Universul, iunie 1908 (Anul 26, nr. 148-177)

1908-06-11 / nr. 158

Aim XXVl.-Wo. 158.-Mierour! ÎS Sanie -Q-a oiius m Komanm.—ia Dani In Fondator: LUIGI CAZZ­IVILLAN CELE DIN URfyIA ȘTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGĂ REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA Asti­zi Marți a apărut No. 579 din Se vinde cu 10 bani în toată țara Principesa Pia Monica de Saxonia și surorile ei (Vezi explicația) Calendar pe anul 1908 Ortodox Marți, 10 Iunie.— Mart. Timoteiu Ep. Emsei Catolic Marți, 23 Iunie.—Sidonia și Edel­trud Răsări soarelui 4.33. Apusul 8.02 «Universul» sire următoa­rele linii telefonice: Administrația. ..... 6/62 Redacția . .......................12/88 Comunicări cu străinătatea . 20/56 București. 10 Iunie Comerțul străin prin țara noastră Câteva date care prezintă unn interes însemnat și duc la con­­cluziuni vrednice de luat în seamă, sunt și acelea pe cari publicațiunea ministerului de finanțe asupra comerțului nos­tru esterior pe 190­5 le dă cu privire la comerțul de transit, — adică la mărfurile cari ve­nind din alte țări, nu fac de­cât a trece pe teritoriul nostru, ca să se îndrepteze spre alte piețe străine.­­ In anul 1906 mărfurile din această categorie s’au urcat la 87 mii tone, față de 265 mii în 1905 și 259 mii în 1904. De 12 ani, de când statistica comerțului recapitulează da­tele relative la acest fel de o­­perațiuni, această cifră, de pe anul 1906, este cea mai redusă. Cea mai mare parte din măr­furile transitate au venit din Austro-Ungaria — 73 mii de tone—și și au luat drumul mai departe pentru Anglia, 28 mii tone, pentru Rusia 16 mii, O­­landa 9 mii, Bulgaria 8 mii și iarăși în Austro-Ungaria prin alt punct de frontieră 7 mii de tone. Din punctul de vedere al pă­turii produselor transitate, 65 mii de tone făceau parte din categoria lemnelor și industrii­lor derivate, 7 mii tone mate­rii făinoase și derivatele lor și 2.600 tone materii și produse chimice. Scăderea cea mare se observă la lemne și industriile derivate din care în 1905 se transitase o cantitate de 211 mii tone, precum și la materiile făinoase din care se transitase o canti­tate de aproape 40 mii tone­ . Lista în amănunt a princi­palelor produse transitate ne mai arată : 1.168 tone pește ne­denumit plecat din Rusia și trecut în Austro-Ungaria ; 874 tone porumb din România ia­­tirș pentru Austro-Ungaria; 6298 tone fasole din Austro-Un­garia transitate pentru Franța și o parte mai mică pentru Turcia; 636 tone zahăr aus­triac transitat pentru Bulgaria și Turcia; 58 mii tone lemne din Austria transitate : 38‘ mii în Anglia, 12 mii în Rusia, 4 mii în Bulgaria, 2 mii în Tur­cia, 1600 în Egipet, etc.; 5500 tone sare de mare pentru Bul­garia și Serbia; 160 tone chi-Maior Sturdza-căpitan Câtu­­neanu (Prin telefon de la corespondentul nostru particular). Craiova, 9 Iunie. Ca urmare a unui articol sem­nat de d. căp. Al. Sturdza, apă­rut in revista «Ramuri» din lo­calitate, se știe că d. căpitan I. Gătuneanu, din reg. I Dolj, i-a tri­mes o telegramă ofensătoare prin care îl provoacă la duel. Ce a urmat de atunci până a­­cum și fazele prin care a trecut această­ afacere, cititorii cunosc din «Universul» și deci nu mai re­­vin asupra lor. Vomr­ vorbi numai de cele petre­cute de ol­ până azi. Era dimineață, la ora 9 jum., s’au­ prezintat la închisoarea militară unde se găsea d. căpitan Gătu­­neanu, făcându-și pedeapsa la care fusese condamnat de d. mi­nistru de răsboi și, d-nii­locot­­colonel Dumitru Iliescu și maior Nicolae Petala, din partea d-lui maior Al. Sturdza, spre a-i cere satisfacție pentru ofensa ce adu­sese clientului lor, prin telegrama despre care am vorbit mai sus. JD. căpitan Câtunean­u a răspuns că e gata să dea satisfacțiune pe orice cale și in acest scop își va constitui imediat martorii. Dându-i-se drumul din închi­soare, domnul căpitan Cătuneanu și-a constituit martori pe d-nii maior Ilie Antonescu și căp. îjh­. Popescu, ambii din reg. Rovine 26, cari s’am­ întrunit cri martorii d-lui maior Sturdza la orele 3 d. a. Discuțiunea între manda­tarii adversarilor a durat până la ora 1 noaptea, și neputându-se ajunge la o înțelegere, de­oare­ce martorii d-lui căp. Cătuneanu susțineau­ tardivitatea provocări, deci’ nulitatea ei, s’a recurs la un arbitru, ales în comun acord, în persoana d-lui gen. Gigurtu, comandantul diviziei II de infan­terie. D. gen. Gigurtu a spus că pen­tru un ofițer nu e nici o dată târ­zie provocarea. Față cu această hotărâre, s’a încheiat un proces-verbal, care sfîrșește ast­fel: «Judecând de co­mun acord că pe cale pașnică o rezolvare a acestui incident nu poate avea ioc, am­ hotărit că se impune o ieșire pe teren. Arma de luptă va fi sabia. Re­prizele vor dura 3 minute, iar re­­pauzurile 2. Terenul pierdut se va înapoia. Lupta va fi oprită când unul din luptători va fi jude­cat ca fiind în imposibilitate vădită față de adversarul său­. Acest proces-verbal, în care se mai menționa că ieșirea pe teren va avea loc a doua­­ zi, adică azi. Luni, la orele 6 dimineața, a fost înmânat părților la ora 1 noaptea. Azi, la orele 5 dimineața, martorii d-lui maior Sturdza, cu clientul lor într’o trăsură, martorii d-lui căpitan Cătuneanu cu clientul lor în alta, se îndreptări către hipodro­mul Bibescu, unde urma să aibă loc duelul. In alte trăsuri veneam­ d-nii dr. A. Vasilescu și Iliescu, d. col. G. Georgescu, maestru de teren, sub­semnatul și încă câți­va curioși, cari aflaseră de duel. La orele 6 fix adversarii au­ fost puși față în față. Condițiile due­lului au­ fost din cele mai grele, fiind permise toate loviturile. La prima repriză d-nul maior Sturdza a vroit să dea o lovitură de figură d-l ui căpitan Cătuneanu care a parat-o și care a ripostat imediat tot cu o lovitură de fi­gură, rănind pe adversarul său­ în obrazul stâng. Rana interesează pielea, țesutul celular și..mușchii.­ E lungă de 12 c. m. începând de, lângă ureche peste obraz până sub bărbie și prezintă destulă gra­vitate. In urma acestei lovituri care punea în imposibilitate pe d.Ijta­­ior Sturdza de a continua lupta, martorii au­ declarat onoarea sa­tisfăcută și lupta a încetat. D-nii doctori aflați pe teren am­ dat ajutoare necesare­ rănitului, care a­ fost transportat apoi la spi­talul militar, unde d. dr. Potârcă i-a cusut rana. Martorii am­ dresat după aceea următorul proces-verbal: «Azi, 9 Iunie, 1903, noi Ioc.-col. D-tru Iliescu, maiorul Niculae Pe­tala, martorii maiorului Alexan­dru Sturdza și maiorul Ilie Antonescu și cap. Nic. Oprescu, martorii căp. Ion Cătuneanu, ca urmare a procesului verbal în­cheiat cu­, întâlnirea a avut loc azi 9 Iunie, ora 6 dim., în aer li­ber, la hipodrom. Adversarii au­ fost puși față in față de directorul luptei .1. co­lonel ,G. Georgescu, după ce s'a măsurat distanța, s’a verificat ar­mele și s’a tras la sorți locul com­batanților.­­ La comanda­­ incepețî, adver­sarii ari început lupta. După 30 de secunde s’a constatat că maiorul Sturdza a primit o rană adâncă la partea inferioară a obrazului stâng, provocând o emorogie puternică, în urma că­reia a încetat­ lupta, fiind cons­tatat că rana era atât de serioasă, in­cât o continuare a luptei era cu totul cu neputință». Alte amănunte După ce d. căp. Cătuneanu și-a rănit adversarul, i-a întins mâna pe teren, dar maiorul Sturdza a refuzat să i-o dea pe a sa. D. prim-ministru a fost pus în cunoștință de rezultatul duelului. Mai mult ca o oră telefonul a fost ocupat de părintele rănitu­lui care cerea știri incontinue des­pre starea fiulu­i său­. D. Dimitrie Sturdza nu s-a liniștit de­cât a­­tunci când medicul, care a îngri­jit tot timpul pe rănit, l-a asigu­rat că nu e nimic grav. D-niî miniștri de interne și răz­boiri am­ cerut de asemenea în mai multe rânduri relații de la d. pre­fect al județului, despre starea d-lui maior Sturdza. Cu trenul de 10 și 20, d. maior Sturdza a plecat înapoi la Bucu­rești împreună cu martorii săi. In același cuplu cu dânsul s'a urcat și un medic militar, care să dea rănitului la un caz ajutoarele necesare pe drum. Liieulius SandavtM, ministra­ Ta­­feev și opisada pa­rcă Publicarea în facsimil a scrisorii lui Sandanski prin care ministrul Takev este amenințat cu moartea, continuă să fie tema de discuțiune a tuturor. Cercurile opoziționiste mai moderate, se arată foarte în­dârjite contra lui Sandanski, care a îndrăsnit să amenințe pină pe miniștri făcând ca viața in Bul­garia să fie nesigură. Se laudă mult atitudinea minis­trului Takev, care a­ avut cura­jul să ia măsuri contra oameni­lor temutului revoluționar. In cercurile ostile guvernului, se declară toată afacerea ca o simplă comedie a lui Takev. A­­cest­a ar fi avut mai de mult re­­lațiuni cu Sandanski și cu oamenii săi, probă că mulți oameni de-ai lui Sandanski am­ fost numiți în administrația punctelor de fron­­tarie. Acuma Takev vrea să arate o­­piniei publice și prințului Ferdi­nand cum că el este amenințat de cercurile revoluționare dar că lui nu­ î e frică, ci este singurul om în stare să pue la respect elementele turbulente. Cercurile sandankiste sunt răni afectate de publicarea facsimilelor lui Sandanski, declarând totul ca ceva apocrif și ca un simplu mi­jloc de a șantaj al câtorva indivizi având de scop să compromită ac­tivitatea lui Sandanski. Presa politică acuză pe socia­liști că țin partea lui Sandanski prin ziarul «Camibana» și­ numesc pe acesta­ un bandit setos de sân­gele Bulgarilor e­ W Mirai I TJIV PROV3EM33 PS ZI . De vorbă puțină, de mâncare pu­țină și de băutură puțină omul nu se îmbolnăvește niciodată. Procesul sensațional din Iași 88 cârciumari evrei dați jub decib­el de un profesor uni­versitar pentru calomnie prin presă (Prin telefon de la coresp. nostru particular) Iași, 9 Iunis. După cum am anunțat prin „Uni­versul“ pentru astăzi Luni era fixat judecarea sensaționalului proces pri­vitor pe­ 88 cârciumari evrei din cei mai cunoscuți stabiliți în orașul Iași, proces intentat de către d. dr. Cor­nelii­ Șumuleanu, directorul institu­tului de chimie. Cititorii noștri știu despre ce­ e vorba. D. dr. Șumuleanu, cu ocazia unor inspecțiimî făcute la cârciumile celor 88 inculpați, a găsit felurite băuturi spirtoase denaturate și pe care în mare parte le-a confis­cat. Cârciumari, crezându-se nedrep­tățiți și loviți in interesele lor, au redactat și subscris un memoriu, pe care l-au înaintat d-lui ministru de interne, și pe care memoriu d. dr. Șumuleanu îl găsește ofensător. I­n­jurați Autoritățile luând în seamă marele număr de inculpați, martori, avocați și public care vor asista la desbate­­rile acestui sensațional proces, și con­siderând că sala consiliului comunal unde până acum se judecau procesele este prea mică, au dispus ca desba­­terile procesului de azi să aibă loc în sala colpseului Regal. In acelaș timp poliția a luat întinse și riguroase măsuri­ pen­tr­u paza celei mai depline ordine, cu atit mai mult cu cât prin unele cercuri exista bă­nuiala că oare­care neorândueii vor fi posibile, încă de la ceasurile 11 sala colo­­seulu­i este plină de lume in majori­tate studenți, avocați, iar prin loje d­oamne. Curtea se compune din d. Cernătescu, președinte asistat de d-nii Iulian Teodorescu și Grigore Dimi­­trescu. Fotoliul ministerului public e ocupat de d. procuror Ham­angiu. D. dr. Cornelii­ Șumuleanu e asistat de d-nii avocați A. G. Gi­za, Abgar Bui­­ctiu, G. Mârzescu și Neter. Acuzații Iată numele cârc­um­arilor dați ju­­decăței : I. Veb­er, A. Ițicovici, I. Grinberg, Ghețel Iacob, Iosub Fișier, Z. Blum, G. Abramovici, I. Kauf­man, I. Conovici, S. Spaer, Luzer Rosenblat, M. Schwartz, A. Fasllich, N­. Eisenberg, M. Blum, M. Pascal, A. Polak, M. Moscovici, F. Marcu­­sohn, S. Sm­eier, Iosub Fișier, M. Ia­­cobovicî, M. Weinstein, A. Koniver, H. Grinberg, Strul Leizerovicî, N. Sk­ulovicî, I. Abramovicî, H. Gold­man, K. Leizerovicî, I. Velniceriu, N­. Edelstein, L. Segal, L. Moscovici, M. Zaliș, N. Strulovicî, Volf Strulo­­vicî, H. Moscovici, N­. Rabinschi, S. Aron, A. Bereu, G. Meer, I. Einis­­man, M. Singer, Elias Roner, Zeifh­ Aspler, M. Bereovicî, I. Oliven­­hain, A. Herșcovicî, A. Leibovicî, Z. Faibis, T. Gailenberg, F. Weintraub, M. Veintraub, M. Sternberg, A. Grin­­berg, V. Rudnig, L. Horovitz, B. Rosenthal, M. Grinberg, Abram sin Moise, M. Zamft, I. L. Veisman, Z. Swartz, N­. Bergher, N­. Iangulovicî, Marci­ Leib,­­ Swartz, Strai Zalman, M. Moscovici, N­. Eisenberg, A. Aro­­novicî, Aron Grinberg, K. Leiterovicî, S. Iierșcu, B. Ziffner, Zeida Polak, I. Drubicî, Zeida Daniil, L. Leiter, G. Iacob, I. Polak, S. Klirner, I. Aron, Moise Kimer și Avram Simon. Acești comercianți sunt asistați de d-nii avocați O. Alexandrescu, Lascar Antonia, Niculaidi și At. Gheorgh­iu. Martorii In această afacere au fost citați ca martori : De către partea civilă, N. Iorga de­putat, On­. Săndulescu prefect de po­liție, N. Gane primar, Petru Fântâ­naru­ și Xenofon Eraclide, ajutori de primari, dr. Cristea Misir, d. P. Angh­el, dr. N. Grigoriu, sub-comisar N. Macarie, d. Cristea Buicliu, Cru­­pensch­i ajutor de judecător, Eremia Baci­u. Din partea apărărea: A. Davidsohn, S. Bercovici, A. Segal, Th. .Jelea, M. Liblig, C. Cosmovici, I. Mosco­vici, M. Moscovici și Sava Spiridon. Actul de acuzare D. grefier dă citire reclama­­ției din care reese că cârciumarii ci­tați mai sus au fost dați judecăței pentru delictul de calomnie prin presă. D. dr. Șumuleanu prin această recla­­mație arată că memoriul a fost răs­pândit în public și prin redacțiile zia­relor, și că publică printre alte inexac­tități, că d-sa in calitate de director al institutului de chimie, a persecu­tat pe cârciumariî cva sjfisi aceasta ca un rezultat a legăturilor de prietenie și principii politice pe care le are cu d. N. Iorga. Ca indicere, d. dr. Șumuleanu se declară constituit parte civilă pentru 150.000 lei. Judecarea în lipsă a 4 in­culpați Președintele face apelul nominal al acuzaților. Se constată că lipsesc 4 inculpați. Atunci d. avocat Lascar Antoniu, din partea inculpaților, vrea să ri­dice un incident pentru nulitatea pro­cedurei ca nefiind bine împlinită. D. procuror de Curte, Ham­angiu, se declară contra dreptului de a se ridica de către apărare un astfel de incident atâta timp cât lipsesc 4 inculpați și pe cari Curtea încă în­ainte de a se alege jurații are a-i ju­deca in lipsă. A. D. At­anase Gh­eorghiu: persistă în cererea de a vorbi în chestie de pro­cedură, însă d. președinte nu dă în­cuviințarea apărărea de a vorbi și zice,că inculpații cari lipsesc vor fi judecați conform legal înainte de a se alege jurații și Înainte de a se ju­deca la inculpații prezenți. D-nii avocați car menționarea in proce­sul-verbal ca nu li se dă cu­­vîntul. Constatând că două din acuzați, a­nume Moscovici și Olivenbaum, sunt decedați, declară stinsă acțiunea con­tra tot. După aceea se începe judecarea celor 4 inculpați cari lipsesc. D. Abgar Buicliu, din partea păr­­ței civile, motivează acțiunea inten­tată, arată meritele d-lui Șumuleanu, vorbește de primejdia falsificărei ali­­mentelor și susține că birtașii și câr­­ciunarii evrei dau numai românilor mâncăruri stricate, ceea ce are de efect scăderea populației românești și creșterea celei evreești. Vorbește de asemenea de memo­riul­e cârciumarilor evrei și sus­ține,că el conține elemente de ca­lomnie pentru d. Șumuleanu, printre cari cel mai mare este că d-sa perse­cută pe evrei din antisemitism, pre­cum și din faptul că d. Șumuleanu e prieten cu d. Iorga. D. Abgar Buicliu citește mai multe procese-verbale, susținând că memoriul e brodat pe minciuni și că cârciumarii evrei atunci când nu pot conrupe cu bani caută a compromite prin presă pe funcționarii cinstiți. D. Abgar Buicliu susține că d. Șu­muleanu a lucrat în limitele legii și term­fiă" cerând 150.000 lei despăgu­biri civile, de la toți inculpații în solidar. Vorbește apoi d. procuror de Curte, Ham­angiu, arătând că din punct de vedere moral, actul inculpaților, pe care îl numește o «ceată de comer­cianți necinstiți», e foarte îndrăzneț. Din punct de vedere social, d. 1 Ha­­mangiu, printr’o vehementă demons­trație, arată primejdia falsificării ali­mentelor pentru populație. D-sa citează în această privință numeroase exemple. Critică cu as­prime memoriul acelor cari și-au permis să calomnieze pe d. dr. Șu­­muleanu­, pe care il laudă mult. D. procuror după ce mai arată că memoriul mai întrunește toate ele­mentele legale ale calomniei prin presă, cere conform articolelor 291 și 298 pedepsirea severă a celor 4 in­culpați cari lipsesc. Curtea intră in deliberare și con­damnă pentru delictul de calomnie pe comercianții cârciumari Klemer, I. Kaliana, Iacob Konovici și Herman Sabinski la câte o lună închisoare, 2000 ies despăgubiri, cu drept de o­­poziție. Se suspendă ședința urmând să se înceapă procesul inculpaților de față. Redeschizându-se ședința, d. Lascar Antoniu, din partea acuzaților, ridică un incident de amânare pe motiv că procedura e rău îndeplinită, de­oare­ce inculpații su­ fost citați în localul palatului consiliului comunal, pe când procesul urmează să se judece în sala coloseului regal. Din această pricină, unii din inculpați au rămas în ne­știință de cauză, nevenind la desba­­tere. In același sens mai vorbesc pe larg d-nii avocați Nicolaide­­ și D. Alexandrescu susținând însemnă­tatea incidentului și cerând cu insis­tență amânarea procesului. D. Abgar Buicliu, pentru partea ci­vilă, combate incidentul ridicat de apărare, arătând că legea spune că în citații se arată instanța unde tre­bue să se judece procesul iar nu lo­calul. D-sa cere intrarea în fondul procesului, cu atât mai mult cu cât mai toți inculpații sunt prezenți, afară de cei patru, cari au fost judecați în lipsă. D. procuror de Curte Ham­angiu zice că art. 72 din procedura civilă arată că citația va indica ora și in­stanța în care urmează a se judeca procesul, iar nu localul unde an a se înfățișa acuzații; citarea a fost deci bine îndeplinită și cere respingerea incidentului. Curtea,după o deliberare de un sfert de oră, primește incidentul și amână procesul pentru viitoarea sesiune. O CXIGETA.JRS PL ZI Simțirea și cunoștința, arta și critica, religiunea și știința se des­­voltă paralel. Amânarea Kan și Suli, ca să viziteze her­­ghelia Statului și ferma de acolo. Un incendiu a distrus ala­»­tăeri 18 case cu toate dependin­țele lor din comuna Tiefenbach (Germania). Douî copii, am­ pierit in flăcări, de asemeni și multe vile. Din Strassburg se anunță că elevul Mühlhausen de la liceul de aici, a fost dat in judecată pentru lese­ majestat­e. El a stricat bustul împăratului Wilhelm din aula li­ceului, scriind pe el cuvinte in­jurioase. PLOAIA ȘI STWESTAȚI li eseetrice din oraș , un om și un cal trăsniți și om­orslt; un soldat grav pârlit [Pth poștă de la coresp. vostru particular) T.­Măgurele, 8 Iunie Aseară pe la orele 6 jum., o ade­vărată rupere de nori s'a revărsat a­­supra orașului nostru și împrejurimi însoțită de tunete puternice. Bătrânii spun că de mult nu a fost o așa noapte înfricoșătoare. La orele 3 din­spre ziuă începând a se mai liniști, lumea obosită pre­gătea să se culce, dar un nou nor de ploaie se lăsă și o bombardare însoțită de fulgere și trăsnete începu cu mult mai înfricoșătoare, cu care ocazie a trăsnit 8, omorând pe flăcăul Niță 4 Radei Ornea din com. Măgurele care era slugă la Iordan Malelet din acest oraș și care în acel moment plecase cu un cal la iarba. Calul a fost­ de asemenea ucis. Pe soldatul din reg. 4 călărași, a­­nume Trușan Voicu, care era de san­tinelă la o baracă, l-a pârlit grav la un braț. A distrus mai­ multe posturi telefonice și stâlpi pe linia prefecturei Segarcea, mai mulți stâlpi pe linia telefonică a portului și o mulțime de pomi. Apă a căzut în oraș in ca­n­t­i­ta­ta de 20 litri pe m. p. SaioMa și gsretu­l ei — Vezi ilustrația — Dăm astă­?,! ca ilustrație portretul principesei Pia Monica de Saxonia și al surorilor ei. La stânga ei se află sora mai mare principesa Margareta Ca­rola, în vârstă de 8 ani, iar la dreapta principesa Maria Alice, în vârstă de 7 ani. Se știe că principesa Pia Mo­nica a fost luată de la mama ei, ac­tualmente d-na Toselli și dată tată­lui ei, regele Frideric August al Sa­­xoniei, loviturî din Austro-Ungaria tran­sitate pentru Bulgaria și Turcia. Arătarea aceasta, atât a fe­lului mărfurilor transitate cât și a țărilor de unde am­ pornit și unde au mers, își are inte­resul ei, pentru că din ea pu­tem ved­ea că e vorba mai peste tot de mărfuri (lemne, făină, zahăr, etc.) pe cari și noi le-am putea exporta, în aceleași țări. Vine cam greu de înțeles cum le dă mâna­ altor țări ca, cu o cheltuială de transport neapă­rat mai mare de­cât ar fi a noastră, să ne concureze mă­car și numai pentru cantitățile ce vedem să-și iau drumul prin țara noastră. Că aceste cantități sunt mult mai scăzute pentru 1906 decât pentru anii precedenți, poate să fie un semn bun, și n’ar fi de cât de dorit ca să găsim mijlocul, ce de­sigur nu poate fi așa de greu, ca această scă­dere să continue, până să a­­ju­ngem să nu mai servim ca țară de transit de­cât pentru mărfurile pe cari nu le putem produce noi înșine cu îndes­tulare și cu prisos._______ întâmplări din țară (De la coresp. noștri particulari) Duminecă, 8 Iunie. GIURGIU.—O biserică trăsn­­nită ; 4 persoane ucise. — Azi s'a putut afla ravagin­e pricinuite de marele ciclon in plasa Glava­­cioc. In comuna Bregești, trăznetul a ucis, ped­emeea Păuna Ilie Dobrică,­­ ce s­e­­ afla cu vitele la pășune lângă sat. In același moment azi mai fost trăznite fetele Iulia Petre Borțe și Maria Radu Trandafirescu, ce se aflăr­ la o distanță de 3 km. da femeea Păuna. La Vida-Furculești furtuna a fost colosală. Trăznetul a căzut asupra bisericei satului, distru­gând candela de la Altar și ap­in­­zând perdelele de la icoana „Maicei Domnului». Preotul Stan Do­brescu, care se afla în acel mo­ment in altar oficiind sf. leturghie a crzut jos în nesimțire. In .bi­serică s’a produs o panică colo­sală. Locuitorii am­ început să țipe dând buzna la ușa de eșire. Pre­otul a fost dus acasă; el e in afară de ori­ ce pericol. La Babele aseară a căzut g­rn­­dină distrugând semănăturile pe jumătate ale moșiei d-lui Eftimiu, a sătenilor și moșiei Statului ce este arendată d-lui Ion Dănescu. — Ieri 8 cor., orele 6 dimineața locuitorul Toma Jută din Gratia, în etate de ani 50 a fost ucis de trăznet, pe când pășuna vitele în­soțit de alți săteni lângă sat. Parchetul a autorizat înmor­mântarea. Dela celelalte plăși nu se știe încă nimic întru­cât liniile tele­fonice ce ami fost distruse de ci­clon nu am­ putut fi reparate pa toate liniile. Vă fiu in curent. OSCTATI’A.­­ Inspecțiun­ae.— Azi pe la orele 1i a. m., a sosit în port vaporul «Domnița Florica» al S. N­. cu d. dir. gen. A. Saligni, d. Danielescu dir. S. H. însoțiți de d-nii ing. G. Popescu, Ionescu comandor Bărbieri și d-nii ingi­ner M. Saligny cari am­ inspectat portul­­ și lucrările­ cheului și han­­garilor ce se construesc in acest port. La orele 11 dimineața am­ plecat în jos spre G. Veche unde urm­ează a ajunge la orele 8 seara spre a lua trenul pentru Constanța.­ TR­IGO­VIȘTE.—Scarlatina în oraș.—O fetiță a d-lui Augens­treich, profesor la gimnaziu, s’a îmbolnăvit de scarlatină. Cele mai riguroase măsuri de profilaxie s'ar­ luat de serviciul sanitar al orașului, știut fiind că in iarna a­­ceasta scarlatina a bântuit orașul cu furie in două rânduri. Finanțe și comere in București, 9 luni*. Finanțe Cota va­lorilor la bursa din București Renta de 1894 53/0 lei 1011/2—102; ia. de 185 mii. 53/0 lei 101 ® <­1021/2 ; idem de 32 b'j milioane 4 lei 91-91'W*.': iii. C* -50 milioane 4% lei 91 "l­ — 92— ; idem de 274 mili­oane 4 °/6 lei 95Vs—96 ; idem de 45 m lOTâTAM IMTUL RASM. Raportul a 1-1 al administra­tor al Cassel școalelor D. M. Popescu, administratorul Ca­ssel școalelor, a înaintat ministe­rului instrucțiunei un raport asupra învățămîntului agriculturei în școa­­lele rurale. D. administrator arată că, în școalele normale, nu se dă in­tinderea cuvenită studiului agricul­turei și gradinăriei. Prin rapoartele învățătorilor agri­coli, nu reiese că vre­ unul din ei ar cultiva vre­un teren în așa chip în­cât sa servească drept model. D. ad­ministrator propune să se modifici regulamentul clasei VI-a a școalelor normale in sensul ca examenul de diplomă să nu mai aibă loc ca până acuma in Iunie ci în Februarie. De la 1 Septembrie până la 1 Fe­bruarie, elevii vor avea timp să ter­mine materia clasei a VI. De la 1 Martie până la 1 Octom­brie, absolvenții vor fi trimiși pe la școalele de agricultură sau pe la fer­mele și pepinierele-model ale­ Statului și acolo se vor ocupa exclusiv cu agri­cultura și grădinarii practică. Vor fi o­­bligați să pue mâna pe sapă și pe coar­nele plugului, alături de lucrători să ia parte la alegerea semințelor, la face­rea brazdelor, etc. D. M. Popescu a făcut experiență cu 15 învățători din Ilfov, cari, tri­miși la proprietățile d-lui A. Știrbey să facă practică de agricultură și gră­dinarie, s’au întors de la Buftea cu multe cunoștințe practice. Intru­cât privește pe elevele de cl. VI, se vor îndeletnici de la 1 Martie până la 1 Septembrie sau Octombrie cu gosjpo­­dăria sub supravegherea maestrelor de bucătărie ce se vor numi. CURIER JUDICIAR TRIBUNALELE CIVILE Liberarea lui F.m. Welt Am publicat că d. judecător Negrea a numit o comisiune medicală care să se pronunțe asupra su­mrei mintale a lui Jem­. Welt autorul atentatului din str.­Sevastopol. Comisiun­ea a dispus ca Welt să fie pus în observație medicală in sec­ția de alienați din penitenciarul Vă­cărești. Părinții lui Welt însă in numele fiului lor au cerut judecătorului de instrucție punerea lui în­ libertate pe cauțiune cu îndatorire de a’l pre­zenta comisiunei medicale ori da câte ori se va cere. D. judecător respingând această cerere, Welt a făcut apel la Camera de punere sub acuzare. Camera a admis cererea și a dis­pus punerea lui Welt în libertate. Crima din str. Scărlulescu Se­ știe că trib. Ilfov a condamnat la 5 ani închisoare pe tânărul Ioan Bija zis Ionel, care a omorât pe un sergent numit Aidulescu, cu care se certase din cauza unei fete. Crima s'a comis pe strada Scărlă­­tescu. Contra acestei sentințe, Bi­ ja a fă­cut apel care s'a judecat era de secția 1 a Curții din București. Curtea având în vedere împrejură­­rile de fapt în cari s’a comis această crimă a redus osânda de la 5 la 3 ani. Delapidarea de la gara Fe­tești D. Leondari, în calitate de șef al gărei­ Fetești, a delapidat o sum­ă de aproape 9000 lei. In momentul când s’au descoperit­­ fraudele Leondari a încercat să se si­nucidă, trăgându-și un glonte în gât. In urma îngrijirilor ce i s’au dat a scăpat cu viața ast­fel c'a putut să compară teafăr în fața tribunalului Ialomița care l'a și condamnat la un an Închisoare. Contra acestei sentințe el a făcut apel care urma sa se judice era de secția III-a a Curții de apel, dar după cererea inculpatului s'a amânat la 17 Octombrie, la recesu­l dricarului D­o­­brescu Am publicat la timp despre frau­dele comise de dricarul V. Dobrescu, pe când era președinte al societăților „Salvatorul“ și „îngerul“ din Capi­tală. "El și-a însușit banii acestor socie­tăți, bani depuși de oameni săraci pentru înmormîntare; împreună cu Dobrescu a fost dat judecății și d. C. lonescu, funcționar la C. F. R. Pe acesta tribunalul l’a achitat, de­oare­ce s’a găsit nevinovat. Contra sentinței tribunalului a fă­cut apel condamnatul Dobrescu și parchetul, în ce privește pe Ionescu. Ambele apeluri au fost respinse ori de secția 2-a a Curții din București. I Inspector comunal condam­nat pentru batie D. Oscar I. Pomfiescu, inspector comunal in jud Buzeu ; C. R­. Râ­­dulescu, primarul comunei Păltineni și jandarmi rurali G. Paraschivescu și Cost. Mihalcea au fost trimiși in judecata Curții de apel din Bu­curești pentru c'au bătut grav pe mai mulți locuitori spre a-i face să măr­turisească că ei au comis niște fur­turi pe cari in realitate nu le comi­sese. Curtea de apel a condamnat pe d. A. Pârvulescu la 1000 lei amendă, pe primar la 100 lei, iar pe jandarmi la , câte 300 lei amendă. Această deriziune a fost confirmată eri și de secția II a Curții de casație. Condamnarea unu­i vestit pungaș Secția II-a a Curței de apel din Bu­curești a respins eri apelul vestitului pungaș N. Georgescu, condamnat de trib. Ilfov la 3 ani închisoare pentru o mulțime de furturi ce le-a comis în Capitală și în provincie. intre altele el a furat 4000 lei de, la comerciantul A. Constantin, din piața Sf. Anton. Acest Georgescu a evadat de mai multe ori din penitenciar ,și a dat foarte mult de lucru, poliției­, de a­­ceia e foarte sever păzit și chiar la curte a fost adus cu două santinele. Afacerea grefierului Dumi­­trescu D. judecător Ionescu-Dolj de la cab. 2, a continuat și eli instrucția in a­­facerea fostului grefier D. Dumitrescu de la secția IV a trid. Ilfov. D. judecător a făcut o descindere intr'o casă din piața Matache Măce­laru­, unde locuise Dumitrescu și unde fosta servitoare a lui Dumitrescu pre­tindea că acesta ar fi ascuns niște dosare sub o dușumea. ta adevăr , dușumea s’a găsit de­ranjată de la locul ei dar nu s’a gă­sit nici un dosar. Se vede că Dumi­­trescu a avut grija să le ia când s’a mutat­­ acolo. Să știe că Dumitrescu a facil­ apel la Camera de punere sub acuzare contra încheierea tribunalului prin care i’a­­ confirmat mandatul de ares­tare. Camera i’a respins eri apelul și a dispus ca el să continue a renume a­­restat." Crima din Br>chí­ísch (Ilfov) Primarul com­. Bolintinu (Ilfov) a încunoștiințat eri parchetul, că pe câmp, în­tr’o lădiță cu cure a găsit părți din calivrul unui­­ Copil mic, restu­l fiind mâncat, probabil, de câini Se pare că la mijloc e n crimă. Parchetul a însărcinat pe primar să facă cercetări spre a descoperi pe acei sau aceia cari au comis c­rima. Examenele Consenaionulu­i Clasele de cu«­t­ori, la orele 3 d. a., a avut loc în sala Liedertafel, examenul claselor de cânt din Conservator. S'au produs d-rele E. Vitzu și V. Georgescu, elevele d-nei El. Angliei, d-rele E. Trincu­, E. Anastasescu, d-nele A. Rădu­lescu, E.­..Popescu, din clasa d-rei M. Assan ; d-rele A. Bo­tora, Margareta Barozzi, E. Fotino, M. Jaborowski, E. Abramescu și A. Catopol, din clasa d-nei Charlotte Leria. S'aă distins d-rele A. Elvira in a­­ria din «Samson și Dalila» de S. Săens . Margareta Barozzi, posedă o voce frumoasă. D-sa va ajunge o­ ar­tistă de seamă, având mult tempera­ment artistic și dând dovadă de stu­dii întinse. Succesul d-rei Barozzi a fost neîn­trecut atât în aria din­ „Zemirie și Azor“, cât și în „Domino Nero“. ȘTIRI IN STRESWATE — Prin poștă — ,*. Curtea de casație din Lipsea a casat sentința curții cu jurați din Westfalen, prin care a f­ost condamnat la moarte pădurarul Uesen, care a asasinat odată. Pro­cesul se va judeca din nori de o altă curte cu jurați. Rector al școalei teeh­nice su­perioare din Berlin, pentru anul școlar viitor a fost ales profeso­ri de arhitectură Richard Borr­­m­an­n. .*. In zilele de. 5 și 6 Octombrie se va ține la Koenigsberg congre­sul general al orașelor din Prusia. *, La 17 Octombrie se va în­truni la Berlin­­ sinodul general al bisericei luterane din Germania. .*, Zilele trecute s’a sinucis in Gotha, generalul pensionar dr. Milkau, din cauză că a perdut la jocul de cărți. ... O dramă sângeroasă s’a pe­trecut alastăeri la Berlin. Servito­rul Bandit, în vârstă de 19 anî, a împușcat pe amanta sa Ioana Schmidt, in virstă de 17 anî și apoi s’a sinucis. înalta curte de casație din Lipsa, a confirmat sentința prin care comerciantul ambulant Fin­­er a fost condamnat la moarte, fiind­că a asasinat pe secretarul Staub din Constanz. .*. După ultima statistică po­pulația Australiei a fost la sfâr­șitul anului 1907 de 4. 157.037 lo­cuitori. *. Alaltăerî au sosit la Mezőhe­gyes în Ungaria, profesorii de la universitatea din Tokio (Japonia) PASĂRILE de PRÜ­ MARE ROMAN — do — ț­ț­.T’ davlea cL. 35 © ss. PARTEA A DOUA VI Rl­lty X Sunteți sigure că toate sunt bine aranjate ca să primim pe rinosaurul nostru ? — Oh! mătuși eu, escismă A­­lice cu vioiciune, nu cred că e vorba de un personagiu de atâta importanță; persoanele de ser­vicii­ sunt obișnuite ca să avem musafiri în casa noastră, și știți c um să reguleze totul. — Nu știi ce soul, nepoată, reluă aspru mătușa, tatăl tău­ pri­mește industriași onești ca și el, persoana care vine azi e un conte, «tu trebu­i să uiți«* — Mi se pare, reluă Alice, că contele Fogliani fiind om educat, va fi dispus a se mulțumi ușor; el știe că noi nu suntem nobili și că trăim aproape numai aci, la fabrică. Dacă ospitalitatea noas­tră țărănească­­ ar fi înspăimân­tat, nu ar fi primit invitația d-tale. — Chiar dacă contele s’ar mul­țumi cu puțin, răspunse mătușa, tu nu te gândești că reputațiunea ta de bună gospodină e un joc cu acest prilej ? Toată lumea știe că d-ta faci ce vo ești în casa tatălui d-tale; dacă toate lucrurile nu vor fi în ordine, contele își va face o idee tristă de felul cum știi să dirijezi o casă. — Cum­­ crezi că contele Fo­gliani se ocupă de mine până într’atâta ? exclamă Alice, roșin­­du-se. — Roșața d-tale îmi dovedește tocmai că știi că contele se ocupă da d-ta. inceau d­-na Eleonora. — Ah! mătuși eu, pentru ca am jucat două cojitra danturi îm­preună? zise copila. Sper că nu e vorba de o căsătorie. Sunt așa de fericită acasă. Și începu să brodeze cu repe­ziciune pe când mătușa sa, ne­­vrând să tăgăduiască, nici să con­firme procetul ce avea în cap,­dele din umeri și începu să ci­tească o carte ce ținea în­ mână. Pentru a înțelege conversația mâtușii și a nepoatei sale, trebue să spunem că cu câteva zile în­ainte, Alice fusese invitată la un bal câmpenesc, în casa unui mare bogătaș din Bergamo, care venea în vilegiatură prin împrejurimile acelea. Cu această ocazie, mătușa Eleonora și cu amica sa, mătușa contelui Fogliani, vorbiseră între ele asupra acestei căsătorii, căci mătușa contelui venise de câtva timp la Bergamo, patria ei. Alice dansă cu contele; el se arătă un tânăr plin de distincție și amabilitate și povesti copilei multe istorioare din societatea milaneză pe care ea nu o cu­noștea. Ii spusese încă că avea pentru ea o vie simpatie, lucru de care copila fără experiență nu se o­­fensă. Acel tânăr frumos, elegant, plin de gentilețe, mereu lângă dânsa, îî deșteptase vanitatea fe­­meiască. Mătușa ei, văzând a­­ceasta, o sfătui să invite pe conte in casa fratelui său­, sub pretex­tul de a se duce la o vânătoare, căci prin împrejurimi era mult vânat. Contele primise invitația cu cea mai vie plăcere și își și a­­nunțase vizita pentru acea zi. Această vizită însă tulbura întru­câtva liniștea casei. Domnul Alboni era un om prea simplu și prea bun pentru ca ș­i’î placi să primească pe un nobil, dar după cele spuse de sora sa când venise și­ la bal, credea că Alice ar putea avea vre­ o afec­țiune pentru acel om, despre care se vorbea mult bine și acum era foarte curios să-l cunoască și se arătă gata a’l primi cu multă curtenie. Gât pentru Alice, după ce se termină balul­, se gândi foarte pu­țin la elegantul său­ curtezan ; a­­morul propriu era satisfăcut în seara aceea, dar acum în casa ei, în liniștea senină a obiceiurile ei, visita lui Fogliari mai mult o plictisea de­cât îi făcea plăcere. Nu vrea să spue dar contele o sugestionase, și posibilitatea unei căsătorii cu el o făcea să fie foarte neliniștită. ’ Auzind uruitul unei trăsuri, care­­ anunța venirea, se sculă cam fără voe căutând să fie liniștită, și înspăimântată deja ca să nu facă pe conte de a crede că e iubit. Contele intră surîzând. Ori­cât ar fi vrut el să arunce o privire plină de ardoare copilei, ca la om educat însă se duse de sărută mâna întâi mătușei copilei, apoi dădu dreapta d-rei. Mâna Alicei tremură întru cât­va și obrazul i se făcu palid ; omul acela fru­mos, amabil, sigur de sine îl îns­păimânta, se temea poate că nu va putea resista la farmecul ce el putea să aibă asupra ei. După ce salută pe Alice, con­tele se gândi să aibă oare­care a­­tențiune și către miss Pretty, care se sculase în picioare când intrase el. După îmbrăcăminte, după a­­titudine, de­sigur pricepuse po­­sițiunea bătrânei engleze în acea casă, și judeca că ea nu merită nici un interes. Guvernanta nici nu se gândea să se ofenseze de astafera excelentă în bucătărie. Alice o are tot­dea­­una cu dinsa, și pretinde că Milly e incapabilă să facă răni la ori­cine, dar nu vrea să se apropie de ea persoane pe care nu le iubește.­­ In asemenea caz instinctul său­ nu a înșelat-o pentru că o detestă­esc lamă conteie cu energie. — Eri o detest mai mult ca d-ta, reluă doamna Eleonora, dar dacă vrei să te însori cu Alice, trebue să ai răbdare. Sub apa­rența sa dulce și surizătoare ne­poata mea este foarte îndărătnică în voințele sale, un bărbat ca d-ta ar putea să o facă blândă ca un îngeraș. — întreprinderea nu va fi grea, vom­i răspunde ori, reluă Fogn­ani cu siguranță. El încercă să-și pună mânușa ca să-șî ascundă sgârietura pri­mită, dar presiunea ușoară a mă­­nușei făcu să curgă din nori sân­gele, așa că mânușa de o culoare gri delicată fu pliată. Con­tele începu să înjura ea un om fără nici o educație. El înainta către ușa de cris­tal care rămăsese deschisă după ce fugise Alice, atunci mănușa, și rămase puțin acolo privind a­­fară. Iată ceea ce vedea. Alice se plimba prin grădină, care se întindea cât ținea casa, în a cărui extremitate dreaptă se afla și salonul, unde se găsea încă contele și mătușa. Intrarea principala a casei era în mijloc, copila ducându-se și venind în­­zilnisff pe Silvio, care fusese che­mat de d. Alboni pent­ru o afa­cere. Silvio salută cu respect pe domnișoară, și ea se opri și o întrebă cu un scris plin de bună­voință. (Va urma) • Ziarul «Universul» des­­ch­ide,pentru sezonul băi­lor abonamente lim­are, cu următoarele prețuri: In țară 1 leii 50 bani» la străinătate 3 Iei « bani» 53

Next