Universul, aprilie 1902 (Anul 20, nr. 89-115)
1902-04-01 / nr. 89
Strigate de «trăiască Italia, trăiască poporul italian» părea că nu mai iau sfârșit. Manifestația In urmă, studenții au voit să meargă la ministrul Italiei di marchiz Becaria d'Incisa, spre a face o manifestație, dar aflând că este bolnav, a renunțat. De la gara de Nord, au pornit cu muzica italiană in frunte spre Universitate. .■" ..p" In fața băilor Grivița, "un lucrător italian, care se scapat trotuar, vezând pe studenți, a ridicat pălăria în trfe și a strigat Eviua Cordi FioJres. Studenții au aplaudat cu frenesie. In fața Ligei pentru unitatea culturală, s’a strigat: Trăiască Liga ! Trăiască uniunea studenților ! La Universitate Pe tot parcursul până la Universitate, muzica a intonat marșul Deșteaptă-te române, marșul lui Garibaldi și imnul regal italian. In fața Universităței studentul Xeni a ținut următoarea cuvântare : — Ați strigat trăiască Italia, trăiască România, trăiască cele două teri surori, remâne acum să strigăm , să trăiască acei studenți cari ne-au îmbrățișat cu atâta dragoste, trăiască eminentul student, Giliotos, președintele și întemeetorul societății «Gorda Fratres». In același timp să zicem, să trăiască și vice-președintele acestei societăți, studentul Persico, care ne-a dat tot concursul seu. Vă mulțumesc din nou și d-v. și zic să trăiască Uniunea. Studenții au aplaudat și au strigat trăiască Italia. La orele 10 mulțimea și studenții s’au răspândit. Ncgocsca ..... , -----— «-»-» ■ ■■ . se află în poziție da a răspunde in mod categoric la întrebările puse da magistrat. Interesanta conferință a fost urmată de experimente și protecțiuni, iarăânărul savant d. dr. Șt. Minovici a fost viu aplaudat și’felicitat. Conferința s’a terminat la orele 10 luni. UN PROVIZUE 1*E ZI Gustul li lo nici lie n’are." (Românesc). Nos amenunte despre moștenirea de 90 milioane Moștenirea americană, despre care am vorbit odată, o prezintă astfel «Budapest«» Tigblatt» . Guvernul american a comunicat guvernelor europene, că în America a murit un om de origine din Europa cu numele James (Ion) Dejan, lăsând o moștenire ce întrece suma de 18 milioane dolari. Principalul moștenitor este un locuitor din Budapesta, și anume medicul poliției din cartierul VIT, d. dr. A. Dumitreanu. Un reporter vizitându-l în locuința sa, str. Damjanich No. 46, i-a intervievat asupra acestei chestiuni. Dr. A. Dumitreanu e om cu avere și bine văzut, e însurat și are copii adulți, în mijlocul cărora duce o viață familiară model. Știrea despre colosala moștenire nu la scos din sărite și vorbea despre afacere în tonul cel mai indiferent. Repausatul Ion Dăian era, după cum spunea doctorul, nepotul de soră al tatălui său și familia lui își trage originea din comuna Șard, comitatul Albei-inferioara, unde tatăl său era proprietar. Ion Dăian era din cale afară agil și sîrguitor și deja în etate de 23 ani își câștigase prin comerciu o avere de 10.000 coroane. A învățat nemțește, franțuzește și englezește și a călătorit la întreg continentul. Mai târziu ajunse în România (Dobrogea), unde a luat în arendă moșii mari da la un bour. Astfel și-a câștigat o avere colosală și la 1871, când s’a dus în America, ca dezertor, avea deja vr’o 300.000 coroane. De când a emigrat, doctorul n’a mai auzit nimic despre ei, până acum, când a citit în gazetele românești afacerea pa, moștenirea. De altfel nu este încă sigur dacă acel Ioan Deian este identic cu vărul șefi. Doctorul a luat măsuri la consulatul american din Budapesta pentru stabilirea identității. Este interesant că s-a găsit și un alt moștenitor din jurul Brașovului, cu numele Nicolas Deian, care privește lucrurile în lumină mult mai optimistă. El și-a luat chiar un advocat, în tovărășia căruia are de gând să plece în curând în America. Conferința d-lui Sf. Șt. Honi d iseară în amfiteatrul institutului de patologie și bacteriologic, distinsul chimist legist d. dr. Șt. Minovici și-a desvoltat conferința sa despre : Sângele din punct de vedere chimico-legal. Un foarte numeros și ales public a asistat la această conferință, printre care mulți domni magistrați. Conferențiarul începe prin a arăta rolul laboratoriilor în progresul științific de ale cărei rezultate bine-facßtoare se bucură omenirea de azi, și zice că chimia prin munca uriașe ce apostolii ei au desăvîrșit a venit cu totul în ajutorul descoperirilor științifice prin mijloacele de care dispune, iar constatările ei adeseori au revoluționat fundamentul multor teorii. Arată că de la marele chimist Liebig, primul organizator al unui laborator didactic, știința prin experiențele și constatările sale a făcut progrese enorme. De la concepția teoretică pură ea a trecut la aplicațiunea rezultatelor, și ca urmare vedem aproape toate domeniile activității omenești sub impulsul sau doral națiunea sa. Și ca o mai mare dovadă despre acest adevăr dă de exemplu activitatea lucrărilor institutului de sub direcțiunea și inițiativa savantului profesor dr. Victor Babeș, activitate despre care s’a vorbit de la tribuna institutului prin conferințele ce au urmat, conferințe care demonstrează însemnătatea cercetărilor de laborator cu frumoasele lor rezultate, ce vin cu totul în ajutorul apărării și conservarea sănătății publice. Astăzi vedem, zice conferențiarul, că știința își manifestează tendința de a se aplica și în justiție, servind de un real mijloc investigațiunilor ei. Și una dintre cele mai mari și ä senzaționale descoperiri ale ei este cea recentă, căci ea vine să lumineze cu certitudine cercetările justiției. Este vorba de expertizele referitoare la petele de sânge găsite pe veștmintele unui inculpat de crimă. Conferențiarul descrie metodele propuse pentru constatarea sângelui, începând cu acelea preconizate de Ol filla și Barurile, arată care este principiul colorant al sângelui și cum proprietățile lui pot servi la identitatea sângelui pe orice obiect s’ar găsi el. Zice că cristalele de hemoglobina deși forma lor variază de la specie la specie, totuși din cauză că petele destinate examenului analitic în cele mai multe cazuri fiind foarte inici, valoarea acestui examen se pierde din cauza invisibilității diferențiale a cristalelor la microscop. Arată apoi formele sub care se pot presinta petele de sânge, constatarea prin reacțiunea lui Van Deen și metoda lui Teichman, adică obținerea cristalelor de hemina, reacțiuna foarte sensibilă căci prin aceasta cristalele de hemina se pot observa la cele mai mici urme de sânge puse sub microscop. In sfîrșit arată de câtă valoare,e examenul spectroscopic care înlesnește deosebirea sângelui normal de cel provenit de la un individ asfixiat prin cărbuni. Trece apoi la arătarea elementelor figurate ce se găsesc în sânge, a globulelor albe și roșii a căror deosebire în formă variază, așa la manifere ele sunt sferice, la păseri, reptile și pești ele sunt eliptice. Venind la determinarea speciei sângelui arată metoda care a servit până la cea nouă descoperită, metodă ce se baza pe diametrul globulelor din sânge, însă din cauză că acest diametru e foarte puțin variabil la matosfere nu putea fi de natură a îndreptăți pe un expert ca să poată afirma cu preciziune specia sângelui, cu alte cuvinte nu se putea certifica dacă sângele e de om. Chestiunea diferențierei sângelui era o enigmă și bacteriologiei i-a fost dat ca în mod incidental să o poată rezolvi. Onoarea acestei mari descoperiri revine întBiă tînărului savant dr. Uhlenhut, medic militar și asistent al institutului de igienă de la Universitatea din Greifswald. Uhlenhut urmând să stabilească deosebirea între albușul de ou a diferitelor paseri a dat peste această metodă fericită. Injectând sânge de om defibrinat de mai multe ori în pardoneulepurilor de casă și la cai, a constatat că serul acestor animale pus în contact cu soluțiuni de sânge provenit de la diferite specii de animale nu dă nici un precipitat, din contră însă cu sângele de om dă un precipitat caracteristic. Astfel chestiunea deosebire! speciei sângelui, atât de imperios reclamată de justiție, este azi pe deplin rezolvată, iar chimistul expert Vizita M. S. Hegeim la forturi Eri, în orele 3 p. m., M. S. Piegele, însoțit de principele Frideric de Hohenzollern, au plecat din gara da Nord la gara Filaret, și de acolo la fortul Jilava. La intrarea ia fort M. S. Regele a fost întâmpinat de d. general Arion, guvernatorul coloniei București, de d-nii generali Popescu, Teil, War Liade și de d. colonel Năsturel, comandantul regim. 2 cetate, care a prezintat raportul de situațiunea forturilor. Onorurile au fost data de o companie de cetate, sub comanda d-lui căpitan Râdulescu. M. S. Regele a vizitat cu de amănuntul atât interiorul fortului, asistând la diferite exerciții în cupolele și turlele fortului, cât și exteriorul. In urmă, M. S. Regele, însoțit de întreaga suita, s-au urcat în trenul militar, care era condus de personalul de la C. F. R. și au pornit în direcțiunea fortului Pantelimon, vizitând și alte uvraje, de a căror situație au raportat comandanții respectivi. La toate forturile, onorurile militare au fost date de compar miile de cetataLși treimi. La ora 0, trenul regal a ajuns la fortul Chitila. In urmă, trenul regal a pornit spre gara da Nord, unde a ajuns la ora 6 și jumătate. M. S Regele a mulțumit d-lor general Arion și colonel Năsturel, de modul cum sau prezintă trupele în inspecția Sa, înaintea unei comisiuni de 7 membri. Marele duce Adolf e in vîrstă de 85 ani. * La Constantinopol au fost arestați mai mulți funcționari și ofițeri bănuiți de uneltiri în complicitate cu tinerii turci. Ei aui fost interogați de ministrul justiției Sohefik pașa, de șeful poliției secrete Tehmi-pașa și de adjutantul Sultanului Cerkez-pașa. Președintele republicei Mexico, generalul Porfirio Diaz, își va lua un concediu de 6 luni, pe care-l va petrece în Europa. După espirarea acestui concediu, el își va da demisia. Se crede că succesor al său va fi actualul ministru de finanțe Limantour. O telegramă din Petersburg anunță că Maxim Gorki, marele poet rus, își trăește ultimele momente. Medicii care îl îngrijesc nu mai au nici o nădejde. * y ■* , . După ziarul «Matin» intermediarii colonelului Grimm, pentru predarea Germaniei a planului de mobilizare a trupelor din districtul Varșovia, ar fi fost un bancher din acel oraș și un consul al unei puteri, care face parte din tripla-alianță. ». * Poporul spaniol va fi reprezintat la declararea de major a regelui sufi Alfonso al Xlll-lea prin 9000 de primari. Împăratul Wilhelm al Germaniei va lua parte la manevrele din anul acesta ale armatei austro-ungare, cari vor avea loc la granița dintre Ungaria și Moravia. După manevre, împăratul va fi oaspete arhhiducelui Frideric la o serie de mari de vînători.* * * Congresul studenților armeni a luat hotărîri importante spre a pune pe o cale practică și eficace propaganda hoerofilă. S’a decis de a se consacra în acest scop anul viitor suma de 25.000 franci. S’a hotărît de asemenea de a se trimite delegați în Turcia și în Caucazia, spre a se consolida acolo rezistența în contra tiraniei Sultanului. Congresul a hotărît apoi de a se începe o propagandă în favoarea cauzei armene, în Italia și in Germania. Viitorul congres va avea loc în 1903 la Bruxelles. * Studenții din Moscova, condamnați in urma dezordinielor din Februarie trecut la exil în Arhangelsk, arătându-se turbulenți in închisoarea din Moscova, unde se află acum. Țarul a ordonat ca ei să nu fie transportați la Arhangelsk, ci să fie împărțiți în diferite regiuni ale imperiului. — 1 ...... . ..nr.T Lucruri îliu loată lumea Un bal mascat la Nansen.—Zilele trecute s’a inaugurat cu mare solemnitate frumoasa vilă a celebrului explorator norvegian, Fritjof Nansen. Cu ocazia aceasta s’a dat un splendid bal mascat, la care au luat parte mai multe sute de invitați. Aceștia fură primiți de un herald îmbrăcat într’o armatură strălucitoare, care, la sosirea fiecărui oaspe, sufli într’o fanfară. Nansen și soția sa purtau costume albe brodate cu argint. Toți invitații purtau costume naționale norvegiene, bogat brodate cu fire de aur și de argint. In cursul supeului, Nansen a ținut un discurs mai lung, in care a declarat că totdeauna dorința sa a fost să-și construiască o casă frumoasă, pe care a și făcut-o și căreia i-a dat numele de «înălțimea Polului», pentru faptul că în luna lui Aprilie a ajuns cea mai mare înălțime polară. Dispariția murei Caspîe.Din cauza ultimelor cutremure din Rusia, în marea Caspică și Neagră s-a produs o revoluție geologică de mare importanță, la punctele în care adâncimea era mai mare a i eșit stânci, cari merg până la suprafața apei. Geologii cred că marea Casnică e destinată să dispară. —.....—***■ ■ .. ■ —— .izt n„ Itiți De la Galliu] Osmana! Aseară, la orele 5 p. m., consiliul comunal al Capitalei a ținut ședință publică sub preșidenția d-lui primar Procopie Dumitrescu. ■Presenți 17 domni consilieri. 1). primar comunică că comisiunea budgetară a cercetat budgetul cheltuelilor in ședința sa de dimineață și că totul e alcătuit așa ca să corespunzi la nevoi reale. D. Andricu, directorul complatilităței primăriei,dă citire budgetului pe capitole. Consiliul votează fără modificare budgetul personalului și budgetul pensiilor. Budgetul ordinar se votează în total, iar cel extraordinar rămâne să se voteze într’o altă ședință. * * Se admite stingerea unui proces dintre comună și societatea de construcție. Comuna va plăti societatei suma de 120 mii lei, plus procente în suma de 37 mii lei. Se admite de asemenea o transacțiune pentru stingerea unui proces cu d. Câmpeanu. Biserica sf. "Vineri și-a depus budgetul spre aprobare, budget care are excedent și se întreține din avere proprie. Se ia în discuție două cereri cu privire la acest budget: prima a funcționarilor bisericei cari cer să nu li se aplice curba statului la lefuri, deoarece dânșii nu depind de stat. A doua cerere e a preotului Economu, parohul bisericei, care să i se egaleze indemnizarea cu ceilalțî efori laici, la 180 lei în loc de 100 cât primește azi. Consiliul, după o lungă discuție, admite in principiu a nu aproba curba statului la acele biserici cari trăesc din avere proprie și a căror budget lasă excedent. Propunerea a fost formulată de d. Sulla, prim-ajutor de primar.* ¥ ¥ Se mai rezolvă mai multe mici chestiuni bisericești, după care ședința se ridică la orele 7. Uep. T.T *amix . Sunt numiți pe ziua de 1 Aprilie : D-nii C. lacomi, B. Tănasescu și St. Mănciulescu, actuali agenți de control, controlori fiscali de județ, în locul d-lor B. Bobescu, Al. Rugini și G. G. Iarca, trecuți In alte funcțiuni. D-niî Anibal N. Ilgiban și I. N. Simionescu, actuali agenți de control pe lângă fabricile supuse controlului miu. de finance, controlori fiscali de oraș, în locul d-lor Traian Macavei și Em. Dumitrescu. D-nii Al. Rugină, B. Bobescu, G. C. Iarca, actuali controlori de județ ; Traian Macavei și Em. Dumitrescu, actuali controlori de oraș, și Z. Brătescu, actual agent de control provizoriu, agenți de control pe lângă fabricile puse sub controlul min. de finance, în locul d-lor C. lacomi, B. Tănasescu, Șt. Mănciulescu, Anibal K. Huiban, I. N. Simionescu și D. Teodora, trecuți în alte funcțiuni. · D. Gh. Profiriu, actual cap de poliție în Focșani, a fost numit patrolor fiscal de județ, în locul d-lui N. Toporescu, destituit pentru abateri grave de la îndatoririle sale. * D. Petru Georgescu, actual calculator-bibliotecar la institutul meteorologic din București, se numește pe ziua de 1 Aprilie șef al cancelariei acelui institut, funcțiune prevăzută din nou prin budgetul exercițiului 1902—1903. D. A. Pandeleacu, actual registrator-arhivar, se înaintează pe aceeași zi calculator Libliotecar, în locul d-lui P. Georgescu. * D. N. Nedelcovici, mecanic autograf la institutul meteorologic, s’a numit, pe ziua de 1 Aprilie, registrator-arhivar la acel institut, în locul d-lui Al. Pandelescu înaintat, iar d. N. Bălănescu, actual servitor, s’a numit mecanic autograf, înlocui d-lui N. Nedelcovici. * D. N. G. Macovei, fost inspector silvic clasa 11-a, a fost ixunspe ziua de 1 Aprilie inspector silvic cl. II-a, retribuit cu 375 lei lunar fără spor, post prevăzut prin noul budget. —rww—Tip TiQHWBW BMW 25 *-*3 <*& *"" •"» »«»-----------—• Știri din străinătate — Prin poștă —■ Marele duce Adolf al Luxemburgului, voind să-și cruțe sănătatea și să asigure mersul afacerilor, a numit pe fiul său, marele duce moștenitor Guillaume, ca guvernator al marelui ducat de Luxemburg. Marele duce moștenitor va depune jurămîntul constituțional spre bine și d-sa crede că în acest interval d-da Turnescu se va putea prezintă în persoană înaintea Curții. Ar fi un mare ral ca să i se aducă o neliniște prin acest proces, care i-ar putea periclita chiar viața. D. T. Ionescu arată că nu vede în ce i s’ar putea periclita viața d-nei Turnescu prin acest proces, precum și că ar fi ceva extraordinar ca d-na Turnescu, care se află azi într’o stare complectă de imbecilitate, să se poată îndrepta intr’un timp așa de scurt, — adică până la un nou termen, când dînsa nu s’a putut îndrepta intr’un an, de când durează procesul. După aceasta, d.T. Ionescu arată curții starea în care se află d-na Turnescu, precum și toate peripețiile prin cari a trecut această afacere. Povestește cum d. Scodrea, care este cel interesat în cauză, pentru ca d-na Turnescu să nu fie pusă sub interdicție, a făcut totul pentru ca d-sa să fie sustrasă de la examenul medical ordonat de tribunal, ducând-o prin Brașov, Viena, etc. A citit actele medicale din care rezultă că d-na Turnescu se află in complectă stare de imbecilitate și demență, precum și interogatorul luat d-nei Turnescu de complectul tribunalului și din răspunsurile date la acel interogator rezultă că d-sa e cu totul inconștientă. I. T. Ionescu a sfârșit cerând respingerea cererei de amânare. Burtea a unit incidentul cu fondul și a dat cuvântul d-lui Descu. D-sa a combătut cele spuse de d. T. Ionescu, arătând că, dacă doamna Turnescu a fost mai înainte într’o stare relativă de imbecilitate, azi d-sa merge spre bine, și ar fi o mare greșeală ca să i se amărască ultimele zile ce mai are de trăit, prin punerea sa sub interdicție. După aceasta d-sa a dovedit Curiei că de drept d-na Turnescu nu putea fi pusă sub interdicție. D. Sipsomo a susținut că consiliul de familie a fost rea constituit și prin urmare toate deliberările acelui contaiiu sunt nule. D-sa a cerut Curții ca să se asculte din noii medicii asupra stârci d-nei Turnescu și se va vedea că starea d-sala s'a ameliorat mult. D. Delavrancea a atras atențiunea Curții că din dosar lipsesc mai multe acte depuse de d. Șendrea. După ce a mai vorbit în replică d. T. Ionescu, s’a dat cuvintul d-lui procuror. D-sa arată că nu vede la ce ar folosi amânarea cerută, deoarece e pe deplin dovedit că d-na Turnescu se află într’o stare complectă de imbecilitate. Dacă Curtea voește să facă o grație amânând procesul, o poate face, d-sa însă cere respingerea apelului. Curtea a respins cererea de amânare și în fond a respins oposițiunea, confirmând sentința tribunalului. Greii c*. La Constanța. Nevasta.—Oh, marea, marea ! Cum mai întărește nervii ! Bărbatul. — Oh, și cum mai slăbește punga 1 . ■ " ■ ... —«• K ! — ■ ■ —1 (TRIBUNALELE ROMANE) lamânîia da și Elena dr. Totsîsu Se știe ca tribunalul Ilfov, secția I, a admis cererea d-nei Elisa Arion de a se pune sub interdicție mama d-sala, d-na Elena dr. Turnescu, numindu-se ca administrator al averei d. Pandele Obedenaru. Contra acestei sentințe, d-na Turnescu, prin procuratorul d-sale d. M. Scodrea, a făcut apel, care a fost respins, in lipsa d-nei Turnescu, de Curtea de apel secția 3-a. D. Scodrea, reprezintantul d-nei Turnescu, a făcut o posițiune contra acestei decisiuni, care s’a judecat ieri de Curte. D-na Elisa Arion a fost reprezintată prin d. advocat T. Ionescu, iar d-na Turnescu prin d-nii advocați B. Delavrancea, G. Disescu și M. Sipsomo. Fotoliul ministerului public a fost ocupat de d. procuror Sărățeanu. D. Delavrancea, din partea apelantei, a cerut Curții o amânare, deoarece d-na Turnescu azi merge Universul la provincia De la coresp. noștri particulari — Pe ziua da 20 Marha — Sfirît din tren.—Ieri, pe când venea cu trenul No. 123, pasagerul Maxim Alexe, între Valea Călugărească și Ploești, luându-i vântul pălăria, el a sărit din vagon, rănindu-se grav. Pichetul secției fiind avizat, a plecat îndată cu o mașină și un vagon la fața locului și a transportat pe Maxim Alexe la Ploești, pentru a fi internat într’un spital. Finatul do îa d. colonel Benone.—Bița Lixandru din comuna Stâlpu, care fusese cândva în serviciul d-lui colonel Benone Anastasiu, obișnuia să vină din când întând la ograda fostului său stăpân. Intr’o zi, săptămâna trecută, Bița, venind ca de obicei, găsi cu cale să fure dintr’o cameră un inel de valoare. Reclamându-se, ea a fost prinsă de jandarmii secției locale, la domiciliul ei din corn. Stâlpu. Accident.— Ieri flăcăul Vasile Mărunțișu, pe când trecea călare pe str. Mare, în dreptul cofetăriei Mustăcescu, calul a lovit în piept pe bătrânul Vasile Georgescu, trtmuindu-l la pământ și rănindu-l. Castel. Buzeni Craiova Fort.—Femeea Iulia Bodar, din str. Sabinelor, s’a prezintat azi la poliție, reclamând că ieri, în lipsa sa de acasă, cineva s’a introdus în camera ei și, spărgând o ladă, i-a furat un ceasornic de argint, două butoni scumpi de manșete, precum și alte lucruri. Să uite gratit. — Mihail Ilisman, din strada Aurelian No. 9, având un mic diferend cu Ștefan Pițigoi, și mlâînindu-l aseară pe strada Lahovari, l’a luat la socoteli. Pițigoi sări numai de cât la el și îl iubi cu un baston, așa de tare în cap. In cât Mihalache căzu grămadă, de parc’ar fi fost de cocă. Sărind lumea, agresorul a fost arestat, iar pe pacient luându-l comisarul, l’a urcat într’o birjă și l’a trimis de urgență la spital. Calul. Ploești Arestarea unui vechii» hoț.Prin 1899, spărgându-sa casa comerciantului Ion Georgescu, din Breaza-de-sus, i s’a furat o sumă însemnată de bani, două ceasornice, bijuterii, etc. Alalta eri, sergentul Kremenski, șeful secției jandarmilor din Câmpina, ducându-se prin corn. Breaza de sus, a dovedit că autorul furtului, săvîrșit acum trei ani asupra comerciantului Georgescu, este individul Ioan I. Aroiu, din aceeași comună, căruia făcându-i-se perchiziție, s’au găsit în casa lui cea Soarnicele și bijuteriile furate de la Georgescu. Hoțul a fost înaintat astăzi parchetului, care a ordonat depunerea lui. Alegere de primar.Duminecă, 31 Martie, se va face, in com. Valea Călugărească, a cincea, alegere de primar și consiliu comunal, deoarece toate alegerile făcute până la prezent au fost contestatate, iar în urmă s’a declarat balotagiu. Accident nenorocit.—Aseară, tânărul Vasile Plugaru, din calea Târgoviștei,voind să descarce o pușcă aceasta, plesnind în mâinile lui, l-a rănit într-un mod grav. Pacientul a fost transportat la spital. Cocon. Finanțe. «gricultară șî 3 comercia București, 30 Martie. Finanțe Cota valorilor la bursa din București Renta de 81-88 o’/# tei 95T, 9S, id. de 1892—935% lei 97 — 971/,, id. 321L mil. 41/» l ei 833/*—Si’/«» tetre. 50 mil. 4”/* tei 84*/, — 85, id. de 274 mil. 4% lei 85>/,-86. Oblitz. credit, pub. și corn. 5 °/o lei 90-90’/,. Func. rurale 5 °/0 lei 95T/4—95ît, id. de 4% lei 831/, — 84. Urb. București 6’/, lei 81s/,— 820,iidem Iași 53/, lei 77—77/,. Acțiuni: Banca Națională lei 2270- 2280, Banca agricolă lei 253—255, Banca de Scoot lei 180—183. Loc. de asigurare : Dacia - România lei 432—434, ex-cupon. Naționala lei 428—430. Monede: Napoleonul lei 20.—, cor. germ. iei 24.70, florinul lei2.ii'/„ rubla lei 2.65. Sconturi și avansuri: Banca Națională 6 — 70« Banca Agricolă 3107». Devize: cek Londra 25.2111; ; cek Paris 100.30 ; cek Viena 1’.io;io ; cek Bedgia — ; cek Berlin 123.30. Trei luni : Londra 25.011, Paris 99.60 ; Berlin 122.65. Cota valorilor române in străinătate Frankfurt. — Ranta de 5% 97.—, idem 4% 83.20. Paris.— Renta de 5% 97.25, idem 4*/o 85-40. Berlin. — Renta ds 1891—92 5®/„ 97.—, idem de 1890 i‘% 83.70, id. de 1894 4% 83.—, id. da 1896 4% 83.—, idem de 1898 4% 82.70. Comunale București 90. Cota valorilor strebte Consolidele engleze O11],. Renta franceză 100.90.Renta italiană 100.57. Banca otomană 555. Loturi otomane 113.50. Athena , Napoleonul în dr. 32.25. Lira otomană dr. 37.40. Cek Paris dr. 164. Banca Națională dr. 3815, idem. oblig. cu loturi dr. 680. Cereale Astăzi avem a nota o bună urcare de 1/4 până la 1 cent. la New- York și la Chicago, atât pentru grâu cât și pentru porumb. Urcarea e mai mare pentru epocele depărtate da Iulie și Septembrie, ceea ce e un bun semn. In continent prețurile nu prezintă azi diferențe însemnate și înclină mai mult spre scădere însă la Londra și Liverpool tendința e mai susținută, cu o cerere mai bună pentru grâu și orz. Porumbul e de asemenea mult mai ferm. In Franța,starea recoltelor se consideră ca foarte satisfăcătoare și ar provoca desigur o scădere însemnată la Paris, dacă n’ar fi fost temere de epuizarea apropiată a stocurilor recoltei anului trecut, cari, după cum se știe, au fost foarte deficitare. Mișcarea pieței noastre din Brăila de erî n’a fost tocmai prea animată. Transacțiuune sunt foarte restrînse atât din cauza neactivităței piețelor europene cât și in urma urcarea valurilor vapoarelor. Ele s’au vândut următoarele cereale : Grâu de 68s/4 kng. cu 20 °/6 corpuri streine hect. 2600 cu lei 7.55 hectolitru și vag. 55 cu lei 11.10— 13.25 °/0 knig Porumb avem de 74 kng. hect. 2600 cu le 7.10 hectolitru. Și de 78, kng. hect. 1050 cu lei 7.60 hectolitru. Gincuantin de 713L kng. hect. 1230 cu lei 8.30 hectolitru. Secară vag. 27, cu lei 10.50 °/o lite. Navlurile vapoarelor s’au scumpit: de la Sulina s’a plătit siblings 10.6 și de la Brăila shilings 11 pentru încărcarea de Maia. Ultima depoși Cda cerealelor in strindlate (Telegramele noastre particulare) Budapesta, 29 Martie. (Sărbătoare) Berlin, 29 Martie. Grâu de Mai mic. 165.50 scă. 25 c. Secară . » 145.25 ,, 25 c. Paris, 29 Martie. Grâu de August fr. 22.10 urc. 5 c. Faină ,, ,, „ 27.55 scă. 10 c. Uleiu. de colză ,, 60.25 ,, 75 c. New-York, 29 Martie. Grâu disp. cent. 85— urc. 7/a 3- Porumb „ „ 671/* „ e sc-Chicago, 29 Martie. Grâu disp. cent. 72 s/8 urc SU o. Porumb „ „ 598/s „ % c. ”»• și aceasta In special din cauză că se resimțea și consecințele mișcărei revoluționare, lipsind brațe de muncă pe de-o parte, iar pe de altă parte instrumentele agricole nu se cunoșteau de loc. Intr’o stare mult mai deplorabilă era treeratul, daoarece caii nu creai în stare de a treera (călca) recolta unui an nici până la recolta anului următor, iar o mașină de treerat care ar furniza cerealele curățite, puse în saci, asortate după calitate, nici nu era cunoscută agricultorului din auz măcar. Recoltele zăceau adesea tot anul netrecrate pe câmp, expuse intemperiilor naturii, la dispoziția șoarecilor de câmp și al păsărilor. Aparițiunea primeei trecrătoare a provocat o schimbare binefâcătoare, căci a atras imediat admirațiunea și interesul tuturor agricultorilor, găsind un debușeu de sute și mii de exemplare, prin care fapt putem zice că s’a dat agriculturei noastre o îndrumare cu totul modernă. Credem că astăzi nu se află în țară nici un sat în care trecătoarea,’ de care este atât de strîns legat și numele firmei Clayton & Shuttleworth, să nu fie cunoscută ; pe lângă aceasta,renumele universal al acestei fabrici deja stabilit, s’a eternizat prin introducerea celorl’alte instrumente agricole de cea mai înaltă perfecțiune, care mai înainte nici nu se cunoșteau la noi. Firma Clayton Shuttleworth are o sucursală în Craiova — stabilită încă de la anul 1876 — și alta în București— fondată mai în urmă,— posedă ateliere sistematic instalate pentru reparațiunea mașinilor agricole și facerea din nou a diferitelor piese . In aceste ateliere sunt ocupați în cea mai marta români, ceea ce dovedește că Fabrica Clayton , Shuttleworth își dă tot concursul în educarea mecanicilor agricoli, pricepuți în branșa lor, pentru care țara noastră simte încă o mare nevoie. O CUGETARE PE Zî Gel ce crede în D-zeu nu e niciodată singur. INFORMATION! DUMINECĂ ♦ «Universul Literar colorat» care a apărut astăzi, Duminecă 31 Martie, conține : lomâniî ținând drumul lui Napoleon cel Mare, (episod din istoria militară a românilor ardeleni), de G. Coșbuc ; Cel mai frumos om din lume, de L. M.; Imn de viață, poezie de Virgil N. Cișman ; Bătrânul și copilul, de Nicodem ; Mărțișoare, de Tereor ; Primăvara, poezie de N. Ține ; Legenda Păianjenului, de A. Vîntul; Tolma 1, poezie de Garol Scrob ; Curierul modei, de Baba Vișa ; Supărarea lui Ianoș, anecdotă de Th. D. Speranția ; Cronica Științifică ; Săptămâna financiară, economică și agricolă; Cronica, versuri de Marion ; Continuarea frumosului roman Regele Prusiei și sergentul-major*; Diverse: Nota hazlie, Jocuri, etc. Afară de acestea, mai cuprinde și următoarea ilustrație : «Regele Eduard VII al Angliei primind omagiile soțiilor lorzilor în palatul Marlborough». «Universul Literar colorat» se vinde cu 5 bani exemplarul în toată țara. dintre 15—21 Septembrie a. c., va avea loc, la Roma, sub înaltul patronagiu al M. S. Regelui Italiei, al IV-lea congres internațional de genecologie și obstetrică. D. profesor Toma Ionescu a fost numit de comitetul din Roma președinte de onoare al congresului și raportor pentru una din cele patru chestiuni puse la ordinea zilei a congresului. Societatea de chirurgie din București a constituit un comitet român, care adresează un călduros apel medicilor din țară, rugându-i să ia parte la acest congres. • Ministerul de război a prevăzut în noul budget, ca subvenții ofițerilor trimiși în străinătate, suma de 110.000 lei. ♦ Au fost dizolvate consiliile următoarelor comune rurale : Valea-Seacă (Putna); Bogdănița(Tutova) ; Văreștiî-Obedenî, Copăcenii-de-sus, Dărăștî și Radovanu (Ilfov); Otetelișul (Velcea); Lupoaia (Mehedinți) ; Scheia (Argeș). * 40 familii evreești vor pleca azi din București, emigrând parte in Australia și parte in Canada. ¥ Am vestit deja că S. S. Iconomul G. Stiubeiu,directorul cancelariei mitropoliei din Iași, și părintele G. Păun, sub-director, șî-a fi înaintat demisiile din posturile d-lor. Aceste demisii au fost primite pe ziua de 1 Aprilie a. c. D. Romulus Mateescu, actual secretar-arehivar la sindicatul tribunalului Ilfov, rămâne în disponibilitate pe ziua de 1 Aprilie. La ministerul de interne s’a făcut următoarea mișcare pe ziua de 1 Aprilie : Toți funcționarii inferiori ai administrației centrale, cari se găsesc detașați provisoriu la alte servicii decât acelea la cari au fost numiți, vor lucra, cu începere de la 1 Aprilie, fiecare la serviciul în care a fost numit. D. N. Zamfirescu Goangă, înaintat copistel. I în serviciul complabilităței centrale, și d. T. Popescu, copist cl. I, în direcțiunea administrațiunei județene și comunale, sunt transferați unul în locul altuia. D. C. Popescu, autograf, și d. Al. Grigorescu, copist clasa II, în serviciul comptabilităței centrale, sunt transferați unul în locul altuia, pe aceeași zi. S’a primit, pa ziua de 1 Aprilie, demisiunea d-lui I. Rocoș, din funcțiunea de ajutor de arhivar, în direcțiunea administrațiunei județene și comunale. In locul d-sale se înaintează pe aceeași zi d. A. Naum, copist cl. I în sus zisa direcțiune; D. G. Georgescu, copist clasa II în direcțiunea administrațiunei generale a personalului și siguranței generale, este înaintat copist clasa I, în locul d-lui A. Naum, avansat. D. P. Ciuculescu, actual copist clasa I, în serviciul comptabilităței centrale, este înaintat ajutor de arhivar la același serviciu. ♦ D. Al. Gălășescu, șeful serviciului spitalelor de la Eforie, a fost decorat de împăratul Rusiei, cu ordinul «Sf. Stanislas», cl. II ; iar dl. dr. N. Duma, docent la facultatea de medicină și inspector al spitalelor, a fost decorat cu același ordin, cl. III. ♦ Exposițiunea soare țâței «Tinerimea Artistică» se va închide astă seară Duminecă 81. c. ♦ D. Iulius Galea, licențiat în farmacie, a fost numit al douilea chimist expert pe lângă laboratorul de chimie tehnologică al ministerului de instrucție. ♦ D. G. Creangă, sub-șef în serviciul comptabilităței minist, de finanțe, a fost înaintat șef de biurou la statistică. D. I. Staicovici, șef de biurou la statistică, a fost trecut în aceiași calitate la biuroul tarifelor, în locul d-lui Idieru, demisionat. ¥ D. I. L. Caragiale împlinește în curând vîrsta de cincizeci de ani. In numele mai multor amici, d. Dim. Teleor a luat inițiativa unei subscripții publice pentru baterea unei medalii de aur, care va fi oferită maestrului la un banchet. Subscrierea începe de la suma de zece bani. Sumele trebuesc adresate d-lui casier George Gair, mare proprietar. ♦ D. Christofor Tabacovici, fost senator, a oferit societăței pentru profilaxia tuberculozei 200 lei ca din această sumă să se dea cele necesare tuberculoșilor săraci. ¥ D. Alexandru Castriș, licențiat în drept, a trimis asociației «Gorda fratres» o lucrare a sa intitulată «Libertatea Presei», un studiu juridico-social, care are o dedicație de d. G. Disescu. Autorul a scris următoarea dedicație : «Asociației studențești «Gorda fratres» la Roma. «Prin presă, razele splendidului vostru congres au pătruns în toate părțile din lume, strălucind în chip măreț în văile și colinele carpatine. «Și acela care iscălește aceste linii’ ve salută cu entusiasm, rugând cerul cu căldură pentru izbânda idealului asociației «Gorda fratres» și pentru progresul națiunei-mame, ai cărei vii sunteți voi studenții, reprezentanții civilizației». ♦ In locul vacant de comandant al depozitului de creștere și armăsari de la Slobozia va fi numit căpitanul N. Constantinescu. ¥ Ieri, la orele 10 dim., P. S. S. Arhiereul Nifon a oficiat la biserica Adfte ț în presența unei numeroase asistențe și a d-lui colonel Georgescu, aghiotantul M. S. Regelui, un parastas pentru odihna sufletului lui Lascar Catargiu. La biserica din Golașei (Covurlui), s’a oficiat de asemenea un parastas, pentru a 3-a aniversare a morței lui Catargiu. ¥ Ieri d. N. Fleva, ministrul plenipotențiar al tezei la Roma, s'a întors la postul săf. Cu începerea de la 1 Aprilie se va înființa în Capitală o nouă percepție, care se va ocupa exclusiv cu perceperea dărilor indirecte, cu taxele de procese, timbre divorț, amenzi, judiciare, școlare, vamale, etc. Gap al serviciului va fi actualul controlor Gr. Mihăilescu, având și un personal de 20 agenți, copiști, etc. ♦ Au fost numiți pe ziua de 1 Aprilie : Economul Eremia Hagiu, licențiat în teologie, protoereu definitiv al jirif.^’-Falciu, post pe care l’a ocupat până acum provizoriu. Economul stavrofor Ștefan Ionescu, actual director al cancelariei Episcopiei Dunărei de Jos, director al cancelariei Mitropoliei Moldovei și Sucevei, în locul economului G. Ștubei, demisionat. ♦ In corpul medicilor veterinari s'a mai făcut următoarea mișcare pe ziua de 1 Aprilie : D. Atanasie Gorbeanu, medic veterinar la jud. Gorj, trece în aceeași calitate la Ialomița, în locul d-lui T. Bentze, trecut director la abatorul Capitalei. D. Dionisie Dumitrescu, medic veterinar la jud. Gorj. D. Teodor Lupașcu a fost numit provizor medic veterinar la Fălticeni în locul d-lui G. Istrati. Ministerul de interne a fost înștiințat că un incendiu a distrus moara cu aburi, proprietatea d-lui Gr. Ungureanu, din comuna Băsești (Teleorman). Pagubele sunt de 25.000 lei. Comisiunea budgetară comunală s’a întrunit ora dimineață și a admis în total bugetul personalului, astfel cum a fost întocmit de către d. Procopie Dumitrescu, primarul Capitalei. Economul Anastasie Protopopescu a fost numit protoereu al Plășei-de-jos din Capitală, cu începere de la 1 Aprilie. Eri s’a deschis expoziția operelor artistului Th. Aman. Expoziția a fost vizitată de A.A. N. principesele Maria și Luisa de Hohenzollern, cari au fost întâmpinate de d. Haret, ministrul instrucțiunei publice. Jour seara, la 8 și luna., va sosi în capitală M. S. Regina, venind de la Neuwied. Conservatorii au ținut ela la 5 d. a., o întrunire publică lad. ’maior Macri, din strada Sf. Spiridon. D. conte G. de Sizzo-Moris, vice-consul al Austro-Ungariei, a plecat în concediu de 2 luni. Țarul a decorat pe d. Al. Caloglu, deputat și director al Eforiei Spitalelor din București, cu ordinul «Sf. Stanislas» cl. II. A. S. R. Prințul Ferdinand se va întoarce deseară de la vânătoarea ce a făcut’o la Bahna- Rusului (Muscel). D. cavaler de Grzybowski, consulul Austro-Ungariei la Constanța, obținând un concediu de 2 luni, a plecat din oraș, însărcinând cu girarea afacerilor pe d. I. G. Reed, consul al Olandei. O Aseară s’a dat un mare prânz la legațiunea Austro-Ungarieî din Capitală. ¥ In cursul lunei Februarie 1902 au emigrat 4000 persoane din Ungaria în România. D. Stavride, secretar la lagațiunea din Berlin,a plecat erî din București la postul seu. D. general Pencovicî, delegat al României în comisia europeană a Dunărei, a sosit la București pentru afaceri de serviciu. ♦ Comercianții din Constanța au făcut o petiție către direcția generală a căilor ferate, spre a organiza un tren de noapte între acel oraș și București. Este inexactă știrea că d. George Maxim, fost comisar la București, ar fi provocat deunăzi la Galați un scandal in restaurantul Vreto și că s’ar fi dat în localitate drept avocat. D-sa se dusese acolo spre a se înscrie ca apărător. Din cauza îmbulzelii de materie, nu s’a putut pune urmarea romanului «Torturele unei mame». ♦ «Biblioteca economica» a «Universului» care va apare mâine Iuni. 1 Aprilie, va cuprinde Frumoasa scriere Colonelul Belares, episod istoric din resboiul intre republicele americane Chili și Peru. «Biblioteca economică» a «Universului», se vinde cu 20 de bani in toată țara.______ ȘTILii ȘCOLARE . D-niî Ilariu Velculescu, profesor de pedagogie la școala normală de învățători «Garol I» din Câmpu-Lung, și Ștefan Velovan, profesor de pedagogie la școala normală din Craiova, au fost numiți definitiv la cadrele ce ocupă. ♦ D. Nicolae Moga, institutor titular și care a urmat cursurile școalei de lucru manual din Năăș, a fost numit revizor pentru lucru manual. ranilita.re ♦ Căpitanul Vineru Clin, din reg. Rovine No. 26, a fost trecut pe ziua de 1 Aprilie în poziție de retragere, pentru limită de vârstă. Ministerul de resboiu a acordat dreptul de a purta medalia «Virtutea militară de pace» d-uî Solodowkow, pentru credință statornică și devotament de care a dat dovadă în îndelungul său serviciu din timpul răsboiul din 1877—78 și până acum. Ministerul de resboiu a stabilit pentru trimestrul Aprilie, din exercițiul 1902—1903, o noua alocație pentru hrana trupelor din toate garnizoanele. Ministerul de resboiü a decis ca corpurile și serviciile, conform legei reangajaților, să poată face, de la 1 Aprilie, reangajări de elevi guarzi de geniu, iar pentru locurile vacante ce se vor ivi, corpurile să se conformeze decisiei ministeriale din 1900. ♦ S’a primit demisiunea din armată a căpitanului Cristian Dim., din reg. 5 călărași, pe ziua de 30 Martie, trecându-se tot d’odată, pe aceeași zi, în cadrele ofițerilor de rezervă ale reg. 9 călărași. ♦ D. căpitan farmacist D. Georgescu, din reg. 2 artilerie, a demisionat spre a-șî regula drepturile la pensie. ȘTIRI JUDICIARE . Erî, tribunalul Ilfov, secția 3-a, a judecat în fond chestiunea doveditei filiațiunei d-lui B. B. Bellu, contestată de d. Sig. Prager. Au pledat, din partea d-luî Bellu d. avocat Dimitropol, iar din partea d-luî Prager d. Sufta. Tribunalul a admis incidentul ridicat de representantul d-lui Prager, că d. B. B. Bellu n’ar fi fiul legitim al baronului Barbu Bellu și în consecință a respins acțiunea de revendicare a caselor din calea Victoriei, unde este instalat marele magazin al d-lui Prager, făcută de d. Bellu. D. procuror general al Curței de apel a înaintat era parchetului general al Curtei da casație dosarul în afacerea meseriașilor, cerând ca să se intervină pe lângă Curtea de casație ca, în fața conflictului de jurisdicțiune să pronunțe un regulator de competență. • Curtea de casație se va pronunța probabil Marți 2 Aprile. ȘTIRI ECONOMICE $1 FINHCURE . S’a deschis, pe seama budgetului ministerului de finanțe, pe exercițiul 1901-1902, un credit extraordinar de lei 10.452, bani 8, spre a se plăti Bancei Naționale a României, sumă ce, în baza convențiunei din 11 Maiu 1901, s’a afectat pentru restituirea avansului de lei 15.000.000, din dividendul de 632.452 lei 8 bani, cuvenit Statului pe anul 1901, drept 20 la sută din beneficiile Băncei. Proprietarii ale căror vii aui fost nimicite de filoxeră au fost scutiți de plata taxelor viticole. Din cauza febrei aftoase,marele tîrg de vite ce se ține în fiecare an, în Dumineca Floriilor, la Strehaia, (Mehedinți) nu se va mai ține anul acesta. ȘTIRI SANITARE ♦ In Capitală a început săă bântue cu furie rugeda. La leagănul «Elisabeta» au murit 5 copii de această boală. ♦ Febra aftoasă bântue cu furie în Bulgaria. ¥ Direcțiunea serviciului sanitar a adresat tuturor prefecților din țară o circulară, prin care le cere să-î înainteze o listă de toți tinerii, cari cu ocaziunea recrutării contingentului 1903, au fost găsiți bolnavi de sifilis, pelagră, lepră sau tuberculoză.________ ȘTIRI DIVERSE . Societatea de științe din București va ține mâine la 81, seara, ședință ordinară. La ordinea zilei : Alegerea biuroului pe anul curent ; darea de seamă asupra casei ; un respuns la lucrarea d-lui dr. N. Florescu de d. dr Vitzu ; asupra petroleului in Cretacic, do d-niî d-r. L. Mrazec, Teistseyr și Popovici Hatzeg ; despre fonmațiunea zăcămintelor de sare 4 d. dr. L. Mrazec. Jubileu de 50 ani Țara noastră fiind eminamente agricolă, nu putem trece cu vederea un jubileu care formează un punct de cea mai mare importanță in istoria culturei pământului nostru și incăte o jumătate secol a trecut de la introducerea in România a primei trecrătoare (batoză cu abur. Era în anul 1352 când renumita și universal cunoscuta firma Clayton Shutleworth din Lincoln (Englitera), a importat la noi prima garnitură de treerat cu abur, agricultura români dar a avut fericirea de a face cunoștința unei mașini care de atunci a fost importată în sute și mii de exemplare și pe orice moșie mai mare se găsesc mai multe garnituri chiar. Nu mai încape nici o vorbă că fără treerătoare cu abur azi agricultura noastră ar fi cu totul imposibilă, și făcând o comparațiune între starea de odinioară și cea de azi, trebuie să recunoaștem că agricultura noastră a ajuns la un înalt grad de perfecțiune. Acum 50 ani ea zăcea în starea cea mai primitivă, bolnăvicioasă și suferindă, dacă putem zice astfel, cultura pământului suferea din orice punct de vedere și agricultorul , nu beneficia absolut de câmpul sfin