Universul, aprilie 1902 (Anul 20, nr. 89-115)

1902-04-01 / nr. 89

Strigate de «trăiască Italia, tră­iască poporul italian» părea că nu mai iau sfârșit. Manifestația In urmă, studenții au voit să meargă la ministrul Italiei d­i marchiz Becaria d'Incisa, spre a face o manifestație, dar aflând că este bolnav, a renun­țat. De la gara­ de Nord, au­ por­nit cu muzica italiană in frunte spre Universitate. .■" ..p" In fața băilor Grivița, "un lu­crător italian, care se sca­pat trotuar, vezând pe studenți, a ri­dicat pălăria în trfe și a strigat Eviua Cordi Fi­oJres. Studenții au aplaudat cu fre­­nesie. In fața Ligei pentru unitatea culturală, s’a strigat: Trăiască Liga ! Trăiască uniunea studen­ților ! La Universitate Pe tot parcursul până la Uni­versitate, muzica a intonat mar­șul Deșteaptă-te române, marșul lui Garibaldi și imnul regal i­­talian. In fața Universităței studentul Xeni a ținut următoarea cuvân­tare : — Ați strigat trăiască Italia, trăiască România, trăiască cele două teri surori, rem­âne acum să strigăm , să trăiască acei stu­denți cari ne-au îmbrățișat cu atâta dragoste, trăiască eminen­tul student, Giliotos, președin­tele și întemeetorul societății «Gorda Fratres». In același timp să zicem, să trăiască și vice-președintele a­­cestei societăți, studentul Per­­sico, care ne-a dat tot concursul seu. Vă mulțumesc din nou­ și d-v. și zic să trăiască Uniunea. Studenții au­ aplaudat și au strigat trăiască Italia. La orele 10 mulțimea și stu­denții s’au răspândit. Ncgocsca ..... , -----— «-»-» ■ ■■ . se află în poziție da a răspunde in mod categoric la întrebările puse da magistrat. Interesanta conferință a fost ur­mată de experimente și protecțiuni, iară­ânărul savant d. dr. Șt. Mino­­vici a fost viu­ aplaudat și’felicitat. Conferința s’a terminat la orele 10 luni. UN PROVIZUE 1*E ZI Gustul li lo nici lie n’are." (Românesc). No­­s amenunte des­­pre moștenirea de 90 milioane Moștenirea americană, despre care am vorbit odată, o prezintă ast­fel «Budapest«» Tigblatt» . Guvernul american a comunicat guvernelor europene, că în America a murit un om de origine din Europa cu numele James (Ion) Dejan, lăsând o moștenire ce întrece su­ma de 18 milioane dolari. Principalul moște­nitor este un locuitor din Buda­pesta, și anume medicul poliției din cartierul VIT, d. dr. A. Dumitreanu. Un reporter vizitându-l în locuința sa, str. Damjanich No. 46, i-a in­tervievat asupra acestei chestiuni. Dr. A. Dumitreanu e om cu avere și bine văzut, e însurat și are copii adulți, în mijlocul cărora duce o viață familiară model. Știrea despre colosala moștenire nu la scos din sărite și vorbea des­pre afacere în tonul cel mai indife­rent. Repausatul Ion Dăian era, după cum spunea doctorul, nepotul de soră al tatălui său și familia lui își trage originea din comuna Șard, comitatul Albei-inferioara, unde tatăl său era proprietar. Ion Dăian era din cale afară agil și sîr­­guitor și deja în etate de 23 ani își câștigase prin comerciu o avere de 10.000 coroane. A învățat nemțește, franțuzește și englezește și a călă­torit la întreg continentul. Mai târ­ziu­ ajunse în România (Dobrogea), unde a luat în arendă moșii mari da la un bour. Ast­fel și-a câștigat o avere colosală și la 1871, când s’a dus în America, ca dezertor, avea deja vr’o 300.000 coroane. De când a emigrat, doctorul n’a mai auzit nimic despre ei, până a­­cu­m, când a citit în gazetele româ­nești afacerea pa, moștenirea. De alt­fel nu este încă sigur dacă acel Ioan Deian este identic cu vărul șefi. Doctorul a luat măsuri la con­sulatul american din Budapesta pen­tru stabilirea identității. Este inte­­resant că s-a găsit și un alt moș­tenitor din jurul Brașovului, cu nu­mele Nicolas Deian, care privește lucrurile în lumină mult mai opti­mistă. El și-a luat chiar un advocat, în tovărășia căruia are de gând să plece în curând în America. Conferin­ța d-lui Sf. Șt. Honi d­ iseară în amfiteatrul institutului de patologie și bacteriologic, distin­sul­ chimist legist d. dr. Șt. Mino­­vici și-a des­voltat conferința sa despre : Sângele din punct de ve­dere chimico-legal. Un foarte numeros și ales public a asistat la­­ această conferință, prin­tre care mulți domni magistrați. Conferențiarul începe prin a arăta rolul laboratoriilor în progresul ști­ințific de ale cărei rezultate bine-fa­­cßtoare se bucură omenirea de azi, și zice că chimia prin munca uriașe ce apostolii ei au desăvîrșit a venit cu totul în ajutorul descoperirilor științifice prin mijloacele de care dispune, iar constatările ei adeseori au revoluționat fundamentul multor teorii. Arată că de la marele chimist Liebig, primul organizator al unui laborator didactic, știința prin ex­periențele­ și constatările sale a fă­cut progrese enorme. De la concep­ția teoretică pură ea a trecut la a­­plicațiunea rezultatelor, și ca urmare vedem aproape toate domeniile activității omenești sub impulsul sau doral națiunea sa. Și ca o mai mare dovadă despre acest adevăr dă de exemplu activitatea lucrărilor institutului de sub direcțiunea și inițiativa savantului profesor dr. Victor Babeș, activitate despre care s’a vorbit de la tribuna institutului prin conferințele ce au urmat, con­ferințe care demonstrează însemnă­tatea­ cercetărilor de laborator cu frumoasele lor rezultate, ce vin cu totul în ajutorul apăr­ăr­ii și conser­varea sănătății publice. Astă­zi vedem, zice conferențiarul, că știința își manifestează tendința de a se aplica și în justiție, servind de un real mijloc investigațiunilor­­ ei. Și una dintre cele mai mari și ä senzaționale descoperiri ale ei este cea recentă, căci ea vine să lumi­neze cu certitudine cercetările jus­tiției. Este vorba de expertizele re­­feritoare la petele de sânge găsite pe veștmintele unui inculpat de crimă. Conferențiarul descrie meto­dele propuse pentru constatarea sânge­lui, începând cu acelea preconizate de Ol filla și Barurile, arată care este principiul colorant al sângelui și cum­ proprietățile lui pot servi la identitatea sângelui pe­­ ori­ce obiect s’ar găsi el. Zice că cristalele de hemoglobina deși forma lor va­riază de la specie la specie, totuși din cauză că petele destinate exa­­menului analitic în cele mai multe cazuri fiind foarte inici, valoarea a­­cestui examen se pierde din cauza invisibilității diferențiale a cristale­lor la microscop. Arată apoi formele sub care se pot presinta petele de sânge, cons­tatarea prin reacțiunea lui Van­ Deen și metoda lui Teichman, a­­dică obținerea cristalelor de hemina, reacțiuna foarte sensibilă căci prin aceasta cristalele de hemina se pot observa la cele mai mici urme de sânge puse sub microscop. In sfîr­­șit arată­ de câtă valoare,e exame­nul spectroscopic care înlesnește deosebirea sângelui normal de cel provenit de la un individ asfixiat prin cărbuni. Trece apoi la arătarea elemente­lor figurate ce­­ se găsesc în sânge, a globulelor albe și roșii a căror deosebire în formă variază, așa la m­anifere ele sunt sferice, la păseri, reptile și pești ele sunt eliptice. Venind la determinarea speciei sângelui arată metoda care a servit până la cea nouă descoperită, me­todă ce se baza pe diametrul glo­­bulelor din sânge, însă di­n cauză că acest diametru e foarte puțin va­riabil la matosfere nu putea fi de natură a îndreptăți pe un expert ca să poată afirma cu preciziune spe­cia sângelui, cu alte cuvinte nu se putea certifica dacă sângele e de om. Chestiunea diferențierei sângelui era o enigmă și bacteriologiei i-a fost dat ca în mod incidental să o poată rezolvi. Onoarea acestei mari descoperiri revine întBiă tînărului savant dr. Uhlenhut, medic militar și asistent al institutului de igienă de la Universitatea din Greifswald. Uhlenhut urmând să stabilească deosebirea între albușul de ou a di­feritelor paseri a dat peste această metodă fericită. Injectând sânge de om defibrinat de mai multe ori în pardoneul­epurilor de casă și la cai, a constatat că serul­­ acestor a­­nimale pus în contact cu soluțiuni de sânge provenit de la diferite specii de animale nu dă nici un precipitat,­ din contră însă cu sân­gele de om dă un precipitat carac­teristic. Ast­fel chestiunea deosebire! spe­ciei sângelui, atât de imperios re­clamată de justiție, este azi pe de­plin rezolvată, iar chimistul expert Vizita M. S. Hegeim la forturi Eri, în orele 3 p. m., M. S. Piegele, însoțit de principele Fri­­deric de Hohenzollern, au plecat din gara da Nord la gara Fila­ret, și de acolo la fortul Jilava. La intrarea ia fort M. S. Re­gele a fost întâm­pinat de d. ge­neral Arion, guvernatorul col­on­iei București, de d-nii generali Popescu, Teil, War Li­a­de și de d. colonel Năsturel, comandantul regim. 2 cetate, care a prezin­­tat raportul de situațiunea for­turilor. Onorurile au fost data de o companie de cetate, sub co­manda d-lui căpitan Râdulescu. M. S. Regele a vizitat cu de a­­mănuntul atât interiorul fortului, asistând la diferite exerciții în cupolele și turlele fortului, cât și exteriorul. In urmă, M. S. Re­gele, însoțit de întreaga suita, s-au urcat în trenul militar, care era condus de personalul de la C. F. R. și au pornit în direc­țiu­nea fortului Pan­telim­on, vizi­tând și alte uvraje, de a căror situație au raportat comandanții respectivi. La toate forturile, onorurile militare au fost date de compar miile de cetataLși­ treimi. La ora 0, trenul­ regal a ajuns la fortul Chitila. In urmă, trenul regal a pornit spre gara da Nord, unde a ajuns la ora 6 și jumătate. M. S Regele a mulțumit d-lor general Arion și colonel Năstu­rel, de modul cum sau prezin­tă­ trupele în inspecția Sa, înaintea unei comisiuni de 7 membri. Marele duce Adolf e in vîrstă de 85 ani. * La Constantinopol au fost a­­restați mai mulți funcționari și ofițeri bănuiți de uneltiri în com­plicitate cu tinerii turci. Ei aui fost interogați de ministrul justi­ției Sohefik pașa, de șeful poliției secrete Tehmi-pașa și de adju­tantul Sultanului Cerkez-pașa.­­ Președintele republicei Mexico, generalul Porfirio Diaz, își va lua un concediu de 6 luni, pe care-l va petrece în Europa. După espirarea acestui concediu, el își va da demisia. Se crede că succesor al său va fi actualul ministru de finanțe Limantour.­­ O telegramă din Petersburg anunță că Maxim Gorki, marele poet rus, își trăește ultimele mo­mente. Medicii care îl îngrijesc nu mai au nici o nădejde. * y ■* , . După ziarul «Matin» interme­diarii colonelului Grimm, pentru predarea Germaniei a planului de mobilizare a trupelor din dis­trictul Varșovia, ar fi fost un bancher din acel oraș și un con­sul al unei puteri, care face parte din tripla-alianță. ». * Poporul spaniol va fi repre­­zintat la declararea de major a regelui sufi Alfonso al Xlll-lea prin 9000 de primari. Împăratul Wilhelm al Germa­niei va lua parte la manevrele din anul acesta ale armatei aus­­tro-ungare, cari vor avea loc la granița dintre Ungaria și Mora­via. După manevre, împăratul va fi oaspete arhhiducelui Fri­­deric la o serie de mari de vî­­nători.* * * Congresul studenților armeni a luat hotărîri importante spre a pune pe o cale practică și efi­cace propaganda hoero­filă. S’a decis de a se consacra în acest scop anul viitor suma de 25.000 franci. S’a hotărît de asemenea de a se trimite delegați în Turcia și în Caucazia, spre a se consolida acolo rezistența în contra tiraniei Sultanului. Congresul a hotărît apoi de a se începe o propagandă în fa­voarea cauzei armene, în Italia și in Germania. Viitorul congres va avea loc în 1903 la Bruxelles. * Studenții din Moscova, con­­damnați in urma dezordinielor din Februarie trecut la exil în Ar­­hangelsk, arătându-se turbulenți in închisoarea din Moscova, unde se află acum. Țarul a ordonat ca ei să nu fie transportați la Arhangelsk, ci să fie împărțiți în diferite regiuni ale imperiului. — 1 ...... . ..nr.T Lucruri îliu loată lumea Un bal mascat la Nan­sen.—Zilele trecute s’a inaugu­rat cu mare solemnitate fru­moasa vilă a celebrului explora­tor norvegian, Fritjof Nansen. Cu ocazia aceasta s’a dat un splendid bal mascat, la care au luat parte mai multe sute de in­vitați. Aceștia fură primiți de un herald îmbrăcat într’o arma­tură strălucitoare, care, la sosi­rea fie­cărui oaspe, sufli într’o fanfară. Nansen și soția sa purtau costume albe brodate cu argint. Toți invitații purtau costume­ naționale norvegiene, bogat bro­date cu fire de aur și de argint. In cursul supeului, Nansen a ți­nut un discurs mai lung, in care a declarat că tot­dea­una dorința sa a fost să-și construiască o casă frumoasă, pe care a și făcut-o și căreia i-a dat numele de «înăl­țimea Polului», pentru faptul că în luna lui Aprilie a ajuns cea mai mare înălțime polară. Dispariția murei Caspî­e.­Din cauza ultimelor cutre­mure din Rusia, în marea Caspică și Neagră s-a produs o revoluție geologică de mare importanță, la punctele în care adâncimea era mai mare a i eșit stânci, cari merg până la suprafața apei. Geologii cred că marea Cas­nică e destinată să dispară. —.....—***■ ■ .. ■ —— .izt n„ Itiți De la Galliu] Osmana! Aseară, la orele 5 p. m., con­siliul comunal al Capitalei a ți­nut ședință publică sub preși­­denția d-lui primar Procopie Du­­mitrescu. ■Presenți 17 domni consilieri. 1). primar comunică că comi­­siunea budgetară a cercetat bud­getul cheltuelilor in ședința sa de dimineață și că totul e alcătuit așa ca să corespunzi la nevoi reale. D. Andricu, directorul comp­­latilităței primăriei,dă citire bud­getului pe capitole. Consiliul votează fără modifi­care budgetul personalului și budgetul pensiilor. Budgetul ordinar se votează în total, iar cel extraordinar ră­mâne să se voteze într’o altă șe­dință. * * Se admite stingerea unui pro­ces dintre comună și societatea de construcție. Comuna va plăti societatei suma de 120 mii lei, plus procente în suma de 37 mii lei. Se admite de asemenea o tran­­sacțiune pentru stingerea unui proces cu d. Câmp­ea­nu. Biserica sf. "Vineri și-a depus budgetul spre aprobare, budget care are excedent și se întreține din avere proprie. Se ia în discuție două cereri cu privire la acest budget: pri­ma a funcționarilor bisericei cari cer să nu li se aplice curba sta­tului la lefuri, de­oare­ce dânșii nu depind de stat. A doua cerere e a preotului Economu, parohul bisericei, care să i se egaleze indemnizarea cu cei­l­alțî efori laici, la 180 lei în loc de 100 cât primeș­te azi. Consiliul, după o lungă discu­ție, admite in principiu a nu a­­proba curba statului la acele bi­serici cari trăesc din avere pro­prie și a căror budget lasă ex­cedent. Propunerea a fost formulată de d. Sulla, prim-ajutor de pri­mar.* ¥ ¥ Se mai rezolvă mai multe mici chestiuni bisericești, după care ședința se ridică la orele 7. Uep. T.T *­a­m­­i­x . Sunt numiți pe ziua de 1 Aprilie : D-nii C. lacomi, B. Tănasescu și St. Mănciulescu, actuali agenți de control, controlori fiscali de județ, în locul d-lor B. Bob­escu, Al. Ru­gini și G. G. Iarca, trecuți In alte funcțiuni. D-niî Anibal N. Ilgiban și I. N. Simionescu, actuali agenți de con­trol pe lângă fabricile supuse con­trolului miu. de finance, controlori fiscali de oraș, în locul d-lor Traian Macavei și Em­. Dumitrescu. D-nii Al. Rugină, B. Bobescu, G. C. Iarca, actuali controlori de ju­deț ; Traian Macavei și Em. Dumi­­tre­scu, actuali controlori de oraș, și Z. Brătescu, actual agent de con­trol provizoriu, agenți de control pe lângă fabricile puse sub contro­lul min. de finance, în locul d-lor C. lacomi, B. Tănasescu, Șt. Măn­­ciulescu, Anibal K­. Huiban, I. N. Simionescu și D. Teodora, trecuți în alte funcțiuni. · D. Gh. Profiriu, actual cap de poliție în Focșani, a fost numit pa­­trolor fiscal de județ, în locul d-lui N. Toporescu, destituit pentru aba­teri grave de la îndatoririle sale. * D. Petru Georgescu, actual cal­­culator-bibliotecar la institutul me­teorologic din București, se numește pe ziua de 1 Aprilie șef al cancela­riei acelui institut, funcțiune pre­văzută din nou­ prin budgetul exer­cițiului 1902—1903. D. A. Pandeleacu, actual registra­­tor-arhivar, se înaintează pe aceeași zi calculator Libliotecar, în locul d-lui P. Georgescu. * D. N. Nedelcovici, mecanic au­tograf la institutul meteorologic, s’a numit, pe ziua de 1 Aprilie, regis­­trator-arh­ivar la acel institut, în locul d-lui Al. Pandelescu înaintat, iar d. N. Bălănescu, actual servitor, s’a numit mecanic autograf, înlocui d-lui N. Nedelcovici. * D. N. G. Macovei, fost inspec­tor silvic clasa 11-a, a fost ixuns­­pe ziua de 1 Aprilie inspector sil­vic cl. II-a, retribuit cu 375 lei lu­nar fără spor, post prevăzut prin noul budget. —rww—Ti­p TiQHWBW BMW 25 *­-*3 <*& *"" •"» »«»-----------—• Știri din străinătate — Prin poștă —■ Marele duce Adolf al Luxem­burgului, voind să-și cruțe sănă­tatea și să asigure mersul aface­rilor, a numit pe fiul său, ma­rele duce moștenitor Guillaume, ca guvernator al marelui ducat de Luxemburg. Marele duce moștenitor va de­pune jurămîntul constituțional spre bine și d-sa crede că în acest interval d-da Turnescu se va putea prezintă în persoană înaintea Curții. Ar fi un mare ral ca să i se a­­ducă o neliniște prin acest proces, care i-ar putea periclita chiar viața. D. T. Ionescu arată că nu vede în ce i s’ar putea periclita viața d-nei Turnescu prin acest proces, precum și că ar fi ceva extraordinar ca d-na Turnescu, care se află azi în­­tr’o stare complectă de imbecilitate, să se poată îndrepta intr’un timp așa de scurt, — adică până la un nou termen, când dînsa nu s’a putut îndrepta intr’un an, de când du­rează procesul. După aceasta, d.T. Ionescu arată curții starea în care se află d-na Turnescu, precum și toate peripe­­țiile prin cari a trecut această afa­cere. Povestește cum d. Scodrea, care este cel interesat în cauză, pentru ca d-na Turnescu să nu fie pusă sub interdicție, a făcut totul pentru ca d-sa să fie sustrasă de la exame­nul medical ordonat de tribunal, ducând-o prin Brașov, Viena, etc. A citit actele medicale din care re­zultă că d-na Turnescu se află in complectă stare de imbecilitate și demență, precum și interogatorul luat d-nei Turnescu de complectul tribunalului și din răspunsurile date la acel interogator rezultă că d-sa e cu totul inconștientă. I­. T. Ionescu a sfârșit cerând respingerea cererei de amânare. Burtea a unit incidentul cu fon­dul și a dat cuvântul d-lui D­­escu. D-sa a combătut cele spuse de d. T. Ionescu, arătând că, dacă doam­na Turn­e­scu a fost mai înainte într’o stare relativă de imbecilitate, azi d-sa merge spre bine, și ar fi o mare greșeală ca să i se amă­rască ultimele zile ce mai are de trăit, prin punerea sa sub interdicție. După aceasta d-sa a dovedit Cur­iei că de drept d-na Turnescu nu putea fi pusă sub interdicție. D. Sipsomo a susținut că consi­liul de familie a fost rea­ constituit și prin urmare toate deliberările a­­celui contai­­­iu­ sunt nule. D-sa a cerut Curții ca să se as­culte din noii medicii asupra stâ­rci d-nei Turnescu și se va vedea că starea d-sala s'a ameliorat mult. D. Delavrancea a atras atențiunea Curții că din dosar lipsesc mai multe acte depuse de d. Șendrea. După ce a mai vorbit în replică d. T. Ionescu, s’a dat cuvintul d-lui procuror. D-sa arată că nu vede la ce ar folosi amânarea cerută, de­oare­ce e pe deplin dovedit că d-na Turnescu se află într’o stare complectă de im­becilitate. Dacă Curtea voește să facă o gra­ție amânând procesul, o poate face, d-sa însă cere respingerea apelului. Curtea a respins cererea de amâ­nare și în fond a respins oposițiu­­nea, confirmând sentința tribuna­lului. Greii c­*. La Constanța. Nevasta.—Oh, marea, marea ! Cum mai întărește nervii ! Bărbatul. — Oh, și cum mai slăbește punga 1 . ■ " ■ ... —­«• K ! —­­ ■ ■ —1 (TRIBUNALELE ROMANE) lam­ân­îia d­a și Elena dr. Totsîsu Se știe ca tribunalul Ilfov, secția I, a admis cererea d-nei Elisa Arion de a se pune sub interdicție mama d-sala, d-na Elena dr. Turnescu, numindu-se ca administrator al a­­verei d. Pandele Obedenaru. Contra acestei sentințe, d-na Tur­­nescu, prin procuratorul d-sale d. M. Scodrea, a făcut apel, care a fost respins, in lipsa d-nei Turnescu, de Curtea de apel secția 3-a. D. Scodrea, reprezintantul d-nei Turnescu, a făcut o posițiune contra acestei decisiuni, care s’a judecat ieri de Curte. D-na Elisa Arion a fost repre­­zintată prin d. advocat T. Ionescu, iar d-na Turnescu prin d-nii advo­cați B. Delavrancea, G. Disescu și M. Sipsomo. Fotoliul ministerului public a fost ocupat de d. procuror Sărățeanu. D. Delavrancea, din partea apelan­tei, a cerut Curții o amânare, de­oare­ce d-na Turnescu azi merge Universul la provincia De la coresp. noștri particulari — Pe ziua da 20 Marha — Sfirît din tren.—Ieri, pe când venea cu trenul No. 123, pasage­rul Maxim Alexe, între Valea Că­lugărească și Ploești, luându-i vân­­tul pălăria, el a sărit din vagon, ră­­nindu-se grav. Pichetul secției fiind avizat, a plecat îndată cu o mașină și un vagon la fața locului și a transpor­tat pe Maxim Alexe la Ploești, pen­tru a fi internat într’un spital. Finatul do îa d. colonel Be­none.—Bița Lixandru din comuna Stâlpu, care fusese când­va în ser­viciul d-lui colonel Benone Anas­­tasiu, obișnuia să vină din când în­tân­d la ograda fostului său stă­pân. Intr’o zi, săptămâna trecută, Bița, venind ca de obicei, găsi cu cale să fure dintr’o cameră un inel de valoare. Reclamându-se, ea a fost prinsă de jandarmii secției locale, la domiciliul ei din corn. Stâlpu. Accid­ent.— Ieri flăcăul Vasile Mărunțișu, pe când trecea călare pe str. Mare, în dreptul cofetăriei Mus­tăcescu, calul a lovit în piept pe bătrânul Vasile Georgescu, trtmu­in­­du-l la pământ și rănindu-l. Castel. Buzeni Craiova Fort.—Femeea Iulia Bod­ar, din str. Sabinelor, s’a prezintat azi la poliție, reclamând că ieri, în lipsa sa de acasă, cine­va s’a introdus în camera ei și, spărgând o ladă, i-a furat un ceasornic de argint, două butoni scumpi de manșete, precum și alte lucruri. Să uite gratit. — Mihail Ilis­­man, din strada Aurelian No. 9, a­­vând un mic diferend cu Ștefan Pi­­țigoi, și m­lâînindu-l aseară pe stra­da Lahovari, l’a luat la socoteli. Piț­igoi sări numai de cât la el și îl iubi cu un baston, așa de tare în cap. In cât Mihalache căzu grămadă, de parc’ar fi fost de cocă. Sărind lumea, agresorul a fost arestat, iar pe pacient luându-l comisarul, l’a urcat într’o birjă și l’a trimis de urgență la spital. Calul. Ploești Arestarea unui vechii» hoț.­­Prin 1899, spărgându-sa casa co­merciantului Ion Georgescu, din Breaza-de-sus, i s’a furat o sumă însemnată de bani, două ceasornice, bijuterii, etc. Alalta­ eri, sergentul Kremenski, șeful secției jandarmilor din Câm­­pina, ducându-se prin corn. Breaza de sus, a dovedit că autorul furtu­lui, săvîrșit acum trei ani asupra comerciantului Georgescu, este in­dividul Ioan I. Aroiu, din aceeași comună, căruia făcându-i-se perchi­­ziție, s’au găsit în casa lui cea Soar­­ni­cele și bijuteriile furate de la Georgescu. Hoțul a fost înaintat astă­zi parche­tului, care a ordonat depunerea lui. Alegere de primar.­Dumi­necă, 31 Martie, se va face, in com. Valea Călugărească, a cincea, alegere de primar și consiliu comunal, de­oare­ce toate alegerile făcute până la prezent au fost contestatate, iar în urmă s’a declarat balotagiu. Accident nenorocit.—Aseară, tânărul Vasile Plugaru, din calea Târgoviștei,voind să descarce o pușcă aceasta, plesnind în mâinile lui, l-a rănit într-un mod grav. Pacientul a fost transportat la spital. Cocon. Finanțe. «gricultară șî 3 comercia București, 30 Martie. Finanțe Cota valorilor la bursa din București Renta de 81-88 o’/# tei 95T­,­­ 9S, id. de 1892—93­5% lei 97 — 971/,, id. 321L mil. 41/» l ei 833/*—Si’/«» te­tre. 50 mil. 4”/* tei 8­4*/, —­ 85, id. de 274 mil. 4% lei 85>/,-86. Oblitz. credit, pub. și corn. 5 °/o lei 90-90’/,. Func. rurale 5 °/0 lei 95T/4—95î­t, id. de 4% lei 831/, — 84. Urb. Bu­curești 6’/, lei 81s/,— 820,i­idem Iași 53/, lei 77—77­/,. Acțiuni: Banca Națională lei 2270- 2280, Banca agricolă lei 253—255, Banca de Scoot lei 180—183. Loc. de asigurare : Dacia - România lei 432—434, ex-cupon. Naționala lei 428—430. Monede: Napoleonul lei 20.—, cor. germ. iei 24.70, florinul lei2.ii'/„ rubla lei 2.65. Sconturi și avansuri: Banca Na­țională 6 — 70«­ Banca Agricolă 3­107». Devize: cek Londra 25.2111­; ; cek Paris 100.30 ; cek Viena 1’.io;io ; cek Bedgia — ; cek Berlin 123.30. Trei luni : Londra 25.011­,­­ Paris 99.60 ; Berlin 122.65. Cota valorilor române in străinătate Frankfurt. — Ranta de 5% 97.—, idem 4% 83.20. Paris.— Renta de 5% 97.25, idem 4*/o 85-40. Berlin. — Renta ds 1891—92 5®/„ 97.—, idem de 1890 i‘% 83.70, id. de 1894 4% 83.—, id. da 1896 4% 83.—, idem de 1898 4% 82.70. Co­munale București 90. Cota valorilor strebte Consolidele engleze O11],. Renta franceză 100.90.Renta italiană 100.57. Banca otomană 555. Loturi otomane 113.50. Athena , Napoleonul în dr. 32.25. Lira otomană dr. 37.40. Cek Paris dr. 1­64. Banca Națională dr. 3815, idem. oblig. cu loturi dr. 680. Cereale Astă­zi avem a nota o bună ur­care de 1/4 până la 1 cent. la New- York și la Chicago, atât pentru grâu cât și­­ pentru porumb. Urcarea e mai mare pentru epocele depărtate da Iulie și Septembrie, ceea­ ce e un bun semn. In continent prețu­rile nu prezintă azi diferențe însem­nate și înclină mai mult spre scă­dere însă la Londra și Liverpool tendința e mai susținută, cu o ce­rere mai bună pentru grâu și orz. Porumbul e de asemenea mult mai ferm. In Franța,starea recoltelor se con­sideră ca foarte satisfăcătoare și ar provoca de­sigur o scădere însem­nată la Paris, dacă n’ar fi fost te­mere de epuizarea apropiată a sto­curilor recoltei anului trecut, cari, după cum se știe, au fost foarte de­ficitare. Mișcarea pieței noastre din Brăila de erî n’a fost tocmai prea animată. Transacțiu­un­e sunt foarte restrînse atât din cauza neactivităței piețelor europene cât și in urma urcarea va­lurilor vapoarelor. Ele s’au­ vândut următoarele cereale : Grâu­ de 68s/4 kn­g. cu 20 °/6 cor­puri streine hect. 2600 cu lei 7.55 hectolitru și vag. 55 cu lei 11.10— 13.25 °/0 knig­ Porumb avem de 74 kn­g. hect. 2600 cu le 7.10 hectolitru. Și de 78­­, kn­g. hect. 1050 cu lei 7.60 hectolitru. Gincuantin de 713L kn­g. hect. 1230 cu lei 8.30 hectoli­tru. Secară vag. 27, cu lei 10.50 °/o lite. Navlurile vapoarelor s’au scumpit: de la Sulina s’a plătit siblings 10.6 și de la Brăila shilings 11 pentru încărcarea de Maia. Ultima depoși Cd­a cerealelor in str­indlate (Telegramele noastre particulare) Budapesta, 29 Martie. (Sărbătoare) Berlin, 29 Martie. Grâu de Mai mic. 165.50 scă. 25 c. Secară . » 145.25 ,, 25 c. Paris, 29 Martie. Grâu de August fr. 22.10 urc. 5 c. Faină ,, ,, „ 27.55 scă. 10 c. Uleiu. de colză ,, 60.25 ,, 75 c. New-York, 29 Martie. Grâu disp. cent. 85— urc. 7/a 3- Porumb „ „ 671/* „ e­ s­c-Chicago, 29 Martie. Grâu disp. cent. 72 s/8 urc­ SU o. Porumb „ „ 598/s „ % c. ”»• și aceasta In special din cauză că se resimțea și consecințele mișcărei revoluționare, lipsind brațe de mun­că pe de-o parte, iar pe de altă parte instrumentele agricole nu se cu­noșteau de loc. Intr’o stare mult mai deplorabilă era treeratul, da­oare­ce caii nu creai­ în stare de a treera (călca) recolta unui an nici până la recolta anului următor, iar o mașină de treerat care ar furniza cerealele curățite, puse în saci, a­­sortate după calitate, nici nu era cunoscută agricultorului din auz măcar. Recoltele zăceau adesea tot anul netrecrate pe câmp, expuse intem­periilor naturii, la dispoziția șoa­recilor de câmp și al păsărilor. Apa­­rițiunea primeei trecrătoare a pro­vocat o schimbare bine­fâcătoare, căci a atras imediat admirațiunea și interesul tuturor agricultorilor, găsind un debușeu de sute și mii de exemplare, prin care fapt putem zice că s’a dat agriculturei noastre o îndrumare cu totul modernă. Cre­dem că astă­zi nu se află în țară nici un sat în care trec­ătoarea,’ de care este atât de strîns legat și nu­mele firmei Clayton & Shuttleworth, să nu fie cunoscută ; pe lângă a­­ceasta,renumele universal al acestei fabrici deja stabilit, s’a eternizat prin introducerea celor­l’alte instru­mente agricole de cea mai înaltă perfecțiune, care mai înainte nici nu se cunoșteau la noi. Firma Clayton­­ Shuttleworth are o sucursală în Craiova — stabilită încă de la anul 1876 — și alta în București— fondată mai în urmă,— posedă ateliere sistematic instalate pentru reparațiunea mașinilor agri­cole și facerea din nou a diferitelor piese . In aceste ateliere sunt o­­cupați în cea mai marta români, ceea ce dovedește că Fabrica Clay­ton , Shuttleworth își dă tot con­cursul în educarea mecanicilor a­­gricoli, pricepuți în branșa lor, pen­tru care țara noastră simte încă o mare nevoie. O CUGETARE PE Zî Gel ce crede în D-zeu nu e nici­odată singur. INFORMATION! DUMINECĂ ♦ «Universul Literar colorat» care a apărut astă­zi, Duminecă 31 Martie, conține : l­omâniî ținând drumul lui Na­poleon cel Mare, (episod din is­toria militară a românilor arde­leni), de G. Coșbuc ; Cel mai frumos om din lume, de L. M.; Imn de viață, poezie de Virgil N. Cișman ; Bătrânul și copilul, de Nicodem ; Mărțișoare, de Te­­reor ; Primăvara, poezie de N. Ține ; Legenda Păianjenului, de A. Vîntul; Tol­m­a 1, poezie de Garol Scrob ; Curierul modei, de Baba Vișa ; Supărarea lui Ianoș, anecdotă de Th. D. Speranția ; Cronica Științifică ; Săptămâna financiară, economică și agricolă; Cronica, versuri de Marion ; Continuarea frumosului roman Regele P­rusiei și sergen­­tul-major*; Diverse: Nota haz­lie, Jocuri, etc. Afară de acestea, mai cuprinde și următoarea ilustrație : «Regele Eduard VII al Angliei primind omagiile soțiilor lorzilor în pala­tul Marlborough». «Universul Liter­ar colorat» se vinde cu 5 bani exemplarul în toată țara. dintre­ 15—21 Septembrie a. c., va avea loc, la Roma, sub înal­tul patronagiu al M. S. Regelui Italiei, al IV-lea congres inter­național de gen­ecologie și ob­stetrică. D. profesor Toma Ionescu a fost numit de comitetul din Roma președinte de onoare al congre­sului și raportor pentru una din cele patru chestiuni puse la or­dinea zilei a congresului. Societatea de chirurgie din București a constituit un comi­tet român, care adresează un căl­duros apel medicilor din țară, ru­­gându-i să ia parte la acest con­gres. • Ministerul de război­­ a pre­văzut în noul budget, ca sub­venții ofițerilor trimiși în străi­nătate, suma de 110.000 lei. ♦ Au fost dizolvate consiliile următoarelor comune rurale : Va­­lea-Seacă (Putna); Bogdănița(Tu­­tova) ; Văreștiî-Obedenî, Copă­­cenii-de-sus, Dărăștî și Rado­­vanu (Ilfov); Otetelișul (Velcea); Lupoaia (Mehedinți) ; S­c­h­e­i­a (Argeș). * 40 familii evreești vor pleca azi din București, emigrând parte in Australia și parte in Canada. ¥ Am vestit deja că S. S. Ico­­nom­u­l G. Stiubeiu,directorul can­celariei mitropoliei din Iași, și părintele G. Păun, sub-director, șî-a fi înaintat demisiile din postu­­­­rile d-lor. Aceste demisii au fost primite pe ziua de 1 Aprilie a. c.­­ D. Romulus Mateescu, ac­tual secretar-arehivar la sindica­tul tribunalului Ilfov, rămâne în disponibilitate pe ziua de 1 A­­prilie.­­ La ministerul de interne s’a făcut următoarea mișcare pe ziua de 1 Aprilie : Toți funcționarii inferiori ai ad­ministrației centrale, cari se gă­sesc detașați provisoriu la alte servicii de­cât acelea la cari au fost numiți, vor lucra, cu înce­pere de la 1 Aprilie, fie­care la serviciul în care a fost numit. D. N. Zamfirescu Goangă, îna­intat copist­el. I în serviciul complabilităței centrale, și d. T. Popescu, copist cl. I, în direc­țiunea ad­m­inistrațiunei județene și comunale, sunt transferați u­­nul în locul altuia. D. C. Popescu, autograf, și d. Al. Grigorescu, copist clasa II, în serviciul comptabilităței cen­trale, sunt transferați unul în lo­cul altuia, pe aceeași zi. S’a primit, pa ziua de 1 Apri­lie, demisiunea d-lui I. Rocoș, din funcțiunea de ajutor de ar­­h­ivar, în direcțiunea adminis­­trațiunei județene și comunale. In locul d-sale se înaintează pe aceeași zi d. A. Naum, copist cl. I în sus zisa direcțiune; D. G. Georgescu, copist clasa II în direcțiunea administrațiu­­nei generale a personalului și si­guranței generale, este înaintat copist clasa I, în locul d-lui A. Naum, avansat. D. P. Ciuculescu, actual copist clasa I, în­­ serviciul comptabili­­tăței centrale, este înaintat ajutor de arh­ivar la același serviciu. ♦ D. Al. Gălășescu, șeful ser­viciului spitalelor de la Eforie, a fost decorat de împăratul Ru­siei, cu ordinul «Sf. Stanislas», cl. II ; iar dl. dr. N. Duma, do­cent la facultatea de medicină și inspector al spitalelor, a fost de­corat cu același ordin, cl. III. ♦ Exposițiunea soare țâței «Ti­nerimea Artistică» se va închide astă seară Duminecă 81. c. ♦ D. Iulius Galea, licențiat în farmacie, a fost numit al douilea chimist expert pe lângă labora­torul de chimie teh­nologică al ministerului de instrucție. ♦ D. G. Creangă, sub-șef în serviciul comptabilităței minist, de finanțe, a fost înaintat șef de biurou la statistică.­­ D. I. Staicovici, șef de biu­rou la statistică, a fost trecut în aceiași calitate la biuroul tarife­lor, în locul d-lui Idieru, demi­sionat. ¥ D. I. L. Caragiale împlinește în curând vîrsta de cinci­zeci de ani. In numele mai multor amici, d. Dim. Teleor a luat inițiativa unei subscripții publice pentru baterea unei medalii de aur, care va fi oferită maestrului la un banchet. Subscrierea începe de la suma de zece bani. Sumele trebuesc adresate d-lui casier George Gair, mare proprietar. ♦ D. Christofor Tabacovici, fost senator, a oferit societăței pentru profilaxia tuberculozei 200 lei ca din această sumă să se dea cele necesare tuberculo­­șilor săraci. ¥ D. Alexandru Castriș, licen­țiat în drept, a trimis asociației «Gorda fratres» o lucrare a sa in­titulată «Libertatea Presei», un studiu juridico-social, care are o dedicație de d. G. Disescu. Autorul a scris următoarea de­dicație : «Asociației studențești «Gorda fratres» la Roma. «Prin presă, razele splendi­dului vostru congres au pătruns în toate părțile din lume, stră­lucind în chip măreț în văile și colinele carpatine. «Și acela care iscălește aceste linii’ ve salută cu entusiasm, ru­gând cerul cu căldură pentru iz­bânda idealului asociației «Gorda fratres» și pentru progresul na­­țiunei-mame, ai cărei vii sunteți voi studenții, reprezentanții civi­lizației». ♦ In locul vacant de coman­dant al depozitului de creștere și armăsari de la Slobozia va fi numit căpitanul N. Constanti­­nescu. ¥ Ieri, la orele 10 dim., P. S. S. Arh­iereul Nifon a oficiat la biserica Adfte ț în presența unei numeroase asistențe și a d-lui colonel Georgescu, aghiotantul M. S. Regelui, un parastas pen­tru odihna sufletului lui Lascar Catargiu. La biserica din Golașei (Co­­vurlui), s’a oficiat de asemenea un parastas, pentru a 3-a ani­versare a m­orței lui Catargiu. ¥ Ieri d. N. Fleva, ministrul plenipotențiar al tezei la Roma, s'a întors la postul săf.­­ Cu începerea de la 1 Apri­lie se va înființa în Capitală o nouă percepție, care se va ocupa exclusiv cu perceperea dărilor indirecte, cu taxele de procese, timbre divorț, amenzi, judiciare, școlare, vamale, etc. Gap al serviciului va fi actua­lul controlor Gr. Mihăilescu, a­­vând și un personal de 20 a­­genți, copiști, etc. ♦ Au fost numiți pe ziua de 1 Aprilie : Economul Eremia Hagiu, li­cențiat în teologie, protoereu de­finitiv al jirif.^’-Falciu, post pe care l’a ocupat până acum pro­vizoriu. Economul stavrofor Ștefan Io­nescu, actual director al cance­lariei Episcopiei Dunărei de Jos, director al cancelariei Mitropo­liei Moldovei și Sucevei, în lo­cul economului G. Ștubei, de­misionat. ♦ In corpul medicilor veteri­nari s'a mai făcut următoarea mișcare pe ziua de 1 Aprilie : D. Atanasie Gorbeanu, medic veterinar la jud. Gorj, trece în aceeași calitate la Ialomița, în locul d-lui T. Bentze, trecut di­rector la abatorul Capitalei. D. Dionisie Dumitrescu, me­dic veterinar la jud. Gorj. D. Teodor Lupașcu a fost nu­mit provizor medic veterinar la Fălticeni în locul d-lui G. Istrati.­­ Ministerul de interne a fost înștiințat că un incendiu a dis­trus moara cu aburi, proprie­tatea d-lui Gr. Ungureanu, din comuna Băsești (Teleorman). Pagubele sunt de 25.000 lei.­­ Comisiunea budgetară co­munală s’a întrunit ora dimineață și a admis în total bugetul per­sonalului, ast­fel cum a fost în­tocmit de către d. Procopie Du­­mitrescu, primarul Capitalei.­­ Economul Anastasie Proto­­popescu a fost numit protoereu al Plășei-de-jos din Capitală, cu începere de la 1 Aprilie.­­ Eri s’a deschis expoziția o­­perelor artistului Th. Aman. Expoziția a fost vizitată de A.A. N­. principesele Maria și Luisa de Hohenzollern, cari au fost întâmpinate de d. Haret, minis­trul instrucțiunei publice.­­ Jour seara, la 8 și luna., va sosi în capitală M. S. Regina, venind de la Neuwied.­­ Conservatorii au ținut ela la 5 d. a., o întrunire publică lad. ’maior Macri, din strada Sf. Spi­ridon.­­ D. conte G. de Sizzo-Moris, vice-consul al Austro-Ungariei, a plecat în concediu de 2 luni.­­ Țarul a decorat pe d. Al. Caloglu, deputat și director al Eforiei Spitalelor din București, cu ordinul «Sf. Stanislas» cl. II.­­ A. S. R. Prințul Ferdinand se va întoarce deseară de la vâ­nătoarea ce a făcut’o la Bahna- Rusului (Muscel).­­ D. cavaler de Grzybowski, consulul Austro-Ungariei la Con­stanța, obținând un concediu de 2 luni, a plecat din oraș, însăr­cinând cu girarea afacerilor pe d. I. G. Reed, consul al Olandei. O Aseară s’a dat un mare prânz la legațiunea Austro-Un­garieî din Capitală. ¥ In cursul lunei Februarie 1902 au emigrat 4000 persoane din Ungaria în România.­­ D. Stavride, secretar la la­­gațiunea din Berlin,a plecat erî din București la postul seu.­­ D. general Pencovicî, dele­gat al României în comisia eu­ropeană a Dunărei, a sosit la București pentru afaceri de ser­viciu. ♦ Comercianții din Constanța au făcut o petiție către direcția generală a căilor ferate, spre a organiza un tren de noapte în­tre acel oraș și București.­­ Este inexactă știrea că d. George Maxim, fost comisar la București, ar fi provocat deună­zi la Galați un scandal in restau­rantul Vreto și că s’ar fi dat în localitate drept avocat. D-sa se dusese acolo spre a se înscrie ca apărător.­­ Din cauza îmbulzelii de ma­terie, nu s’a putut pune urma­rea romanului «Torturele unei mame». ♦ «Biblioteca economi­ca» a «Universului» care va apare mâine I­uni. 1 Aprilie, va cuprinde Frumoasa scriere Colonelul Belares, episod istoric din resboiul intre republicele americane Chili și Peru. «Biblioteca economică» a «Universului», se vinde cu 20 de bani in toată țara.______ ȘT­ILii ȘCOLARE . D-niî Ilariu Velculescu, pro­fesor de pedagogie la școala nor­mală de învățători «Garol I» din Câmpu-Lu­ng, și Ștefan Velovan, profesor de pedagogie la școala normală din Craiova, au fost nu­miți definitiv la cadrele ce ocupă. ♦ D. Nicolae Moga, institutor titular și care a urmat cursurile școalei de lucru manual din Năăș, a fost numit revizor pentru lu­cru manual. ran­ilita.re ♦ Căpitanul Vineru C­lin, din reg. Rovine No. 26, a fost trecut pe ziua de 1 Aprilie în poziție de retragere, pentru limită de vârstă.­­ Ministerul de resboiu a a­­cordat dreptul de a purta meda­lia «Virtutea militară de pace» d-­uî Solodowkow, pentru cre­dință statornică și devotament de care a dat dovadă în îndelun­gul său serviciu din timpul răs­­boiul din 1877—78 și până acum.­­ Ministerul de r­esboiu a sta­bilit pentru trimestrul Aprilie, din exercițiul 1902—1903, o noua alocație pentru hrana trupelor din toate garnizoanele.­­ Ministerul de resboiü a de­cis ca corpurile și serviciile, con­form legei reangajaților, să poată face, de la 1 Aprilie, reangajări de elevi guarzi de geniu, iar pentru locurile vacante ce se vor ivi, corpurile să se conformeze decisiei ministeriale din 1900. ♦ S’a primit demisiunea din armată a căpitanului Cristian Dim., din reg. 5 călărași, pe ziua de 30 Martie, trecându-se tot­ d’o­dată, pe aceeași zi, în ca­drele ofițerilor de rezervă ale reg. 9 călărași. ♦ D. căpitan farmacist D. Geor­gescu, din reg. 2 artilerie, a de­misionat spre a-șî regula drep­turile la pensie. ȘTIRI JUDICIARE . Erî, tribunalul Ilfov, secția 3-a, a judecat în fond chestiunea doveditei filiațiunei d-lui B. B. Bellu, contestată de d. Sig. Prager. Au pledat, din partea d-luî Bellu d. avocat Dimitropol, iar din partea d-luî Prager d. Sufta. Tribunalul a admis incidentul ridicat de representantul d-lui Prager, că d. B. B. Bellu n’ar fi fiul legitim al baronului Barbu Bellu și în consecință a respins acțiunea de revendicare a caselor din calea Victor­iei, unde este instalat marele magazin al d-lui Prager, făcută de d. Bellu.­­ D. procuror general al Cur­­ței de apel a înaintat era parche­tului general al Curtei da casa­ție dosarul în afacerea meseria­șilor, cerând ca să se intervină pe lângă Curtea de casație ca, în fața conflictului de jurisdicțiune să pronunțe un regulator de com­petență. • Curtea de casație se va pro­­nunța probabil Marți 2 Aprile. ȘTIRI ECONOMICE $1 FINHCURE . S’a deschis, pe seama bud­getului ministerului de finanțe, pe exercițiul 1901-1902, un cre­dit extra­ordinar de lei 10.452, bani 8, spre a se plăti Bancei Naționale a României, sumă ce, în baza convențiunei din 11 Maiu 1901, s’a afectat pentru restitui­rea avansului de lei 15.000.000, din dividendul de 632.452 lei 8 bani, cuvenit Statului pe anul 1901, drept 20 la sută din bene­ficiile Băncei.­­ Proprietarii ale căror vii aui fost nimicite de filoxeră au fost scutiți de plata taxelor viticole.­­ Din cauza febrei aftoase,ma­rele tîrg de vite ce se ține în fie­care an, în Dumineca Florii­lor, la Strehaia, (Mehedinți) nu se va mai ține anul acesta. ȘTIRI SANITARE ♦ In Capitală a început săă bântue cu furie ruged­a. La leagănul «Elisabeta» au mu­rit 5 copii de această boală. ♦ Febra aftoasă bântue cu fu­rie în Bulgaria. ¥ Direcțiunea serviciului sani­tar a adresat tuturor prefecților din țară o circulară, prin care le cere să-î înainteze o listă de toți tinerii, cari cu ocaziunea recru­tării contingentului 1903, au fost găsiți bolnavi de sifilis, pelagră, lepră sau tuberculoză.________ ȘTIRI DIVERSE . Societatea de științe din Bucu­rești va ține mâine la 81­, seara, ședință ordinară. La ordinea zilei : Alegerea biurou­­lui pe anul curent ; darea de seamă asupra casei ; un respuns la lucra­­rea d-lui dr. N. Florescu de d. dr­ Vitzu ; asupra petroleului in Cre­­tacic, do d-niî d-r. L. Mrazec, Teist­seyr și Popovici Hatzeg ; despre fon­mațiunea zăcămintelor de sare 4 d. dr. L. Mrazec. Jubileu de 50 ani Țara noastră fiind eminamente a­­gricolă, nu putem trece cu vederea un jubileu care formează un punct de cea mai mare importanță in is­toria culturei pământului nostru și incăte o jumătate secol a trecut de la introducerea in România a primei trecrătoare (batoză­ cu abur. Era în anul 1352 când renumita și universal cunoscuta firma Clay­ton­­ Shutleworth din Lincoln (En­­glitera), a importat la noi prima garnitură de treerat cu abur, agri­cultura români dar a avut fericirea de a face cunoștința unei mașini care de atunci a fost importată în sute și mii de exemplare și pe ori­ce moșie mai mare se găsesc mai multe garnituri chiar. Nu mai în­cape nici o vorbă că fără treeră­toare cu abur azi agricultura noastră ar fi cu totul imposibilă, și făcând o comparațiune între starea de o­­dinioară și cea de azi, trebuie să recunoaștem că agricultura noastră a ajuns la un înalt grad de per­fecțiune. Acum 50 ani ea zăcea în starea cea mai primitivă, bolnăvicioasă și suferindă, dacă putem zice ast­fel, cultura pământului suferea din ori­ce punct de vedere și agricultorul , nu beneficia absolut de câmpul sfin

Next