Universul, octombrie 1902 (Anul 20, nr. 269-299)

1902-10-01 / nr. 269

MINISTERUL de RĂZBOIÍI PUBI­ICAȚIE Pentru că până în prezent, nu­­ a acoperit întreaga cantitate de grâu, necesară Manutanței Cen­trale, se aduce la cunoștința ge­nerală, că cu începere chiar de acum se vor primi la­ Ministerul de Războiu (direcția T) în fie­care zi de lucru de la ora, 8—În dimineața și 4—6 dupe ameazî. Oferte până la acoperirea între,­■ [UNK] gen cantități de 80.000 hectolitri­ grâu. *• Ofertele vor fi depuse odată cu probele, cari vor fi în două pungi de câte două khilogram­e. No. 6537 • 21 Soulembne 1902 5323 INSTITUTELE­ UNITE -IAȘI­Anul al 37-lea al înființatei Isverăffiîat Secondar și Primar Noua asociațiune a Institutelor, vin doritoare a păstra neatins bu­nul renume al acestei școli în toată țara, face necontenit ori­ce spiți. de sacrificiu posibil, pentru menținerea instrucțiunei și educațiunei tineri­me­, care îi e­ încredințată, la ace­­laș nivel ca în cele mai bune insti­­tuțiuni din țară și străinătate. Ins­trucțiunea e­ predată de profesori secundari și universitari. Instituțiunea dispune de un vast local, situat în partea cea mai să­nătoasă a orașului, fiind compusă din două corpuri de clădire cu gră­dini spațioase. Cursul primar, precum și clasa I-a de liceu, se află ina­ctat într’un local separat, unde iată îngrijirea cerută de frageda presă a micilor elevi , pusă sub neadormita privighere a d-nei As­­pasia M­­. Culianu, sub al cărei control și conducere sunt puse și toate cele­l’alte servicii ale menaju­lui școalei. Pentru ori­ce lămurire, a se adresa la d. N. Culianu, directorul Institu­­telor­ Unite și fost rector al Univer­­sitățea din Iași. 5311 „ INSTITUTELE UNITE și D-șîara italul” și „Fim­esaT Direcțiunea și proprietatea un-ei ZOE GABRIELESCU 69, strada Qlonisia și 8 str. Fântânei (până la Sf. Dumitru) Cursuri froebeliane, primare, pro­fesionale, gimnaziale și liceale. Cursuri libere, Musics, Pictura. Preparațiuni pentru burse la Con­servator. Se primesc studente, îngrijire părinte­ască. Cursurile încep­u­e la 10­­­0 Septeăiî Sis­io. Înscrierile se fac chiar é de actiun­. J — Prospecte la cerere — 1 B­C­I - Cempagnie Sénérale TRÂ;N S Â T L Â N TIQ U EI Vapoars Francize da viteză mare ! Traverse­azi oceanul în 6 zile 1 EUROPA IN AMERICA Via ViENA, BALE, PARIS, HAVRE Reprezintan! genera! pentru Rom­iânia | ADOLF SOLOMON Cu­cu­rești. — Strada Doamnei No. 14 | Representant pentru iași: lanovici et | Wechsler, Strada Ș­tefan-cel-Mare, 251 d­e vînzare ISsșia Băcani , fISS'fcÎS departe de Craiova, 3300 pogoane dintre cari vre-o 600 pogoane pădure, restul mai toate arabile, grădinarii, ovezî, baltă, zăvoiri. Un Parc foarte frumos in mărime de opt pogoane cu arbori de ornament, po­­meturî, vie elc. Mai multe case de locuit, cârciumi, magazie, toate in" cea mai perfectă stare," fiara se află,chiar, pe proprietatea Răcarî. Doritorii de a cumpera sunt rugați a se adresa la d-nu Nicolae Glogovescu, 5312 kg C­raiova. P^Ei^lÎ Eiiimm NE Kîsdalie d­e Aur U Exposiția Univers, din Paris 1900 Cremă fără rival pentru îngrijirea piesei. Preparații de CM« FAY« inventatorul Velestinus S. ^ PARIS. ,9. Rw,«i|*fq la.Pgte. PARIS.N­, ^ AniiDcifi pentru industriași La o moară cu aburi di­n Iași, sunt la dispoziția amatorilor : 50 de c­ai putere, localuri, teren co­losal și apă de ajuns, unde s’ar putea instala ori­și­ce industrie. Informațiuni la «Universul». 5140 De arendat Fabrica de spirt BUQEASA lângă Pitești, instalație nouă, ul­tima perfecțiune, cu toate acce­soriile, având aprovizionare pen­tru campania viitoare, lemne de foc, o parte din producte și piele necesare grajdului de vite, cu sau fără moșia din prejurul ei, cu 350 pogoane lunca Argeșului, osebit 650 pog. pădure cu islaz de vite. Doritorii se pot adresa proprie­tarului I. Marinescu, în Pitești. 5199 ________ genemi^^^^angeliv)^cbro^l I (paloarea feței). Debilitatea gene­­ niturile scurte, dar stridente ale focurilor de infanterie. Trupele a­­părărea Încep să garnisească malu­rile Dâmboviței și deschid focul în contra coloanelor inamice (brigada 8), ce ieșea din zăvoaele Dâmbo­­viței. Trupele acestei brigăzi înain­tează repede vr’o 500 de metri sub focul puternic al apărăreî. E incon­testabil că într’un caz real o ase­menea temeritate ar fi fost scump plătită, dar la manevre trebue să se facă multe concesiuni părților convenționale, fără de care conven­ția lor ar fi imposibilă. Done baterii din reg. 10 artilerie schimbă poziția, scoborându-se după înălțimile de la­ Luceni și luând poziție la sudul satului Moara. O asemenea acțiune, tot­dea­una delir­cată la resbaia, a fost aci mult fa­vorizată de terenul acoperit de după malul Dâmboviței unde s’a putut scunde mișcarea înainte­a bate­riilor. Acțiunea artileriei, în întregul ei, pe ziua de azi, a fost onorabilă... N’am voit nici să vorbesc, nici să insist asupra întrebuințării artileriei în bătălia din ziua de 28, care a fost­ reală și­­ de un efect nul- Re­­putațiunea artileriștilor, care fusese mult sdruncinată era, s’a restabilit oare­cum azi. Brigada 7 care era însărcinată sa opereze la aripa dreaptă, a angajat regimentul 20 de front în direcția dealului Obreja ; iar cu regimentul 5, traversând pădurea Stătulescu, a debușat la Vama apărări în direc­­ția Colanu. Mișcarea în sine ’i iden­tică cu cea de erî de la Mătăsaru, dar revăzută și corectată­ S’a dat de la început brigăzii a 7-a,­­ de pe baterii de artilerie care s’o susțină în acțiunea sa de flanc, iar prin angajarea de front a, regimentului 20 s’a arătat ruptura ce se produsese erî într’o luptă a atacului, în fața satului Cupanu. Acțiunea brigăzei a 7-a a fost viu condusă și bine combinată , în mo­mentul însă când trupele acestei brigăzi debușau din pădurea Stătu­­lescu­ cu focurile brigăzii a 6-a a a­­părării, care executa în contra lor un foc omorâtor sunt atacate în flanc de brigada 9-a, care sosea din Plo­ești, chemată telegrafic prin un or­din al M. S. Regelui. .Rare­ori am văzut un atac de flanc executat în­tr’un moment mai propice și în condițiuni mai bune. Adăpostită de pădurile de la Udreștî, brigada 9-a se maschează la Nord de acest sat și debușează în masă cu flancul bri­găzi a 7-a. Batalioanele regimentelor 7 și 32 execută focuri vii de salvă la scurtă distanță. Brigada a 7-a șovăește și dă înapoi. A. S. Regală care în tot timpul a galopat în lungul frontu­lui de luptă, dă ordin să intervină batalioanele 6 și 8 vînători, cari restabilesc oare­cum lupta. M. S Regele care asista la această încăe­­rare, dă ordin prin un arbitru, ca corpul de Sud să se retragă. A. S. R. Prințul Ferdinand, ignorând mo­mentan că ordin­ul de retragere ema­nă chiar de la M. S. Regele, pro­testează. Energia și curagiw­ ce se ară­taseră în acele momente le-ar fi tre­cut,de­sigur și soldaților de sub or­dinele sale, pa cari ia­r fi impins la acțiuni eroice. B locul pute aci de a recunoaște încă odată activitatea, desvoltată de A. S. Prințul Ferdinand, care a dat un exemplu admirabil din puterea de lucru și de acțiunea­­ energică ce poate exercita asupra trupelor un general de 35 de ani. Tot geniul lui Napoleon la Wa­terloo n’a mai biruit nimic când puterea fizică l’a trădat. A avea generali de 40 de ani c un vis irealizabil, nu numai la nod dar la nici o armată din Europa. Rezultatele obținute însă de A. S. Prințul Ferdinand, în timpul aces­tor manevre, rezultate datorite în mare parte faptului că a putut ga­lopa ore întregi, pe tot câmpul de luptă și să fie tot­dea­una prezent în locuri unde se găsește acțiunea decisivă, dă de gândit. Cu intervenirea brigăzei a 9-a, se sfârșește toată acțiunea reală a manevrei de azi: începe în urmă o serie de mișcări făcute mai­ mult în scopul de a da ocasiune cava­lerii să execute o șarjă sub ochii M. S. , Regelui și a ofițerilor străini ce-i însoțeau­. Directorul manevrelor regulate de altminteri ca secțiunea de flanc a brigadei a 9-a să aibă loc, după ce trupele brigăzei a 7-a, ar fi trecut de la Nord de satul Colanul, spre vâlceaua Viișoarei, unde terenul descoperit din jurul Tîrgoviștei, este proprice unei șarje. Socoteala de acasă nu se potrivește însă tot­dea­­una cu cea din tîrg, așa că inter­venirea prea din vreme­a brigăzei a 9-a, deși admirabilă ca rezultat a stricat însă efectul ce se adăpta de la actul al 2-lea. Din ordinul d-lui director al ma­nevrelor brigada 7, deși victorioasă, bate în retragere spre Tîrgoviște. Trupele erau însă puțin desorien­­tate prin această operațiune neju­s­­tificată, așa că pentru a prepara trupa cavaleriei, începe focul de cu­lise al tuturor spectacolelor de ase­menea natură. Spre a fi drepți tre­bue spus că și la alte țări la mane­vre lucrurile se petrec tot așa. Ope­rațiunea aceasta șî-are rolul ei in­structiv, căci Îi dedea ocazie ca­valeriei de a face o șarjă contra unei mase de infanterie, manevră ce nu­ poate executa mai nici odată în cursul anului. Ofițerii de stat-major și aghio­­tanții din jurul d-lui general Arion, galopați peste câmp, ducând instrumc­­țiile sale diferitelor unități. Pe la orele 1, trupele corpului de Sud ies din satul Colanu și divizia de ro­șiori apare la sud de Tîrgoviște, spre Câmpul Tîrgului. Din ordinul M. S. Regelui divizia de roșiori trece linia ferată și se formează de atac. E incontestabil că nimic nu e m­ai omorîtor azî, pe câmpul de resbot, ca focurile apropiate ale unei infan­terii bine adăpostită, dar nimic nu e mai impresionabil ca acțiunea unei mase de cavalerie. Luciul lăncilor și al săbielor te fascinează și te ame­țește, iar galopul e­ sgomotos te înspăimântă ca și tunetul. In capul regimentului al 4-lea de roșiori, galopa azî, cel mai mândru comandant de regiment A. S. R. Principesa Maria, care a luat parte la toate șarjele date de divizia de roșiori. Șanțuri, parapete, buturugi, gropi peste toate A. S. trecea în galop împingându-șî calul până în rândurile inamice. Bieții dorobanți nu mai stiau ce să mai crează când vedeau­ vârtejul furios. In cap cu A. S. R. Principesa Maria năpus­­tindu-se peste ei. seu, asistă în­tot­deauna la această procedură, citind scrisori sau scriind ceea­ ce îl dictează regele. Din când în când se oprește pen­tru ca să dea regelui un flacon sau o perie. Baronul Snoy este amicul confidențial al regelui Le­opold și în același timp și secre­tarul acestuia. O fem­ie cu doui băr­bați.—In Modena (Italia) nu se vorbește de alt­ceva de­cât de reîntoarcerea unui bărbat, mort și îngropat de 5 ani, și care în­­torcându-se pe această lume, și-a găsit nevasta... soție a unui di­rector de orchestră. Acum cinci ani, în fluviul Pa­­naro, lângă Mo­dena, a­ fost pes­cuit un cadavru, intrat deja­­ în putrefacțiune și de nerecunoscut, și, cum dispăruse de câte­va zile un anume Antonio Governatori­, a fost chemată din Bologna ne­vasta acestuia, ca să constate dacă cadavrul era acela al băr­batului ei. După o cicatrice la ochiul stâng, femeea își recu­noscu soțul. Văduva continua în acest timp a lua lecții de canto și din simplă coristă a devenit prima­donă, câștigându-și un renume în arta și căsătorindu-se pentru a doua oară cu un director de orchestră. Acum vine partea frumoasă. Deună­zî s’a­­ prezin­tat la Pri­măria din Modena Guvernatori cel autentic, cerând un pașaport. La numele de Governatori i s’a arătat un act de deces. Sărmanul mort înviat se duse atunci să-și visiteze mormîntul și aflând că nevasta lui va trece prin Modena, ducându-se la Paris unde trebuia să cânte într’un tea­tru. Governatori se duse la gară ca să o salute. Autoritatea judiciară a fost se­­zisată spre a anula cea de a doua căsătorie a primadonei. Dar al cui era cadavrul îngro­pat sub numele lui Guvernatori ? Mister 1 Oniversal in provincie De la coresp. noștri particulari —Pe ziua de 28 Septembrie— Craiova Amânarea licitației pentru alimentarea cu apă. — După cum am anunțat la timp, licitația pentru concesia alimentarei cu apă a orașului Craiova, urma să se țină era în localul primăriei. Din pricină că, timpul de când a fost anunțată licitația până la ține­rea ei a fost prea scurt, casele care au­ fost invitate să ia parte, n’au­ putut studia devizul și caetul de sarcini, cuvînt pentru care au cerut primăriei o prelungire de termen. Consiliul comunal având în vedere justa cerere a­ concurenților înscriși, cari de alt­fel nu sunt tocmai pu­țini la immer, 21, le-a admis cererea și a fixat ziua de 15 (28) Noembre pentru o nouă licitație. Reparațiile de la palatul Minerva vor începe in curând. Se știe că partea superioară a acestei mărețe clădiri a fost distrusă acum o lună de un incendiu. E mai mult ca probabil că lucrările de reparație să fie terminate Înainte de Închide­rea campaniei de lucru. Lucilius, soldați și de astă dată nu aruncară fiori în trăsura generalilor, ci bani. * * * se ducă la camera de comerț, cu care un certificat și să-și ia brevetul, îndeamnă pe meseriași să pri­mească cu dragoste legea din prezent, căci prin ea meseriașii vor ști ce se ceară în viitor gu­vernelor. D. Tache Georgescu termină îndemnând pe toți să facă posi­bilul ca să-și plătească birul și ast­fel să-și ia brevetele de la Camera de comerț și anunță că în curând se va înființa și un mare club al meseriașilor. D. Tom­a Ionescu ia după aceia cuvîntul și îndeamnă de aseme­nea pe meseriași să se ducă la Camera de comerț și să-și ia brevetele. întrunirea s-a terminat la orele 5 și jumătate. Rep­­irata, sleirea nervoasă, se vindecă S­I în cel mai scurt timp cu Hemofer­i fteanu. Acest preparat este unul­­ dintre cele mai puternice recens­t Lucruri n­Ttoaia lumea Toaleta regelui Leopold al Belgiei. — Suveranul Bel­giei ține foarte mult la esterio­­rul său. Camera sa de toaletă, este un adevărat laborator și cu­prinde fel de fel de pomade, mixturi, văpsele și cosmeticuri. Leopold II își îngrijește însă mai cu seamă barba. In fie­care di­mineață îî trebue o oră pentru ca să o pieptene, să o netezească, să o perie și să-i dea forma do­rită. Baronul Lupu, adjutantul Focșani Arsă de vie.­­ Copila Mar­ghioala,­ în etate de 14 ani, fiica­ locuitorului Ion Stan, din comuna Cornățelu, voind să spele niște rufe, pusese apă într’o căldare ca să fiarbă. Din nebăgarea ei de seamă apropiindu-se prea mult de căldare, a resturnat-o și apa clocotită a ars-o în mod îngrozitor pe ambele pi­cioare și pe mâna dreaptă. N­­tr’o stare disperată ea a fost transpor­tată la spital. AceadQ,îît nenorocit.­­Pe când locuitorul Maftei Corbea, din comuna Răstoaca, tăia lemne în pădurea din apropierea satului, un copac prăbușindu-l SC, l-a apucat sub el și i-a strivit corpul, sdrobindu-i cra­niul și rupându-î șira spinărea.­­El a fost scos de sub copac mort. Re­la Risk­ov. T.-Severin Explozia din Orșova.—Astăzi dimineață am auzit că s’ar fi în­­tîmplat erî seară o explozie de­ gaz la Schweizerfiof, cunoscutul hotel din Orșova. Se vorbea de 20 morți și distrugerea clădirei. Acum, când v’am telegrafiat, pot să vă comunic exact ce s’a intîmplat. De trei zile abia s’a instalat lu­mină acetilenă în hotel și cafenea, proprietatea d-lui Tacaci. Eri seară scăzând lumina din ce în ce, antre­prenorul chiamă 2 oameni de aî sei și cu luminarea aprinsă, intră în cdpe, unde era instalatiunea. In acel moment vasele se aprind și explo­zia dărâmă o parte din­ clădire, o­­m­oară pe d-l Tacaci și pe cei două oameni cari Patt însoțit, precum­­ și pe un voiajor, care se afla la co­moditatea situată în apropiere de o­­daia nenorocoasă.. Pagubele — după cât afla — sunt mari, iar consternația la Orșova de nedescris. Vizita studenților Halieni. —Am început și noi să facem pre­gătiri pentru primirea studenților italieni. Uniunea studenților uni­versitari din București­, aci repre­zentați prin d. Frana’ssovici, au lan­sat un manifest către cetățeni, în­­vitându-î a Intimpinat pe descen­denții lui Traian, care după­ 1800 apî pun piciorul la cetatea lui Se­ver, cu toată dragostea, anunță pentru Miercuri, 2 cor., o escursiurie cu vaporul la Cazane pentru după prânz, iar pentru seară, la 9 ore jum., un bal în sala «Apollo». Ve voi ține în curent cu festivitățile de aci. Cota apei era 84 cm., azi 85 cm. Someșanul. Știri din străinatate —■ Prin poștă — Intr’o fabrică de mașini din Rheydt (Germania) a explodat o granată, care se afla într’o mare cantitate de fer destinată topirei. Un lucrător a fost ucis, iar alți trei, grav răniți. * * Unele ziare rusești afirmă că generalii boerî Botha, Dewet și Delarey, vor fi primiți în audien­ță la Livadia de către Țarul Ni­­colae II. » * Generalii boerî s’au reîntors la Bruxeles, venind din Gând. Eî aveau cu sine 13.000 fr. adunați în alte orașe. Cu toată ora tărzie ei erau așteptați de o mulțime enorma care năvăli printre șirurile de - 2 — Generalul Botha a declarat în­­tr’o întrevedere cu un redactor de la ziarul Petit Bleu, că vizitei generalilor boerî în Ger­mania nu trebue să­­ i se dea un caracter ostil politicei lui Wil­helm II. «Noi nu facem politică, a zis dînsul, și nici nu vom face.»­­«Opera noastră este dedicată numai calității aproapelui. «Noi­­ am declarat deja amicilor germani că mai bine renunțam la călătorie de­cât să­ i se dea un caracter politic.» Din Petersburg­ se anunță, că societatea presei și a oamenilor de litere de acolo a voit să tri­­meată o lungă telegramă de con­doleanțe cu ocazia morții lui Zola, societăței literare­­ din Pa­ris. Gensura rusească a tăiat partea cea mai mare din text, ast­fel în­cât a remas numai două rânduri în care se deplânge perde­rea pe care o îndură lite­ratura franceză prin moartea lui Zola. *V * «Vecerna Posta» care de cât­va timp a devenit organul alba­nezilor ce locuesc în Italia, pu­blică o corespondență din Roma, prin care federațiunea albaneză ce s’a constituit la Roma anunță că a fondat în Italia, în Româ­nia, în Grecia, în Muntenegru și în Egipt, cinci ligi, și fie­care din ele va trimite reprezentanți la comitetul central al federațiu­­nei cu sarcina de a coordona ac­țiunea albanezilor, cari trăesc în Macedonia. In curând federațiunea va pu­blica o proclamație spre a re­chema atențiunea puterilor asu­pra condițiunei din Albania. La Palermo (Sicilia) a eșit la iveală o gravă eroare judiciară. Un anume Mizzola a fost con­damnat în 1880 de curtea cu ju­rați la munca silnică pe viață, pentru un omor. Acum s’a aflat că încă de acum 20 de ani, un anume Giusto Bona a mărturisit pe patul de moarte tatălui său că el e autorul crimei pentru care Mizzola se află la ocne. Ziarul «Daily Expres» primește din Petersburg știrea că mai mulți ofițeri și soldați din regi­mentul I de gardă ar fi fost a­­restați sub acuzarea că au ajutat a se scoate șinele căei ferate pe unde trebuia să treacă trenul cu țarul. Ziarul « Magyar Szo » anunță că un duel sângeros a avut loc la Karlovitz între electricianul Bayer și locotenentul Schwarz­kopf. Duelul s-a început cu pis­tolul. Un glonte al locotenentului lovi pe Bayer în cap și eși prin partea de deasupra a craniului. Bayer fu bandajat și deși era grav rănit totuși continuă due­lul cu sabia. La a doua repriză locotenentul fu atât de grav ră­nit la cap și la piept, în­cât a trebuit să fie declarat incapabil de luptă. UN SFAT PE ZI Curățirea vaselor de unt­de­­lemn.—Cel mai bun mijloc sunt drojdiile de cafea. Acestea se toarnă căldicele și încă umede în vasul ce voim a­i curați. Il batem bine și apoi îl clătim. Urmele de grăsime dispar. _____ întrunirea meseriașilor Meseriașii de toate breslele s’au întrunit erî la orele 4 și jumătate în sala cea mare a constructori­lor, din bulevardul Maria. Ședința s’a deschis sub preșe­dinția d-lui Dinică Rădulescu. La ordinea zilei chestia împă­­cărea meseriașilor din sala con­structorilor cu meseriașii din Liga Națională, la cuvân­tul d. Bora. D-sa spu­ne că­ deși meseriașii nu au fost convocați într-o adunare generală, totuși au venit în număr destul de mare. D-sa arată că după lege, toți aceia cari și-au­ plătit contribu­te unile pot să-și ia brevetul. Spune că după ce va pune le­gea în aplicare, să nu creadă ni­meni că va curge lapte și miere, ci trebue să-și caute de lucru. Adaugă că meseriașii trebue să se constitue în corporațiuni, și pentru aceasta e nevoe să se ducă la Camera de comerț să-și ia brevetul. Despre legea meseriașilor spune că e bună, că nu exclude pe streini și deci trebue s-o pri­mească cu toții cu bucurie. Despre contribuțiune spune ca trebuesc plătite, iar pentru me­seriașii fără mijloace, să ceară Camerei să-i mai îngădue. Vine apoi la neînțelegerile ce-au fost între meseriașii de la Con­structori și cei de la Liga. Oratorul arată că neînțelegeri propriu zise n’au existat, au fost oare­care deosebiri de vederi. Interesul general, zise d. Bora, e ca acum să se facă împăcare pentru ca asociația să fie mai mare și mai puternică. Numai așa, conchide d-sa, se pot în­ființa mai curînd corporațiunile. Se dă cuvîntul după aceea d-lui D. Stănescu. D-sa spune că pentru a-și lua un meseriaș brevetul, e destul să prezinte un singur act, fie de botez, de tragere la sorți sau de cununie, pentru a i se libera brevetul, iar întru cât privește plata contribuțiunei, s’a hotărît de către Camera de comerț ca să se îngădue meseriașii încă 6 luni. D. Stănescu, face apoi elogii Camerei de comerț, spunând că se lucrează acolo cu multă re­gulă. D-sa anunță că meseriașii de la Liga au dat mâna cu cei de la Constructori, ast­fel că de aci înainte vor lucra împreună. «Gândul nostru, zise d. Stă­­nescu, este ca să se înființeze un club al meseriașilor». Se dă apoi cuvîntul d-lui Ta­­che Georgescu, de la Liga Na­țională. D-sa spune că nu trebue să stea meseriașii în neactivitate, ci cât mai e timp, azi chiar, să Listă de subscripție publică pentru construirea unui azil a­ in­valizilor militari, în București Primim de la regimentul 5 Ialo­mița No. 23 următoarea scrisoare : Domnule, Inițiativa generoasă ce a­ți între­prins’ și marea sumă ce a­țî donat la crearea unui fond pentru con­struirea Palatului Invalizilor Militari dovedesc cu prisosință marele pa­triotism al domniei-voastre, îndemnați de dorința de a spri­jini frumoasa domnieî-voastre ini­țiativă și pentru sporirea fondului am organizat un bal în comuna Slobozia, județul Ialomița, în ziua de 3 August, la care petrecere au­ luat parte un însemnat număr de buni cetățeni din cuprinsul județu­lui și care au contribuit cu cea mai vie mulțumire pentru realizarea fru­mosului scop. Beneficiul net al acestui bal este de lei (1197) una mie una sută nouă­zeci și șeapte, care sum$ am onoare a o înainta domnieî-voastre spre capitalisare. Rugându-ve, stimate domn, să­ bine­­voiți a primi din partea corpului ofițeresc al regimentului 23 infan­terie admirațiunea și sincerile mul­țumiri ce pe deplin se cuvin bunului patriot Luigi Cazzavillan. Comandant Regimentului Colonel, Cocea Suma din urmă lei 67.745.63. Balul 1197 Total lei 68.542.63 Facem un călduros apel către toți cititorii noștri ca să dea spri­jinul lor acestei opere de bine­facere și de recunoștință către aceia cari, cu prețul sângelui lor, ne-au dat neatîrnarea. Suntem siguri că acest apel va ave­a ră­sunet la toți locuitorii țărei noas­tre, fără deosebire de naționa­litate. Se primesc contribuiri cu ori­­ce sume. IMTAMPIaâBJ Pin­frage­ta!á Arestarea unui bulgar în târgul Moșilor Stancu Sdrascu, de origină bul­gar, credea că se află prin văile Macedoniei. El se plimba orî prin târgul Mo­șilor și întâlnindu-se cu un anume Iancu Muzicantu, se luară la ceartă. Stancu, ca să se arate viteaz, scoase un revolver cu 6 focuri­ și un cuțit, amenințând să omoare pe Iancu Muzicantu. In momentul acela însă sosiră niște agenți de la secția 13 și pof­tiră pe bulgar până la arest. Joc de cărți urmat de bătaie Comisarul de la secția 15 a arestat era pe un anume Iancu Ion, recu­noscut scandalagiu. Acesta juca cărți în prăvălia d-lui Marin Con­stantin, din strada Luminei, și bă­nuind că tovarășul seu Iorgulescu Constantin 11 înșală, tăbărâ asupra lui și-i trase o bătaie din cele strașnice. Iancu Ion stă acuma liniștit în arestul secției 15. Rănirea din str. Vespasian Un anume Barbu G. Rădulescu luându-se la ceartă cu un cunoscut al său Mitică Constantinescu, scoase de­odată un cuțit și isbi pe acesta în obrazul stâng. Faptul s’a petrecut la strada Ves­pasian No. 39. Comisarul secției 23 ducându-se la fața locului, transportă pe rănit la spitalul Filantropia și luă mă­suri pentru prinderea lui Barbu Rădulescu care a dispărut. Rănirea din str. Bradului Doui indivizi, Gheorghe Arghir, din fundătura Pomului No. 40 și Matache Ion, din strada Cățălului No. 63, au tăbărît erî asupra unui locuitor Vasile Tănase, din strada Bradului No. 22 și după ce Taft bătut într-un mod foarte grav, i-au spart și capul. Intervenind secția 38, rănitul fu transportat la spitalul Colțea, iar cei douî bătăuși Gheorghe și Ma­tache arestați. Un furt de 1600 lei Agenții de la secția I au arestat era pe un tînăr Gheorghe Tănă­­sescu, fiul preotului Tănăsescu, despre care se asigură că a furat suma de 1600 lei. Dus la biroul comisarului și fă­­cându-i-se perchiziție, nu s-a găsit nici un ban asupra lui. Comisarul continuă cu ancheta: întrunirea funcționa­rilor comerciali Erî la orele 4 p. m., a avut loc întrunirea funcționarilor co­merciali, în str. Isvor No. 14, la care a luat parte și d-niî I. Constantinescu, N. Simionescu și M. Rubens, patroni pălărierî. D. Borneanu, președintele so­cietăței, în câte­va cuvinte spune că scopul acestei întruniri etc.,de a se cere închiderea magazinelor la orele 8 seara. D-sa proclamă ca președinte al întrunire­ pe d. I. Constantines­cu, care mulțumește de onoarea ce i se face, spune că d-sa, ca patron, a observat că ar fi bine să se ia o decisiune de toți pa­tronii ca să se închidă magazi­nele la ora 8 seara. D. Costescu spune că în cali­tatea de secretar al societăței a făcut această propunere după în­demnul d-lui Constantinescu, pa­tronul seu, care a și luat înțele­gere cu d-nii Fann, Lupan, Ru­bens și Simionescu, iscălind un angajament ca să închidă maga­zinele la 8 seara ; deci, când pa­tronii iau ast­fel de decisiuni pe noi trebue să ne bucure și să le dăm tot concursul nostru pentru ca eî să se poată adresa guver­nului, cerând legiferarea pentru închiderea magazinelor la ora 8 seara. Cea mai mare parte din­­ co­mercianți au promis că dacă și ceî-l'alțî se unesc la aceasta a­­tuncî și eî se vor supune deci­­siunilor luate. D. Borneanu a vor­bit în același sens spunând că trebue aleasă o comisiune..care să se ocupe cu lucrările în a­­ceasta privință. Se alege o comisiune com­pusă­ dimi-nil­or Constantinescu, N. Simionescu,­ M. R­ubens și N. Lupan, patroni pălărieri și Costescu, Tufeanu și Romulus Popescu dintre funcționari co­merciali pentru ca aceștia să in­­tervie pe lângă ceî­ l’alțî ca și eî să fie și eî de acord de a în­chide prăvăliile la orele 8 seara. L’a urmă s’a votat o moțiune în acest sens, care a fost primită cu aplauze. La orele 5 întrunirea s’a ter­minat. Ru­stinescu. Consfătuirea de la Clubul conservator Comitetul executiv al partidu­lui conservator de sub șefia d-lui G. Gr. Cantacuzino, s’a întrunit ora, la orele 2 și jumătate, la Clubul conservator din calea Vic­toriei. Au luat parte la această con­sfătuire toți membrii din comitet. S’a discutat în privința alege­rilor comunale și a campaniei pe care o va duce partidul. La urmă s’a hotărît în mod definitiv de a se ține o mare întrunire publică Duminecă, 6 Octombrie, în sala Dacia. Vor vorbi la această întrunire d-ni: G. Gr. Cantacuzino, Take Ionescu, general Lahovari, C. Disescu și alții. Consfătuirea s’a terminat la ora 6 seara. Rop. Focul din șoseaua Ba­sarab­ Aseară, la orele 10, un incen­diu­ a isbucnit în șoseaua Basa­rab No. 218, la un dogar Alecu Iliescu. Ne-am dus numai de­cât la fața locului, căci se svonise că focul a cuprins mai multe clădiri. In realitate nu ardea însă de­cât o șandrama de scânduri. Focul luase naștere de la o mașină de gătit bucale și care se afla în acea magazie. D. căpitan Urlățeanu, coman­dantul pompierilor, sosi cel intâin la fața locului. Focul amenință în adevăr să ia proporții, căci alături de magazia de scânduri era un depozit de fân și altul de lemne. In apropiere se întindeau apoi șiruri de case mici și vechi. Pompierii din postul Cometa venind în grabă, isbutiră în mai puțin de 20 minute să localizeze focul. Puțin mai târziu sosiră și pom­pierii din postul central, îm­preună cu pompa cu aburi, dar focul era deja stins. D. inspector Ionescu a fost de asemenea printre cei dinte­ cari au sosit la fața locului. Reporter. UN PROVERB PE ZI La multe mâni, munca merge strună. (Elvețian). Intrunirea partidului libe­ral în culoarea de albastru In vederea alegerilor comu­nale, a avut loc o întrunire a partidului liberal­­ în culoarea de albastru în marea sală Zahareanu din str. Cuțitul-de-Argint. A asistat foarte multă lume în mare­­ parte a legelorî din acea culoare. întrunirea s’a deschis la orele 3 p. m. D. Ciocaneli propune ca d. Marius Teodorescu să prezideze întrunirea. Propunerea a fost primită cu aclamațiune. S’a dat cuvîntul d-lui C. Pa­­naitescu. D-sa arată că grație partidului liberal finanțele­­ țărei s’au îmbunătățit, iar din punctul de vedere național, țara și-a re­câștigat prestigiul pe care trebue să-l aibă în concertul Statelor europene. D. Dumitrescu, avocat, arată că grație partidului liberal țara se află în stare de progres în care se află azi. D. George Elefteriu, fiind che­mat la tribună, începe prin a mulțumi cetățenilor de onoarea ce-l face de a-i aclama, arătând prin aceasta încrederea ce cetă­țenii au în tineretul înregimen­tat în partidul liberal. In conti­nuare arată, analizând actele fă­cute de guvernul liberal în scurtul timp de un an și ju­­matate, că prin întrunirile de acum se tinde a se arela cetă­țenilor greșala ce-ar face-o ce­tățenii votând lista conservatoare din contră votând lista liberală, cetățenii au aprobat actele gu­vernului, cari nu sunt altele de­cât actele și politica dictată de însuși cetățenii cu ocasta che­mare­ la putere a partidului libe­ral. D. Ep. Ciocaneli arată di­ferența între conservatori și li­berali în ceia ce privește admi­nistrația financiară comunală. D-sa susține că prin econo­miile ce s’au făcut fără reduce­rea simțitoare a numărului fun­cționarilor a scutit pe multe fa­milii de funcționari să îndure miseria. Arată îmbunătățirile făcute de actuala administrație comunală și a terminat făcând un căl­duros apel către alegători ca la viitoarele alegeri comunale să dea votul lor, listei depuse de partidul liberal. In urma discursului d-lui Cio­cănel­, întrunirea a luat sfîrșit la ora 5 și jum. seara. Tamasiu. La lecția de istorie. Profesorul întreabă pe școlar : — In antichitate erau băr­bieri ? — Da, dar erau femei. — Femei ! Dar de unde ai învățat asta ? — Din istorie. N’a tuns Dalila perul lui Samson.? De mafei ri­at In calea Victoriei M­o. 113. este de închiriat^ de la Sf. Dushîtrn, 3 prăvălii, 1 mare apartament com­pus din 1 S odăi, toate re­parate și zugrăvite din nou, cu Instalație de gaz și apă, și sobe de porțe­lan, odaie de băi, grajd pentru 5 cai și șopron pentru trăsuri. Mai este de închiriat in aceiași curte, un frumos apartament compus din patru odăi, antreu și de­pendințe, sobe de porțe­lan, parchet, instalație­ de apă și gaz. Aceste 2 apar­tament a fost construit 3 ani acum, dar n’a fost încă locuit, deci totul es­te nou." A se adresa la Agenția Universală, strada Rega­lă No. 11, sau la proprie­tar, cl. Luigi Ozzovilian, strada Brezoianu No­ 1­1. N­F OlifiâȚION, o Biblioteca Economică a «Universului» care va apare poimâine. Marți 1 Octombrie, va cuprinde frumosul roman: «Templul din peștera Katmandu» de ba­ron Spielberg. Biblioteca Economică a «Universului» se vindeca 20 de bani exemplarul in toată țara. ♦ Banchetul pe care-l oferă d. L. Cazzavillan studenților italieni mâine. Marți, în marele salon al școalelor italiane din strada Nep­tun, va avea loc la orele 8’/«, iar nu la orele 97s, după cum se a­­nunțase. La acest banchet vor lua parte 100 invitați. ^ Azî s’au sfîrșit definitiv lu­crările pentru facerea liniei fe­rate Cățel-Dudeșlî, care leagă forturile de pulberăria de la Du­­dești. ^ Până la 15 Octombre s’a hotărît de către ministrul instruc­ției ca toți elevii școalelor se­cundare să fie uniformați. In timpul ernei însă elevii vor putea purta și paltoane. ♦ In județul Bacau s’a decla­rat epizootia de febră aftoasă în două localități, öi au luat măsuri pentru com­baterea acestei epizootii. ♦ Numeroase case germane, înteresându-se de pădurile noas­tre de fag, ministerul domenii­lor a cerut tuturor șefilor de re­giuni să-i comunice situația ac­tuală a acestor păduri. ^ «Monitorul Oficial» de ieri publică regulamentul gimnaziu­lui de fii de militari din Craiova. ♦ D. Ionescu Anton al II-lea, actual șef de gară principală, este înaintat sub­ inspector de exploa­tare. ♦ Coroana pe care studenții italieni o vor depune mâine di­mineață. Marți, pe mormîntul mult regretatului V. A. Urechiă, este de lauri. Pe o mare panglică cu tricolorul național italian stă scris : Lui V. A. Urechiă, iar pe alte două panglici mai mici:­­ rappresentanti della gioventù italiana (reprezentanții tineretu­lui italian) și 14 Octombrie 1902. ♦ Sunt înaintați, pe ziua de 16 Octombrie s. n., următorii impiegați din administrațiunea căilor ferate, și anume : d. Țe­­peneanu Theodor P., actual im­piegat definitiv cl. II, în postul de controlor cl. II ; d. Ghindar Dimitrie G., actual impiegat de­finitiv cl 111, în postul de im­piegat definitiv cl. II ; d. Nico­­lau Ion D., actual impiegat de­finitiv clasa IV, în postul de im­piegat definitiv cl. III. ® D. Halchin Constantin M, actual șef de gară cl. I, este înaintat șef de gară principală. ♦ D. Apostol Vasile M­, ca­sier clasa II în administrațiunea căilor ferate, este degradat, în cali­tate de casier clasa IV, pen­tru nereguli grave în serviciu, constatate cu ocaziunea reviziei casei de mărfuri ce a girat în stația Roșiori. é D. Polichron Demetru, ac­tual taxator la docurile din Brăila, este înaintat impiegat-corespon­­dent la aceleași docuri. ♦ D. Constantin A. Herjeu, copist-verificator la direcțiunea construcțiunea portului Constanța, este licențiat din postul ce ocupă pentru neglijență în serviciu , iar d. Constantin Popescu, ase­menea copist-verificator în aceiași direcțiune, este trecut pe aceiași zi în în locul d-lui Herjeu. ♦ Curtea de casație, secția a II-a, se­ va pronunța azi asupra recursului făcut de sublocote­nentul Dâmboviceanu. ♦ Studentul bulgar Trifanoff, care a fost autorul moral al asa­­sinărei lui Fitowski, va fi eliberat la 8 octombrie și imediat expul­zat din țară. ♦ Studenții italieni se vor re­întoarce în Capitală astă-seară, Luni, cu trenul de 9 și 15 m., venind din Sinaia, unde au fost să viziteze palatul Peleș. Studenții vor merge din nou la gară spre a primi pe colegii lor italieni. ♦ Ministerul domeniilor a ho­tărît înființarea pe lângă fie­care reședință de ocol silvic, a câte unei ferme silvice model spre a da o mai mare desvoltare în chi­pul acesta, mijloacelor pentru îmbunătățirea forestieră generală. In acest scop cei 30 sub­in­spectori silvici și cei 10 șefi de regiuni au fost însărcinați ca fie­care la câte un ocol silvic să ia măsuri pentru începerea lu­crărilor în această direcție și să le observe spre a fi executate bine. ♦ Din 3 în 3 luni, șefii de o­­coale, conform disposiției minis­terului domeniilor, vor trebui să concentreze la reședințele lor pe toți pădurarii spre a le ține con­ferințe asupra atribuțiunilor ce se incumbă. ♦ Au mai fost admise ca bur­siere ale școalei secundare de gr. II de fete, din Capitală d-rele: Zoe Bolintineanu, Galai, Lucia, ■ Paplica, Matilda și Tupa Eugenia. ♦ D. Movilă, directorul, școa­lei de comerț de gr. II dirt­-Ca­­pitală, proiectează facerea unei escursiuni la Viena, a­ elevilor școalei în luna Maiű viitor. ♦ Mâine, Marți, fiind patronul societăței cântăreților din Bucu­rești, cu acest prilej, Ia­r biserica Mântuleasa din Capitală se va serba hramul acestei societăți cu Jitie și oficierea sfintei liturghii facându-se slujba de către Ar­hiereul Sofronie Craioveanul cu mai mulți preoți și diaconi. ♦ Protoieria de Argeș a con­vocat în conferință pastorală ge­nerală pe toții preoții din județ în ziua de 10 oct. a. c. în Pite­sca când va fi și adunarea gene­rală a societăței «Frăția.» ♦ «Păr. Econ­ Stavrof. D. Las­car- Protoiereul jud Argeș, a lu­at inițiativa a aduna cu liste de subcm­pție ce va putea de pe la preoți, ca ajutor pentru constru­irea palatului invalizilor militari. ♦ întrunirea proprietarilor, ca­re urma se aibă loc era în sala băilor Eforiei, a fost amânată pentru Joi la orele 4 p. m. din cauză că d. Brătescu, delegatul proprietarilor, n’a putut încă vor­bi cu d-nii miniștri de finanțe și domenii în privința cererilor proprietarilor. ♦ Săptămâna aceasta se va în­truni consiliul profesoral al școa­lei superioare de Științe de Stat, pentru a discuta în privința mai multor reforme pentru această școală. Ședința consiliului profesoral se va ține sub președenția d-lui director Tache Ionescu. ♦ D. Ion Vișoiu, președintele Asociațiunea studenților univer­sitari din România, ne adresează o scrisoare în care ’șî explică mo­tivele pentru ce a dimisionat din federațiunea « Corda Fratres» Din causa lipsei de spațiu sun­tem siliți să amânăm pe altă data publicarea acestei scrisori. ♦ întrunirea ce Liga Națională urmă să fie ela, a fost amânată pentru Dumineca viitoare. 0 Poliția Capitalei urmărește pe un hoț despre care se crede că s-a fi refugiat aci. El a furat de la un preot din Piatra-Neamțu bijuterii în valoare de 4000 lei și o sumă de 500 lei în bani. ȘTIRI ȘCOLARE. ♦ Școala superioară profesio­nală din București calea Doro­banților No. 133, de sub direc­țiunea d-nei Elena Căpitan Ște­­fănescu, diplomată a școalei nor­male și primare superioare din Paris, a început cursurile. Certificatele și diplomele aces­­tei școli sunt echivalente cu ale Statului. Elevele care nu au pu­tut avea loc, în școala Statului secția superioară, din cauza nu­mărului restrâns, pot urma sec­țiunea superioară în această școală drepturile lor fiind egale cu ale acelora cari fac secțiuni superi­oare în școala Statului. ♦ Ministerul instrucțiunei a cerut directorilor școalelor se­cundare ca cel mai târziu până la 15 Octombrie să comunice mi­nisterului numele profesorilor cari încă nu s’au prezintat la catedre. In acelașî timp directorii vor lua măsuri ca acești profesori să fie supliniți. ♦ De la 1 Octombrie 1903 vor începe examenele de capacitate suplimentare,pentru specialitățile următoare : limbele română, la­tină, franceză și germană, ma­tematici și științele naturale cu igiena. Toate acestea pentru ca­tedrele vacante de la licee și gim­nazii. Ordinea și detaliile exa­menelor se vor publica la timp. ♦ Ministerul instrucției a ho­tărît ca în școalele practice de agricultură să se predea câte 80 de lecțiuni. Cursurile vor fi în­trerupte de la 1 Decembrie până la 10 Ianuarie precum și 6 zile la Paști. ♦ Înscrierile și reînscrierile la școala superioară de șetințe de Stat se mai primesc, până la 12 Octombrie. Tot în acest timp se pot face și înscrierile pentru ve­chii studenți, cari doresc a trece examenele în sesiunea Octombre. Atât examenele de admitere în școală cât și examenele de cursurile predate se țin de la 15 25 Octombre. Cursurile încep la 28 Octombre ȘTIRI JUDICIARE ♦ înalta curte de casație și jus­tiție secția a 2-a a stabilit urmă­toarele jurisprudențe : 1) Dacă toți sub-scriitorii unei cambii răspund solidar către po­sesor, consecințele încă pentru neobservarea formalităților pres­crise de codul comercial pentru cai de neplată, nu sunt aceleași pentru posesorul cambiei negli­gent față cu trăgătorul, față de giranți, față de garantul cu aval; trăgătorul fiind în principiu obli­gat, el nu se poate sustrage în­datoririlor din cauza neîndeplini­­rea formalităților; giranții, din contră, nefiind de­cât garanți, ei pot tot­dea­una invoca neîndepli­­nirea formalităților, iar, în cât privește pe garantul prin aval, condițiunea lui este aceeași cu a obligatului pentru care a inter­venit, fie că a intervenit pentru trăgător, pentru garant sau pen­tru acceptant. Prin urmare, pre­cum trăgătorul și acceptantul nu pot invoca neîndeplinirea forma­lităților, asemenea și garantul cu aval nu poate invoca ; din con­tră, garantul prin aval pentru un garant este în drept a invoca neîndeplinirea formalităților ne­cesare pentru conservarea acțiu­nei cambiale, și în acest sens trebui a se înțelege ultimul ali­neat din art. 297 cod­ comercial. Ast­fel, cum este în speță, ga­rantul prin aval intervenind pen­tru trăgător, el nu poate invoca neîndeplinirea formalităților pres­crise de codul comercial pentru neplată, tocmai fiind­că el a inter­venit pentru trăgător. ♦ Azi tribunalul Ilfov secția a 4-a va judeca procesul lui G. Constantinescu, fostul practicant la acel tribunal dat judecății pentru sustragere de hârtii tim­brate de prin dosare.________ ECO € BI ♦ Pentru a ne conserva bine stomacul și prin urmare sănăta * ¥ ¥ LUNI

Next