumutase cu vre-o 8 mii de lei. Se zice că hoții ar fi fugit, spre Reni. Poliția locală cercetează cu a­­viditate faptul, u Tipărind pe pungași­ vapoare, se află în port, cari încarcă cereale pentru străinătate : «Tala­­vera», «Taracona», «Birnam Iași», «Corvin Mathias», «Portrite» și «Statatos». Timpul Timpul la noi s-a menținut până eri foarte frumos, ast­fel că putea fi comparat cu timpul primă­verei, însă azi s’a schimbat de tot, arătând o adevărată zi de toamnă. Farcas­ aftribata, 24 Octombrie (5 Noembriel 1SI)b. Accident nenorocit Pe la ora 1:40 p. m., s’a întâm­plat în portul Brăilei un accident care a emoționat multă lume. Ma­șina No. 512, venind din gară spre rampa magaziei portului, a strivit în mod oribil pe femeia Maria Drăgan Chirilă. Iată cum s’a întâmplat această ne­norocire. Prin port mișună femeile sărace, cari adună cereale de prin vagoane. Una din acestea era și victima Maria, care după ce adună cereale dintr’un vagon, se coborî jos tocmai pe când venea mașina Peatra No. 512 sub conducerea mecanicului Va­­sile Mocanu, ca să ia mai multe va­goane încărcate cu cereale spre a le duce la gară în deal. Femeea văzând mașina venind, se retrase în dreptul lămpii magaziei, crezând că acolo era ferită de ori­ce pericol , dar mașina venind o trânti jos și apoi fu strivită în mod oribil de tenderul mașinei. Victima, o bătrână cam de 70 ani, foarte simpatică oamenilor,­­șî de pe ultimul sfârșit sub roatele mașinei, lăsând pe drumuri două fiice și un copil. Procurorul sosind la fața locului, ordonă ridicarea și transportarea ca­davrului la spitalul local, unde i se va face autopsia. Mișcarea portului Mișcarea în portul nostru arată acum mai multă animație de­cât cu o săptămână două înainte. A sosit un mare număr de vagoane, adu­când cereale din­­­ diferite părți; pe lângă aceasta a mai sosit un număr m­are de bastimente cari încarcă și descarcă la diferite Agenții. Este o adevărată plăcere a privi la această manoperă 2—3 ceasuri, cum dintr’un singur vapor se încarcă pe o parte pe­­ când pe cea­l’altă parte se des­carcă marfa adusă. In basipul dorurilor avem urmă­toarele a bastimente cari descarcă măr­furi aduse ca imposit : «Albernot», «Edith» descarcă diverse; «Charilaos Tricupis», descarcă cărbuni, pe când vaporul «Maria» încarcă cereale. Șle­purile care încarcă cereale circulând prin Dunărea de jos : «Fritz», «Sil­via», «Andreios», «Eufrates», «Nelly», «Dionisios» «Aglaia». Următoarele Memoriile Im Bismarck — Urmare — I— Am întrebat pe ministru, odată când eram singuri, dacă ar trebui într’adevăr să povestesc în presă pur­tarea prinților. — Și de ce nu?—a strigat cancela­rul.— Ai putea să dai chiar numele de Cobourg... în propriile ziare ! Am trimes în consecință un arti­col al lui Metzler, la Berlin, spre a ’1 publica în «Gazeta de Colonia». Vineri 7 Octombrie.— Noul primar din Versailles, d. Kameau a obținut o audiență de la cancelar. Ministrul ne-a spus că ’1 angajase ca să con­tracteze un împrumut. — Asta e în ordinea lucrurilor po­sibile — a răspuns d. Rameau, dar trebue să îmi acordați autorizarea de a mă duce la Tours, pentru ca să obțin consimțimentul guvernului. «N’am putut să-i dau această au­torizare, — a adăugat cancelarul —, și mă îndouiesc de altmintrerea că la Tours vor fi consimțit la un împrumut. Ei trebue să se gândească că e da­toria celor din Versailles de a muri de foame pentru ca să murim de foame împreună cu ei. Ei uită că suntem cei mai tari. Acești oameni n’au­ absolut nici o idee de ceea­ ce e războiul. Marți 11 Octombrie,— Ni s’a dat ca aproape sigură știrea la prânz, că mai mulți prinți germani se vor în­truni în congres la Versailles. Se speră ca să vie și regele Bavariei. Delbrück ar voi ca, în acest caz, să se puie la dispoziția lui unul din a­­panamentele istorice ale palatului, de exemplu camera de culcare a lui Ludovic al XIV-lea. Fiind dat ca­racterul său, ar fi încântat de un a­­semenea aranjament. Vineri 14 Octombrie.­ Generalul Boyer, brațul drept al mareșalului Bazaine, a sosit din Metz spre a în­cepe negociațiuni cu noi. Cancelarul nu pare dispus totuși de a discuta în mod serios cu el azi. El a venit în biuroul nostru și­ a întrebat : — In câte ale lunci avem astă­zi? — 14 Octombrie. Excelența ! — Ah ! ah ! e aniversarea din Ho­­chkirch și luna, zile de dezastru pen­tru Prusia. Noi nu trebue să mun­cim azi. La prânz d. de Bismarck, după ce s’a gândit un moment, ne-a spus, surizînd : — Nu știi, am o idee excelentă pentru încheierea păcei. Aceasta e de a num­i un tribunal internațional și de a face un proces tuturor ace­lora cari au fost instigatorii acestui războiu : ziariști, deputați, senatori și miniștri. Abeken a observat că Thiers ar fi atunci, în mod indirect, cuprins în urmăriri, din cauza «Istoriei Consu­latului și a Imperiului.» — Nu numai Thiers !... dar și îm­păratul!—a replicat cancelarul. El nu e așa de inocent după cum vrea să pară!... Ideea mea ar fi ca fie­care din marile Puteri : America, Anglia, Rusia, etc. că fie reprezin­­tate printr’un număr egal de jude­cători și noi să ținem locul de mi­nister public... Numai, e o nenoro­cire, că Anglia și Rusia n’ar primi nici odată ăsta, așa că tribunalul nu s’ar compune de­cât din două na­țiuni câră au suferit mai mult din războiu : Franța și Germania. Cancelarul mi-a mai spus : „ Am citit tocmai un articol din «Indépendance Belge» pe care tre­bue să -f fi scris Gramont. Ei ne a­­tacă fiind­că n’am pus pe Napoleon în libertate la Sedan, și nu e mul­țumit că noi înaintăm spre Paris în loc de a ne mulțumi să ocupăm Al­sacia și Lorena ca gagiii. Am cre­zut la început că acest articol tre­­buie să ne vie de la Benst sau do * Suveranii Germaniei la Ierusalim — Prin fir telegrafie — Ierusalim, 21 Octombrie. Făcând o vizită coloniei Templie­rilor, împăratul a exprimat speranța că relațiunile amicale cu Turcia, și mai cu deosebire amiciția dintre el și Sultanul, vor înlesni sarcina ger­manilor. Dacă vre­unul din d-voastră, a zis împăratul, de ori­ ce confesiune ați fi, are trebuință de protecția mea, poate să se adreseze mie, pentru că, din fericire, imperiul german este în stare să acorde o protecție efi­cace naționalilor săi din străinătate. Majestățile Lor au vizitat Luni mor­­mîntul lui David, apoi Coenal­ulmu și patriarh­atul armenesc. Seara, Majestățile Lor au oferit un prânz în onoarea autorităților turcești. Ieri, Majestățile Lor au visitat muntele Măslinilor, Gethsemane, Be­­rbania și casa evanghelică siriană a orfanilor. Căldura este mai puțin tare. Ma­jestățile lor au părăsit proiectul de a vizita Nazarreth, și vor rămâne la Ierusalim până la 4 Noembrie. Majestățile lor sunt foarte sănă­toase. Primind o deputăție israelită, îm­păratul a declarat că toate silințele ce tind­ să ridice agricultura în Pa­lestina, în profitul Turciei, pot conta pe bine-voitorul sau interes. Colonia. 21 Octombrie Se anunță din Ierusalim «Gazetei de Colonia» că vizita la­ mormîntul lui David, de către Majestățile Lor, unde până acum n’a putut pătrunde nici un mahomelan, s’a făcut cu per­misiunea expresă a Sultanului, ceea­­ce imanul a relevat în discursul său de omagiu. Atitudinea împăciuitoare a Sulta­nului a fost pretutindeni foarte mult remarcată. Ierusalim, 22 Octombrie. Din cauza căldurilor mari Majes­­tățile Lor au renunțat­­la călătoria lor la Nazareth, Tabor și Tiberias. Majestățile Lor vor părăsi deci Ie­rusalimul la 4 Noembrie de dimi­neață, la unul din bunii amici ai Austriei, dar acum sunt convins că el a tre­buit să fie scris de un francez. (Va urma), goriu, tenor, autorul piesei «Don Vagmistru» ; d. G. Petrescu, bariton ești anul ăsta din Conservatorul din București; d. N. Demetrescu-Radu și alții cari fac onoare operii. Repertorul, compus din Drame, Comedii, Opere și Vodevile, e în­cărcat cu piese cari nu s’au mai ju­cat pe scena teatrului de aci. Ba ceva mai mult, ca să nu sa lase mai pre­jos de București au or­ganizat și dînșii reprezentații Popu­lare în fie­care Duminică la ora 2 p. m. Prețurile sunt cât se poate de efline. Ast­fel Stalul III costă 1 leu. Galeria 50 bani, pentru Studenți Stalul I 2 lei, Statul II - lea. Deschiderea este aproape sigură la 1 Noembrie, când se va deschide prin o reprezentație generală, după care va urma deschiderea Stagiunii, închiderea expoziției Expoziția s’a închis definitiv Marți. După această zi a fost o adevărată luptă pentru obiecte. In aceiași zi a fost un banchet în onoarea D-lui Co­lonel M. Fălcokau, președintele Ju­riului Examinator. Azi s’a început go­lirea tuturor chioșcurilor și dărîm­a­­rea lor. Candidații pentru comună Lista conservatorilor la colegiul I, pentru alegerile de la 1 și 3 Noem­brie s’a confirmat definitiv. In ca­pul listei figurează D. Ulyse Boldescu după care urm­ează St. Pieșea, I. Ma­­rocneau și alții. Lista liberalilor încă nu e confir­mată. Resultatul peste 2 zile. Expoziția din I’anis D. P. P­oni și secretarul ministe­rului de domenii, au părăsit azi Craiova, ducându-se la București. Dânșii au vizitat alaltă­ ori expozi­ția, alegând mai multe lucruri pen­tru expoziția de la Paris din 1900. D-nii Pleșea și Peșacov au fost a­­leși că membrii pentru expoziția de la Paris din 1900. Scumpirea pâinei Pâinea s’a scumpit cu 5 bani la kilogram. Primăria ar trebui să ia măsuri, căci toți știu că grâul s’a făcut în abondență. Jiu. Din Craiova (Corespondență particulară a UNIVERSULUI) Craiova, 21 Octombrie. De la teatru Teatrul și-a dat zilele acestea pro­gramul. * Pe lângă societarii cu merit , pe cari i-a avut, s’a mai angajat și ga­­giști renumiți, în toată România; ast­fel putem cita : D-na Irena de Vlădaia, prima­donă ; d-na Irena Brada prima­ donă legeră, etc. Din domni iarăși putem număra câți­va artiști cunoscuți: d. C. Gri­ Conflictul anglo-francez — Prin telegraf — Londra, 21 Octombrie Se anunță din Wei-hai-Wei «A­­genției Reuter» că șe aple corăbii de resbel care se află în acest port, sunt ținute gata de luptă. Cuirasa lul de escadră «Victorius» și încrucișătorul cuirasat «Undauni­ted» fac încărcarea lor complectă de cărbuni la Tschifon. Se asigură că o escadră tare ru­sească se află în apele din Port- Arthur. o cugetare pe zi Nesiguranța e cea mai rea dintra suferințe, pentru că ea și le închipui pe toate. Ceremonia de la Bourget.—(Vezi explicația)

Next