Universul, septembrie 1900 (Anul 18, nr. 240-269)

1900-09-15 / nr. 254

Institutul de Domnișoare­i Despin­a- Domnul — Fondat­ in a­nul 1386 — Sub direcțiunea dog tainelor PAULINA HARAUMBIE Í născute si ANNA DEMETRESCU­­ Bfilinis — aUGUUH.STI — Stratta Rad­u­-Vodă No. 19 Curs primar cu tere, area obligato­rie a timic­o­­ moderne. ’ Cursuri Liceale complecte, predate du­pă programa Statului, de cei mai fe­h­n și profesori din Capitală. Secțiune speciala pentru limbile moderne : franceză, germana, engleză, etc. Grație metoadelor Întrebuințate și mai ales unei practice neîntrerupte, ele­vele din această secție au­ câștigat de mult înstitutului o reputație pe deplin justificată de succesele obținute. Se studiază cu deosebire: piano, pic­tura, lucrul de mâna, canto. Se pre­pară eleve pentru examenele conserva­­torului. Situat intr’un cartier sănătos, încon­jurat de grădini, posedând însuși un vast și frumos parc. Institutul se că"" cele mai perfecte conditi și a fost in tot s­pecii: s­i m­, ... b­ .ale im­.n.in­ a putea pri­mai uin­e de eleve d­in p..,stra a corespunde tuturor cerinte­­lor unei Instituțiuni Moderne. INSTITUTUL FRANCEZ de D-ȘOARE — Fondat in 1870 — CHOISY , MANGÂRU Bucu­rești,­­ Nigusion 33, fel.insul 8.isa 17-19 Cu începere de la Sf. Gheorghe trecut, Institutul s’a mutat în loca­­calul SCC propriu, clădit anume pen­tru școala. CURS PRIMAR, SECUNDAR și FACULTATIV înscrierile încep de la 15 August, iar cursurile la 4 Septembrie­ 2693 Direcțiunea» si 1 CE U s­ Clasic si Real Francez — DE DOMNIȘOARE — Sub direcțiunea 0-nei Dr. STOENESCU-FILIONESCU Strada Fântânei­ No. 8 1. Liceu clasic cu 7 clase, pro­gramul Statului. 2. Liceul real francez cu 6 clase, program propriu aprobat de onor, ministru al instrucțiunei pu­blice. In acest liceu toate obiectele se predeu în limba franceză de către profesori francezi titrați. 3. Clasa I normală de gra­dul II, echivalentă cu cl. V liceală. Examenele liceelor cu programa Statului se fac în institut înaintea co­­m­isiunei numită de Stat saft la unul din liceele Statului. Certificatele eliberate de Institut, au aceiași valoare ca cele de la Stat. Afară de aceasta școala mai po­sedă: o școală de pictură, prepa­rații pentru conservator, limbele ita­liană, engleză, croitorie, bucătărie, dans, etc. Reduceri din prețuri în vederea crizei. Prospecte se trimit după cerere. 2853 INSTITUTUL DE FETE Sub direcțiunea d-șoarei M. Bărbu­lescu — Strada Caz­armei 77 — înscrierile în toate zilele între o­­rele 8—12 a. m., și 2—6 p. m., până la 15 Septembrie. GRADINĂ de COPII Curs preparator, curs facultativ. Școală profesionala cu programa Statului. Elevele cari au depus examen la Stat, au reușit cu deplin succes. Nici o corigență. Direcția administrativă o are d-na Lacroix! Îngrijire părintească, edu­cație distinsă. 2832 Institutul de Bieți CLINCH! - POPA 50, Calea Pievnei, 50 ■ BUCUREȘTI — Primește elevi interni, semi-interni și externi, având cursuri primare și Liceale complecte în comformitate cu noua Lege. Continuând de a funcționa, cu același corp didactic,—afara de mici modificări făcute în interesul școalei,—recrutat din cei mai distinși profesori, Institutul­ nos­tru se va sili’ a­ sî păstra reputation«» căli­găti și destul­ de favorabil apreciată de onor, public și de autoritatea .­.cotară superioara, atât ca instrucțiune și edu­­cațiune, cât și in ceea ce privește higiena localului care nu lasă nimic de dorit. Certificatele liberale au­ a­­ceeași valoare ca și eele ale școalelor publice. înscrierile încep la 15 August. Informațiuni se trimit la cerere. Directori: I. CLINDIU și G. POPA Profesori la liceul «Lazăr» 2835­­ ____ INSTITUTUL Sch­ewitz-Th­ierrin cel mai vechi și di­n țară Fondat în anul 1847 Local clădit anume pentru școală prezintând toate condițiile cerute de higiena. BUCUREȘTI, STR. SCAUNELE, 33 Invățămint primar și se­cundar*, conform progra­mului Statului. Limba franceză și ger­mană sunt predate de la l­a clasă primară. 2700 12 liceul și școala comercială * * a Profesorilor Asociați și ȘCOALA PRIMARĂ BERGAMENTER sub direcțiunea DOMNULUI PROFESOR VIRGILIU POPESCU București, str. General Florescu­ G—8 Cursuri primare și liceale In limba românii după programele Statului și­­ cursuri anume în limba germană și franceză. 1 Secțiunea comercială organizată cu totul practic, cu un biutol comer­cial ca la școalele su­p, comerciale , din Anvers’, etc. Corpul profesoral compus din , peste 25 profesori de la liceele, școa­­lele comerciale, școala de poduri și ..șosele, școala de­ telegrafie din Ca­­­­pi­tală. Preparaiamile pentru examenele de corigenți și de clasă integrală, cu elevi admiși pentru examene de­­.două clase, încep la 15 August, f Se primesc elevi interni, semi-in­­ț­lenei , interni. Prospecte după ce­­" AȘ2 intă în ale armelor și zelul ce am­ arătat , mi-a mulțumit pen­tru sentimentele ce am arătat Franciei, mi-a adresat mai multe complimente pentru ceea ce a bine-voit să numească talentul meu­ oratoric, a adresat cuvinte măgulitoare României,­­ mulțu­miri guvernului de a fi trimis, zicea d-sa, un delegat așa de plin de curtenie și distins, etc. «In fine, generalul baron Bail­­îorl a terminat ast­fel: «Cred că sunt interpretul sentimentelor tutelor d-voastre, d-lor, ridicând un toast special și particular în sănătatea d-lor Horia R­osetli, care ne-a arătat că, pe lângă o profundă știință a armelor, are o inimă și sentimente atât de mari, cât­ și frumosul talent o­­ratoric.» «Toată sala a primit cu a­­p­auze cuvintele generalului și a beut pentru delegatul român. In fine, Vigeant, ilustrul pre­­m­nie al Academiei, cu care a avut onoarea să fiu coleg în juriu­, ’mi-a oferit cartea sa : «Un faître d’armes sous la Restau­ration». Această carte fiind ab­solut epuisată, ’mi-a oferit unicul volum ce avea și care este for­mat din foile din ultimele corec­turi și legate la un loc chiar de autor. «Pe pagina întâia stă scris : «Domnului Roselli, pe care scrima franceză se ono­rează de a-l avea înscris în lista juriilor turneului internațional din 1900.—Devotatul seu.— Vigeant. Iata acum scrisoarea ce am primit de la baronul Antoine d’Espeleta, președintele juriului de amatori: «Scumpul meu domn Rosetti, «Prin știința d-v. adâncă a arme­lor și prin com­­petin­ța d-v. așa de autorizată, ați fost un prețios spri­jin pentru juriul floretei. «Ve mulțumesc că ați înlesnit prin extrema d-v. curtenie și prin părerile d-v. luminate, sarcina noas­tră așa de grea. «Ve mulțumesc de asemenea că ați întrunit într’un­­ toast elocinte, într’un același sentiment de simpa­tie, Franța și scrima ei. «Sperând a ve revedea între noi, va trimet expresia sentimentelor mele de perfectă cordialitate. — Baron Antonie d’Ezpeleta». Tot,în raportul d-lui Horia Ro­­setti se mai află două scrisori, una de la contele de l’Angle Beau­­manoir și alta de la baronul Bail­­lad, reprezentantul președintelui Republicei franceze, pline de e­­logii pentru țara noastră. Din toate acestea reese clar că d. Rosetti, prin delegația primită, n’a servit numai scrima, ci și țara noastră, căreia i-a atras toate simpatiile. UN PROVERB PE ZI Cămila, când a voit sa capete coarne, și a perdul urechile. (Egiptean). Știri din străinatate — Prin poștă — Echipagiul vaporului «Char­­kia» al societăței Kedive din A­­lexandria (Egipet), care se știe că s’a înămolit, lângă insula Andros în marea Ionică, a fost arestat la Athena. Motivul acestei arestări în bloc este că pe când vaporul începuse să se scufunde, matrozii în loc să se gândească la salva­rea pasagerilor s-au­ îngrijit nu­mai de ei. Luntrile de salvare au fost lăsate în mijlocul unei bătăi sângeroase. Matrozii au­ lo­vit femeile și copiii, numai să poată scăpa ei.* # 9 . O telegramă din Lemberg a­­nunță că în Varșovia au fost a­­restați opt redactori de ziare, din cauza uneltirilor politice. * 9 9 Mai multe ziare aduc știrea că guvernul austriac va da o circu­lară, în care se va impune tu­turor funcționarilor, precum și profesorilor din serviciul Statu­lui, ca să nu ia parte la viitoa­rele alegeri parlamentare. * 9­9 De trei zile se află în închi­soarea de stat din Seghedin (Ungaria) contele Felix Harnon­court, condamnat la ș­ase luni pentru duel. Contele Harnon­court a fost visitat în 1898 de arh­iducele Francisc Ferdinand la domeniul său din Ecska, unde arhhiducele a venit mai mult timp. Cu această ocasiune a ti­parul într’un ziar de provincie un articol ofensator la adresa contelui, cu al cărui autor apoi contele s’a duelat.. * Șahul Persi­ei a dat 6000 de coroane pentru săracii din Viena. * * * O telegramă din Agram a­­nunță că episcopul Strossmeyer, celebrul naționalist croat, a ple­cat la Roma, unde se zice că Papa îî va conferi demnitatea de cardinal.♦ « * Tribunalul din Hamburg a con­damnat la cinci luni închisoare pe vice-consulul american de a­­colo Leonhamnill, care a înșelat cu suma de 23.500 mărci pe două femei americane în chestia unei moșteniri.* V 9 Un explorator al ruinelor ba­­biloniene și asiriene, profesorul Hilprecht, a descoperit biblio­teca marelui templu din Nipur, distrus de Elamițî la anul 288 înainte de Isus Christos. Biblioteca aceea constă din 16,000 documente scrise pe pia­tră și interesând teologia, astro­nomia, linguistica și cunoștințele matematice din acel timp. O colecție de scrisori și de biografii a fost de asemenea scoasă la lumină, precum și 5000 piese de o mare valoare pentru erudiți. * 9 Tribunalul militar din Buda­pesta a condamnat la patru zile arest de garnisoană pe colonelul baron Udvarnoky, ginerele mi­­nist­riți,ne­tre rezbel al 4^Uro-Ungariei, baron Krieghammer, fiind-că a rănit cu sabia pe un candidat de avocat. Acesta, voind să treacă prin fața regimentului comandat, de acest colonel, a lo­vit cu bastonul un cal călă­rit de un vis avoid. Colonelul înfuriat l-a lovit cu sabia. Se telegrafiază din Roma zia­rului «An­ta» : «Circulă cu stăru­ință un svon foarte straniu . Va­ticanul, cu ocazia serbărei de XX Septembrie, amenințase cu exco­municarea pe regele Victor E­­manuel III și pe ori­ ce prinț, din Casa Sa­voia, care ar fi asistat în capitală la comemorarea căderea puterei papale. «Știrea mi s’a părut așa de necrezut în­cât de o­cam­dată n’am vrut să vi-o comunic, dar acum când svonul tot mai per­sistă vi-o transmit ca titlu de curiozitate». # * Domnișoara Rosina Oreskovicî, damă de companie a ex-reginei Natalia, a trimis titturor ziarelor sârbești o scrisoare în care des­­minte că regina ar fi scris fai­moasa carte poștală conținând aluziuni ofensive către soția re­gelui Alexandru. Domnișoara Oreskovici declară că nu e adevărat că Natalia s-a îmbrăcat în doliu când a aflat logodna fiului șeii ; ex-regina a pus doliul pentru moartea «neui­tatului ei amic» regele Umberto. Cât despre scrisoarea pe care Natalia a trimis-o «Societățea fe­­menine din Belgrad» în care se vedeau aluziuni la logodnă, dom­nișoara Oreskovicî declară că ea fusese scrisă mai înainte ca M. S. să afle noua nenorocire care o lovea.* 9­9 S’au constatat mai multe mici incidente de graniță la Biemont, lângă Nancy, unde staționau pen­tru manevră două batalioane. Cu toate sentinelele puse spre a se împedica soldații să treacă granița, unii din ei îmbrăcați ci­vil au intrat pe teritoriul german spre a cumpăra tutun. Ei au fost recunoscuți de ofi­țerii germani care i-au­ fotografiat, și au trimis fotografiile la coman­damentul francez, care i-a con­damnat la 70 zile închisoare. Alți soldați în uniformă au să­pat insulte la adresa Germaniei pe stâlpii ce arată granița. S-a deschis o anchetă. Boris Sarafoff pleacă la rezrod­u­re contra Europei «VESELIA», care va apare poi­mâine. Sâmbătă 16 Septembrie, va coprinde, pe lângă o materie variată și hazlie, o prea frumoasă ilustrație în ș­ase culori, repre­­zintând o scenă de cea mai mare nostimată, adică: «Boris Sa­­rasoff pleacă la războut ia contra Europei». «VESELIA» se vinde cu 10 bani în toată țara. — — ----------------■­ ------------------------------------— Curier Judiciar (TRIBUNALELE ROMANE) Crima de pe câmpia Grand Intr’una din zilele lunei Maiti trecut era o nuntă la o locuință din Grant. Ion Matei zis Călin, Bucur Simion și Sandu Spiridon veniseră și dânșii nepoftiți la a­­ceastă nuntă, cerând lăutarilor să cânte Sârba pe când nuntașii cereau Brânzelu. De aci s’a is­cat ceartă, îmbrânceli, lovituri cu aromage și cu cuțite. Un a­­nume lanoș Bosco cade la pă­mânt pentru a nu se mai scula. In urma instrucției ce s’a fă­cut, Ion Matei a fost dat jude­cății pentru lovituri cari au­ cau­zat moartea: Bucur Simion pen­tru lovituri cu rănire, iar Sandu Spiridon pentru simple lovituri. Inculpații au compărut ieri înaintea secției a III-a a tribu­nalului Ilfov. La interogatoriu răspund că dinșii fuseseră în ziua aceea pe la Grand ca să visiteze pe o domnișoară de ziua ei de naș­tere. Cum vis-a-vis era nuntă și cântau lăutarii s’aîi dus și pe acolo. Fiind­că unul din eî șî-a permis să zică lăutarilor să cânte Sârba, cei de la nuntă i-au luat hibălac cu ciomege și cu cuțite. Dînșii s’au apărat, fără însă a avea cuțit. D. judecător Gălinescu. Cum a murit atunci Bosco ? Inculpatul. S’or fi lovit între dânșii. D-nii Brătescu și Ticu Ștefă­­nescu cer să vie martori în des­cărcare. D. Butoianu, avocatul părței civile, zice că a fost citat numai Filip Bosco, fratele modului, nu și Ignatz Bosco, tatăl mor­tului. Ignatz (îmbrâncind, fiind pre­­sinte). Pe mine nu me chiam­ă Bosco, ci Boesio, a fost o gre­­șală. Președintele. Se va rectifica. Tribunalul amină procesul la 20 Septembrie. Succesiiunea ftnsly Ieri a venit înaintea secției I a tribunalului Ilfov, procesul moștenireî Smaranda Rasty. De comun acord al părților, procesul s’a amânat la 20 No­­embrie.* 9 * Furt literar Se știe procesul ce l’au avut frații Șaraga cu trei institutori din Iași, pentru furt literar. Procesul fusese perdut la Cur­tea de apel din Iași de frații Șa­raga. Casându-se decisiunea Cur­­tei din Iași, Curtea de apel de trimitere din Galați a dat câștig fraților Șaraga. Afacer­ea a venit ieri din nou la Casație, în urma recursului procurorului general din Galați. D. procuror Stătescu a sus­ținut recursul colegului său din Galați, iar d-nii Miile și Vale­r'm Bomb­u­tt, înalta Curte a respins recur­sul procuroru­lui general din Ga­lați, Ellan. Lucruri din toată lumea Sub ghiarele unui leu­. — Să te găsești nas în nas și trup la trup cu un leu, cu un adeverat leu, trebue să fie o sen­zație destul de rară, nu-i așa ? De alt­fel, cine­va poate avea multe șanse de a putea analiza în lumea cea­ l’ulta o ast­fel de senzație ! Un tîner ofițer francez a sim­­țit-o totuși și, ca prin minune, trăiește încă. Tinerul ofițer se numește Louis Carpenut, al douilea an al celebrului sculptor cu acelaș nume. El a părăsit Franța acum­ câ­­te­va luni, ducându-se în Sudan și acum se află la Dumso, nu departe de Tombuctu. Și iată groaznica aventură prin care a trecu­t și pe care a poves­­tit’o el însuși într’o scrisoare că­tre fratele său Charles. El ple­case la vînătoare de lei cu unul din tiratorii sei. A avut norocul să dea peste un leu superb , trage, fiara fuge , dar el e sigur că a rănit’o și vrea s’o regăsea­scă. Și o regăsește într’adevĕr. Să-i dăm cuvîntul: «Ieșind dintr’un desiș, me gă­sesc față cu leul, care, la 50 me­tri, me privea lovindu-șî coapsa cu coada. Tiraiorul meu vine lângă mine. «In genunchie !»— Pan, pan , fiara face o săritură, mugește și se repede spre noi. «Tiraiorul meu, cuprins de spaimă, exclamă : «Uite ce fu­rios e, suntem perduli !» și mi­șelul me lasă în voia soartei... Fiara e colo, la 40 metri, și sare mugind. Pan ! pan ! doue focuri, nemeresc, dar leul nu cade... Iată-1 ! Mă ridic și-î trag un ultim glonte. Un bot schi­monosit și feroce se înalță îna­intea ochilor mei. Sunt restur­­nat, și simt cum îmi trosnesc oasele de la piciorul drept, pe când eu caut zadarnic să apuc de gât fiara, a cărei răsuflare caldă î mi bate în obraz. «Me simt pierdut!... De­odată, ca prin minune, tiara îmi dă drumul. Ea e colo, la 2 metri, și privește cum tiratorul meu fuge de mănâncă pământul... O să scap poate, dacă mă voiu preface că’s mort! Dar d’odată sunt cuprins de o ură înverșunată. Mă tîrăsc spre pușca mea, o încarc și, cu un sânge rece da care nu m’aș fi crezut nici­odată capabil, trag în capul fiarei, care cade trăznită tocmai când se întorcea ca să se sfișie... «...Piciorul îmi era plin de mușcături și de sgărieturi adânci făcute de ghiarele leului, de ase­­menea umorul și sânul drept. «Suferind oribil, fui dus până la Dumso, unde zac în pat». Universal­­a provincie (De la coresp. noștri articulari) — Pe ziua de 12 Septembrie — Piatra­ NeamRții Simiciilore. — O sinuci­dere tragică s’a petrecut orî, în orașul nostru, iată faptele. O tineră fată a locuitorului Va­sile Blaga, din strada Carol, și-a procurat prin niște împrejurări necunoscute o mare cantitate de acid fenic, și apoi a beat-o. O­­trava și-a făcut imediat efectul. Fu apucată de niște dureri îngro­zitoare. Un medic chemat în grabă i-a prescris un antidot, care nu a dat însă rezultatul dorit, căci după două ore de dureri atroce ne­norocita și-a dat sufletul. Asupra cauzelor care au împins-o la acest fapt circulă mai multe zvonuri. Unii zic că părinții ar fi tratat-o într-un mod cam se­ver, alții zic­e— și asta pare a se adeveri — că ar fi cauza amorul. Autoritățile sosind la fața lo­cului au dresat cuvenitele acte și au dispus îmormîntarea cada­vrului. Criminali prinși.— Se știe că zilele trecute femeea Maria Gheorghe, din comuna Dum­brava Roșie, a fost omorîtă de locuitorul Filip Ferestraru și soția sa Anica, cari după ce au săvârșit crima au dispărut fă­­cându-se nevăzuți. Poliția noas­tră fiind avizată a început ime­diat cercetările și a reușit să pue mâna pe ambii criminali. Ei au fost trimiși numitei co­mune pentru ca apoi să fie îna­intați parchetului­ Iulian­ Ploești împușcat din greșeala.­Locuitorul Toma Serghie din co­muna Jilava de Ialomița, pe când se ducea ieri cu carul său spre casă, voind să încerce un revol­ver, acesta­­ luă foc și răni pe numitul locuitor în genunchiul piciorului stâng. Rănitul, într’o stare gravă, a fost adus spitalului comunal,unde i s’a extras glonțul de către d. medic Vasiliu, scăpândun ast­fel de ori­ce pericol. Rănire.­Femeea Veta Cucu a fost rănită ori într’un mod grav de către amantul ei Vasile Mi­­hăilescu, din str. București. Rănita a fost transportată la spital, iar agresorul a fost a­­restat. Mușcat de câine .---Tine­rul Angh­ei Radu­le­scu, din str. Juga-Urs, jucându-se ori cu un câine al său, a fost mușcat de acesta sfâșiindu-l tot­d­odată și palma mâner stângi. A fost transportat la spitalul comunal într’o stare gravă. Un caz de turbare.­Ele­vul Gheorghe Ștefan, de la școala No. 8 de băeți, venind Sâmbătă de la școală, a fost cuprins de un acces de turbare, iar Luni dimineață fiind adus la spital, a murit în chinurile cele mai în­grozitoare. Se zice că acest acces i-a pro­venit din cauza bătaiei primite de la servitorul școalei, un oare­care Ioan Mănescu, întrebând d. dor.pr Vasiliu asupra acestui caz, d-sa mi-a răs­­puns că copilul poate să fi fost mușcat într'o vreme de vre­ un câine turbat și să se fi manifes­tat turbarea tocmai acum. Așa­dar e exclusă părerea a­­celora care spun că copilul a tur­bat din cauza bătăiei. Copi«. Roman încercare de sinucide­re.—Sub-locot.-farmacist Geor­ge Giosanu a încercat aseară la orele 10 noaptea să se sinucidă, luând 3 gr. de morfină. Fiind i­­mediat apucat de dureri grozave, dădu alarma. Imediat sosiră doc­torii, cari îî dădură un antidot, grație căruia a rămas în viață. Cauza sinucidere! ar fi, se zice, traiul rea cu soția. Foc.—Duminecă 10 c., s’au aprins atenansele de la locuința d-lui Michel Șomer. Grație însă sosirea la timp a pompierilor, fo­cul a putut fi stins la timp. D. Astruc la Roman.­­ Săptămâna trecută a visitat ora­șul nostru d. Astruc, delegatul Alianței Israelite, care a împărțit 900 lei la familiile emigranților; afară de aceasta, el a hotărît în­ființarea unei ospătarii populare pentru 250 săraci, și reînființarea cantinei școlare care a funcțio­nat deja 2 ani pe lângă școala is­­raelită. A mai împărțit ajutoare la văduve și la familii sărace, în total 3500 lei. Ni­w. UN SFAT PE ZI j Depărtarea insectelor de pe plante. —Topește în % dintr’un litru de apă 8 decagrame de pia­tră acră. Cu apa aceasta spală tulpina și crăngile plantelor și stropește straturile. Situația in China — Prin poștă — Orașul Sianfu, unde s’a refu­giat împărăteasa și curtea impe­rială, și care a fost proclamat ca noua capitală a Chinei, e situat cam la 500 kilometri la sud vest de Peking, în provincia Chan-Si, pe țărmul unui fluviu care se varsă ca și Peihoul în golful Pecih­. Orașul acesta, cum se află de tot în­lăuntrul imperiului, este locul unde chinezii vechi conser­vatori au cerut și au obținut să se strămute capitala, spre a scoate guvernul de sub influența Pu­terilor.# 9­9 Morrison, corespondentul zia­rului «Times», telegrafiază din Peking . Chinezii au căutat de a stabili un fel de guvern ; ei au numit pe Ching-Shin ca guver­nator militar al Pekingului spre a face să creadă provinciile că ei mențin controlul în capitală. Jt * 9 Se telegrafiază din Shangai că Ching desemnat să urmeze ac­tualului Taotai din Shangai, e cunoscut ca ostil Străinilor. Consulul francez a protestat pe lângă vice­ regele din Nanking. Și Sheng, directorul general al telegrafelor, și alți însemnați funcționari chinezi au adresat vice-regelui o petiție ca să refuze sancțiunea numirea lui Ching. Se crede că puterile vor pro­fita de ocazie spre a declina a recunoaște toate recentele nu­miri chinezești până ce guvernul va fi stabilit într’un anumit sediu­. * 9­9 A se eiti un­im­e știri cu privire la Situația in Chi­na, la Telegramele de pe pagina III IMTAMPLARI Hist Capitulă Furtul din strada Popa- Chițu Femeea Anica Vintilă, din str. Arcului No. 10, s’a dus era la un cunoscut al ei, Nicolae Ghe­orghe, din strada Popa-Chițu No. 16 și în lipsa acestuia de acasă a furat o pereche de cer­cei ai nevestei sale. Seara, când Gheorghe află de cele petrecute, reclamă numai de­cât secției 9, care începu cercetările și isbuti să prindă pe hoața Anica Vintilă. Ea a fost arestată și va fi dată la ju­decată. Răpirea din strada Flue­­rului D-ra Alexandrina e una din cele mai frumoase fete din str. Piciorului. Tînără, abia în floarea vieței, ea era visătoare, i se pă­rea că iubește, sau mai bine ar fi voit să iubească, să imiteze pe acele eroine din romanele ce ci­tise. Fiind și tînără și frumoasă, nu i-a fost de loc greu ca să-și a­­jungă acest ideal. In apropiere de casa părinți­lor Alexandrinei locuește un tî­ner Ghiță Rădulescu. Acesta o văzu și o iubi. El trecu mai multe seri pe sub ferestrele fru­moasei d-șoare, se opri adesea ori pe trotuarul din față și o privi lung, voind parecă să-o spue : «Te iubesc și sufer !» Copila se simți săgetată de acele priviri, ea se prefăcu la în­ceput că­ î supărată, închise fe­reastra cu o biuieliftră și se re­trase. Când fu însă singură, căzu pe gânduri, i se părea că vede pe acel tîner la­­ picioarele ei, cu bra­țele încrucișate și jurându-î ve­cinie amor. Și atunci buzele ei murmurau acelaș refren : «Te iubesc și suferi» N’a trecut mult, Alexandrina și cu Rădulescu avură o întâl­nire, își spuseră dorul unul al­tuia și hotărîră ca din viețele lor să facă o singură viață. Acum câte­va zile el ii trimise un bilet în care îî spunea: «Să fugim iubito, să ne ascundem într’un colț depărtat, unde vom fi singuri și vom trăi nesupărați de nimeni.» Scrisoarea se termina cu cu­vintele : «Viața e scurtă, să ne grăbim ca din sborul ei să gustăm feri­cirea. Frumoasă Alexandrina, tu vei fi regina sufletului meu ro­bit.» Nu trecu mult și Alexandrina îî răspunse: «Te iubesc, sunt a­șa și me supun ție.» O zi după aceea, seara, când umbrele nopții acoperim­ pămîn­­tul, Ghiță și Alexandrina, înghe­­muiți în fundul unei birje, se duseră la marginea Bucureștilor și închiriară o odăiță. Trebue să spunem că frumoasa fată, fugind de acasă, luă dintr’o casetă a părinților suma de 470 lei. Complectă fericire. El îî șop­tea, cu acea voce care vorbește sufletului, fermecătoarea doină a dragostei; ea, ca o păsărică ră­nită se lăsa molatec pe brațele lui. Poezia fu scurtă însă și în­cepu numai de­cât proza. D. Ionescu, tatăl d-rep, dădu de știre poliției și se începură cercetările. Era, comisarul și cu d. Ionescu descoperiră culcușul amoreza­ților și pătrunseră în el. Ce s’a petrecut, își închipue ori­cine. La loviturile despera­tului părinte, amorezații începu­ră să joace valsul, iar lumea a­­dunară afară formă orchestra cu un formidabil «huideu !» Sfârșitul e și mai prozaic. A­­lexandrina fu dusă acasă, la pă­rinții ei, și închisă într’o odaie, iar Ghiță fu închis la arestul poliției. Tot vorba poetului: «Fericirea n’are o statornicie pe acest pă­mânt...» Mișcarea în magistratură Următoarea mișcare în ma­gistratură s’a făcut, pe ziua de ieri, sub rezerva aprobărei ulte­rioare a M. S. Regelui. D. George S. Dobiaș, licențiat în drept, a fost numit ajutor la judecătoria ocolului III Iași în lo­cul d-lui Al. C. Petroni, înaintat. D. Al. G. Petroni, ajutor la judecătoria ocolului III Iași, a fost înaintat judecător la ocolul Silistra-Nouă, în locul domnului Axente. D. Corneliu S. Axente, jude­cător la ocolul Silistra-Nouă din jud. Constanța, a fost destituit pentru purtare incorectă. D. G. V. Manoliu, licențiat în drept, se numește portărel la tribunalul Prahova, în locul d-lui P. Crivețeanu, demisionat. D. Al. T. Mitulescu, fost por­tărel, portărel la tribunalul Ialo­mița în locul d-lui A. Popescu, demisionat. D. D. Tănăsescu, copist în grefa tribunalului Ilfov, se nu­mește ajutor de grefă la secția I același tribunal, în locul d-lui Constantinescu. La C .A. 7I O frasă de melodramă. La ușa unei biserici: — Părinte, părinte ! — striga un biet cerșetor, — dă-mi un pahar de apă, pentru că hnî­e așa de foame, că nu știui unde să mă duc să me culc ! Și toți cei de față plângeau. Expoziția din Paris — Prin poștă — Sâmbătă au vizitat Expoziția 293,473 persoane. * Când Loube­t și* suita sa au a­­părut pe scara banchetului pri­marilor, s'au oprit un minut spre a fi cinematografiați. După ce s-a sfârșit banchetul primarilor a început acel impro­vizat al celor 3000 de servitori, care a fost de o veselie nespus de mare.K * 9 Varietatea infinită a toaletelor celor 22.000 de primari întru­­nițî la banchetul din Paris a ofe­rit nesfîrșite motive de glumă publicului. Erau fracuri și cozi foarte lungi, redingote cu croială preistorică, jobenuri a căror formă epoca actuală nu o cunoaște. Patru primari erau îmbrăcați în bluză și pălărie de paie țără­nească. Primarii din Bretania purtau costumul lor tradițional de ca­tifea. Primarul unei comune din de­partamentul Ocne, sosit în ulti­mul moment, era îmbrăcat în costum țărănesc și avea în mână un geamantan în care era fra­cul. El spera să se poată îm­brăca in sala banchetului. ,Universul Literar, care va apare Dumineca viitoare, 17 Septembrie, va coprinde, pe lângă o materie bogată, variată și interesanta, două frumoase i­­lustrații în culori și adică : Sei*­­barea hoțicu Hure? la Pa­ris și Un cantonier cura­­gios înlăturam­ o mare nenorocire. «Universul Literar» se vinde cu 10 bani în toată țara. INFOMÂTÎUNÎ JOUI ♦ Demisiunea d-lui Chaigneau, din postul de inginer șef al co­munei Iași, a fost primită. ♦ Au fost transferați și numiți revisori de vite: D. M. Bote­­zatu, la județul Tecuci; d. Gh. Ștefănescu, la județul Gorj și­­ r. Radu Rădulescu, la județul Argeș. ♦ Congresul studențesc va avea loc negreșit între 20 și 25 Sep­tembrie la Dorohoiu. D. primar din localitate a luat toate măsu­rile pentru primirea studen­ților. ♦ La ministerul de externe se lucrează cu mare activitate la traducerea actelor din aface­rea asasinatului din str. Liniștea. Traducerea se speră că va fi terminată peste o săptămână și e făcută în franțuzește. Când va fi gata, va urma apoi traducerea ordonanței în trei limbi. ♦ Congresul societății macedo­române care urma să se țină la 24 curent, a fost amânat pentru o altă dată care se va fixa ul­terior. ♦ Recepțiunea diplomatică ce urma să sa țină ieri, s’a amânat pentru Miercurea viitoare. ♦ Azi fiind sărbătoare, «înăl­țarea sfintei Cruci», biurourile autorităților sunt închise. ♦ D. prim-ministru P. P. Carp a sosit în Capitală era dimin­eață cu trenul de 8 și 10. ♦ D. Gr. Ghica ministrul nos­tru la Paris, a sosit în Capitală, pentru câte­va zile. ♦ Au fost numiți D. Constandin Ionescu, comi­sar, în orașul Brăila. I­. N. Mocanu, șef de biuton la prefectura județului Tutova. ♦ D. Victor Ionescu, inspec­tor general administrativ, a fost delegat de ministerul de interne să cerceteze în Roman reclama­ți­unile unor tăbăcari din locali­tate. ♦ Anul acesta d. B. P. Hăș­­dău va ține la Atheneul Român două conferințe: «Noi și Bul­garii» și «Noi și Ungurii». ♦ Cartea verde, pe care gu­vernul o va da la lumină în ches­tia conflictului cu Bulgaria, va cuprinde toate notele, documen­tele precum și răspunsurile date de guvernul bulgar. ♦ D. Popescu-Pion a înaintat d-luî ministru al instrucțiunei pu­blice un raport amănunțit cu pri­vire la congresul internațional studențesc și fondarea Un­iunea studenților latini, cari s’au ținut la Paris în luna trecută. ♦ Duminecă se va ține la Plo­ești un meeting de protestare contra uneltirilor bulgarilor în România. ♦ Se aduce la cunoștința ge­nerală că cu începere de la 1 Octombrie a. c., se vor elibera de stațiunile București, gara de Nord, București-Sucursală, Iași și agenția serviciului maritim ro­mân din Constantinopol bilete de ducere și întoarcere pentru Paris, valabile facultativ via Ger­mania­ de Sus sau Elveția. ♦ D. Const. Arion, ministrul cultelor și instrucțiunei publice, va pleca zilele acestea în inspec­­țiune la Bârlad și Iași. ♦ Astă­zi, Jouî, la orele 1 p. m., mai multe d-ne și d-nî vor face o frumoasă escursiune pe velocipe de la Buftea și înapoi (total 42 k­m.) La acesta escursiune vor lua parte și tandemiștii americani d-na și d. James și Greil Hetzel, cari fac ocolul pământului. ♦ Mâine seară, 15 cor., la orele 9, d. James Hetzel va ține în sala «Turn-Verein», stt. Brezoianu, o conferință foarte interesantă despre voiajul făcut din St. Louis (America) până aci la noi. Toți amatorii de velocipede sunt rugați a veni în număr cât de mare. Tandemul va fi expus spre vedere. Intrarea liberă. .................... m —IUBN­ I — ȘTIRI ȘCOLĂRI ♦ D-na Giga Săulescu a fost permutată de la externatul se­cundar de fete din Ploești ca profesoară la catedra de limba română și religie de la exter­natul de fete din Buzău. ♦ D. Al. Aurescu, profesor la conservatorul de muzică din Iași, s’a oferit de a preda gratuit la școala profesională­­ locală cursul e­e muzica vocală. ♦ La concursul pentru 22 bur­se ale statului vacante în Școala de arte și meserii din București sunt înscriși 380 candidați. Comisiunea examinat­oare este compusă din d-nii profesori Da­­nin­escu, Malcoci și Doicescu. Sptiri nailita­ri . Ministerul de resboie a vândut cu preț favorabil mate­rialul de arme model 1879, Henry Martini, ce se găsea în arsenal. Vânzarea a fost foarte favora­bilă ; în alte țări se vinde cu 5—7 lei pușca, la noi s’a vândut cu 20 lei pușca și 20 lei mia de cartușe. Banii proveniți din această vînzare vor servi la imediata cumpărare de arme cari lipsese. Clauza stipulată ca armele să nu fie vîndute la vecini poate să fie lesne supraveghiată și vân­zarea oprită imediat în dauna cumpărătorilor. ♦ Ministrul de resboiu, d. ge­neral I. Lahovary, a dat ordin corpurilor de armată II și III, ca, mai înainte de a concedia contigentele, să facă cinci zile manevre de garnizonă. ȘTIRI JUDICIARE ♦ Mai mulți avocați au sub­scris o petițiune către decan, ce­rând să se puie capăt samsarlî­­cului pe la grefe și secțiile tri­bunalului, și să se reglementeze mai bine secretariatul avocaților. ♦ Curtea de Casație a respins era recursul lui Drum­ea Velicu, condamnat la 6 luni închisoare pentru bancrută. ♦ La secția 111-a a tribunalu­lui a venit ieri procesul intentat d-lui G. Pleșoianu, învinuit că a spart capul d-lui Calistrat An­­ghel, cu ocazia alegerii senato­riale din Capitală de la 30 A­­prilie trecut. Procesul s’a amânat din lipsă de martori. ȘTIRI SANITARE ♦ Alaltă-erî a sosit în portul Sulina vaporul «București», ve­nind din Alexandria. S’au ordonat măsuri de desin­fectare atât a pasagerilor cât și a proveniențelor aduse de vapor ♦ Direcțiunea generală a ser­viciului sanitar a cerut medicu­lui primar al jud. Tulcea să în­ființeze în comuna Satu nou, un­de bânlie scarlatina, o infirme­re provizorie. ȘTIRI FINANCIARE șI ECONOMICE ♦ Guvernul va plăti antrepre­norului Hall­er, la 27 Septem­brie a. o., a doua dată ce Statul îî datore­ște în sumă de 2.000.075 lei. ♦ D. Scarlat Vârnav, directo­rul general al regiei monopoluri­lor Statului, va pleca azi la Ghim­­pațî-Vlașca, spre a inspecta cul­tura experimentală de tutun și de positul regional de fermenta­re a tutunului din acea localitate. ♦ Monedele de argint retopite vor fi în curând din nou bătute. Predarea lor ministerului de fi­nanțe se va efectua pe la 20 ale acestei luni. Moneda de nichel va fi predată la sfârșitul lunei curente. ȘTIRI ARTISTICE ♦ Stagiunea Teatrului Națio­nal din București se va deschide la 23 Septembrie cu drama «O­­vidiu» de Alexandri, « 1­­...— ».»­­ ■ ■ Buletin atmosferic Institutul Meteorologic București, 26 Septem. st. n., Mercur 12 ore ziua înălțimea barometrică 0 °­­ 758.4. Temperatura aerului 23 °. 0. Vântul­ liniștit de la E. Starea cerului: Senin. Temperatura max. de era 25 °. Temperatura min. de astă­zi 8 °. Temperatura la noi a variat în­tre 26 ° și 2 °. Miercuri, 26 Septembrie. Pretutindeni în țară cerul a fost senin și timpul călduros , a fost o adevărată zi de vară. In cele mai multe localități, afară de părțile muntoase, termometrul a ajuns la 26 de grade. Noaptea răcoroasă și rouă foarte multă ; la Sinaia termo­metrul s’a coborît la 2 grade, barometrul destul de ridicat este staționar Ultime informatici și JOUI. ♦ Direcțiunea generală a căi­lor ferate a reziliat contractul ce-l avea cu d-na Maria Enderle pentru întreținerea ceasoarnice­­lor de la toate stațiunile G. F., și a încheiat un alt contract cu un ceasornicar român. ♦ Ele au plecat la Craiova membrii comisiunei care va exa­mina candidații la școala de în­vățători din acel oraș. Comisiunea s’a ocupat pănă era cu examenele pentru admiterea în azilul Elena Doamna, secția normală. ♦ D-niî Toma Rafail, Cristian și Gustav Ellemberger, arendașii moșiei Statului Fântânele din județul Bacău, au cerut autori­zație ministerului de lucrări pu­blice ca să repare stricăciunile cauzate acelui domeniu de inun­dațiile Bistriței de zilele trecute. ♦ Ieri, Miercuri, urma să se judece la tribunalul Ilfov, sec­ția IlI-a, procesul d-lui Mogoș, acuzat pentru contra­banda din calea Moșilor. Procesul a fost amânat pen­tru ziua de 4 Decembrie din cauză că procedura nu era în­deplinită. ♦ Astă­ seară se vor termina în întreaga țară examenele ele­vilor pregătiți în particular. Rezultatul se va da mâine sau cel mult poimâine. ♦ Zilele acestea se va pune în executare facerea a 5 poduri pe șoseaua Pitești - Câmpu­­ Lung­i f­ron­tie­ră. ♦ lată principalele lucrări exe­cutate în campania anului curent de serviciul de poduri și stele de la primăria Capitalei: Șoseaua Vergului, strada Cățe­lului, șoseaua Grand, între Regie și Crângașî, șoseaua Grivițe,în­­tre Basarab și Crângașî, Aleea Chiseleff și șoseaua Odorei, di­ferite reparațiuni de pavare și așternere de pietriș, calea Vic­toriei între Episcopie și strada Fântânei, executat pavagiu cu asfalt­ granit și trotuare de asfalt cu borduri nouî; strada Nouă executat pavagiu de lemn cu trotuare nouî, basalt și borduri; fund. Mărcuțel, strada Maltopol, strada Mătăsaru, piațeta Mântu­­leasa, stradele Fulgului, Dobro­­teasa, Casei de Depuneri, pava­te din nou; șoseaua Bonaparte, stradele Romană, Columb, Tei­lor, Piața rondului 11 Iunie, stradele Gărei Filaret, Cătunu­lui, Polonă, fundătura Doroban­ților, stradele Semicercului, Me­moriei,Zborului, Toamnei, Popa­ Soare, Mântuleasa și calea Du­­dești, reparate și reconstruite ; stradele din câmpul Moșilor con­strucție și reconstrucție: stradele Cameliei, Venerei, Liei, Vase­­lor, Matei-Voevod, Viitorului, fundătura Făurar, stradele Ro­mulus, Clopotari, bulevardul Colțea, stradele Lazăr, Foca, Cometa, Nisiparu, Brutar, Po­vernei, bulevardul Ferdinand, stradele Witing, Primăverea, Pia­­ța­ Anazel, Sf. Elefterie,­­Lipscani, Carol, calea Victoriei, stradele Poetului, Bibescu-Vodă, Iivo­­rum­î, Popa-Tatu, Tunarilor, Po­pa-Chițu, Negustori, Italiană, Dianei, Prudenței, Clemența și Școaleî,reparație și reconstrucție. ♦ Ministerul de interne a tri­mis tuturor prefecturilor un ta­blo­i de toate consulatele din țară ale diferitelor State străine, cari liberează și vizează pașapoartele la supușii națiunilor respective. Aceasta în vederea liberărea biletelor de liberă petrecere a streinilor în țară. ♦ Venitul porturilor provenit din taxa de jumătate la sută și din cea de chesagiu în cursul lu­­nei August a fost de 274.505 lei și 75 bani și prezintă o diferență în plus de 178.276 lei și 70 bani față de luna corespunzătoare a anului trecut, când venitul a fost numai de 96.289 lei și 05 bani. Porturile care au dat diferențe în plus au­ fost : Vârciorova, Ca­lafat, Bechet, Corabia, T.­Mă­­gurele, Zimnicea, Giurgiu, Ol­tenița, Călărași, Gura­ Ialomiței, Brăila, Galați, Tulcea, Cons­tanța, Cernavoda și Silistra­ Nouă; iar în minis T.­Severin și Sulina. ♦ Ministerul lucrărilor publice a aprobat numirea d-lui N. Șer­­bănescu în administrațiunea ge­nerală a căilor ferate în postul de revizor de telegraf al liniei Constanța-Cernavoda. ♦ D. Dimitrie Iliescu a fost numit supraveghetor la serviciul de poduri și șosele de la primă­ria Capitalei, în locul d-lui Pe­tre Ionescu, demisionat. ♦ Ministerul lucrărilor publice a comunicat direcțiunea căilor ferate că menține dispozițiile din trecut în privința lemnelor de Iil*

Next