Universul, iulie 1900 (Anul 18, nr. 178-208)

1900-07-01 / nr. 178

în casa unui fermier, care se afla cu familia la munca câmpului. Temerarele femei sparseră toate sorm­ele de unde furară o sumă de vre-o 400 dolari și apoi s'afi făcut nevăzute. Incuragiate prin reușita între­prinderii lor, spre seară au eșit la drumul mare și au atacat cu revolverul în mână pe douî fii a­ fermierului, cari se întorceau de la munca câmpului. Tinerii înspăimîntațî predară ceasoarnicele, inelele și banii, pe care îî aveau asupra lor, îndrăz­nețelor bandite. Când aceste voiră­­ să-și încarce buzunarele cu prețioasele obiecte, cei douî tineri se aruncară asupra lor și le dezarmară legându-le cu frânghii. După aceea le duseră, nu toc­mai cu delicateță, ia cea mai a­­propiată secție polițienească, unde fură arestate. Ele vor fi date în judecată pentru tâlhărie. Cazuri de aceste se întâmplă foarte des în America, unde fe­meile au cu totul altă educațiune de­cât cele europene. Dar n’ai ce-i face, așa e mediul social în acele părți ale vestului îndepărtat. Olimpia. „Dracii în tramway“ «Veselia» care va apare mâine. Sâmbătă 1 Iulie, va coprinde pe lângă o materie variată și foarte hazlie, o frumoasă ilustrație în ș­ase culori, reprezentând o sce­nă nostimă de actualitate întâm­plată zilele trecute în Capitală și adică «Dracu în tramway». «Veselia» se vinde cu 10 bani în toată țara. ÎNTOARCEREA unei românce din America (După 50 de ani) Ni se scrie următoarele asu­pra sosire­ în țară a unei românce care a lipsit de la noi 50 ani, în care timp a stat în America . In ziua de Joud, 15 Iunie, la primăria comunei Bursucenî, pl.­­Prut-Horincea, jud. Govurluiu, sosește o trăsură cu 4 cai, care venea din Bârlad, pe la orele 7 a. m., cu douî bărbați și o femee. Unul din acești douî era din orașul Bârlad, iar cei­l­alți erau americani. Bârlădeanul servea ca tarmacin pereche­ americane; el se numește Franț Deschergu, și cunoaște foarte bine limba engleză și arabă ; era plătit de americani spre a-l conduce din orașul Bârlad în comuna Bursu­cani, căci nici unul din ei nu cunoștea limba română. Femeia era româncă din naș­tere și venea acum să-și vadă părinții, frații și surorile pe care l­ nu -î mai văzuse de 50 ani, căci în etate de 7 ani când părăsise casa părintească, locul nașterei­­ și patria sa. La sosire erau de față primarul, notarul și învățătorul când se prezentă d. Frantz Desberg, care se recomandă și recomandă și pe cei douî americani, spuse scopul venirei lor, anume că a­­mericanul vrea să-și vadă socrul, soacra, cumnații și cumnatele, spune că ei nu știu nici unul românește și că l-au angajat pe­­ dînsul să le servească de tăl­măcim Americanul se numește Wil­­l­­iam Knight, iar soția lui Maria. ■ Ne-am mirat că ea nu știa de­­loc românește și am întrebat pe talmaciu care se mira și el de acest lucru. Am întrebat-o și pe dînsa și ne-a răspuns, că de când a plecat din România, de la etatea de 7 ani, nu a mai avut ocaziunea să vorbească cu cine­va­­ limba sa maternă. Spune prin farmaciu că pe tatăl ei îl chiamă Ioan Diaconul, pe mama sa Ana, avea frați pe Constantin, Vasile și Ștefănache, surori pe Aftenia și Ioana și că tatăl ei era rotar de meserie. Atunci primarul a luat condica cu lista populației comunei, a citit, și spre mirarea tuturor, nu exista nici unul cu numele și pronumele de Diaconul. Prin vătășeia comunei s’au a­­dunat toțî bătrânii și bătrânele din sat și nimeni nu-șî putea da socoteala de acea familie. Atunci americana perdu răb­darea, se sculă de pe scaun și plecă singură prin sat, spre a cunoaște căminul părintesc , se oprește drept unde fusese casa tatălui său, unde acum e o pră­vălie a altor oameni din sat, și spune prin talmaciu, câ­nci era casa tatălui său. Bătrânii, cari erau de față, și-a fi adus aminte de acel b­an Dia­conul și din cercetările făcute, astă­zi a rămas în viață numai Ștefănache al Anei, care ’și zice așa pent­ru că, după moartea ta­tălui său, a luat prenumele după numele mamei sale care ’l cres­cuse. S’a trimis numai de­cât după Ștefănache ca să-l aducă de la prășit, unde muncea cu ziua căci este foarte sărac, având și patru copii. In tine, vine Ștefă­nache ,cu nevasta și cu copiii. Când î-a văzut, Ștefănache cu ai lui se uitau la aceste persoane v. r.î •. sălbatici precum și • cu­ oii lui, dar americana, •c> I.. lalmaciü dacă câ­nt , 'c >­■ • “mache, a răspuns fiind că-1 lăsase 'ecarea eî, dar v*la e!­unia tatălui ■ v­r.a ;!­os's­ir#­­e ei. ’L­a ' .‘‘ . n­ai și Ci. ’ lepul să ■ mi lacrămi­a:".. ui, pe be* tantin, se dusese în orașul Ga­lați la stăpân spre a-șî agonisi hrana, ca sacagiu, plecă și ea cu o fată de 15 ani a unei vă­duve, anume Zugrăvița, și amân­două au mers la Galați unde au tras la un han din târgul vechiu. Zugrăvița a intrat a doua zi de dimineață la un stăpân și a rămas dînsa singură, fără să cunoască pe nimeni și fără o bucățică de pâine. A început să plângă și să roage pe hangiu s-o ducă la fra­tele ei. Hangiul o încredința unei fa­milii franceze, care o luă, cu speranța că o să facă din ea o bună menajeră pentru casă, însă după o săptămână acea familie se duse la Constantinopole și de acolo la New­ York. Văzând că fata e deșteaptă, o dădură la școală împreună cu co­piii familiei și în cele din urmă o măritară după un american, care dispunea de o avere frumoasă. A trăit 10 ani cu el și a rămas văduvă , atunci dînsa își prefăcu averea în bani și se decise să vie în patrie , însă la Berlin face cunoștință la oțel cu o d-nă pe care o recunoscu, căci era Zugră­vița cu care plecase la Galați. Atunci americana o rugă să-î spună de unde este ea și cine sunt părinții ei; d-na îî face o listă și î-o dă s’o păstreze, căci o să-o trebuiască odată. Tot la oțelul din Berlin făcu cunoștință cu americanul, băr­batul ei actual, cu care a venit acum în România. Acum ei s’au întors iar la New­ York, unde americanul are o fabrică de scaune, având o a­­vere de 250 mii dolari. Această vizită a fost în norocul lui Ștefănache și al copiilor lui, cari au primit de la sora sa a­­mericană 2000 lei și astă­zi el și-a luat o pereche de boi și un car și are să-și ia și 2 fălci de pă­mânt. Coresp. O CUGETARE PE ZI Nici odată nu ești obosit de viață, ci numai de tine singur. CRONICA MEDICALA Gimnastica Sănătatea nu atîrnă numai de la hrana ce o introducem și nici de la aerul curat ce ’1 respi­răm, ci trebue pentru păstra­rea sănătăței, să utilizăm prin activitatea corpului nostru for­țele câștigate. Activitatea corporală, în spe­cial gimnastica, are de scop de a da corpului o ținută bună și de a desvolta în limitele posibi­li­tății destoinicia și forța mus­culară. Nu vom putea face prin aju­torul gimnasticei, ca un om slab să devie un atlet . Grecii îl cred pe Hercule născut deja cu forța și energia sa colosală, gâtuind balaurii din copilăria mică ; eroul Achil n’a făcut, zic Grecii, ca băiat nici o treabă, ci a fost crescut între fete. Vom ajunge însă în ori­ce caz la bune rezultate, de nu vom începe cu gimnastica prea de timpuriu, ci la vârsta abia de 11 ani, când vom căuta să pro­curăm corpului de­o­cam­dată numai o ținută bună, un mers frumos, apoi vom încerca prin diferite exerciții de a obține des­toinicie în mișcări. Acest din urmă lucru se ob­ține prin exerciții de diferite grupuri de mușchi și fără nevoie de unelte oareșo­care, abia de la vîrsta de 14 ani vom putea trece atât la hărțî cât și la fete încet și foarte precaut la gim­nastica propriu­-zisă. Prin gimnastică, urmărim mai ales scopul, pe lângă desvolta­rea musculară, de a lărgi pieptul și a întări respirațiunea. Prin gimnastică propriu zisă, adică prin acele activități cor­porale la cari ne servim și de unelte oareși­ care, pe cari le vom cita mai jos, punem numai în lucrare unele grupuri anu­mite de mușchi, până ce ajun­gem un scop oareși­care, sau până ce obosim Este bine a se începe aceste exerciții gimnas­tice în seria următoare: Mai întăi cu recul, apoi cu scara și în tine cu bara. Pe rec, să fa­cem mai mult acele exerciții, ce cer destoinicie, de­cât acele ce cer desvoltarea de forțe. La scară, să facem acele exerciții unde mâinele și picioarele sunt puse simultaneu în activitate, a­­poi acele, unde lucrează numai mâinele. Suirea pe drug și pe frînghie este un exercitiu ale cărui rezul­tate pot să folosească câte o dală, care din punct de ve­dere igienic însă nu’î de reco­mandat, de­oare­ce s’au întâm­plat multe accidente neplăcute. 1 ° fine să ajungem la exercițiile la ba­ră. Tot aici este locul să vorbim și de jocuri gimnastice. Aici nu este vorba că, acele jocuri, nu­­mite gimnastic^ fiind­ că se exer­cită pe locuri unde se face gim­nastica, ci pentru «4 ele servesc pentru a desvolta forța și des­toinicia corporală. Jocurile gimnastice interesează pe copii mai mult de­cât exer­cițiile gimnastice; din această ca­uză însă ele trebue a fi prive­­ghiate mai de aproape. Călăria, dansul, înotarea sunt de aseme­nea exerciții gimnastice folosi­toare. Mai ales înotarea are o mare însemnătate pentru sănă­tate. Omul stă în apă, fără a se cufunda, grație faptului că sco­­­ "eră cât poate media greutăței cifice. Pentru acest scop, să inspirăm adînc, npul înotului. trebue să j­e v­ii cât se poate mai mult .< r­lămânii noștri. Trebue ! C­u cuvinte, ca tot timpul să ia­­răm adânc și să dăm ai maî o parte din aerul nelăsând deci în corn­ii» ăsare mușchii inspira­ți! deci în înotare un e care nu-1 avem în tercițiu gimnastic, de la lărgirea pieptului, alte să înceapă de tim­­vîrsta de 8 anî însă , o privighere. Unii pă­rințî îșî iau și copii­ în excur­­siune, lăsându-i însă câte odată să meargă prea mult pe jos. O prga spare forțare poate să aducă după sine toate simpto­­mele unei boale febrile, anume : ferbințeala, somn agitat, udul sedimentar. Chiar tineri între 15—18 ani nu supoartă bine marșuri forțate ; adesea ei de­vin palizi, alții chiar leșină. Iași Dr. IV. Polinger Situația îi Chiina — Prin poștă — Maiorul baron Reitzenstein, din armata germană, care a fost condamnat la închisoare pentru că a luat parte la războiul anglo­­b­ez, a fost grațiat de împăratul Wilhelm și numit atașat în sta­tul major al noului corp de ex­pediție german, care va pleca în China.* * * O telegramă din Roma anunță că contele de Turin, nepotul regelui Italiei, a cerut ministeru­lui de războiu să fie trimis în China.* *­¹ «L’Eclair» afirmă că guvernul francez ar vrea să trimeată în China pe colonelul Marchand. * † † Din Sangai se anunță că con­sulii au ținut buni consiliul și au anunțat oficial că legațiunile din Peking erau în siguranță la 4 iulie st. n. și că chinezii, care au avut 20 mii de morți, își în­cetaseră atacurile lor. Nu erau temeri de­cât pentru lipsa de hrană.ft . . Corespondentul lui «Standard» la Sangai anunță că Santrung, profesorul împăratului, a fost măcelărit de boxeri la Peking, precum și tot anturagiul său care se compunea din 300 persoane. * ¥­¹ Din Taku se telegrafiază că chinezii,cari asediază orașul Tien- Tsin, au asvîrlit în oraș peste 500 de granate. Ei trag bine și au distrus calea ferată de la Nord de Tien-Tsin. * *­¹­¹ Regele Umberto vroia să se ducă la Neapole, dar din cauza micimei expediției militare pen­tru China a renunțat la aceasta. Ast­fel, va saluta pe soldații cari pleacă în China numai ministrul de războiü Ponza di San­ Mar­­tino.« ¥ . Ziarul «Lokalanzeiger» spune că în toamna trecută Germania a stipulat cu Rusia o convenție relativă la politica din Extremul­ Orient. Această convențiune fu până acum respectată de ambele state cu cea mai mare realitate , conform acestei convențiuni nici una din cele două puteri nu va face nici un demers fără știrea celei­l­alte.» ¥ ¥ La gara din Verona s’a făcut o frumoasă manifestație celor 44 de bersalieri din regimentul ce se află acolo în garnizoană și cari plecau la Milan spre a se uni cu contigentul companiei 11, care va pleca în China. * ¥ ¥ «Times» are din Shangai ști­rea că în ziua d­e 5 iulie st. n. dobânda împrumutului din Pe­king, a cărui scadență era în a­cea zi, a fost plătită. • ¥ ¥ Un mesager sosit la Shangai din Peking spune că pe când în cartierul legațiunilor se dedeau lupte și sângele curgea șirone pe stradă, în­­ restul orașului lu­crurile mergeai­ ca de obiceiü. Prăvăliile și teatrele erau des­chise, iar populația părea indife­rentă la drama ce se desfășura la căți­va pași de ea. * ¥ ¥ «Daily Express» are din Shan­gai știrea că directorul general al căilor ferate de la Nord-Lheng, care la timp a comunicat consu­lilor telegrama prin care anunță că legațiunile străine din Peking rezistau încă la 3 Iulie st. n., de­clară acum că s-a înșelat în in­dicarea datei. La 3 Iulie era ziua în care mesagerul ce aduce te­legrama sosi la Tsi-Natu-Fu. Insă spre a străbate drumul de la Peking la Tsi-nau-fu mesageru­lui i-au trebuit cinci zile. * ¥ ¥ Boxerii s’au arătat că sunt o adevărată ceată de briganzi. Ei incendiază și jefuesc și cartierele chinezești.*­e­e­lată textul telegramei, prin care guvernatorul din Scian­­tung-Yu schien a răspuns la so­mați­unile împăratului Germaniei: «Tsinan, 7 Iulie (st. n).—Până acum am lucrat mult pentru eu­ropenii închiși în Peking și căutau în mai multe ocaziuni de a tri­mite pe cine­va care să mă poată informa și să le pot da ajutoa­re. Dar fu zadarnic. Toate șo­selele spre Peking sunt pline de rebeli, de aceea e puțină spe­ranță. Voii­ rămâne credincios cuvîntului dat M V și voi fi face tot posibilul spre a’l ajuta». ¥ ¥ Lumea oficială diplomatică din­­ a,,s a­ primit această curioasă cretință de la ambasada chineză: «St%un­a pariziană fiind ter­minată, üoa Kina Yu, soția mi­nistrului Chinei în Franța, nu va mai primi vizite în întăia și a treia Marți­a», lună». с ¥ Vice-regii din Nana,,TM și Nu_ Giang au telegrafi al consulului britanic, cerând ca Pal­,fie se oblige ca, orî­ce s’ar­cnim_­pla, să considere persoana i«,_ perălese» ca sacră și inviolabilă. Ei cer între altele corpului con­sular să-î asigure că ostilitățile­ vor rămâne circumscrise în re­giunea Nordică, unde au isbuc­­nit desordinile. * ¥ . Prințul Tuan a ordonat, după o telegramă a «Gazetei Sla­­vianski», din Petersburg ca să fie expediat comandantului for­țelor germane, la Kiao-Ciao, ca­pul baronului Betteler. ft ¥ . Prințul Tuan are un teribil privilegiu. In urma unei procla­mații a împărătesei dată în Sep­tembrie 1899, i s-a conferit a­­cestuia ordinul «Spada Chang- Fang», care-i da dreptul să tae capul ori­cui, fără proces și fără consimțimentul guvernului. Această decorație nu mai fu­sese acordată nimănuia timp de 300 ani. * ¥ ¥ A se citi unim­e știri cu privire la Situația in Chi­na, la Telegramele de pe pagina ISI. CRONICA Cine alege, culege Tînărul Ștefan era înamorat până după urechi de văduva Smărăndița, căreia ’i rem­ăsese o avere bunicică de la reposa­­tul eî soț. Intr’o zi îî ceru mâna. — Sunt decisă a’țî primi pro­punerea, răspunse d-na Smărăn­dița, dar te rog ceva... — Ordonă. — Am fost atât de amabil de m’am felicitat de ziua nașterei mele. — Poate te-am supărat... — Nu, d-le Stefan, din con­tra am fost foarte măgulită. In acea scrisoare se afla fotografia d-tale. — Scuză-me, d-nă, sper că nu le-am ofensat cu aceasta. E la modă acum să-țî pui fotografia pe cărți poștale și pe scrisori. — Scuză-mă d-le Stefan, dar nepoata mea face colecții de cărți poștale ilustrate, mai cu seamă când au sună pe cap. Stefan involuntar îșî puse mâna pe capul său pleșuv și se roși. — Voi ști ce să fac, zise el și plecă. Șease luni de zile Stefan în­trebuința fel de fel de pomade, cu car­ ’și unse chelia, până când crescu puțin per. Când se prezintă în fața ale­sei inimei sale, aceasta se sperie. — Nu’țî ajunge aceasta, d-nă? întrebă el arătându-șî capul. — Da, da. Privește însă în oglindă, nasul d-tale... — In adevăr­­ murmură el, când m’am uns pe cap, a curs și pe nas și... trebue că a con­ținut acide tari. — Vezi d-le Ștefan, iar s’a ivit o piedică. După ce va dis­pare această roșață, sunt a d-tase. Nasul lui Ștefan, care strălu­cea în roș, poate devenise și mai roș, fiind-că trăgea la mă­sea ca să prindă curagiu în lupta sa titanică pentru cucerirea ini­mei nostimei văduve. Medicul, pe care la consul­tat, îl sfătui să se abțină de la băuturi spirtoase și să facă o cură la băi. Stefan trăi conform prescripțiilor medicale și când se întoarse de la țara, din ro­șa­ța nasului mai rămase foarte puțin. Firește că alergă îndată la frumoasa Smărăndița. — Ge talie sveltă au­ esclamă ea. — Firește, am scăzut cu 15 kilograme. — Nu-mi place așa ceva. «Nasul d-tale a devenit ce e drept normal, dar mai înainte arătai mai imposant. Când ’ți veî redobândi corpolența de mai înainte, vom vorbi despre lo­godnă. Iarăși fu consultat medicul care-i recomandă o cură la aer curat. Stefan ascultă și după cât­va timp se reîntoarse gras și voinic. Conița Smărăndița află că Ste­fan s’a întors și se mira că nu vine să-l facă visită. Ea atribuia aceasta temerei că va fi din noi­ refuzat, de aceea îî comunică într’o scrisoare, că este acum foarte mulțumită de înfățișarea sa. Spre marea ei surprindere, primi următorul răspuns : Doamnă ! «Am reușit să mă conformez dorințelor d-sale. Gura mea din urmă a fost atât de avantagi­­oasă, în­cât m’a făcut sănătos și la minte. Acestei împrejurări am a mulțumi că m’am logodit cu o încântătoare d-șoară, pe care am cunoscut-o la acea stație climaterică. Cu stimă Ștefan» De atunci conița Smărăndița nu mai este de­loc pretențioasă, de teamă să nu îmbătrânească în văduvie. Cornelul LX PROVERB PE ZI E greu să te împotrivești cu­rentului apei. (Italian) $uiri din strei mitute — Prin poștă — Judecătorul Andrews, de la Curtea supremă din New-York, a pronunțat zilele trecute 35 sen­tințe de divorț în 5 ceasuri jum., ceea ce revine la 10 minute și ceva de divorț. Pe la sfîrșitul lunei Septem­brie se va celebra la Münich căsătoria prințului Albert, moș­tenitorul tronului belgian. * ¥ ¥ Miercuri s’au luat la luptă două cete de lăutari țigani, la Czargo, pe Tisa, în Ungaria. Motivul urei a fost concurența. Urmările luptei a fost 5 morți și 8 răniți. *­¹­¹ In Paris primăria a pus să se lipească pe toate zidurile niște mici afișe albe cu inscripția : «In interesul sănătăței publice și t­entru a împiedica propagarea 0- ".eî, publicul e rugat să nu sculp, pe jeg». ¥ ¥ O teleg­ania dig Przemysl (Austria) an<­pta . Poliția de aici a făcut perchiziie domiciliară pe la mai mulți somniști. Numeroși soldați de infanterii, din garni­zoana Przemysl, s-au dovedit ca propagatori ai socialismului în armată. Două șefi socialiști au fost arestați. Cercetările continuă, fi ¥­l «Politische Correspondenz» pri­mește din Belgrad următoarea telegramă : Zilele trecute o ban­dă de albanezi a atacat satul Zelovce, locuit de sârbi, omorînd pe primarul de acolo. Toți lo­cuitorii satului au fugit în­ oră­șelul Goslivar. Aceeași soartă a avu și satul Svetkovo, al cărui primar a fost făcut prizonier de către albanezi și dus la Dibra, în Albania. Cei mai bogați locui­tori au fost cu totul prădați. ft ¥ . Comuna Tótfalu, din Ungaria, care se află situată pe o insulă a Dunărei, a căzut în mare parte prada unui incendiu îngrozitor. Din 480 de case au fost prefă­cute în cenușe mai mult de 250. Au ars și bisericile catolică și protestantă. In ruine s’au găsit cadavrele carbonizate a patru co­pilași. Pagubele se urcă la 500 de mii de franci.ft ¥ . O mare nenorocire s’a întâm­plat. Miercuri în comuna Hü­rtó din Ungaria. Pe când frații Ba­lint și Ágnes Csornai, în vîrstă de 20 și 18 anî, se reîntorcea fi de la câmp într’o căruță încăr­cată cu fîn, caii s’un speriat de niște urși și câte­va maimuțe ale unui ursar, și au pornit-’o în goană. Tînărul Balint a căzut din căruță și a murit imediat, iar ceva mai departe căruța s’a răs­turnat și pieptul fetei.Agnes a fost străpuns de coasa ce o a­­vea în mână, lăsând’o moartă pe foc. Nenorocita lor ma­mă, văduvă, auzind de această în­­douită nenorocire, a fost lovită de apoplexie și a murit imediat. La Gyöngyös (Ungaria) în tim­pul unei reprezentației un ura­gan, a luat acoperișul circului, iluminația s’a stins îndată și o panică de nedescris cuprinse pe spectatori. Toți se repeziră spre uși. In acea învălmășală femei și copii fură călcați în picioare de bărbații, cari cu un brutal e­­goism nu cautau de­cât să se scape pe ei înșiși. După ce cir­cul a fost evacuat, s’au găsit opt fete moarte. Multe femei au fost grav rănite.* ¥ ¥ Intr’o desperată și eroică sfor­țare de a pune capăt unui duel cu revolverul între două tineri ce erau geloși și rivali pentru mâna ei, miss Jenny Russel a fost ucisă, lovită din greșeală de un glonț. Acest fapt s-a petrecut la­ Bed­­foord (Anglia). * ¥ ¥ Un tînăr de 25 ani, Adrian Ghatenat, din Gours-Rossignols (Franța), certându-se cu tatăl și cu mama sa, lovi pe cel din lem­ cu un cuțit și pe a doua cu o secure. După ce i-a făcut să ca­dă jos la pământ, mizerabilul continuă să-l lovească cu o mare sălbăticie. Mama muri, iar bă­trânul e așa de grav rănit în­cât nu se crede că va putea scăpa cu viață. Paricidul a fost arestat. * с­¹ S’a iscălit contractul pentru explorarea minelor din colonia Eritrea, între guvernul italian și societatea minelor eritreane. *­¹­¹ Sultanul a conferit prințului de Neapole ordinul Imtiaz, în briliante și o altă decorație (Nisclar-i-Scefabat) prințesei de Neapole, it ¥ . La serbarea dată la Eliseu s-a observat mult lipsa ambasadei chineze pe când cea anumită se afla de față. Apoi se mai notează că, deși fusese invitat întregul consiliu comunal, au venit numai două membri.* ¥ ¥ Se asigură că fostul maior Esterhazy se află la Ragaz în Elveția. Se crede că el va avea o în­trevedere cu Freycinet care se află tot acolo. ♦ ¥ — Universul in provincie (De la coresp. noștri particulari) — Pe ziua de 28 Iunie — Buzeu Crimă.—In ziua de 20 Iunie o crimă îngrozitoare s’a comis pe muntele Măceșu, vîrful Les­pezile, în apropierea comunei Lo­­pătari, localitate situată lângă frontiera despre Transilvania. Ciobanii Gheorghe Stanciu Sâr­bu­ și Ion Panait Gavrilă, cari se aflai­ pe acel munte cu oile la pă­șune, simțind că un alt tovarăș al lor, Ion Tom­a Mihai, are ceva bani asupra sa, au tăbărît pe el, omorîndu-l, apoi, spre a ascunde crima, au ars cadavrul. Crima a fost descoperită peste câte­va zile de primarul comunei Lopătari, care a înștiințat par­chetul. S’au luat măsuri pentru prinderea ucigașilor, cari au dis­părut. Sinucidere­a E înspăimân­tător de mare numărul victime­lor ce le face pelagra printre po­pulația de la țară. Aproape în fie­care zi câte o victimă a acestei boale înebu­­nește sau se sinucide. Ast­fel ni se comunică din co­muna Padina, că în ziua de 24 Iunie, femeia Anica G. C. Mili­tari, ce era bolnavă de pelagră, s’a găsit strangulată în casa sa, Marv. Craiova Sinuciderea de la Bu­­covăț.—Sergentul major Sto­­enescu Dumitru— aflat în garda penitenciarului Bucovăț—a băut o soluție de chibrituri, cu in­tenția de a se sinucide. Sinuci­gașul a fost observat la timp. El a fost trimis grabnic în în­grijirile unui medic, și se speră că va scăpa cu viață. Crima din Ghercești.­­ Câți­va locuitori din comuna Ghercești, luându-se elî la bătae, au iubit pe o femee anume Radu Gostache Franțuza, care se afla în apropiere de ea, în pântece și cum ea era însărcinată, avor­tul a urmat peste o oră. Autoritățile au fost chemate urgent să ancheteze acest fapt nenorocit, mai ales că însăși biata femeie se află pe moarte. Scinteie Constanța Bandă de tâlhari.­­ In noaptea de 25—26 iunie c., 12 indivizi, îmbrăcați în haine de hamali, lângă satul Asiduluc, co­muna Techirghiol, acest județ, voind să atace și să jefuiască pe locuitorii Cristea Marcu și Ma­rin Bivolaru, din satul Ghiuven­­lia, comuna Gara-Omor, plasa Mangalia, acești drumeți au reu­șit să scape din ghiara tâlharilor prin fuga cailor de la căruță.— G. Mârza, primarul comunei Ca­­ra-Omer a arestat pe 5 indivizi bănuiți; cercetările urmează și în curînd sperăm că banda va fi descoperită. Sanitare. — In comuna Pa­­rachioi, din plasa Silistra-Nouă, s’au declarat 2 cazuri de anghi­­nă difterică. Cartaleaua. Iași Inundațiile in oraș.—O ploaie torențială, ne­mai­văzută, asemănătoare unui potop, a că­zut astă-noapte asupra orașului nostru. Timp de 6 ceasuri, adică atât cât a ținut ploaia, Iașul era în plină dezolare, mulți cetățeni în primejdie, salea peste tot locul ; odată cu ploaia, tunetul și ful­gerul s’au pus la întrecere, cel dintâi zguduind pământul, iar al doilea, ținând într’o lumină de foc văzduhul. In strada Păcurari.­ Toren­tele de apă venite cu furie din strada Carol, s’au izbit de zidu­rile caselor d-lui Forst, așa, că în puține ceasuri, întreaga clă­dire s’a surpat, îngropând în apă și sub ruine o mulțime de mobile, și mașinăriile bucătăriei de acolo. Tot în această stradă, casele cu două etaje ale doam­nei Elena Popovici au căzut în ruine, și o parte e amenințată cu surpare. Mai toate pivnițele sunt pline cu apă, iar altele, propri­etatea unui cârciumar, s’au nă­ruit pleznind butoaiele cu vin. In str. Șoseaua Morei de foc. — In această stradă inundațiile sunt și mai mari : vre-o 45 de case sunt inundate,și foarte multe surpate. Locuitorii, cuprinși de panică, s’au urcat pe acopere­­minte și prin poduri, salvându-se ast­fel. In strada Zugravilor. — Ra­vagiile făcute de apă printre casele acestei străzi sunt îngro­zitoare. Mai bine de 30 de case sunt până ’n strașină acoperite de apă, iar multe din cele mai slabe s’au dărâmat. Copiii, pe când dormeau, au fost ridicați pe sus de agenții de salvare și transportați în lo­curi mai sigure. In mahalale. — Mahalalele Ia­șului, și în special acelea­ din valea orașului, au fost bântuite de un adevărat dezastru. Zeci de case stau sub apă, altele în primejdie de a se prăbuși, peri­clitând ast­fel viața locatarilor. Poliția a făcut tot ce a putut pentru ca salvarea sa se facă pe toată linia, asigurând și avutul victimelor. Revărsarea Calcaiiei și a ia­zului Cârlig.­­ Murdara și us­cata Calcavia, puține minute după căderea ploaiei, a început să se umfle, și înfuriindu-se din ce în ce mai mult, s’a revărsat, stricând bolta canalului, surpând zidăriile, cuprinzând casele, în­grozind vecinătățile. Asemenea, s’au revărsat apele iazului «Cârlig», cari, unite cu apele Calcaniei, au înghițit tot ce au găsit în cale. Opt vagoane cu ciment dis­truse.­­ Printre alte multe pa­gube, mai sunt și opt vagoane cu ciment, cari au fost acope­rite de ape, în depozitul lor, de pe bulevardul Calcaniei. Lemnă­riile, uneltele de lucru, prundi­­șul și carele cu nisip au fost distruse.* ¥ ¥ Astă­zi toată ziua, oamenii și agenții autorităților ai­ lucrat la ameliorarea dezastrului causal de îngrozitoarea ploaie. Miereanu Pitești Accident.­­ Astă­zi, la ora 11 și jum., pe când niște căru­țași transportau niște șine și alte bucăți de fier dintr’un șopron în curte la d. Al. Gheorghiu, de o­dată se rupse o grindă pe care era așezată o șină de fier, de vre-o 100 kgr., căzând peste unul din căruțași anume Nico­­lae, strivindu-i foarte grav pulpa piciorului drept. Imediat sosi la fața locului d. politain d’impreună cu d. doctor Albeanu, care a dispus trimite­rea nenorocitului la spital. Se crede că el va scăpa cu viață. Trival. Războiul anglo-boer — Prin poștă — Se depeșează din Lorenzo-Mar­­quez că districtul Lidenburg nu va putea fi cucerit, cât timp boerii vor avea munițiuni și pre­viziuni. * * «Reynold’s Journal» zice că trupele coloniale din raseaua Plummer, la apusul Transvaa­­lului, s’au revocat până acum de 3 ori, fiind nemulțumiți de tra­tamentul ofițerilor englezi. Situația acestei coloane este foarte gravă.♦ ¥­­ Corespondentul lui «Times» spune că condițiile păcei ar fi independența deplină și absolută, libertatea desăvîrșită în privința creșterea copiilor și respingerea ori­cărei propuneri care ar putea înaintări In armată Pe ziua de 1 Iulie au fost a­­vansați la gradul de sub-locote­­nențî, de către ministerul de războiu, în diferite arme, urmă­torii absolvenți ai școalelor mi­­litare : La gradul de sub-locotenent Artilerie : Belizar I. în reg. 2 artilerie ; Florescu G. reg. 12 ; Negoescu loan, reg. 8; Dumi­­trescu Petre, reg. 8 ; Georgescu Ioan, reg. 2 Cetate ; Ionescu Anghel, reg. 1; Marinescu Emil reg. 7 ; Anastasiu Cezar, reg. 8; Căpităneanu, reg. 8 ; Giurea G., reg. 3 ; Mavrodin, reg. 3; Po­­pescu Marin, reg. 5; Chirei, reg. 12 ; Butunoiu, reg. 4 ; Geor­gescu Vasile, reg. 8; Goliescu, reg. 3 ; Petrescu Dumitru reg. 12; Vasiliu N., reg. 11; Dumi­­trescu Ioan, reg. 6; Eliad, reg. 1; Marina: Giurea Gheorghe, Po­­pescu Ștefan și Antonescu Ni­­colae. Geniu: Câmpeanu, Buholtzer, Theodorescu, Drăghici G., Lupu, Coradino, Atilio. Infanterie : Stamatin , Ștefan, Vulovic, Nicolae și Mazardin Mihail. K­ X SFAT I.» E. i.­ Salata de Fructe. — Pre­gătiți fructele : fragi, cireși, a­­nanas tăiat mărunt, coacăze, stru­guri, pere, persice și mere.—bi­ne­înțeles suprimați a ceea ce nu vă­­ puteți procura.—Faceți un si­rop de zahăr, în care veți ames­teca două lingurițe de gelatină de coacăze. — Treceți amestecă­tura prin sită, adăugați kirș, puneți sirop peste fructe și ser­viți. O luptă crâncenă între europeni și chinezi Corespondenții noștri din Pa­ris, Londra și Viena ne-au co­municat lupta care a avut loc la 2 Iulie st. n. în jurul orașului Tian-Tsin. Iată acum descrierea com­plectă a acestei lupte : «Trupele internaționale au fost în ziua de 2 Iulie continuu­ ata­cate de mici detașamente chi­­neze ce ieșeau­ din toate părțile. Spre a provoca pe chinezi și a-i face să-și demascheze forțele și pozițiile lor, comandanții euro­peni au decis de a opera o re­cunoaștere în comun. Un detașament­ de trupe îna­inta în direcția spre Nord până la două mile dincolo de stația ferată. Un alt detașament mai puțin numeros încercă de a înainta spre Nord-Est. Din cauza unei neînțelegeri între comandanții eu­ropeni cari trebuiai­ să opereze în acord și în mod simultaneu, înaintarea trupelor aliate fu în­târziată. Rușii, cari în acest timp îna­intaseră mai mult, fură atacați de trupele chineze și de locm­­lorii indigeni. Cu toate că aveau în fața lor forțe preponderente, rușii rezistară la atac până ce obținură ajutoare. Chinezii ținură timp de două ore o bombardare formidabilă cu tunuri de calibru mare puse pe zidurile orașului. Bombardarea însă a produs a­­liaților daune mici. In timpul bombardarei, chinezii înaintară cu forțe considerabile prin partea orientală a orașului. Europenii, înțelegând pericolul situației, făcură toate sforțările spre a respinge atacul. Chinezii înaintară până la 100 yards de marele ponton de lângă colonia engleză. Acolo ei ocu­pară o poziție foarte tare și bine apărată, din care deschiseră con­tra trupelor europene un foc de pușcă foarte viu.Pentru apărarea pontonului, ocupat de noi, în­cinse o luptă disperată. Rușii, cu un tun sistem Gat­lin, rezistară cu bărbăție, până ce sosiră în ajutorul lor alte două companii de infanterie rusă. Chi­nezii fură alm­ei conștringe să se retragă. Cele­l­alte trupe europene în­­naintaseră în acest timp pe țăr­mul fluviului, dar din pozițiile lor nu putură trage footuri asu­pra chinezilor căci aceștia se a­­flau în pozițiuni apărate, unde erau cu totul invizibili. Lupta dură până scara. Chi­nezii avură perderi însemnate, însă și acelea ale Rușilor mari. Cercurile comerciale chineze din Tien­tsin simpatizează cu europenii cărora le procură pro­­viziuni.A pricinui sdrobirea poporului a­­frikaander. *'s;ft ¥ ¥ Boemiî s’au întărit într’o nouă poziție lângă Vinkfontein. * ¥ с Președintele Steijn și coman­dantul Dewet au plecat la Four­­r­ersburg cu 3000 burghezi. Afrikanderii (olandezi) au sta­bilit în diferite centre ale colo­niei Capului societăți olandeze de comerț cu un capital de 5 mi­lioane de franci, spre a înlesni consumatorilor olandezi putința de a boicota pe negustorii en­glezi.­­­­ La estul Transvaalului, boem­i, comandați de Ben Wiljoen, și cari atacă comunicațiile engleze, au tăiat firele telegrafice între Volksrust (nordul Natalului) și Slanderton (pe drumul Heidel­­bergului).* ¥­¹ Se telegrafiază din orașul Cap că lordul Roberts a comunicat societăților proprietare de mine aurifere din Transvaal, că func­ționarii lor vor putea să se re­întoarcă la Johannesburg în luna Septembrie. ft ε ¥ Dumineca trecută delegații boerî au primit numai pe intimii lor, spunând că în acea zi au ne­­voe de timp spre a-și împlini da­toriile religioase. Se afirmă că misiunea boeră vrea să se fie în rezervă față de naționaliști. ¥ ¥ A se citi ultime știri cu privire la rezi Ui­a la Te­legramele de­­ pag. III. Expoziția din Paris — Prin poștă — Duminecă au intrat la Expo­ziție 472.525 persoane. * * * Duminecă s’au inaugurat 3 congrese : al aderenților la pa­­tronagiul tinerilor de ambele sexe liberați din închisori, sub președinta ministrului de justi­ție Monis, al creditului popu­lar, și acela al sindicatului a­­gricol. * * Principalele școli profesionale din Europa, m­ai ales din no­dul ei, au trimis la e­i poziție pe ce! mai buni d­intre elevi!­or Ajunși la Pa­ris, tinerii ger­mani, suedezi, danezi și englez au căutat să seii unească și ast­fel au început , împreună, la conducerea prop plim­bările prin Ex­­poziție. Bla B (­')• Duminecă s’* resub pre­ședința minis', comerț Millerand, co­­ .. internațio­nal al voiajorii .,c comerț. * Dacă se po­ate vorbi de suc­cesul artistic al ilijhcii. —t 'tu se poate spune tot așa despre o economic , azi, după trei luni­­ la deschidere, se poate prevedi un adevărat crac­. întrunirea funcții­lor com­erei cu Eri s’au întrunit peste 300 m­embri ai societăței funcționa­rilor comerciali din toată țara. S’a discutat asupra reținere! de 5 la sută asupra țefurilor funcționarilor particulari. După aceea a fost o vie dis­cuție asupra faptului că nu se observă repauzul duminecal, căci pe când unii se conformează a­­cesteilegi, alții nu o respectează ținând prăvăliile deschise. S’a decis în fine să se con­­voace pe Duminecii, 9 Iulie,­­o mare întrunire publică a func­ționarilor comerciali din toată țara, în care se vor discuta cele două chestii amintite m­ai sus. Tot în acea întrunire se va alege și un comitet de acțiune. De­o­cam­­dată, la întruniri ce s’a ținut ieri, s’a ales un co­m­i­tet provizoriu­ care să se o­­cupe cu aranjarea întrunirei de­­ 9 Iulie. Acest comitet se com­pune din d-ni. Paraschivescu, M. Hagi și Pili­pache Davidovici. — — — » m » ——..........— ÎNTÂMPLĂRI 9icu O­tiohriftia j Furtul din strada 13 Sei­tenlinie O femee Marița L. Dumitu Popa, servitoare la d. N. Nic A­leset, comersant în­stre Septembrie 107, s’a unit cu soră a ei Martha Popa și furând ■ de b d. Niculescu o mare bu­­­­cată de stofă pentru rochie, se făc­ură nevăzute.­­Ele n’apucară însă ca să-și ■ croiască rochiile și comisarul i secției 26 isbuti să le dea de urmă. Marița și cu Martha Popa se gândesc acuma, în închisoarea­­ de la poliție, ce bine le-ar fi stat­ cu o rochie nouă. Un or „JIM Jă­fuiască. Atunci se începe i^^IB între victime și hoț. Din fericire, trecând în m­ SB mental acela un sergent de sirau TM și auzind țipetele femeilor, sări în ajutor și isbuti să aresteze pe Julius Buitz. El fu condus la secția respec­tivă și de acolo înaintat poliției. Spargerea din strada •tarea leii O îndrăsneață spargere s’a să­­vîrșit la cârciuma d-lui Iani Ci­­paridis, din strada Jaroalețî No. 4. Hoțul a forțat ușa și, intrând în prăvălie, a furat toți banii găsiți în teșghea. Secția 28, începând cercetările, i­a arestat pe un anume Petre­­ Pătrașcu, căruia i se mai zice­­ H Urzică, bănuit ca autor al aces­­tei spargeri. M Ancheta continuă. V Furtul de la d. dr Olcovsl, I Isaia Gater, servitor la d. d­­. Olcovski, din calea Călărași, amoreză de femeea Marița Spir B Larii, servitoare la același doril doctor. Pentru îndrăgostiți trebui^u însă locuri singuratice, unde mile stropite de rouă am are să devie mai visătoare și d’ac, servitorul Isaia și cu servitoare."' Marița spălară putina, furând la d. dr. Olcovski suma de Dar, ei n’avură vreme să igi depărteze și secția respectdH prinzându-i pe am­endoui, îi dreem la un loc din celee mai singu­­­rce și răcoroase, în acelaș timp la arestul poliției. pe Crima din imprudent- «f fa gru­n­­zii comunali Aseară, la orele 5 și 10 zile, o mare nenorocire s’a î­­tâmplat la cazarma guarzilor c­om­niali. Un sergent major, anu­me Nicolae Mar­in, își curăța re­volvenil care era încărcat. Dn­. 1 nebăgare de seamă, arțila ! ’’ j­­oc și glonțul ii “ in piep­­t partea stângă, pe sergentul g. ■ Gheorghe Săndulescu. Glonțul i străpunse inima, as fel că moartea a fost instantane La moment toată cazarmi fost în picioare, iar serget­ major, care din imprudență misese crima, râmase ca trăsn Victima nu avea de­cât 20 an

Next