Universul, ianuarie 1902 (Anul 20, nr. 1-29)

1902-01-14 / nr. 12

conferință la Ateneul local, va fi ți­nută de d. Ștefan V. Staicu, stu­dent în medicină veterinară, în sea­ra zilei de 14 Ianuarie c., In salo­nul gimnaziului «Ion Maiorescu», tratând despre «Alcoolism». Dunăreanul. Ploești Incendiu.—Era noapte, în com­. Golceag, au ars mai multe șire de paie, proprietatea locuitorilor Va­sile și Niță Ursoiu, cauzând o pa­gubă de peste 1000 lei. Se bănuește că focul ar fi fost pus. Copil găsit.­­ Astă­ seară, ser­gentul din apropierea comisiei de roșu a găsit un copil lepădat, care era aproape înghețat de frig. Micuța victimă a fost dată de­o­cam­dată în îngrijirea moașei co­munale Elena Ionescu. încercare­a de sinucidere.­ De la un timp sinuciderile, sau cel puțin încercările de sinucidere, se țin lanț. Azi, tînera Vasilicbna Dumitriu, din suburbia Sf. Spiridon, a băut 2 cutii de chibrituri disolvate în spirt, pentru că i se urîse cu viața —spune ea. H'a știut însă sărmana că actua­lele chibrituri nu mai sunt otrăvi­toare, și că va fi silită deci să re­­înceapă iar cu viața de care i se urîse. Diverse.—Azi, condamnatul Al. Candiano, împreună cu alți con­damnați, a fost adus în orașul nos­tru, de unde, în urmă, a fost trans­portat la penitenciarul Mărgineni. Cop­ii. I învățați Jim­beni englez.», n­u francezii, germanii, ro­­­mânii, Haliam­i și rusii îa || Școlaa«limbi streinei STRADA CAROL, 38 ! Fie­care profesor preda lim­­­­ba sa maternă, întrebuințând­­ exclusiv aceasta și conversând I la început despre lucruri de B față sau reprezintate prin ta­­m­blouri și mai târziu explicând­­ noțiunile abstracte prin cu­­­vinte deja învățate. Prospectul gratis și france­z I — Se lac­­ radneerî —­­ R­ecomandăm Bolnavilor de GAT Doctorul I. Braunstein Specialist pentru boalele de f»âl și îVchs de două­zeci și patru de ani. — Strada Goliei No. 14 — de la 9-12 și 2—5 4317—(1) Pădurea TUNARI 1 oră departe de București S fenj cnul cer . . 42 lei » șiâu . . 30 » Nnele stânjenul . 16 » Araci de vie­mia 16 » — vîndute loco — 5 lei carul de crăci •1356 ________ Bani cu împrumut î20.000 Iei în­scrisuri funci­are rurale din București 50­ C; a se da cu împrumut pe ipotecă imobil rural rangul I. A se adresa în Craiova, la­ d. A. I. Kaufman, comisionar, str. Unirea No. 114. 437 și Veniri» a vindeca mătreasa, cojile și mâncări al­ea capului precum și pentru a evita alte nu­meroase boale ale pielei capului în­trebuințați zilnic Capilarina remed­ifi suveran compus de d. dr. Athanasescu, profesor la Facultatea de medicină, și Întrebuințat în toată țara, cu foarte mare succes. Se află de vînzare In toate drogueriile și la coafort. 4367 IEI AIVT cu împrumut pe amanet, condițiuni avan­­tagioase, încredere absolută, Soarelui 35, (Fontanel). 9—12. 2—5 p. m. 4363 ț­m ShTCREMA ^ (ODALISQUE] I garantează fru­­­­­­mu­se­tea si frage­r DEPOZIT LA TH. D­OBRES CT — Calea Ilahoveî No. 134 — 2921 BANI!! Pot găsi cai împrumut persoane din b­acau, l­iatra-i Neam­ț, Domna»» și Fălticeni, depa­nând ca amanet bijuterii, sau o­­biecte de metale prețioase. A se adresa sub cifra : «Ma­­’ximum» la P.-Neamț, Poște res­tante. 4338 Boală la secrete IV epiiodia Bărbăteasca Se vindecă repede fără durere și îm­piedicare, după experiență de 31 ani de specialitate în boli lumești (de la 1870). N­'. THOR No. 1, Str. BARBU CATARGI, No. 1 intrarea »natal prin str.str. Voevoz Consultații de la 10-1 dimineața­­ și de la 5 —8 seara La*’ »rronunt: «în Afilantara nt. fip­ carfi­­ CONSULTAȚII MEDICALE A UM LEU ! Pentru acei cu­m­ puține mijloace la fi­rul BADBERGER pentru boale Interne, de femei și copii Tratament special și vădic, al boalelor lumești Str. General Fiorescu între Hotel de Londra și grădina Sf. Gheorghe. 4361 SS’a­ pier­dut un câine «Fox-Terrier», cu nu­mele Fox, alb, capul negru, o pală neagră pe spate și alta în dos. Cine l’a găsit, rog a’i aduce în d. 1. Arie, în strada Sf. loan Nou No. 5, și va primi o bună recompensă. 4371 Nicolas Andrei Popovici Doctor in drept, fost magistrat — Avo c a/t — Consultatiunl 8—10 și 5—7 Sli*. llomană, 81 ■1370 DOCTOR L\ MEDICEVA­N. ROSENSTEIN Chirurg DENTIST din Paris Vindecă feoaleta de gură, dinți și gât Extracțiunea și obdurațiunea nedu­reroasa a dinților prin anestesie. Redresarea și punerea de dinți artificiali artistici. Plombe la email (smalț) Valea Victoriei Ho. 60 (Piața Teatrului) Doctor Pitistianu de la Facultatea din Paris — «CALE EXTERNE — Consultația 2 lei. 3—5 p. m­. ___Calea Gri­vile». 8 1 Grăbiți-ve! Grabiti-ve­! O-axn-peratí 3311@t© al M are» Loterii ln folosul scoalei italiene din București organizată de Societatea de Bine­facere din București 18 i Premii în valoare de 30.000 Tei Premiile principale 1 5­00p 150.000 Bilete.­Un Bilet costă un­ teü Cine cumpără 5 bilete odată va plăti numai L. 4.50 O mare parte «Din bilete s’au plasat deja cu ocazia serbilorHor ZDconé Trageri r=z=z==i=7 Tragerea primi la 26 Februarie 1902 Tragerea a doua se va face după o lună, a­­decă la 26 Martie 1902. Biletele ,se află spre vînzare la administrația ziarului «Uni­versul»,un depozit principal, precum și la toți vînză­torii de ziare din Capitală și orașele din provincie. Un «mare rabat se acordă revînzătorilor. IMPORTANT ! — La a doua tragere concurează toate biletele, chiar acele care au eșit câștigătoare la prima tragere. Piatra-Neamțu Opărit de vin­.—O penibilă ne­norocire s’a întâmplat în comuna Șerbești din acest județ, nenoroci­re care a impresionat adânc pe lo­cuitorii acelei comune. Iată faptele : Locuitorul Ioan Tu­dor, plecând de acasă împreună cu soția sa, a lăsat pe un copil de cinci ani în păstrarea unei vecine. Aceasta eșind din cameră, micul copil ju­­cându-se pe lângă un cazan cu apă ferbinte, din nebăgare de seamă a căzut înăuntru. Serva unul copil, din cauza durerilor, scotea niște țipete îngrozitoare, implorând în zadar un ajutor, căci în timpul cât se luptă cu moartea nimenea nu se ivea ca să-l scape , ast­fel că, după puțin timp și­ în durerile cele mai ori­bile, nefericitul copil a încetat din viață. După câte­va ore, părinții s’au întors și disperarea lor la spec­tacolul Înfiorător ce li se prezentă înaintea ochilor e de nedescris. Au­toritățile, sosind la fața locului, și după ce au încheiat cuvenitul pro­ces-verbal de cele constatate, au dispus înmormântarea cadavrului. Bal.—Duminecă 13 Ianuarie are loc în sala teatrului, un mare bal high-life, dat de către un comitet sub patronajul d-neior Herscovici și Eleonora Roman, soția cunoscutului publicist Ronetti Roman, în folosul azilului israelit. Iulian. Știri din străinătate — Prin poștă — In cercurile Gurieî din Peters­burg se desminte svonul despre căsătoria marelui duce moștenitor al Rusiei, cu prințesa­­ Xenia de Muntenegru.* a a Poliția germană caută mai mulți anarhiști, venind din New-York a ,s«K­R»VI&al la-Chapelle. * a a O revistă germană publică o scrisoare trimisa de către băr­batul reginei Wilhelmina a O­­landei, către unul din amicii lui, cu care a servit în garda impe­rială germană. Ia acea scrisoare, el se plânge amar de rolul șters pe care e silit să-l joace. «Totul îmi este oprit, scrie el: consilii de miniștri, audiențe, recepțiuni. Cu atât mai rea pen­tru mine dacă trec pragul cabi­netului regal, pe când regina is­călește actele publice. Chiar la căpătâiul nevestei mele bolnave, trebue să stau nemișcat și mut, de frică de a nu călca granițele constituționale. Dacă mă duc la vînietoare, sunt învinuit că-mi las nevasta singură și că o îm­bolnăvesc prin îndelungata-mî lipsă. Dacă poftesc câți­va amici din țara mea natală, se spune că vreau să împănez curtea cu streini, creaturi d’ale mele». Ei adaogă cu amărăciune că, dacă va avea un băiat, va trebui să fie umilul supus al acelui flui. * Din Berlin se anunță că de­functul rentier Koenig a lăsat prin testament orașului său natal Hasserode, suma de 500,00 de franci.* * * Ministrul de finanțe rus Witte, se va duce în curând la Viena. Se dă o mare importanță politică acestei călătorii, în acest moment când multe ziare rusești pledează cu căldură pentru o apropiere austro-rusă, în fața prea marei urcări a tarifului vamal german. Se zvonește că ambasadorul austro ungar pe lângă curtea Rusiei, baronul de Aerenthal, va fi înlocuit în curând cu un alt diplomat. * * 4 Se anunță din Neapole că zia­rele publică o scrisoare a ban­ditului Musolino, arestat, către avocatul său Giacomo Costa. Reiese din scrisoare megaloma­nia tâlharului, care scrie că vrea sa fie apărat de cei două avocați mai mari ai Italiei și că avocații nu au nevoie să studieze dosa­rul, de­oare­ce toți știu ce a scris presa asupra vieței sale. Din satul Usica, în Serbia, a plecat acasă o societate de nun­tași, noaptea pe lună. Nuntașii se așezară în trei sănii. De­o­­dată, în mijlocul câmpului, ei fură atacați de o haită de lupi. Intre nuntași și lupii flămânzi se încinse o luptă desperată, din care însă lupii eșiră învingători. Din întreaga societate nu s’a în­tors nimeni acasă. Pe locul unde s’a întâmplat lupta, zăpada era toată înroșită de sânge. * Se scrie din Petersburg că e așteptată acolo, zilele acestea, miss Ellen Jessy, o tineră ame­ricană de 18 ani, care a făcut senzație în țara sa, chiar în cer­curile științifice, cu experiențele sale de medie hipnotică. Mulți medici ruși sunt hotă­râți să asiste, la experiențe, spre supraveghia de aproape pe medie.* » 4 Francezii plănuesc să lege printr’un canal oceanul Atlantic cu marea Mediterană, făcând ca­nalul navigabil. Presa rusească se bucură mai ales de planul a­­cesta, care ar fi o excelentă tră­sătură de șah în contra Angliei și pentru că Franța și-ar putea trimite atunci în Mediterana fiola­li de războiü UN SFAT PE ZI­Gofre zaharate.—500 gra­me făină, 500 grame zahăr, 3 oue, 2 pahare mari de apă.— Se topește zahărul în apă la foc ; când e legat cu siropul, se ridică și se adaogă unt. Căldura zahă­rului topește untul. Se pune făina într-o farfurie și se frămîntă cu acest amestec nu tocmai cald. Se adaogă gălbenușul de ou, pe ur­mă albușul făcut spumă, se par­fumează cu vanilie. O lingură din acest amestec ajunge pentru două grote. Lucruri din Mă lumea O colecție interesantă. —«American Museum of Natu­ral History», care se află la New­ York, s-a îmbogățit deunăzi cu una din cele mai frumoase co­lecții de fluturi din lume ; unii cunoscători nu pregetă chiar să declare că e cea mai complectă. Ea cuprinde, într’adevĕr, vr’o 250 mii de specimene din toate spețele și varietățile, și are o valoare de peste 1 milion de do­lari (5 milioane de franci). Doctorul Herman Strecker, din Reading (Pensilvania), mort deu­­nă­zi, a lăsat colecția sa Museu­­lul pomenit. El culesese în toate părțile globului cea mai mare parte a fluturilor săi, și unii fluturi din colecție l’au costat ani de cercetări. Ast­fel, lui îi plăcea să poves­tească că, spre a-și procura un specimen unic, un lepidopter (femelă) cu aripile negre și roș­cate, care nu se găsește de­cât în Siera­ Leone, el a trebuit să echipeze, pe cheltuiala sa, o ex­pediție și să cutreere cu ea, timp de 2 ani jumătate, toată coasta Guineei. Acest fluture rar l’a costat 40 mii de franci. ah I ce ți-e și cu colecționarii ăștia 1... Prințul de coroană al Germaniei ca poet.­Asu­pra prințului de coroană al Ger­maniei, camarazii săi de școală fac interesante comunicări. Ca și alți tineri idealiști, tot așa și prințul de coroană Wilhelm a făcut o dată o poesie, pe care a citit’o într’on cere intim de ca­marazi. Poesia aceasta descrie amurgul de seară. Velul nopții se lasă asupra pământului, căprioarele ies din pădure și resună din nou tonul de jale, că în curând vor fi lo­vite de plumbul ucigător al vî­­nătorului. In Bonn prințul de coroană trăește foarte simplu, cântă din familia­­ unui consilier comercial, cu ale cărui fete joacă croquet și tennis. CORPURILE LEGIUITOARE Ședința de la 12 ianuarie 1902 Ședința se deschide la orele 2, sub președinția d-lui Mihail Ferichide. Răspund la apelul nominal 115 d-nn deputați. D. Nicolae Ionescu interpelea­ză pe guvern în privința aplică­­rei principiului constituțional a­ descentralizărei la legile ce pre­zintă. Se pune la vot proiectul de lege relativ la Casa Bisericei, și se adoptă cu 81 voturi pentru, din 94 votanți. Cu mare majoritate se admite un proiect de lege, prin care se autorizează ministerul domeniilor ca să cedeze comunei Sinaia te­renul pe care se află construită școala. D. N. Bălănescu des­voltă in­terpelarea adresată d-lui minis­tru al lucrărilor publice, în pri­vința lucrărilor trebuincioase ca­nalului Sf. George din portul Giurgiu. Interpelatorul arată însemnă­tatea comercială a portului Giur­giu și paguba pe care o aduce întregului nostru comerț starea insuficientă a canalului care duce în port. D-sa termină întrebând pe d. ministru ce studii a făcut asupra acestei cestiuni și ce lu­crări e dispus a face? D. Ionel Brătianu răspunde că, deși are bună-voință de a aduce portului Giurgiu cea mai com­plectă ameliorațiune, e nevoit totuși sa fie seamă de mijloa­cele de cari putem dispune azi. In neputință,deci,de a întreprinde lucrări radicale în portul Giur­giu, ministerul lucrărilor publice se va mărgini la lucrări modeste cari să facă accesibilă intrarea portului și să satisfacă, în limi­tele putinței actuale, legitimele griji ale giurgiuvenilor. D. N. Bălănescu se crede da­tor să dea d-lui ministru câte­va indicațiuni asupra micilor lu­crări indispensabile pentru func­ționarea canalului Sf. George. D. Ion I. Brătianu răspunde că va supune propunerile d-­lui Bălănescu la apreciarea oameni­lor speciali însărcinați cu studiul acelor lucrări. Se cere închiderea discuțiunei și se trece la ordinea zilei. Se votează recunoașterea d-lui Duțu Radu Chiță, precum și in­digenatele d-l or Panait Panaș, Periele Antóniade, Ludovic Hen­­ghel și Wilhelm Arendt. Ședința se ridică la orele 3 și 25 minute, anunțându-se ce vii­toare pentru Luni 14 Ianuarie. SEIT-AJX­ TXIL. Ședința de la 12 ianuarie 1902 Ședința se deschide la ora 3.45 sub președinția d-lui M. Sehmna, vice-președinte. Presanți 83 d-ne senatori. Se fac formalitățile obicinuite. Pe banca ministerială sunt d-ni. G. Stoicescu și Sp. Haret. D. dr. Păltineanu spune că, în urma cererea ce a făcut, i s’a pus la dispoziție numai dosarul afa­cere! Steiner. Roagă să i se pue la dispoziție și dosarul dramei din strada Uranus, care a fost tranșată de Curtea de casație încă de la 19 Decembrie. Mai roagă să i se pună la disposiție dosarul anchetei asupra morței lui Hie C. Albulescu, funcționar la G. F. R. De asemenea, roagă ca d. ministru al instrucțiunei publice să-i pue la disposiție dosarul privitor la niște examene de capacitate pentru limba lati­nă, pentru a anunța o interpe­lare. D. C. Stoicescu spune că do­sarul afacerei Steiner l-a pus la disposiție imediat interpelatoru­­lul, de­oare­ce afacerea este de două ani tranșată de justiție. A­­facerea dramei din strada Ura­nus era însă pendinte înaintea curței de casație, când d. dr. Păltineanu a cerut dosarul res­pectiv și deci nu i s’a putut pune la disposiție. Se votează următorul proiect de lege : Ministerul de războiu este au­­torisat să cedeze comunei T.­­Măgurele o suprafață de 1 hec­tar, 0,573 m. p., teren, din cele 21 hectare, 0.150 m. p., ce i s’au cedat din moșia Statului Domeniul Turnu, județul Teleor­man, pentru câmp de exercițiu și tabără al trupelor garnisoanei T.­Măgurele prin legea decretată sub No. 1.331 de la 29 Martie 1397, în schimbul unei suprafețe egale de teren ce comuna T­­­Măgurele va ceda din terenul său ministerului de războiu. Ședința se ridică la ora 4. ’Un ne T Judiciar (TRIBUNALELE ROMANE) Străini! și călugări! pot fi adoptați ? Defunctul Drăghici Rădulescu, în anul 1893, în lipsă de copii, a adoptat pe monah­ul Bariton din mânăstirea Cernica, adop­țiune confirmată de tribunal și Curtea de apel din București. In urma încetărei din viață a lui Drăghici Rădulescu remâind avere foarte însemnată, frații și surorile sale, pentru a pu­tea pune mâna pe averea ră­masă și care în urma actului de adopțiune se cuvenea mona­­h­ului Ilariton, au cerut tribu­nalului anularea actului de adop­țiune. Intre motivele de anulare sunt și aceste două : 1) Fiind străin el n’a putut fi adoptat; și 2) Că era călugăr. Ambele aceste motive tribuna­lul le-a considerat ca neînteme­iate. Trebue să spunem că mona­h­ul Hariton era născut din pă­rinți străini; rămânând însă de mic orfan, el a fost crescut de defunct și în urmă convertit la religia ortodoxă. Primul motiv a fost respins, pentru că, conform art. 11 cod. civ., în România se acordă stră­inilor aceleași drepturi civile ca și românilor, afară de cazurile în în care legea dispune contrariu. In materie de adopțiune, însă, nicieri nu se găsește vre-o pro­­hibițiune din cauza calităței de strein a adoptatului, de aceea nici legea nu cere vre-un act ca să dovedească dacă este român sau strein. In ceea­ ce privește motivul al douilea, adică dreptul călugărilor de a fi adoptați, tribunalul con­stată că nici un text de lege și nici doctrina și jurisprudent nu opresc aceasta. In adevăr, după legile biseri­cești, acel care îmbracă haina călugărească, părăsește cu totul relațiunile cu lumea civilă și ast­fel stogurile legi cărora trebue să se supună sunt cele biseri­cești, ori adopțiunea fiind un act prevăzut de legile civile, ar urma să fie nul.— Tribunalul însă gă­sește greșită această teorie, căci, chiar dacă legile bisericești o­­presc pe monahi de a face acte civile, totuși adopțiunea nu poate fi nulă, căci nulitatea actelor ci­vile nu poate fi prescrisă de­cât tot de legile civile. Și dacă canoanele bisericești opresc pe călugări de a face acte civile, sancțiunea este cu totul alta de­cât anularea actelor fă­cute. Adică ei pot fi supuși pe­­depselor disciplinare bisericești, fiind-că nu s-au supus canoane­lor. Prin urmare, tribunalul a sta­bilit că atât străinii cât și călu­gării pot fi adoptați, prin urmare cererea făcută de frații și suro­rile lui Drăghici Rădulescu pen­tru anularea actului de adopțiune a fost respinsă, remâind monahul Ilariton Rădulescu singur moș­tenitor. Contra acestei sentințe, s’a fă­cut apel, care a venit ori înain­tea Curții secția 2-a. Din partea rudelor lui Dră­ghici Rădulescu și anume D. Rădulescu, Anica I. Văduva și Maria C. Caraman, au pledat d-niî avocați C. Disescu și An­­ghelescu, desvoltând ca motive de nulitate, pe lângă cele 2 de mai sus, încă , și anume : lipsa de îndeplinire a formalităților le­gale pentru adopțiune și lipsa de consimțiment pentru adoptare. Toate aceste motive, au fost combătute de d-nii avocați C. Nacu și M. Sipsomo, din­ partea monahului Bariton. Din de­sbateri rezultă că pă­rintele Hariton e evreu conver­tit la ortodoxism. D. Disescu a cerut la urmă ca să se admită ca să dovedeas­că nulitatea adopțiune­ pentru motiv de imoralitate. Curtea a rămas să se pronunțe la 16 ianuarie. Grefier: UN PROVERB PE ZI E mai bine cu binele, de­cât cu reul. (Turcesc) Modificarea legei portăreilor Ieri s’a împărțit la Senat proiec­tul de lege pentru modificarea le­gei de organizare a serviciului por­tăreilor. Iată principalele dispozițiuni din noul proiect de lege : Portăreii sunt funcționari publici și se bucură în exercițiul funcțiu­ne­­lor, de drepturile ce le acordă p­ezenta lege. Portăreii de pe lângă fie­care tri­bunal vor funcționa sub conducerea ti? uv.P prien­täl tri­bunal. Un inspector numit de minister va controla, după delegațiunile ce i se vor da, mersul regulat al ser­viciului portăreilor și contabilita­tea lor. Agenții judecătorești numiți por­tărei se vor împărți în două clase: Cea d’intern va cuprinde tribuna­lele județelor Argeș, Brăila, Covur­­luiu, Dolj, Iași, Ilfov, Mehedinți, Prahova, Putna și Vlașca. Cea de a doua va cuprinde tribu­nalele celor­l­alte județe. Numărul portăreilor va putea fi sporit sau scăzut după trebuințele serviciului, prin decret regal, în ur­ma încuviințărei consiliului de mi­niștri, fără ca acest număr să trea­că peste 12. Sporirea peste acest număr de portărel, precum și reducerea nu­mărului de portărei prevăzut în art. precedent, nu se va putea face de­cât în virtutea unei legi. Cancelaria portăreilor de pe lângă fie­care tribunal se compune din : un secretar, două sau mai mulți a­­genți de îndeplinire a procedurilor și darea actelor, și unul sau mai mulți copiști. La tribunalele cu mai multe sec­țiuni, vor funcționa și registratori­­arh­­ivari. Posturile de registratorî-arh­ivarî de agenți și de copiști, vor putea fi desființate și înființate prin decisie ministerială, în urma raportului că­tre Minister al președintelui tribu­nalului. Portăreii, ca agenți auxiliari, fac parte din ordinul judecătoresc. In ordinea ierarh­ică a membri­lor ordinului judecătoresc portăreii titrați au rang de supleanți, ajutori de acol­ari substituți. Ei au dreptul la înaintare după un stagiu îndouit de acela care se cere magistraților cu cari sunt asi­milați. Capii de portărei se numesc din­tre portăreii titrați cari au servit cel puțin doui anî în această func­țiune, ori dintre licențiați­ sau doc­torii în drept, cari au un stagiu de doui ani în magistratură sau 4 ani în advocatura. Inspectorul de portărel se va nu­mi dintre magistrații titrați cari au funcționat trei ani ca judecători de tribunal sau de ocol și din avocații cari vor fi profesat trei ani de zile. Secretarii cancelariei portăreilor­ se vor numi dintre persoanele cari au funcționat cel puțin doui ani în grefa sau cancelaria vre­unei auto­rități judecătorești. Registratorii-arhivari se vor nu­mi dintre cei ce au funcționat un an în vre­una din grefe , iar co­piștii și agenții, dintre cei ce au absolvit studiile claselor primare. Portăreii sunt puși sub suprave­gherea presidentului tribunalului, precum și sub controlul direct al inspectorului numit de Ministerul Justiției. Dispozițiunile de la titlurile : «în­datoririle magistraților» , «Disci­plina judecătorească» , «Despre rang precădere și vechime» și «Congedia» din legea de organizare judecăto­rească se aplică și portăreilor. In orașele unde sunt reședințe de Curți de apel și la înalta Curte de casație și justiție, prezidentul tri­bunalului va desemna după tragere la sorți, pe portăreii cari vor tre­bui să funcționeze pe lângă acele Curți. El va comunica îndată această dispoziție, atât ministerului cât și Curței respective. Portăreii, secretarii și cei­l­ alți funcționari și oameni de serviciu ai cancelariei lor, vor fi retribuiți cu lefuri fixe, prin îngrijirea­­ mi­nisterului justiției. Tratamentul lor și al inspecto­rului portăreilor este prev­izat prin tabloul anexat la lege. Capul portăreilor tribunalului Il­fov va primi o diurnă de o sută lei lunar, peste retribuțiunea prevăzută la tablou. Cheltuiala cancelariei portăreilor se va determina după trebuințele serviciului prin deriziune ministe­rială. Taxele cuvenite portăreilor sunt privilegiate ; pentru perceperea lor, când părțile se vor servi de certifi­cat de pauperitate, se va aplica le­gea de urmărire și de percepere a contribuțiunilor și a celor­l­ alte taxe cuvenite statului. Prezenta lege nu modifică întru nimic perceperea taxelor de timbre și înregistrare prevăzute de legea lor specială. Nici o restituire de taxe nu se va face părților, chiar dacă acestea re­­nu­n­­ în urmă la îndeplinirea for­malităților pentru cari au plătit ta­xele. Capii de portărel de pe lângă fie­care tribunal, sau aceia cari te țin locul, vor vărsa la începutul fie­că­­rei săptămâni la Banca Națională a României, ori la sucursalele și agen­țiile ei, sumele încasate de portăreț în săptămâna precedentă, pentru plata actelor de procedură și de exe­cutare. Cu ocasiune,a fie­cărei vărsări,capii de portărei vor presenta casieriei Băncel, registrul de recipise. Casie­rul Băncel va libera recipisă de su­mele ce i se varsă, semnând și pe registrul de recipise al portăreilor, pentru primirea sumelor vărsate. Sumele vărsate Băncel de Capii portăreilor din încasările pentru ac­tele de procedură și de executare, vor forma un fond special din care se va achita retribuțiunile inspecto­rului portăreilor, ale portăreilor și funcționarilor cancelariilor lor, pre­cum și ori­ce alte cheltueli de can­celarie și de transport necesare ser­viciului portăreilor. Banca va deschide pentru acest scop un cont curent de încasări și plăți. Retribuțiunile inspectorului și portăreilor, ale portăreilor și func­ționarilor cancelariilor lor, precum și cheltuelile de cancelarie și de transport se vor plăti de Bancă după ordonanțele de plată și avizele libe­rate de Ministerul Justiției. Din beneficiul net realizat, ș­ase­­zeci la sută se vor vărsa în casa Statului, iar restul de 40 la sută se vor distribui Intre portăreii care au funcționat în cursul anului, pro­porțional cu timpul servit și onora­riile primite de fie­care. Portăreii netitrați, aflați în func­țiune la punerea în aplicare a aces­tei legi, vor putea fi menținuți în funcțiunile lor, fără alte condiții. Capii portăreilor trebuesc a avea ti­tlul de doctor sau licențiat în drept, însă prin derogare la dispozițiunile art. 15, ei vor putea fi dispensați de stagiul cerut de acest articol, la punerea în aplicare a presentei legi. De la această dată, nici o nouă numire nu se va mai putea face de­cât în condițiunile prevăzute de a­­ceastă lege. De asemenea vor putea fi menți­nuți în posturile lor și actualii funcționari ai cancelariei portăreilor. Proiectul de lege cuprinde urmă­torul tablou de salarii ale corpului portăreilor și ai celor­l­alți funcțio­nari ai cancelariei portăreilor : Ins­pectorul portăreilor 700 lei pe lună; cap de portărei , cl. I, 300 lei, cl. II, 250 ; portărel , cl.I 250 lei, cl. II 200 ; secretar cl. I 120 lei, cl. II 100 ; registrator-arh­ivar 100 lei ; copist cl. I 80 lei, cl. II 70 lei ; a­ Cfi - T ^ Oil­­l cl. 11­90 lei ; agent pentru oraș 60 lei, ambele clase, iar camerier d’a­­semenea ambele clase câte 40 lei. Abonamentul MT­CU PREMII "OT la „UNIVERSUL“ politic cotidian Cu începere de la 15 Ianuarie 1902 Pentru 3 luni . Lei 5.— * 6 * . » 10.— • 1 an . » 19.50 Toți abonații pentru 6 luni­ primesc ca premiu «Biblioteca Uni­­versului», precum și 2 bilete pen­tru a concura, prin tragere la sorți, la obiectele mai jos notate. Toți abonații pentru 6 luni primesc ca premiu «Biblioteca Uni­versului», precum și 4 bilete, pen­tru a concura, prin tragere la sorți, la obiectele mai jos notate precum și­ un bilet de loterie în folosul școa­­lei italiane, din București, cu care pot câștiga 15.000 lei. Toți abonații pentru 1 an primesc ca premiu «Biblioteca Uni­versului», precum și 8 bilete pen­tru a concura,­prin tragere la sorți, la obiectele mai jos notate. Abonații pe un an mai primesc și 1 bilet al loteriei în folosul școalei italiene, cu care pot câștiga Î5.000 lei. Toți abonații la Universul po­­litic-cotidian , primesc în mod gra­tuit și Universul Literar colo­rat săptămânal. Asigurarea abonaților Toți abonații la Universul, pentru 3 luni, pentru 6 luni și pen­tru 1 an, fără nici o plată, sunt și asigurați la societatea Generala, așa că în caz de nenorocire pe căile fe­rate, în urma ciocnirei sau deraiă­­rea unui tren, familia abonatului primește 4000 lei în caz de moarte, iar abonatul 1000 lei în caz de in­validitate permanentă. Iată obiectele ce se dau ca premiu prin tragere la sorți, abonaților pen­tru 3 luni, 6 luni și 1 an la ziarul «Universul* politic-cotidian . 1 Vilă la Sinaia. 1 Pianină. 1 Bilet, dusul și întorsul la Roma. 1 Ceas de aur­ pentru bărbat. 1 Ceas de aur pentru damă. 1 Ceas frumos de bronz aurit, de masă. 1 Mașină de cusut de picior. 1 Ceas de argint pentru bărbat. 1 Ceas de argint pentru damă. 1 Mare etajeră de cristal, frumos pictată. Afară de aceste premii abonații vor concura prin tragere la sorți, în fie­care lună, la alte trei premii constând in obiecte frumoase și de valoare. de 27 Decembrie au spart măcelăria d-lui Petre Ion, din strada Progre­sul No. 2, de unde au furat 40 kilogr. carne și li­­ei. La 29 Decembrie, tot aceștia au spart măcelăria d-lui Gh. Drăghici, din strada Cotroceni No. 15, de unde au furat 60 kilogr. carne ; la 7 De­cembrie au făcut o altă spargere la d. Tudorache Stănescu, din calea Plevnei, de unde au furat 30 kilogr. carne și 20 kilogr. cârnați , la 9 ianuarie au spart măcelăria din str. Popa-Tatu 63. Acolo au și fost sur­prinși de agenții poliției. Unul din aceștia, Ioniță Dumi­­trescu, fiind în serviciul d-lui Năs­­tase, cârciumar din șoseaua Groză­vești, i-a furat 500 lei și un cec de 25.000 lei. Ei fu însă prins, dat ju­decății și condamnat la 7 luni puș­cărie. Arestările din str. Cantemir Bri s’au arestat de către secția 34 indivizii David Goldemberg, Costică Săvulescu și Gh. Constantinescu. Câte și trei aceștia sunt de meserie pungași și erau găzduiți la cârciu­­marul Ștefan Niculescu, din strada Cantemir No. 56. Clienții secției de mai sus sunt bănuiți în numeroase furturi de pasări. In adevăr, făcându-se era perchi­­ziție la cârciumarul Ștefan Nicule­scu, s’au găsit la el mai mulți cur­cani și găini. Încercarea de sinucidere de la otel Londra Seara trecută, pe la ceasurile 10 și jum., o fată, Anicuța Grigorescu, în vârstă de 18 ani, s-a dus la oțel Londra, din calea Moșilor, unde a luat o cameră cu chirie. Peste noapte, nenorocita a disol­­vat în rachiü mai multe cutii cu chibrituri și a băut conținutul. Apucată de dureri atroce, a înce­put să strige. Atunci săriră la aju­tor oamenii de serviciu ai oțelului și o transportară la spitalul Calcea. Cauza acestei încercări de sinuci­dere e un amor nenorocit. Arestarea unuui soldat hoț de timbre Agenții poliției au arestat pe un anume Neagu Nedelea, soldat în reg­­i de geniu, compania afară din rînd, care s’a găsit la cârciuma d-lul Du­mitru Papadopol, din calea Griviței No. 181, cu 226 timbre a 10 bani și 721 timbre a 30 bani, pe cari voia să le vindă. Se bănuește că aceste timbre sunt de furat și secția 19 a deschis o anchetă. Furtul de la școala de agă’5- cultura Noaptea trecută 5 hoți s’au in­trodus în armanul fermei de la școala centrală de agricultură și în­cercară să fure fân. D. Doiculescu, șeful culturei, prinse însă de veste, și alergând cu argații din curte, isbuti să prindă pe doi din hoți. Geî-I’alți trei o rup­­seră la fugă și poliția se află acum pe urma lor. Dla.­­An­as Alecu. — Știi ceva? Am stat trei ceasuri în studiul unui pic­tor. E curios, nu vrea să mă lase să plec cu nici un preț. Bibi.—Și ce picta ? A­lecu.—Maimuțe. Bibi. — Atunci să explică tot. Te-a făcut să pozezi. Suntem rugați a da publicită­­ții următorul certificat: inviÂNIA MINISTERUL DE INTERNE fu­recțiunea Administrației Senerale „ Personalului și Siguranță­ publice CERTIFICAT Prin care în urma cererea d-lui Carl Kirschen, din petițiunea înregistrată la No. 94, se atestă că acest minister în­trebuințează de mai mulți ani Mașina de scris «Remington», cari au dat bune rezultate atât în privința selidităței și durabilităței mașinei cât și a iuțelei scri­sului. Aceste mașini fiind acum uzate, s’au înlocuit prin nou­ sistem «Remington Schores». Pentru care i s'a dat acest certificat. p. Ministru, L. IONESCU. Director: A. Sachelarie. No. 517, 9 ianuarie 1902. Finanțe, agricultură și comerciă București, 12 ianuarie. Finanțe Cota valorilor la bursa din București Renta de 1881-88­5 ®/a lei 95»/,-96«/«, id. de 1892—93­5% lei 94»/, — 95, id. 32*/, mil. 4% lei SI — 81*/,, id. de 50 mil. 4% lei Si1/,—81*/4, id. de 274 mil. 4% lei 82—82»/,. Oblig. credit, jud. și com. 5% lei 88-88»/,. Pune­ rurale 5`/„ lei 94»/,­94»/„ id. da 4`/o lei 84»/, — 82. Urb. Bu­curești 5`/0 lei 80»/,—80»/,, idem Iași 5*/0 lei 74»/,—75*/,. Acțiuni: Banca Națională lei 2250- 2260, Banca agricolă lei 286—288,­ Banca de Scont lei 167—170. Loc. de asigurare : Dacia - România lei 405—410, ex-cuvoD. Naționala lei 405—410. Monede: Napoleonul lei 20.—, cor. germ. lei 24.70, fiorinul lei 2.11»/., rubla lei 2.65. Sconturi și avansuri: Banca Na­țională 7 — 8»/„ Banca Agricolă 10»/.. Devize : cek Londra 25.26»/, ; cek Paris 100.60 ; cek Viena 105.65 ; cek Belgia — ; cek Berlin 123.90. Trei luni: Londra 25.86»/, ; Paris 99.90 ; Berlin 123. Cota valorilor române In străinătate Frankfurt. — Renta de 5% 95.60, id. 4*/, 80.80. Paris. — Renta de 5 ®/, 97.—, id. 4*/, 83.­. Berlin. — Renta de 1891—92 5% 95.50, idem de 1890 4«/, 82.60, id. de 1894 4•/, 82.60, id. de 1896 4»/­ 82.60, idem de 189S 4% 82.60. Co­munale București 87.75. Ceta valorilor străine Consolidele engleze 94 Renta franceză 100.35. Renta italiană 99.70. Banca otomană 553. Loturi otomane Athena : Napoleonul tn dr. 33­0. Lira otomană dr. 37­90. Ceri Paris dr. 1­69. Banca Națională dr. 3850. Idem oblig, cu lozuri dr. 680. Cereale New-York și Chicago sunt azi mai susținute, însă cu tendința slabă, față cu necâutarea absolută a Europei. Știrile agricole continuă a fi favo­rabile pentru semănăturile lumei în­tregi și contribue la deprimarea și­­tuațiunea. Ast­fel, depeșile de azi din Europa, notează cursuri scăzute pe toată linia, cu tendința foarte slabă și necăutare în piețele engleze. Budapesta și Viena, care erau un ur­care sună ieri, notează azi scădere generală. Din cauza știrilor defavorabile din străinătate, la noi nu se face aproape nimic. Exportul Constanței continuă însă a provoca o oare­care activi­tate în port. Ieri s’au vîndut urmă­toarele cereale: Grafi armint heet. 1200 cif le­ UM șuta klgr. Grâu de toamnă heet. 2500 cu lei 12.50— 13.05 suta klgr. Fasole klgr. 10.000 cu lei 12.30 suta klgr. Porumb ros klgr. 20.000 cu lei 10 suta klgr. La obor au sosit 460 care cu 5500 heet. din diferite cereale, din care cea mai mare parte a fost orz și porumb. Ultime de pejl Cota cerealelor in străinătate (Telegramele noastre particulare) Budapesta, 11 Ianuarie. Grâu de Apr. cor. 9.40 scă. 5 h. Secară ,, ,, ,, 7.87 ,, 5 h. Ovez :..............7.54 . 4 h. Porumb , 5.34 scă. 6 h. Berlin, 11 Ianuarie. Grâu de Maî mic. 170.75 scă. 50 c. Secară » » 147.50 invariabil Paris, 11 Ianuarie. Grâu de Martie fr. 22.55 scă. 5 c. Făină ,, ,, 28.45 invariab. Uleiu de colza ,, 61.50 urc. 50 c. New-York, 11 Ianuarie. Grau disp. cent. 87»/4 urc. »/, c. Porumb disp. „ 673/, invariabil Chicago, 11 Ianuarie. Grau disp. cent. 76— urc. »/, c. Porumb disp. „ 59»/, „ »/, c. INFORMATION! SÂMBĂTĂ. ♦ «Biblioteca economică a Universulu­i», care va apare la 15 Ianuarie e., va cuprinde interesantul roman «Frumoasa Myr­­rha», de celebrul scrii­tor* Voreitsch. «Biblioteca economică a Uni­versului», se vinde cu 20 de bani exemplarul. ♦ D. Ioan Tomovici este numit, pe ziua de 1 Ianuarie comisar­­polițienesc al orașului Galați, în locul d-lui C. Teodorescu, a de­misionat. ♦ A fost primită demisiunea d-lui Dem. I. Nicolaescu-Comar­­nic, licențiat în drept, din pos­tul de revizor comunal al plășei Câmpu (Prahova). ♦ Este inexactă știrea că d. Ernest Gheorghiu, șeful biurou­­lui personalului silvic al Statului, ar fi demisionat; d-sa a fost, după cererea eforiei așezămin­telor brâncovenești, detașat și delegat de ministerul domeniilor spre a organiza serviciul silvic al acelei epitropii, oferindu-i-se postul de inspector silvic și a­­gricol. ♦ Primăria Capitalei a trimes o adresă direcțiune a tramvaelor, prin care o invită să ia urmă­toarele măsuri spre a se evita desele accidente : I. Vizitiu­ să micșoreze iuțeala la curbe. II. Vagoanele să fie prevăzute cu portițe la platforme, care să nu poată fi deschise de pasageri. Numai o singură portiță să func­ționeze, la partea exterioară a platformei dinapoi. ♦ La direcția tramvaelor se va face azi experiență cu un a­­parat menit să înlăture acciden­tele nenorocite. Acel aprat funcționează deja la tramvaele din Zürich. La experiență vor participa și delegații primăriei Capitalei. 4 D. Th. Dornescu, prefectul de Neamțu, a obținut un conce­­diu de 20 zile. ♦ Comuna Brăila a fost auto­rizată să intenteze proces casei HfiJl­os,pentru resilierea contrac­tului pentru concesiunea tram­vaiului electric din acel oraș și să ceară daune interese pentru pagubele cauzate comunei din neîndeplinirea obligațiunilor luate prin acel contract. ♦ D. dr. Petrini-Galațî, direc­tor general al serviciului sanitar, a hotărît să inspecteze în fie­care Duminecă câte un serviciu sanitar din provincie. Aseară d-sa a plecat la Pi­tești, al cărui serviciu sanitar îl va inspecta azi. ♦ Iată cari posturi de medici veterinari comunali sunt vacante în țară : Abatoriul Iași, Doro­­hoiu, Caracal, Mizil, R.­Vâlcea T. Măgurele, Rușii-de-Vede și Sulina. ♦ Meseriașii vor ține azi, în orele 2 d. a., o întrunire publică în sala Eforiei. ♦ Azî, Duminecă, 13 ianua­rie curent, la ora 2 p. m­., Aca­demia Română va ține în loca­lul său, calea Victoriei 135, șe­dința festivă pentru serbarea cen­­­tenarului nașterii lui 1. Heliade Rădulescu. Cu această ocasiune, d. B. P. Hasdeu­­ va face o lectură pu­blică despre Heliade Rădulescu. ♦ La min. de externe recep­țiile diplomatice se vor fuțpe în fie­care Jouî. * ♦ Se anunță din Pitești : Schi­tul Metocului, din comuna Ji­­blea (Argeș), a fost nimicit de un incendiu. ♦ De la 1 Aprilie 1901—1 Ia­nuarie 1902 totalul veniturilor vă­milor au fost de 18,188,459 lei și 14 bani, față de 13 milioane 33.227 lei și 14 bani, din anul precedent, realizându-se un plus de 5 milioane 155.227 lei și 11 bani. Ă ♦ D. dr. Antipa, directorul­ pescăriilor, a plecat la Belgrad, unde, în unire cu representantul diplomatic al României și cu­­ delegații Serbiei, va încheia cosii, mențiunea pentru reglementarea pescuitului la apele Dunărei.­­ D. Antipa va reveni în țari­ către sfîrșitul acestei luni. ♦ In viitoarele sale ședințe,* consiliul sanitar superior se va ocupa cu măsurile ce vor trebui luate contra prostituției clandes­tine, care a luat o întindere de neînchipuit, in special în Capitală» ♦ Se știe că primăria din Con­­­stanța resiliase contractul cu d. Croizat, antreprenorul ilumina­­­tului public din acel oraș, că a i-a confiscat materialul și i-a aplicat o amendă de 34.000 franci pet­­tru taxele de accese. Acum consiliul comunal din Constanța a revenit asupra a­­cestor decisiuni, a reintegrat pe d. Croizat în drepturile sale și i-a anulat amenzile, autorizându-l să-și reia serviciul. ♦ D-niî Em. Porumbaru, Al. Em. Lahovari și P. Missir au fost numiți delegați ai guvernu­lui român spre a negocia în ehe- Kiji ‘/VAAA/VW­S/S/V­AAAAAAAA/vS întâmplări Bila «..'a plict­ft Prinderea unei bande de spărgători De la o vreme încoace, o ceată de indivizi operau pe o scară întin­să, spărgând mai multe măcelării, mai cu seamă în culoarea de Verde. Poliția, disperată de îndrăzneala acestei bande, începu să facă straș­nice cercetări și isbuti să prindă pe spărgători chiar asupra faptului. Ei se numesc Dumitru Viran și Ioniță Duimîrt­escu, cari ln noaptea

Next