Universul, iulie 1900 (Anul 18, nr. 178-208)
1900-07-01 / nr. 178
în casa unui fermier, care se afla cu familia la munca câmpului. Temerarele femei sparseră toate sormele de unde furară o sumă de vre-o 400 dolari și apoi s'afi făcut nevăzute. Incuragiate prin reușita întreprinderii lor, spre seară au eșit la drumul mare și au atacat cu revolverul în mână pe douî fii a fermierului, cari se întorceau de la munca câmpului. Tinerii înspăimîntațî predară ceasoarnicele, inelele și banii, pe care îî aveau asupra lor, îndrăznețelor bandite. Când aceste voiră să-și încarce buzunarele cu prețioasele obiecte, cei douî tineri se aruncară asupra lor și le dezarmară legându-le cu frânghii. După aceea le duseră, nu tocmai cu delicateță, ia cea mai apropiată secție polițienească, unde fură arestate. Ele vor fi date în judecată pentru tâlhărie. Cazuri de aceste se întâmplă foarte des în America, unde femeile au cu totul altă educațiune decât cele europene. Dar n’ai ce-i face, așa e mediul social în acele părți ale vestului îndepărtat. Olimpia. „Dracii în tramway“ «Veselia» care va apare mâine. Sâmbătă 1 Iulie, va coprinde pe lângă o materie variată și foarte hazlie, o frumoasă ilustrație în șase culori, reprezentând o scenă nostimă de actualitate întâmplată zilele trecute în Capitală și adică «Dracu în tramway». «Veselia» se vinde cu 10 bani în toată țara. ÎNTOARCEREA unei românce din America (După 50 de ani) Ni se scrie următoarele asupra sosire în țară a unei românce care a lipsit de la noi 50 ani, în care timp a stat în America . In ziua de Joud, 15 Iunie, la primăria comunei Bursucenî, pl.Prut-Horincea, jud. Govurluiu, sosește o trăsură cu 4 cai, care venea din Bârlad, pe la orele 7 a. m., cu douî bărbați și o femee. Unul din acești douî era din orașul Bârlad, iar ceilalți erau americani. Bârlădeanul servea ca tarmacin pereche americane; el se numește Franț Deschergu, și cunoaște foarte bine limba engleză și arabă ; era plătit de americani spre a-l conduce din orașul Bârlad în comuna Bursucani, căci nici unul din ei nu cunoștea limba română. Femeia era româncă din naștere și venea acum să-și vadă părinții, frații și surorile pe care l nu -î mai văzuse de 50 ani, căci în etate de 7 ani când părăsise casa părintească, locul nașterei și patria sa. La sosire erau de față primarul, notarul și învățătorul când se prezentă d. Frantz Desberg, care se recomandă și recomandă și pe cei douî americani, spuse scopul venirei lor, anume că americanul vrea să-și vadă socrul, soacra, cumnații și cumnatele, spune că ei nu știu nici unul românește și că l-au angajat pe dînsul să le servească de tălmăcim Americanul se numește William Knight, iar soția lui Maria. ■ Ne-am mirat că ea nu știa deloc românește și am întrebat pe talmaciu care se mira și el de acest lucru. Am întrebat-o și pe dînsa și ne-a răspuns, că de când a plecat din România, de la etatea de 7 ani, nu a mai avut ocaziunea să vorbească cu cineva limba sa maternă. Spune prin farmaciu că pe tatăl ei îl chiamă Ioan Diaconul, pe mama sa Ana, avea frați pe Constantin, Vasile și Ștefănache, surori pe Aftenia și Ioana și că tatăl ei era rotar de meserie. Atunci primarul a luat condica cu lista populației comunei, a citit, și spre mirarea tuturor, nu exista nici unul cu numele și pronumele de Diaconul. Prin vătășeia comunei s’au adunat toțî bătrânii și bătrânele din sat și nimeni nu-șî putea da socoteala de acea familie. Atunci americana perdu răbdarea, se sculă de pe scaun și plecă singură prin sat, spre a cunoaște căminul părintesc , se oprește drept unde fusese casa tatălui său, unde acum e o prăvălie a altor oameni din sat, și spune prin talmaciu, cânci era casa tatălui său. Bătrânii, cari erau de față, și-a fi adus aminte de acel ban Diaconul și din cercetările făcute, astăzi a rămas în viață numai Ștefănache al Anei, care ’și zice așa pentru că, după moartea tatălui său, a luat prenumele după numele mamei sale care ’l crescuse. S’a trimis numai decât după Ștefănache ca să-l aducă de la prășit, unde muncea cu ziua căci este foarte sărac, având și patru copii. In tine, vine Ștefănache ,cu nevasta și cu copiii. Când î-a văzut, Ștefănache cu ai lui se uitau la aceste persoane v. r.î •. sălbatici precum și • cu oii lui, dar americana, •c> I.. lalmaciü dacă cânt , 'c >■ • “mache, a răspuns fiind că-1 lăsase 'ecarea eî, dar v*la e!unia tatălui ■ vr.a ;!os'sir#e ei. ’La ' .‘‘ . nai și Ci. ’ lepul să ■ mi lacrămia:".. ui, pe be* tantin, se dusese în orașul Galați la stăpân spre a-șî agonisi hrana, ca sacagiu, plecă și ea cu o fată de 15 ani a unei văduve, anume Zugrăvița, și amândouă au mers la Galați unde au tras la un han din târgul vechiu. Zugrăvița a intrat a doua zi de dimineață la un stăpân și a rămas dînsa singură, fără să cunoască pe nimeni și fără o bucățică de pâine. A început să plângă și să roage pe hangiu s-o ducă la fratele ei. Hangiul o încredința unei familii franceze, care o luă, cu speranța că o să facă din ea o bună menajeră pentru casă, însă după o săptămână acea familie se duse la Constantinopole și de acolo la New York. Văzând că fata e deșteaptă, o dădură la școală împreună cu copiii familiei și în cele din urmă o măritară după un american, care dispunea de o avere frumoasă. A trăit 10 ani cu el și a rămas văduvă , atunci dînsa își prefăcu averea în bani și se decise să vie în patrie , însă la Berlin face cunoștință la oțel cu o d-nă pe care o recunoscu, căci era Zugrăvița cu care plecase la Galați. Atunci americana o rugă să-î spună de unde este ea și cine sunt părinții ei; d-na îî face o listă și î-o dă s’o păstreze, căci o să-o trebuiască odată. Tot la oțelul din Berlin făcu cunoștință cu americanul, bărbatul ei actual, cu care a venit acum în România. Acum ei s’au întors iar la New York, unde americanul are o fabrică de scaune, având o avere de 250 mii dolari. Această vizită a fost în norocul lui Ștefănache și al copiilor lui, cari au primit de la sora sa americană 2000 lei și astăzi el și-a luat o pereche de boi și un car și are să-și ia și 2 fălci de pământ. Coresp. O CUGETARE PE ZI Nici odată nu ești obosit de viață, ci numai de tine singur. CRONICA MEDICALA Gimnastica Sănătatea nu atîrnă numai de la hrana ce o introducem și nici de la aerul curat ce ’1 respirăm, ci trebue pentru păstrarea sănătăței, să utilizăm prin activitatea corpului nostru forțele câștigate. Activitatea corporală, în special gimnastica, are de scop de a da corpului o ținută bună și de a desvolta în limitele posibilității destoinicia și forța musculară. Nu vom putea face prin ajutorul gimnasticei, ca un om slab să devie un atlet . Grecii îl cred pe Hercule născut deja cu forța și energia sa colosală, gâtuind balaurii din copilăria mică ; eroul Achil n’a făcut, zic Grecii, ca băiat nici o treabă, ci a fost crescut între fete. Vom ajunge însă în orice caz la bune rezultate, de nu vom începe cu gimnastica prea de timpuriu, ci la vârsta abia de 11 ani, când vom căuta să procurăm corpului deocamdată numai o ținută bună, un mers frumos, apoi vom încerca prin diferite exerciții de a obține destoinicie în mișcări. Acest din urmă lucru se obține prin exerciții de diferite grupuri de mușchi și fără nevoie de unelte oareșocare, abia de la vîrsta de 14 ani vom putea trece atât la hărțî cât și la fete încet și foarte precaut la gimnastica propriu-zisă. Prin gimnastică, urmărim mai ales scopul, pe lângă desvoltarea musculară, de a lărgi pieptul și a întări respirațiunea. Prin gimnastică propriu zisă, adică prin acele activități corporale la cari ne servim și de unelte oareși care, pe cari le vom cita mai jos, punem numai în lucrare unele grupuri anumite de mușchi, până ce ajungem un scop oareșicare, sau până ce obosim Este bine a se începe aceste exerciții gimnastice în seria următoare: Mai întăi cu recul, apoi cu scara și în tine cu bara. Pe rec, să facem mai mult acele exerciții, ce cer destoinicie, decât acele ce cer desvoltarea de forțe. La scară, să facem acele exerciții unde mâinele și picioarele sunt puse simultaneu în activitate, apoi acele, unde lucrează numai mâinele. Suirea pe drug și pe frînghie este un exercitiu ale cărui rezultate pot să folosească câte o dală, care din punct de vedere igienic însă nu’î de recomandat, deoarece s’au întâmplat multe accidente neplăcute. 1 ° fine să ajungem la exercițiile la bară. Tot aici este locul să vorbim și de jocuri gimnastice. Aici nu este vorba că, acele jocuri, numite gimnastic^ fiind că se exercită pe locuri unde se face gimnastica, ci pentru «4 ele servesc pentru a desvolta forța și destoinicia corporală. Jocurile gimnastice interesează pe copii mai mult decât exercițiile gimnastice; din această cauză însă ele trebue a fi priveghiate mai de aproape. Călăria, dansul, înotarea sunt de asemenea exerciții gimnastice folositoare. Mai ales înotarea are o mare însemnătate pentru sănătate. Omul stă în apă, fără a se cufunda, grație faptului că sco "eră cât poate media greutăței cifice. Pentru acest scop, să inspirăm adînc, npul înotului. trebue să je vii cât se poate mai mult .< rlămânii noștri. Trebue ! Cu cuvinte, ca tot timpul să iarăm adânc și să dăm ai maî o parte din aerul nelăsând deci în cornii» ăsare mușchii inspirați! deci în înotare un e care nu-1 avem în tercițiu gimnastic, de la lărgirea pieptului, alte să înceapă de timvîrsta de 8 anî însă , o privighere. Unii părințî îșî iau și copii în excursiune, lăsându-i însă câte odată să meargă prea mult pe jos. O prga spare forțare poate să aducă după sine toate simptomele unei boale febrile, anume : ferbințeala, somn agitat, udul sedimentar. Chiar tineri între 15—18 ani nu supoartă bine marșuri forțate ; adesea ei devin palizi, alții chiar leșină. Iași Dr. IV. Polinger Situația îi Chiina — Prin poștă — Maiorul baron Reitzenstein, din armata germană, care a fost condamnat la închisoare pentru că a luat parte la războiul anglobez, a fost grațiat de împăratul Wilhelm și numit atașat în statul major al noului corp de expediție german, care va pleca în China.* * * O telegramă din Roma anunță că contele de Turin, nepotul regelui Italiei, a cerut ministerului de războiu să fie trimis în China.* *¹ «L’Eclair» afirmă că guvernul francez ar vrea să trimeată în China pe colonelul Marchand. * † † Din Sangai se anunță că consulii au ținut buni consiliul și au anunțat oficial că legațiunile din Peking erau în siguranță la 4 iulie st. n. și că chinezii, care au avut 20 mii de morți, își încetaseră atacurile lor. Nu erau temeri decât pentru lipsa de hrană.ft . . Corespondentul lui «Standard» la Sangai anunță că Santrung, profesorul împăratului, a fost măcelărit de boxeri la Peking, precum și tot anturagiul său care se compunea din 300 persoane. * ¥¹ Din Taku se telegrafiază că chinezii,cari asediază orașul Tien- Tsin, au asvîrlit în oraș peste 500 de granate. Ei trag bine și au distrus calea ferată de la Nord de Tien-Tsin. * *¹¹ Regele Umberto vroia să se ducă la Neapole, dar din cauza micimei expediției militare pentru China a renunțat la aceasta. Astfel, va saluta pe soldații cari pleacă în China numai ministrul de războiü Ponza di San Martino.« ¥ . Ziarul «Lokalanzeiger» spune că în toamna trecută Germania a stipulat cu Rusia o convenție relativă la politica din Extremul Orient. Această convențiune fu până acum respectată de ambele state cu cea mai mare realitate , conform acestei convențiuni nici una din cele două puteri nu va face nici un demers fără știrea celeilalte.» ¥ ¥ La gara din Verona s’a făcut o frumoasă manifestație celor 44 de bersalieri din regimentul ce se află acolo în garnizoană și cari plecau la Milan spre a se uni cu contigentul companiei 11, care va pleca în China. * ¥ ¥ «Times» are din Shangai știrea că în ziua de 5 iulie st. n. dobânda împrumutului din Peking, a cărui scadență era în acea zi, a fost plătită. • ¥ ¥ Un mesager sosit la Shangai din Peking spune că pe când în cartierul legațiunilor se dedeau lupte și sângele curgea șirone pe stradă, în restul orașului lucrurile mergeai ca de obiceiü. Prăvăliile și teatrele erau deschise, iar populația părea indiferentă la drama ce se desfășura la cățiva pași de ea. * ¥ ¥ «Daily Express» are din Shangai știrea că directorul general al căilor ferate de la Nord-Lheng, care la timp a comunicat consulilor telegrama prin care anunță că legațiunile străine din Peking rezistau încă la 3 Iulie st. n., declară acum că s-a înșelat în indicarea datei. La 3 Iulie era ziua în care mesagerul ce aduce telegrama sosi la Tsi-Natu-Fu. Insă spre a străbate drumul de la Peking la Tsi-nau-fu mesagerului i-au trebuit cinci zile. * ¥ ¥ Boxerii s’au arătat că sunt o adevărată ceată de briganzi. Ei incendiază și jefuesc și cartierele chinezești.*eelată textul telegramei, prin care guvernatorul din Sciantung-Yu schien a răspuns la somațiunile împăratului Germaniei: «Tsinan, 7 Iulie (st. n).—Până acum am lucrat mult pentru europenii închiși în Peking și căutau în mai multe ocaziuni de a trimite pe cineva care să mă poată informa și să le pot da ajutoare. Dar fu zadarnic. Toate șoselele spre Peking sunt pline de rebeli, de aceea e puțină speranță. Voii rămâne credincios cuvîntului dat M V și voi fi face tot posibilul spre a’l ajuta». ¥ ¥ Lumea oficială diplomatică din a,,s a primit această curioasă cretință de la ambasada chineză: «St%una pariziană fiind terminată, üoa Kina Yu, soția ministrului Chinei în Franța, nu va mai primi vizite în întăia și a treia Marția», lună». с ¥ Vice-regii din Nana,,TM și Nu_ Giang au telegrafi al consulului britanic, cerând ca Pal,fie se oblige ca, orîce s’arcnim_pla, să considere persoana i«,_ perălese» ca sacră și inviolabilă. Ei cer între altele corpului consular să-î asigure că ostilitățile vor rămâne circumscrise în regiunea Nordică, unde au isbucnit desordinile. * ¥ . Prințul Tuan a ordonat, după o telegramă a «Gazetei Slavianski», din Petersburg ca să fie expediat comandantului forțelor germane, la Kiao-Ciao, capul baronului Betteler. ft ¥ . Prințul Tuan are un teribil privilegiu. In urma unei proclamații a împărătesei dată în Septembrie 1899, i s-a conferit acestuia ordinul «Spada Chang- Fang», care-i da dreptul să tae capul oricui, fără proces și fără consimțimentul guvernului. Această decorație nu mai fusese acordată nimănuia timp de 300 ani. * ¥ ¥ A se citi unime știri cu privire la Situația in China, la Telegramele de pe pagina ISI. CRONICA Cine alege, culege Tînărul Ștefan era înamorat până după urechi de văduva Smărăndița, căreia ’i remăsese o avere bunicică de la reposatul eî soț. Intr’o zi îî ceru mâna. — Sunt decisă a’țî primi propunerea, răspunse d-na Smărăndița, dar te rog ceva... — Ordonă. — Am fost atât de amabil de m’am felicitat de ziua nașterei mele. — Poate te-am supărat... — Nu, d-le Stefan, din contra am fost foarte măgulită. In acea scrisoare se afla fotografia d-tale. — Scuză-me, d-nă, sper că nu le-am ofensat cu aceasta. E la modă acum să-țî pui fotografia pe cărți poștale și pe scrisori. — Scuză-mă d-le Stefan, dar nepoata mea face colecții de cărți poștale ilustrate, mai cu seamă când au sună pe cap. Stefan involuntar îșî puse mâna pe capul său pleșuv și se roși. — Voi ști ce să fac, zise el și plecă. Șease luni de zile Stefan întrebuința fel de fel de pomade, cu car ’și unse chelia, până când crescu puțin per. Când se prezintă în fața alesei inimei sale, aceasta se sperie. — Nu’țî ajunge aceasta, d-nă? întrebă el arătându-șî capul. — Da, da. Privește însă în oglindă, nasul d-tale... — In adevăr murmură el, când m’am uns pe cap, a curs și pe nas și... trebue că a conținut acide tari. — Vezi d-le Ștefan, iar s’a ivit o piedică. După ce va dispare această roșață, sunt a d-tase. Nasul lui Ștefan, care strălucea în roș, poate devenise și mai roș, fiind-că trăgea la măsea ca să prindă curagiu în lupta sa titanică pentru cucerirea inimei nostimei văduve. Medicul, pe care la consultat, îl sfătui să se abțină de la băuturi spirtoase și să facă o cură la băi. Stefan trăi conform prescripțiilor medicale și când se întoarse de la țara, din roșața nasului mai rămase foarte puțin. Firește că alergă îndată la frumoasa Smărăndița. — Ge talie sveltă au esclamă ea. — Firește, am scăzut cu 15 kilograme. — Nu-mi place așa ceva. «Nasul d-tale a devenit ce e drept normal, dar mai înainte arătai mai imposant. Când ’ți veî redobândi corpolența de mai înainte, vom vorbi despre logodnă. Iarăși fu consultat medicul care-i recomandă o cură la aer curat. Stefan ascultă și după câtva timp se reîntoarse gras și voinic. Conița Smărăndița află că Stefan s’a întors și se mira că nu vine să-l facă visită. Ea atribuia aceasta temerei că va fi din noi refuzat, de aceea îî comunică într’o scrisoare, că este acum foarte mulțumită de înfățișarea sa. Spre marea ei surprindere, primi următorul răspuns : Doamnă ! «Am reușit să mă conformez dorințelor d-sale. Gura mea din urmă a fost atât de avantagioasă, încât m’a făcut sănătos și la minte. Acestei împrejurări am a mulțumi că m’am logodit cu o încântătoare d-șoară, pe care am cunoscut-o la acea stație climaterică. Cu stimă Ștefan» De atunci conița Smărăndița nu mai este deloc pretențioasă, de teamă să nu îmbătrânească în văduvie. Cornelul LX PROVERB PE ZI E greu să te împotrivești curentului apei. (Italian) $uiri din strei mitute — Prin poștă — Judecătorul Andrews, de la Curtea supremă din New-York, a pronunțat zilele trecute 35 sentințe de divorț în 5 ceasuri jum., ceea ce revine la 10 minute și ceva de divorț. Pe la sfîrșitul lunei Septembrie se va celebra la Münich căsătoria prințului Albert, moștenitorul tronului belgian. * ¥ ¥ Miercuri s’au luat la luptă două cete de lăutari țigani, la Czargo, pe Tisa, în Ungaria. Motivul urei a fost concurența. Urmările luptei a fost 5 morți și 8 răniți. *¹¹ In Paris primăria a pus să se lipească pe toate zidurile niște mici afișe albe cu inscripția : «In interesul sănătăței publice și tentru a împiedica propagarea 0- ".eî, publicul e rugat să nu sculp, pe jeg». ¥ ¥ O telegania dig Przemysl (Austria) an<pta . Poliția de aici a făcut perchiziie domiciliară pe la mai mulți somniști. Numeroși soldați de infanterii, din garnizoana Przemysl, s-au dovedit ca propagatori ai socialismului în armată. Două șefi socialiști au fost arestați. Cercetările continuă, fi ¥l «Politische Correspondenz» primește din Belgrad următoarea telegramă : Zilele trecute o bandă de albanezi a atacat satul Zelovce, locuit de sârbi, omorînd pe primarul de acolo. Toți locuitorii satului au fugit în orășelul Goslivar. Aceeași soartă a avu și satul Svetkovo, al cărui primar a fost făcut prizonier de către albanezi și dus la Dibra, în Albania. Cei mai bogați locuitori au fost cu totul prădați. ft ¥ . Comuna Tótfalu, din Ungaria, care se află situată pe o insulă a Dunărei, a căzut în mare parte prada unui incendiu îngrozitor. Din 480 de case au fost prefăcute în cenușe mai mult de 250. Au ars și bisericile catolică și protestantă. In ruine s’au găsit cadavrele carbonizate a patru copilași. Pagubele se urcă la 500 de mii de franci.ft ¥ . O mare nenorocire s’a întâmplat. Miercuri în comuna Hürtó din Ungaria. Pe când frații Balint și Ágnes Csornai, în vîrstă de 20 și 18 anî, se reîntorcea fi de la câmp într’o căruță încărcată cu fîn, caii s’un speriat de niște urși și câteva maimuțe ale unui ursar, și au pornit-’o în goană. Tînărul Balint a căzut din căruță și a murit imediat, iar ceva mai departe căruța s’a răsturnat și pieptul fetei.Agnes a fost străpuns de coasa ce o avea în mână, lăsând’o moartă pe foc. Nenorocita lor mamă, văduvă, auzind de această îndouită nenorocire, a fost lovită de apoplexie și a murit imediat. La Gyöngyös (Ungaria) în timpul unei reprezentației un uragan, a luat acoperișul circului, iluminația s’a stins îndată și o panică de nedescris cuprinse pe spectatori. Toți se repeziră spre uși. In acea învălmășală femei și copii fură călcați în picioare de bărbații, cari cu un brutal egoism nu cautau decât să se scape pe ei înșiși. După ce circul a fost evacuat, s’au găsit opt fete moarte. Multe femei au fost grav rănite.* ¥ ¥ Intr’o desperată și eroică sforțare de a pune capăt unui duel cu revolverul între două tineri ce erau geloși și rivali pentru mâna ei, miss Jenny Russel a fost ucisă, lovită din greșeală de un glonț. Acest fapt s-a petrecut la Bedfoord (Anglia). * ¥ ¥ Un tînăr de 25 ani, Adrian Ghatenat, din Gours-Rossignols (Franța), certându-se cu tatăl și cu mama sa, lovi pe cel din lem cu un cuțit și pe a doua cu o secure. După ce i-a făcut să cadă jos la pământ, mizerabilul continuă să-l lovească cu o mare sălbăticie. Mama muri, iar bătrânul e așa de grav rănit încât nu se crede că va putea scăpa cu viață. Paricidul a fost arestat. * с¹ S’a iscălit contractul pentru explorarea minelor din colonia Eritrea, între guvernul italian și societatea minelor eritreane. *¹¹ Sultanul a conferit prințului de Neapole ordinul Imtiaz, în briliante și o altă decorație (Nisclar-i-Scefabat) prințesei de Neapole, it ¥ . La serbarea dată la Eliseu s-a observat mult lipsa ambasadei chineze pe când cea anumită se afla de față. Apoi se mai notează că, deși fusese invitat întregul consiliu comunal, au venit numai două membri.* ¥ ¥ Se asigură că fostul maior Esterhazy se află la Ragaz în Elveția. Se crede că el va avea o întrevedere cu Freycinet care se află tot acolo. ♦ ¥ — Universul in provincie (De la coresp. noștri particulari) — Pe ziua de 28 Iunie — Buzeu Crimă.—In ziua de 20 Iunie o crimă îngrozitoare s’a comis pe muntele Măceșu, vîrful Lespezile, în apropierea comunei Lopătari, localitate situată lângă frontiera despre Transilvania. Ciobanii Gheorghe Stanciu Sârbu și Ion Panait Gavrilă, cari se aflai pe acel munte cu oile la pășune, simțind că un alt tovarăș al lor, Ion Toma Mihai, are ceva bani asupra sa, au tăbărît pe el, omorîndu-l, apoi, spre a ascunde crima, au ars cadavrul. Crima a fost descoperită peste câteva zile de primarul comunei Lopătari, care a înștiințat parchetul. S’au luat măsuri pentru prinderea ucigașilor, cari au dispărut. Sinuciderea E înspăimântător de mare numărul victimelor ce le face pelagra printre populația de la țară. Aproape în fiecare zi câte o victimă a acestei boale înebunește sau se sinucide. Astfel ni se comunică din comuna Padina, că în ziua de 24 Iunie, femeia Anica G. C. Militari, ce era bolnavă de pelagră, s’a găsit strangulată în casa sa, Marv. Craiova Sinuciderea de la Bucovăț.—Sergentul major Stoenescu Dumitru— aflat în garda penitenciarului Bucovăț—a băut o soluție de chibrituri, cu intenția de a se sinucide. Sinucigașul a fost observat la timp. El a fost trimis grabnic în îngrijirile unui medic, și se speră că va scăpa cu viață. Crima din Ghercești. Câțiva locuitori din comuna Ghercești, luându-se elî la bătae, au iubit pe o femee anume Radu Gostache Franțuza, care se afla în apropiere de ea, în pântece și cum ea era însărcinată, avortul a urmat peste o oră. Autoritățile au fost chemate urgent să ancheteze acest fapt nenorocit, mai ales că însăși biata femeie se află pe moarte. Scinteie Constanța Bandă de tâlhari. In noaptea de 25—26 iunie c., 12 indivizi, îmbrăcați în haine de hamali, lângă satul Asiduluc, comuna Techirghiol, acest județ, voind să atace și să jefuiască pe locuitorii Cristea Marcu și Marin Bivolaru, din satul Ghiuvenlia, comuna Gara-Omor, plasa Mangalia, acești drumeți au reușit să scape din ghiara tâlharilor prin fuga cailor de la căruță.— G. Mârza, primarul comunei Cara-Omer a arestat pe 5 indivizi bănuiți; cercetările urmează și în curînd sperăm că banda va fi descoperită. Sanitare. — In comuna Parachioi, din plasa Silistra-Nouă, s’au declarat 2 cazuri de anghină difterică. Cartaleaua. Iași Inundațiile in oraș.—O ploaie torențială, nemaivăzută, asemănătoare unui potop, a căzut astă-noapte asupra orașului nostru. Timp de 6 ceasuri, adică atât cât a ținut ploaia, Iașul era în plină dezolare, mulți cetățeni în primejdie, salea peste tot locul ; odată cu ploaia, tunetul și fulgerul s’au pus la întrecere, cel dintâi zguduind pământul, iar al doilea, ținând într’o lumină de foc văzduhul. In strada Păcurari. Torentele de apă venite cu furie din strada Carol, s’au izbit de zidurile caselor d-lui Forst, așa, că în puține ceasuri, întreaga clădire s’a surpat, îngropând în apă și sub ruine o mulțime de mobile, și mașinăriile bucătăriei de acolo. Tot în această stradă, casele cu două etaje ale doamnei Elena Popovici au căzut în ruine, și o parte e amenințată cu surpare. Mai toate pivnițele sunt pline cu apă, iar altele, proprietatea unui cârciumar, s’au năruit pleznind butoaiele cu vin. In str. Șoseaua Morei de foc. — In această stradă inundațiile sunt și mai mari : vre-o 45 de case sunt inundate,și foarte multe surpate. Locuitorii, cuprinși de panică, s’au urcat pe acopereminte și prin poduri, salvându-se astfel. In strada Zugravilor. — Ravagiile făcute de apă printre casele acestei străzi sunt îngrozitoare. Mai bine de 30 de case sunt până ’n strașină acoperite de apă, iar multe din cele mai slabe s’au dărâmat. Copiii, pe când dormeau, au fost ridicați pe sus de agenții de salvare și transportați în locuri mai sigure. In mahalale. — Mahalalele Iașului, și în special acelea din valea orașului, au fost bântuite de un adevărat dezastru. Zeci de case stau sub apă, altele în primejdie de a se prăbuși, periclitând astfel viața locatarilor. Poliția a făcut tot ce a putut pentru ca salvarea sa se facă pe toată linia, asigurând și avutul victimelor. Revărsarea Calcaiiei și a iazului Cârlig. Murdara și uscata Calcavia, puține minute după căderea ploaiei, a început să se umfle, și înfuriindu-se din ce în ce mai mult, s’a revărsat, stricând bolta canalului, surpând zidăriile, cuprinzând casele, îngrozind vecinătățile. Asemenea, s’au revărsat apele iazului «Cârlig», cari, unite cu apele Calcaniei, au înghițit tot ce au găsit în cale. Opt vagoane cu ciment distruse. Printre alte multe pagube, mai sunt și opt vagoane cu ciment, cari au fost acoperite de ape, în depozitul lor, de pe bulevardul Calcaniei. Lemnăriile, uneltele de lucru, prundișul și carele cu nisip au fost distruse.* ¥ ¥ Astăzi toată ziua, oamenii și agenții autorităților ai lucrat la ameliorarea dezastrului causal de îngrozitoarea ploaie. Miereanu Pitești Accident. Astăzi, la ora 11 și jum., pe când niște căruțași transportau niște șine și alte bucăți de fier dintr’un șopron în curte la d. Al. Gheorghiu, de odată se rupse o grindă pe care era așezată o șină de fier, de vre-o 100 kgr., căzând peste unul din căruțași anume Nicolae, strivindu-i foarte grav pulpa piciorului drept. Imediat sosi la fața locului d. politain d’impreună cu d. doctor Albeanu, care a dispus trimiterea nenorocitului la spital. Se crede că el va scăpa cu viață. Trival. Războiul anglo-boer — Prin poștă — Se depeșează din Lorenzo-Marquez că districtul Lidenburg nu va putea fi cucerit, cât timp boerii vor avea munițiuni și previziuni. * * «Reynold’s Journal» zice că trupele coloniale din raseaua Plummer, la apusul Transvaalului, s’au revocat până acum de 3 ori, fiind nemulțumiți de tratamentul ofițerilor englezi. Situația acestei coloane este foarte gravă.♦ ¥ Corespondentul lui «Times» spune că condițiile păcei ar fi independența deplină și absolută, libertatea desăvîrșită în privința creșterea copiilor și respingerea oricărei propuneri care ar putea înaintări In armată Pe ziua de 1 Iulie au fost avansați la gradul de sub-locotenențî, de către ministerul de războiu, în diferite arme, următorii absolvenți ai școalelor militare : La gradul de sub-locotenent Artilerie : Belizar I. în reg. 2 artilerie ; Florescu G. reg. 12 ; Negoescu loan, reg. 8; Dumitrescu Petre, reg. 8 ; Georgescu Ioan, reg. 2 Cetate ; Ionescu Anghel, reg. 1; Marinescu Emil reg. 7 ; Anastasiu Cezar, reg. 8; Căpităneanu, reg. 8 ; Giurea G., reg. 3 ; Mavrodin, reg. 3; Popescu Marin, reg. 5; Chirei, reg. 12 ; Butunoiu, reg. 4 ; Georgescu Vasile, reg. 8; Goliescu, reg. 3 ; Petrescu Dumitru reg. 12; Vasiliu N., reg. 11; Dumitrescu Ioan, reg. 6; Eliad, reg. 1; Marina: Giurea Gheorghe, Popescu Ștefan și Antonescu Nicolae. Geniu: Câmpeanu, Buholtzer, Theodorescu, Drăghici G., Lupu, Coradino, Atilio. Infanterie : Stamatin , Ștefan, Vulovic, Nicolae și Mazardin Mihail. K X SFAT I.» E. i. Salata de Fructe. — Pregătiți fructele : fragi, cireși, ananas tăiat mărunt, coacăze, struguri, pere, persice și mere.—bineînțeles suprimați a ceea ce nu vă puteți procura.—Faceți un sirop de zahăr, în care veți amesteca două lingurițe de gelatină de coacăze. — Treceți amestecătura prin sită, adăugați kirș, puneți sirop peste fructe și serviți. O luptă crâncenă între europeni și chinezi Corespondenții noștri din Paris, Londra și Viena ne-au comunicat lupta care a avut loc la 2 Iulie st. n. în jurul orașului Tian-Tsin. Iată acum descrierea complectă a acestei lupte : «Trupele internaționale au fost în ziua de 2 Iulie continuu atacate de mici detașamente chineze ce ieșeau din toate părțile. Spre a provoca pe chinezi și a-i face să-și demascheze forțele și pozițiile lor, comandanții europeni au decis de a opera o recunoaștere în comun. Un detașament de trupe înainta în direcția spre Nord până la două mile dincolo de stația ferată. Un alt detașament mai puțin numeros încercă de a înainta spre Nord-Est. Din cauza unei neînțelegeri între comandanții europeni cari trebuiai să opereze în acord și în mod simultaneu, înaintarea trupelor aliate fu întârziată. Rușii, cari în acest timp înaintaseră mai mult, fură atacați de trupele chineze și de locmlorii indigeni. Cu toate că aveau în fața lor forțe preponderente, rușii rezistară la atac până ce obținură ajutoare. Chinezii ținură timp de două ore o bombardare formidabilă cu tunuri de calibru mare puse pe zidurile orașului. Bombardarea însă a produs aliaților daune mici. In timpul bombardarei, chinezii înaintară cu forțe considerabile prin partea orientală a orașului. Europenii, înțelegând pericolul situației, făcură toate sforțările spre a respinge atacul. Chinezii înaintară până la 100 yards de marele ponton de lângă colonia engleză. Acolo ei ocupară o poziție foarte tare și bine apărată, din care deschiseră contra trupelor europene un foc de pușcă foarte viu.Pentru apărarea pontonului, ocupat de noi, încinse o luptă disperată. Rușii, cu un tun sistem Gatlin, rezistară cu bărbăție, până ce sosiră în ajutorul lor alte două companii de infanterie rusă. Chinezii fură almei conștringe să se retragă. Celelalte trupe europene înnaintaseră în acest timp pe țărmul fluviului, dar din pozițiile lor nu putură trage footuri asupra chinezilor căci aceștia se aflau în pozițiuni apărate, unde erau cu totul invizibili. Lupta dură până scara. Chinezii avură perderi însemnate, însă și acelea ale Rușilor mari. Cercurile comerciale chineze din Tientsin simpatizează cu europenii cărora le procură proviziuni.A pricinui sdrobirea poporului afrikaander. *'s;ft ¥ ¥ Boemiî s’au întărit într’o nouă poziție lângă Vinkfontein. * ¥ с Președintele Steijn și comandantul Dewet au plecat la Fourrersburg cu 3000 burghezi. Afrikanderii (olandezi) au stabilit în diferite centre ale coloniei Capului societăți olandeze de comerț cu un capital de 5 milioane de franci, spre a înlesni consumatorilor olandezi putința de a boicota pe negustorii englezi. La estul Transvaalului, boemi, comandați de Ben Wiljoen, și cari atacă comunicațiile engleze, au tăiat firele telegrafice între Volksrust (nordul Natalului) și Slanderton (pe drumul Heidelbergului).* ¥¹ Se telegrafiază din orașul Cap că lordul Roberts a comunicat societăților proprietare de mine aurifere din Transvaal, că funcționarii lor vor putea să se reîntoarcă la Johannesburg în luna Septembrie. ft ε ¥ Dumineca trecută delegații boerî au primit numai pe intimii lor, spunând că în acea zi au nevoe de timp spre a-și împlini datoriile religioase. Se afirmă că misiunea boeră vrea să se fie în rezervă față de naționaliști. ¥ ¥ A se citi ultime știri cu privire la rezi Uia la Telegramele de pag. III. Expoziția din Paris — Prin poștă — Duminecă au intrat la Expoziție 472.525 persoane. * * * Duminecă s’au inaugurat 3 congrese : al aderenților la patronagiul tinerilor de ambele sexe liberați din închisori, sub președinta ministrului de justiție Monis, al creditului popular, și acela al sindicatului agricol. * * Principalele școli profesionale din Europa, mai ales din nodul ei, au trimis la ei poziție pe ce! mai buni dintre elevi!or Ajunși la Paris, tinerii germani, suedezi, danezi și englez au căutat să seii unească și astfel au început , împreună, la conducerea prop plimbările prin Expoziție. Bla B (')• Duminecă s’* resub președința minis', comerț Millerand, co .. internațional al voiajorii .,c comerț. * Dacă se poate vorbi de succesul artistic al ilijhcii. —t 'tu se poate spune tot așa despre o economic , azi, după trei luni la deschidere, se poate prevedi un adevărat crac. întrunirea funcțiilor comerei cu Eri s’au întrunit peste 300 membri ai societăței funcționarilor comerciali din toată țara. S’a discutat asupra reținere! de 5 la sută asupra țefurilor funcționarilor particulari. După aceea a fost o vie discuție asupra faptului că nu se observă repauzul duminecal, căci pe când unii se conformează acesteilegi, alții nu o respectează ținând prăvăliile deschise. S’a decis în fine să se convoace pe Duminecii, 9 Iulie,o mare întrunire publică a funcționarilor comerciali din toată țara, în care se vor discuta cele două chestii amintite mai sus. Tot în acea întrunire se va alege și un comitet de acțiune. Deocamdată, la întruniri ce s’a ținut ieri, s’a ales un comitet provizoriu care să se ocupe cu aranjarea întrunirei de 9 Iulie. Acest comitet se compune din d-ni. Paraschivescu, M. Hagi și Pilipache Davidovici. — — — » m » ——..........— ÎNTÂMPLĂRI 9icu Otiohriftia j Furtul din strada 13 Seitenlinie O femee Marița L. Dumitu Popa, servitoare la d. N. Nic Aleset, comersant înstre Septembrie 107, s’a unit cu soră a ei Martha Popa și furând ■ de b d. Niculescu o mare bucată de stofă pentru rochie, se făcură nevăzute.Ele n’apucară însă ca să-și ■ croiască rochiile și comisarul i secției 26 isbuti să le dea de urmă. Marița și cu Martha Popa se gândesc acuma, în închisoarea de la poliție, ce bine le-ar fi stat cu o rochie nouă. Un or „JIM Jăfuiască. Atunci se începe i^^IB între victime și hoț. Din fericire, trecând în m SB mental acela un sergent de sirau TM și auzind țipetele femeilor, sări în ajutor și isbuti să aresteze pe Julius Buitz. El fu condus la secția respectivă și de acolo înaintat poliției. Spargerea din strada •tarea leii O îndrăsneață spargere s’a săvîrșit la cârciuma d-lui Iani Ciparidis, din strada Jaroalețî No. 4. Hoțul a forțat ușa și, intrând în prăvălie, a furat toți banii găsiți în teșghea. Secția 28, începând cercetările, ia arestat pe un anume Petre Pătrașcu, căruia i se mai zice H Urzică, bănuit ca autor al acestei spargeri. M Ancheta continuă. V Furtul de la d. dr Olcovsl, I Isaia Gater, servitor la d. d. Olcovski, din calea Călărași, amoreză de femeea Marița Spir B Larii, servitoare la același doril doctor. Pentru îndrăgostiți trebui^u însă locuri singuratice, unde mile stropite de rouă am are să devie mai visătoare și d’ac, servitorul Isaia și cu servitoare."' Marița spălară putina, furând la d. dr. Olcovski suma de Dar, ei n’avură vreme să igi depărteze și secția respectdH prinzându-i pe amendoui, îi dreem la un loc din celee mai singurce și răcoroase, în acelaș timp la arestul poliției. pe Crima din imprudent- «f fa grunzii comunali Aseară, la orele 5 și 10 zile, o mare nenorocire s’a îtâmplat la cazarma guarzilor comniali. Un sergent major, anume Nicolae Marin, își curăța revolvenil care era încărcat. Dn. 1 nebăgare de seamă, arțila ! ’’ joc și glonțul ii “ in piept partea stângă, pe sergentul g. ■ Gheorghe Săndulescu. Glonțul i străpunse inima, as fel că moartea a fost instantane La moment toată cazarmi fost în picioare, iar serget major, care din imprudență misese crima, râmase ca trăsn Victima nu avea decât 20 an