Universul, septembrie 1903 (Anul 21, nr. 239-268)
1903-09-19 / nr. 257
Josef Chamberlain, fostul ministru al coloniilor engleze.— (Vezi explicația) Calendar pe anul 1908 Ortodox rouî, 18 Septembrie.—Cuv. Elintenie Catolic Jolii, 1 Octombrie.— Rémy, ev. Sobrele răsare 6.14 ; apune 5.58 București, 18 Septembrie. Câștig pentru copiii săteni Ministerul instrucțiunii publice a dat acum câtva timp o circulară prin care punea în vederea învățătorilor să îndemne și să învețe pe elevele lor de a aduna ierburi, flori, frunze, flori, rădăcini și semințe din acele ce se întrebuințează în medicină, cum sunt: mușețelul (romanița), floarea de teiu, de nalbă, de lumînărică, de păpădie, de molotru, de sulfină, de levănțică, de meliță, de coada șoricelului, de sunătoare, foile de nalbă, izmă creață, izmă piperată,rădăcini de mătrăgună, de cicoare, de nalbă, de bozii, fructele de bozii, de soc, de mîjiciș, de mure, cojile de nuci. In circulară se arată cum trebue uscate toate astea și se dau îndrumări învățătorilor să le vîndă la farmacii, împărțind produsul cu elevii. Revista economică și financiară «Creditul», relevând această circulară, arată cu date extrase din statistica oficială a ministerului de finanțe, că aceste articole se aduc acum în mare parte din străinătate, mai ales din Germania și din Austro-Ungaria.atât cifrele după ultima publicație a ministerului de finanțe : 5.119 kgf. flori nedenumite întrebuințate în medicină ; 9.640 semințe și fructe medicinale; 16.693 » foi și ierburi medicinale; 48.841 » coji, scoarțe, rădăcini întrebuințate în medicină; â0.293 kilograme în total. Scoțând din această cantitate 8500 kilgr. coji de portocale, lămâi și naramze, tot rămân vre-o 72.000 de kilograme, reprezintând o valoare de aproape 122.000 de lei. Banii aceștia, ce se duc astăzi pe fiecare an în străinătate, ar rămâne în țară, în punga învățătorilor și elevilor, dacă învățătorii vor asculta de recomandațiunea ministerului și-și vor da puțină osteneală. Sunt pline câmpiile, pădurile și munții noștri de plante medicinale, având chiar mai multă putere decât cele de prin alte țări. S’ar face dar mult bine dacă s’ar asculta îndemnul ministerului. Articolele acestea nu s’ar mai aduce din străinătate, ba am putea chiar să și mai exportăm, învățătorii ar avea un mic venit, care nu e de loc de prisos. Copiii ar câștiga și ei cel puțin atât cât costă cărțile și rechizitele școlare, poate și ceva mai mult. Și rezultatele acestea s’ar obține cu puțină muncă foarte sănătoasă și distractivă. Nu trebue decât bună-voință din partea învățătorilor. Nu ne îndoim că învățătorii își dau seamă de bunătatea și foloasele îndemnului ce-au primit din partea ministerului și că-1 vor urma cu sîrguința, pentru binele și al lor și al elevilor săteni. 105 Din Anglia (Corespondență particulară a <■ Universului») Londra, 15 Septemvrie Criza ministerială Reconstituirea cabinetului Balfour se face cu anevoință. Nu se știe dacă aceasta provine din șovăila lordului Milner de a intra în minister sau din dorința regelui Eduard VII de a face să iasă din cabinet d. Brodrick și lordul Lansdowne, compromiși prin boroboațele lor din războiul cu Burii. Dar prima ipoteză e mai aproape de adevăr, fiind-că Suveranul nu poate încerca să exercite o înrîurire directă asupra alcătuirei ministerului, știut fiind că el se ține pururea în afara și pe d’asupra certurilor partidelor. Se observă că «premierul» nu pare de loc de acord cu majoritatea națiunei ; el nu-i nici cu protecționiștii, nici cu liberschimbiștiî, și e bănuit cam cu temeri cum că vrea să pregătească terenul pentru o întoarcere ofensivă a lui Chamberlain și de a voi să înlocuiască pe miniștrii demisionați prin oamenii de pac cari, la cei dintâin prilej bine venit, să cedeze locul lui Chamberlain. In orîce chip s’ar reconstitui însă cabinetul Balfour, el va fi lipsit de autoritatea trebuincioasă spre a ralia întreaga majoritate parlamentară la cauza lui și a-șî realiza programul. De aceea liberalii au mare încredere în întorsătura evenimentelor. Nou tun englez Comitetul de artilerie a adoptat un nou tip de tunuri de câmp, adică niște tunuri cu tragere repede pentru proectile de 15 livre. In cercurile militare se spune că acest tun ar fi superior tuturor acelora de același fel întrebuințate în Europa. Cavaleriei i se va da o sabie nouă, dreaptă și ușoară. Curiosul caz al colonelului Robertson se vorbește mult ani de cazul locotenentului-colonel Robertson, din regimentul scoțian Gordon Highlanders, căruia autoritățile militare i-au luat comandamentul, în urma unui curios incident. După ce a fost detașat 5 ani la statul-major, locotenentul-colonel a fost permutat acum câtva timp și a luat comandamentul regimentului său. Îndată după sosirea lui, locotenentul-secretar al clubului regimentar «Mail-Coach» ’i trimise o scrisoare în care ’i amintea că ofițerii sunt ținuți să-șî plătească subscripțiile pentru întreținerea echipagiului regimentului, fie că sunt ori nu prezențî la corp. Prin urmare, locotenentul cerea colonelului său o sumă de 1000 de franci.. Acesta din urmă avu «curajul moral»,— asta e propria-i expresie—de a răspunde că nu-i bogat, că are familie grea, și că refuză să plătească, oferind însă o subscripție anuală. Clubul refuză această ofertă și când raportul anual asupra regimentului fu trimis ministerului de războiu, el declară că «colonelul Robertson nu are stima și încrederea subordonaților săi». După câtva timp, colonelul Robertson primi ordinul imperativ de a-șî părăsi postul și de a lua un concediu. Osândirea unui ofițer Tribunalul din Bow-Street a osândit era pe ofițerul Elliott Armstrong la 3 luni de temniță, pentru următorul fapt: el a cumpărat de la un negustor o lornielă și un sextant valorând 400 franci pe cari le-a plătit cu un cek fals. Cum fu în stăpânirea acestor lucruri el se amanetă la un cămătar și-și revîndu dhitanța unui student în medicină pentru suma de 12 franci și 50 bani. Elliot Armstrong a slujit într-un regiment de artilerie în garnizoană la Gibraltar, unde a zăcut de insolație. De atunci el a căpătat ulia patimă a jocului de cărți. In timpul războiului anglobez, el comanda un regiment în yeomanry și lordul Methuen ținea foarte mult la dinsul. ___________ Westnie se găsesc așa zisele mustării ?! Mustul ! Cine nu știe că e o băuturică dulce, adevărată lacrimă a strugurelui, de un gust plăcut, acrișor, răcoritor, minunat și pișcător la limbă, desinfectează gura, drege glasul, mlădiază gesturile și curăță stomacul. Și când astea îi sunt calitățile, pentru ce dar nu l-am bea ? ! Mustăriile ! Cine n’a văzut și n’a voit să intre, măcar de încercare, într’o mustărie,—în acel șopron proptit în 4, 6, 8 sau 16 stâlpi,— după spațiu, —acoperit mai prin centru cu trestie sau rogoz, prin mahala cu paie sau coceni de porumb, cu totul deschis, pentru ca lumea să poată intra pe toate părțile la must... Sub raportul igienei însă, mustul nu prea corespunde unei bune rețete, fie din cauza necoacerei strugurilor, fie din aceea a relei preparațiuni și conservări. Iar cât despre mustării, cu toate dispozițiile speciale din partea primăriei și poliției sanitare, lasă mult de dorit în ceea ce privește curățenia. Se impune clar controlarea mustului, care să fie numai dulce, natural, iar nu îndulcit cu saharină sau acid salicilic, și supravegherea funcționarei igienice a mustăriilor, de buna conservare a mustului și absoluta curățenie în servirea lui... Ș’acum, până ’î mustul dulce, beți la must, dar cu moderațiune , nu-1 beți pe întrecute, căci vă răstoarnă pe tăcute... Și să vă ferească tataNoe de beția de must... spune biblia... Aurel Scurta. HIGIENA Mustăriile E sezonul mustului—mustăriile au început să funcționeze. Mai la fiecare colț de stradă largă se găsește instalată câte o mustărie. Unele mai frumos aranjate, mai mari, altele mici, abia zărite, îșî dispută calitatea mustului... Românului îi place mustul și face chiar cură de must... Primăria își are partea ei de beneficiu, polițiștii un adăpost dulce, retras, acoperit cu trestie sau rogoz, unde la o oca de must își așteaptă fiecare prada întâmplărilor de noapte ; artiștii își dreg glasul și gesturile—ne găsim în ajunul deschiderea teatrului și operei,—ziariștii îșî dau întâlnire la câte o mustărie, mai de pe la mahala, pentru a proteja la un pahar de must dulce contra ororilor din Macedonia... Și așa mai departe lumea petrece bine în sezonul mustului... Dar naște acum întrebarea, ce e mustul, și sub ce raport igieni proverb pe zi De la mână până la gură se perde adesea supa. (Slavon)a fost zadarnică, cel puțin de la aliații ei. Deși s’au luptat cu Rușii și au scăpat campania rusească contra Turcilor, Basarabia, care trebuia să fie răsplata României, fu reclamată de Rusia. Reaua credință produse o amărăciune care n’a contenit nici odată. Nu e, poate, prea mult să spunem că duplicitatea arătată atunci a pricinuit mai mult réa prestigiului rusesc în Statele balcanice decât tot ce s’a întîmplat de două generațiuni până acum. A arătat că nici o făgăduială, oricât de solemnă ar fi ea n’ar sili Puterea de la Nord ca să o împlinească. România, neîncrezătoare pentru totdeauna în buna-credința Rusiei, a cheltuit 500 de milioane de franci pentru fortificațiile Bucureștiului. Forturi chiurasate cu fer, construite după sistemul Gruson și Schumann, fac cetatea imposibil de luat, pe când armamente moderne au făcut apărarea aproape invincibilă. România a făcut tot posibilul să se folosească in gradul cel mai suprem de tot ce știința poate oferi. Îndărătul fortificațiilor Capitalei se află o cale ferată, care contribue imens la putința ei de a se apăra. Armata ei, de 168 000 de oameni,și cu o reservă de 200.000, e aproape perfect disciplinată. Una din priveliștile cele mai frumoase ale vieței mele a fost o revistă de 40 000 de oameni, trecută de Regele Carol in persoană, afară din Capitală, pe când eram ministru la curtea Sa. Am avut o amintire puternică a trădărei în chestia Basarabiei—o sugestiune că ghețarul rusesc s’ar topi în acest punct al progresului său spre miază-zi. Un american despre România D. A. L. Gwowden, care a fost sub președinția lui Harison trimis al Statelor Unite în România, publică, în marea revistă americană North American Review un studiu remarcabil privitor la Peninsula Balcanică. Extragem din această lucrare partea privitoare la țara noastră : România, prima în ordinea regatelor danubiane, este unul din Statele balcanice cele mai intereresante. Guvernat de un Principe înțelept și energic din carea Hohenzolernilor, învățat, soldat, nu e de loc surprinzător ca regatul să aibă o armată splendidă și ca Bucureștii, capitala lui,să fi devenit din satul mocirlos, cum era la urcarea lui pe tron, în 1866, Parisul Balcanilor cum e azi. Hotelurile cele mai frumoase străzile cele mai perfect împetrite, cel mai superb serviciu de trăsuri în Europa, sunt unele din avantagiile atribuite de mulți călători Capitalei României. Propria mea observație mă înclină să cred cu putere că laudele nu sunt complimente pure ; chiar în atitudinea și purtarea claselor inferioare din România, eu am fost surprins să văd urmele unei mîndrii care nu uită niciodată că ei descind din soldații lui Traian, și că ei sunt «Romani» până în acest ceas. E tradiția cea mai interesantă, pe care am intilnit-o în întreaga mea experiență. Acest lucru nu trebue să remâe neștiut, de aceia cari se ocupă de acest popor pitoresc , căci el dă culoare istoriei lui în toate epocele. Suferința și eroismul au însemnat ultima sforțare supremă a României, în partea ce a luat în războiulurcesc din 1877 —1878. Chiar acum un fior de oroare și mîndrie străbate poporul la amintirea îngrozitorului măcel al soldaților lui, când au înfruntat violența focului cohortelor turcești, și, după o credință de toți primită, au scăpat campania Danubiului pentru cotropitorii ruși. Țărănimea din România a arătat, în acele zile teribile, că au păstrat ceva mai mult decât numele și mîndria Romană; a fost o demonstrație de curagiu și devotament, care a ridicat România sus în stima lumii; a fost o probă de tenacitate și de caracter care nu poate fi trecută cu vederea, dacă chestia supremației în Statele Balcanice ar deveni vre-odată vitală și activă. Dar dacă mărinimia românească a câștigat aplauzele întregei lumi la Plevna, recompensa a In frumos Cadou cititorii „Universului“ Toate persoanele cari vor cumpăra «Universul», ce va apare Sâmbătă 20 Septembrie și Duminecă 21 Septembrie, și vor trimite cupoanele No. 13 și 14, din aceste două numere, vor concura în mod gratuit, prin tragere la sorți, la următoarele obiecte : Un elegant ceas de aur pentru damă. Un mare vas de metal bronzat pentru salon. Un frumos port-vizal de metal bronzat. O elegantă culie cu diferite paiTuimiri. O zaharniță de cristal cu picior de nichel. Două coșulețe de cristal port-bijuterii. Toate persoanele din Capitală pot depune cupoanele la portarul stabilimentului «Universul», iar cititorii din provincie le vor trimite prin plic deschis cu marca de 3 bani, sau le vor depune la depozitarii noștri până Joar 25 c. Sâmbătă 27 curent va avea loc tragerea, încântat și mândru că-î găzduește (Vii aplauze). Generalul Garibaldi mulțumește primarului pentru cuvintele pe cari i le adresează și orașului Udine pentru primirea ce i-a făcut. Aci orice discuție politică trebue înlăturată și cu toții să ne amintim că suntem și rămânem italieni. El apoi spune că se va reîntoarce la Udine spre a asista la inaugurarea unei pietre monumentale care să amintească cum că în acea sală se începe o eră nouă. După aceea se tratează chestiunea națională în raport cu scopurile congresului. Au luat cuvîntul mai mulți membri și, criticându-se cu asprime atitudinea Italiei oficiale, se nasc mai multe incidente. De od.ră Ricciotti Garibaldi exclamă: «Doui Garibaldi s’au coborît în mormînt. «Eu am uitat totul și uit totul. Trecutul nu mai există, nu trebue să ni-1 mai amintim, nu mi-l voi mai aminti ; am trecut cu buretele pe d'asupra și totul s’a șters!.. Ce să mai vorbim în acest moment de o Italie oficială ? Noi ne adresăm poporului italian , și poporul italian e compus din toți, începând de la rege până la cel din urmă dintre cetățeni !» Acesta a fost momentul de cel mai mare entusiasm. Apoi s’a aprobat o ordine de zi, care face urări ca toate partidele italiane să se unească pentru menținerea integră a drepturilor naționale din Trieste și Trento. In ședința de după amiazî s’a votat o felicitare tinerime! studioase din Trieste și Trento și din Dalmația pentru lupta ce o duc spre a apăra limba și cultura italiană. S’a aprobat o propunere ca să se retragă din școlile balcane hărțile geografice și textele ce nu au granițele naturale și să se înlocuiască cu nume italienești numele slave și germane impuse de Austria teritoriilor italienești. S-a votat egalizarea complectă a italienilor născuți în țările geografice șle italiane și deslipite de regat, s’a aprobat formarea de comitete iredentiste și a unei federațiuni balcanice ca pavăză contra ambițiunilor austriace. Don Giuseppe, pentru ilias italia (Corespondență parte a ziarului « Universul") Udine, 14 Septembrie. Congresul iredentist «l’ro Patria» Azi s’a ținut în orașul nostru congresul iredentist «Pro Patria». La acest congres au luat parte toate clasele sociale : tineri studenți și lucrători, doamne și domnișoare, bătrâni și tineri, deputați și senatori. La banca președințială stau generalul Ricciotti Garibaldi și d-na sa, comandatorul Perissi, secretarii comitetului dr. Fabris, Vuici și Piazza, senatorul Di Prampero, deputații Girardini, Caratti, Cavagnieri, Taroni și abatele Silvestru. Sunt de față peste 200 de congresiști; adeziunile sunt foarte multe. Dr. Fabris declarând congresul deschis, salută și mulțumește generalului Ricciotti Garibaldi și primarului din Udine. Com. Perissi aduce mai întâiu o salutare respectuoasă fiului veneratului duce ai celor o mie și apoi congresiștilor, în numele orașului Udine, care e Congresul Asociației Române pentru înaintarea și răspândirea științelor Iată ordinea de zi a congresului și expoziției acestei societăți . Congresul se va deschide Duminecă, 21 Septembrie, orele 10 d. a., în aula Universitate (sala Senatului), din București. Membrii Vor trebui să aibă asupra lor cărțile de membru. Pentru acei cari vor sosi în dimineața acenei zile, se vor afla bilete chiar la intrarea silei. Persoanele, cari doresc a avea biletele cu reducere pe căile ferate, vor trebui să se conforme anunțurilor făcute , să fie înscrise ca membri, plătindu-șî taxa de 5 lei, sau să fi plătit cotizațiunea pe 1902, cel puțin, la societatea medicilor și naturaliștilor din Iași, sau la societatea română de științe din București, sau la societatea de științe din Iași. Tot la ușa sălii congresului și la secretariat se găsesc insignele de membru pe prețul de 2 lei. La această ședință vor vorbi d-ni C. Robescu, primar al Capitalei, care va saluta pe membrii congresului; C. C. Dimitrescu, rector al Universităței din București ; Sp. Ilaret, ministrul instrucțiunei publice ; C. I. Istrati, președintele congresului. Se va procede în urmă la alegerea președintelui congresului din 1904 și a vice-președintelui, ce va presida în urmă la 1915 ; se vor alege un secretar general și un casier. La orele 2 d. a. se va deschide expozițiunea, pe splaiul general Magheru No. 2. Nu vor lua parte la această serbare decât persoanele invitate și membrii congresului, cari vor avea cartea de legitimațiune. Publicul nu va fi admis decât cu începerea zilei de 22 cor. Expoziția va sta deschisă până la 19 Octombrie, când se vor împărți recompensele. Ea va fi deschisă 7’ 1 nie de de la 9 dimineața până la 5 d. a. • Pentru public, în timpul septemânei se va plăti la intrare 1 leu. Duminecile 50 bani. Duminecile, când elevii școalelor vor veni în grupe regulate, nu vor plăti decât 10 bani de persoană. La deschiderea expozițiunei vor vorbi d-niî: dr. Istrati, Stoicescu, ministru al domeniilor, sau Haret, ministru al instrucțiunei publice. In seara zilei de 25 Septembrie se va da o reprezintațiune de gală la Teatrul Național, în onoarea congresiștilor, cari vor avea intrarea liberă. Luni, 22 Septembrie, se vor începe lucrările congresului pe secțiuni. Ședințele se vor ține de la 9—12 a. m. și 2—4 d. a. In prima ședință se va alege : un președinte, un vice-președinte și unul ori 2 secretari, după importanța secțiunii și a lucrărilor. Se va putea alege și un președinte de onoare. Luni, 22 Septembrie, la orele 8 și jumătate seara, se va ține în aula Universității conferința d-lui profesor dr. I. Felix, asupra ultimelor progrese ale igienei. Marți seara, 23 Septembrie, orele 8 și jumătate, tot în aula Universitate, va vorbi d. profesor Gr. Crețu despre : «Orbire asupra literaturei științifice române până la 4880». în timpul congresului se vor face și următoarele vizite, rămânând ca membrii să se împartă după voință : Luni, 22, de la 3—5, se va vizita : Institutul botanic sau instalaliunca pentru distribuirea apei. Marți, 23, de la 3—5, morga sau Wbăcăria d lui Gr. Alexandrescu. Miercuri, 24 col., de la 2—5, fabrica de tutun, Jouî, la orele 2 d. a., se va ține o ședință generală a secțiunilor unite, în aula Universitatei. Se vor discuta : proiectul de statute al Asociațiunei și cestiunile de interes general. Se va alege orașul în care să se întrunească congresul la anul viitor și în 1903. Se va declara închis congresul. In seara zilei de 24 Septembrie se va da banchetul. Excursiunea proiectată pe valea Prahovei, nu va avea loc, deoarece direcțiunea căilor ferate n’a admis reducerea de 50 ° C. în acest scop, membrilor cari pleacă din București. O CUGETARE PE Zi Două lucruri sunt nedespărțite de minciună : multe făgădueli și puține scuze putut să fugă după ce au furat 20 mii de franci.* * * Din Lisabona se anunță că regele Portugaliei a amnistiat un mare număr de criminali politici. * La Budapesta a fost un duet cu sabia între deputatul Nagy și avocatul dr. Kurucz. Acesta din urmă a fost grav rănit la cap și la brațul drept. Un alt duel cu sabia a fost în Poszony, între locotenentul Mahier și comerciantul Dank. La a treia repriză locotenentul a fost foarte grav rănit la cap și la pept. Starea sa este îngrijitoare. Ziarele grecești vorbesc despre o apropiere între greci și albanezi, spre a se apăra contra popoarelor slave din Balcani. * Soția cantonierului Ver din Prejmer, lângă Brașov, in urma unei certe în familie, s’a înecat într’un fiu cu un copil în vîrstă de 5 luni. Soțul ei auzind despre aceata, s-a sinucis, trăgându-și un glonte de revolver in cap. ¥v «World» din New-York și alte ziare pretind că niște aventurieri americani, ajutați bănește de către capitaliști din New-York, pregătesc o lovitură contra Columbiei, spre a pune mâna pe istm și a proclama acolo o republică independenta sub protectoratul Statelor Unite, cari, înclinându-se înaintea faptului împlinit, n’ar mai putea decât să sprijine pe naționalii săi. « Ancheta, ce se urmează cu activitate la Paris și la Aix-les- Bains, a convins pe magistrați că întreita crimă din vila Solms a fost săvirșitâ de rău-făcători cosmopoliți, organizați în bandă, dintre cari unii studiază crimele de făcut, dreășază planurile și dau instrucțiuni complicilor lor, cari trec numai pe locul crimei. Jandarmeria a luat urmele a 3 indivizi cari, în noaptea crimei, au luat cu chirie o trăsură și s’au dus spre granița italiană. Se spune că acum câțiva ani Jules L..., cunoscut sub numele de «frumosul Arthur»și marchizul de T....ar fi tras 2 focuri de revolver, fără a o atinge, asupra Eugeniei Fougare, care îi refuza bani. Tînăra n’a reclamat, dar trăia mereu cu frica de acest șef de răufăcători. * * lose Chamberlain, fostul ministru al coloniilor engleze — Vez'i ilustrația — O telegramă din Londra ne-a comunicat zilele trecute știrea despre demisia lui Chamberlain, ministrul coloniilor în cabinetul prezidat de lordul Balfour, din cauza neaprobărei proiectului seu de impozite. Ilustrația noastră de astăzi, reprodusă după ultima fotografie, reprezintă pe demisionatul ministru Josef Chamberlain, care a jucat un mare rol în războiul dintre engleză și boerî din Africa de Sud. Se crede că succesiunea lui Chamberlain va trece la lordul Milner, guvernatorul Africei de Sud. ——. I ■ —— m » ■ ■ [UNK] [UNK] Știri din străinitate — Prin vastă — Guvernul turcesc a comandat la Essen 96 baterii de tunuri cu tragerea repede. w * Primul ministru Zanardelli, fiind bolnav, nu va putea însoți pe regele Rusiei la Paris. * * Comisiunea Camerei deputaților maghiari a decis ca deputații kossuthiști Lengyel și Rigo să ceară scuze în plină ședință din cauza purtărea lor, incompatibilă cu demnitatea parlamentară. * ♦ * Consiliul de război din Sopron a condamnat pe soldatul Viosz Bela la 8 luni închisoare și să mai servească încă un an în armată, din cauză că a făcut demonstrație luând parte la o întrunire kossuthistă. O bandă de 12 indivizi au spart stația Villefranche (Franța) și au jefuit-o. Au dispărut o mulțime de colete ; altele au fost sparte. * † † La New Jersey (Statele Unite) a fost prinsă o broască țestoasă care trage 490 kilograme. Ea a fost trimeasă muzeului din New York, unde 12 funcționari ai lui s’au așezat pe carapacele animalului și ei au fost astfel fotografiați.* ¥ ¥ Pe când șeful comptabil al unei mari case din Washington, însoțit de un amploiat, se întorcea cu o trăsură de la Bancă, unde încasase sumele necesare la plățile săptămânale, niște bandiți au aruncat sub trăsură o bombă de dinamită. Șeful comptabil a fost omorît, amploiatul său este foarte greu rănit, ca și vizitiul. Bandiții au * .* Coligrnalio provincie De la coresp. noștri particulari — Pe ziua de 16 Septembrie — Bac.TM Crima din Grozești.—O veche și înrădăcinata ură exista între locuitorii N. Iftincu și N. Gh. Procope, din Grozești. De câte ori se intilneau, se luau la ceartă și deseori s’au și bătut. Erî, pe când Iftincu se ducea la pădure, se întîlni cu Procope și cu surdo-mutul Asianache N. Dogaru. Cearta începu din nou și de data asta Asianacus Dogaru, părându-i-se că e vorba și de ea, aplică câteva lovituri puternice lui Iftincu. Victima căzu și muri. Rovii o. Constanța Ars de vin. —. Copilului Manu Milache, în vârstă de 7 ani, din Seimeni, voind să frigă porumb în lipsa părinților săi, apropiindu-se de foc, din neglijență ’i s’au aprins hainele.—Până să vină vecinii, nefericitul copil a fost ars foarte grav. După câteva ore de suferință, copilul Mania Mitache a încetat din viață. Hoț împușcat.In noaptea de 13—14 Udris Caimea Seici, în vârstă de 46 ani, din cătunul Șabman, intrând în via locuitorului. Hagi Tudorache Dtru ca să fure struguri, a fost împușcat de către păzitor. Intr’o stare gravă Ydris Cairne? Seid a fost dus la spital de către tatăl său. Sunt foarte puține speranțe de scăpare. Panica din circul Braun.— Asupra panicei din circul Braun din localitate, despre care v’am telegrafiat, vă comunic următoarele amănunte : Erî seară, în timpul reprezentației, un copil apropiindu-se de cușca urșilor, a fost apucat de picior de către un urs, care scoțând urlete înfiorătoare, încercă să-l tragă în cușcă. Publicul asistent la această scenă, împietrit de groază pentru un moment, s’a năpădit spre ușa de eșire, țipând și înghesuindu-se. In această învălmășeală mai multe persoane au fost ușor rănite. Copilul a fost salvat, grație intervenției unui servitor al circului. Tragedia Obreno Vicitor ROMAN ISTORIC ORIGINAL &« <ă.n.a Sofia ItTâ&ejA © Proprietate literară a ziarului «Universul». — Reproducere oprită PARTEA A TREIA CAP. 11 Scrisoarea Nataliei de la Dămuțeni.—Întâlnirea lui Milan cu Artemizia la insula l*rinchipos. IVeșterea lui Obreni. —Scrisoarea lui Prunca către Carșnir.—împăcarea lui Milan cu Natalia.— Primirea a trăi u ei fi a Nataliei de Sultan și de Țar.—Alexandru se declară major prin lovitură de stat, sprijinit de radicali și progresist! «Nu voia îl niciodată ca el !» /ar pe de altă parte cumpăna minței de copii a lui Alexandru IsA4la_iaadA manuală. a.atât prin vederea bogățiilor, palatelor, formalităților nesfârșite, cât și prin faptul că un împărat, fără păreche prin putere și bogăție, dă atenția persoanei lui. Alexandru, într’un moment de mândrie, trebui să-și zică cu un ton de îngâmfare : «Și eu sunt eu», de vreme ce am fost primit și sărbătorit. In lume faptele mici se înlănțue cu cele mari. Un eveniment e întotdeauna fiul altuia, zic Chinezii, și e foarte adevărat. O scîntee poate da foc unui oraș întreg ; un lucru de nimic e deseori pricina unei nenorociri mari. Primirea strălucită a lui Alexandru pe la toate curțile europene a lucrat, desigur, foarte mult asupra caracterului lui și a evenimentelor ce se vor desfășura. La Ischl a fost primit de asemenea cu mare pompă. La L’acîs a vizitat înmreintăi cu Milan pe președintele Carnot. Regenții, setoși de mărire și vizite, au crezut de-a lor datorie a purta pe regele Alexandru pe la toate icoanele din Europa. La întoarcerea în Belgrad, a fost primit de popor cu ovații. 1903 Martie. «Iubite domnule Cazimir, «In Serbia iar e tulbure cerul politic. Admirabilă lecție de istorie am învățat aici ! Dar nenorocirea e că n’am talentul de istoric , căci eșî putea face o operă nemuritoare și de folos pentru alte popoare; oricum,îțî voiu istorisi , pe scurt, domnia radicală. «Se înșelase amar Milan, crezînd că dacă pune liberali și nu progresiștî în regență și pe radicali la guvern, lucrurile se vor împăca ! «La cel mai mic lucru zbucnesäe bourliers în l’â jaestaftU. siL. guvern ! Cât despre certele dintre partide, acestea merg adesea pân’ la crime și asasinate. Un redactor de la un ziar radical a ucis pe un deputat liberal. Galasația, unde sunt radicali, casează condamnarea la moarte, găsind că sunt circumstanțe atenuante ! «Mai în fiecare zi isbucnesc neînțelegeri chiar între miniștrii radicali. Vuinî, ministru de finanțe, demisionează din pricină că deficitul nu se putea acoperi cu dările câte erau, și, mai cu seamă, nu-i lăsau mână liberă de a executa pe partizanii guvernului. Discordiile se țin lepi, se ceartă de la tot soiul de întreprinderi și de construcții, fiecare voind să tragă spuza pe turta lui. Se fac împrumuturi și se fură de cei mai șmecheri. Cearta fiind din ce în ce tot mai mare, a trebuit să demisioneze întreg cabinetul. ,_jGu wesiÄ CikJu _ aiufifis. și Pasion idealul, e însărcinat cu formarea ministerului. Se formează ministerul cel mare. «Discordia în partidul radical crește mereu. Clubul desaprobă politica lui Pasioi, zicând că: contrară programului, Pasici, fiind la guvern, vede că nu tot ce se propune și fagăduește în opoziție se poate și împlini fiind Ioi putere. Ratid, președintele Camerei, demisionează și amenință că împreună cu disidenții se vor retrage și din club. «Pe de altă parte liberalii duc o luptă înverșunată împotriva guvernului. Avadiumovici învinge pe Pasid că face budgete fictive, și că va trebui din nou să se împrumute pentru plata anuitaților. Se învinge de felurite fraude. Pradicalii și liberalii se tratează reciproc de hoți și pungași, pare că și-ar spune titluri de nobleță. Intr’o țară civilizată iaviauia putea fi spălate dacii cu dueluri ; aci, lucru curios, se ceartă, se bat, se asasinează, dar nu se aude de dueluri. «Timp de două ani, cu au fost radicalii la putere s’au mâncat mereu între ei, chiar în guvern ; nu mai vorbesc de disidența radicală din afară. «Se vorbesc lucruri nu tocmai frumoase despre moartea lui Proliei, unul dintre regenți, sunt invinuiți că ar fi fost otrăvit. Radicalii ar fi voit să vîre pe Pasici în regență, ceea ce ar însemna că regența și guvernul să fi fost pe mâna partidului radical. Regenții sli fi bine aceasta și de aceea nu vor să convoace Skupcina în sesiune extraordinară, fiind siguri că s’ar alege Pasiei. Pasici atunci își dă demisia, crezând că nu va fi primită. A fost însă o cursă bine întinsă. Când Pasici a venit, și-a demisia lui Bașiid i 4 £ Sâil cu mult sânge rece, o luă zicând : «Ai demisia, bine,» și o puse frumușel în buzunar, însărcinând pe dată pe Avakumovici cu formarea unui cabinet liberal, voind să-șî întărească partidul, pe când va fi Alexandru maior. Se hotărî luptă înverșunată înpotriva radicalilor. «Poziția guvernului radical era critică, nu numai din pricina certei lor între dînșii, care ajunsese scandaloasă, prin tot soiul de învinuiri reciproce, dar, mai ales, prin faptul că nu mai puteau găsi bani în străinătate. Și în Serbiea e curat vorba neamțului: «Ai parale, aî curaj, n’aî parale n’aî curaj.» Oidată ce străinătatea închide punga, guvernul trebue să-și facă bagajele. Radicalii pierduseră creditul în streinătate prin purtarea lor față de finanța franceză, austriacă și engleză, din cauza modului cum $feri SSISilM SkMitoffla BArtitlului săreî, turesurii și a căilor ferate. E drept că finanța streină vrea să ia prea mult, dar în Orient nu-l minune ! Austro-Ungaria nu dădea bani din cauza rusofilismului radicalilor. Dările se incasau numai de la adversarii politici. «Ai noștri» nu plateau birurile, că doar de ce sunt la putere ? Așa că guvernul era redus la moartea prin inaniție. N’aveau nici cu ce plăti cupoanele, nici legile funcționarilor și ala armatei. Chestia era critică de tot. Statul sârb era întocmai ca un negustor, care lucrează cu bani străini, iar mărfurile le dă pe credit. Bancherii îi fac deodată creditul, iar clienții nu vor să plătească datoriile ; atunci jupânul într’o bună dimineață n'are cu ce plăti nici leafa băeților din prăvălie, dar încă plățile.