Universul, decembrie 1908 (Anul 26, nr. 331-358)
1908-12-01 / nr. 331
CORPURILE LEGIUITOARE camera Ședința de la 29 Noembrie 190S Ședința se deschide la orele 2 și 15 m. sub președinția d-lui M. Pherechide. Prezenți 115 d-nn deputați. Pe banca ministerială se află d. ministru T. Stelian. D. C laica cere un tablou de numărul cărciumelor rămase la sate, al celor arendate și de veniturile fondului comunal percepute de la carsame. I. dr. Elian anunță o interpelare d-lui ministru de interne relativ la creiarea depozitului central de medicamente și a împrejurărilor cari au determinat creiarea acestui depozit. D. I. Bianu întreabă pe d. ministru al instrucțiunei ce măsură a luat sau crede că va trebui să ia contra Celor doui profesori cari s’au bătut cri seară in localul Universităței din București. . D. Gruescu repetă cererea de a i se pune la dispoziție dosarele cari se referă la cazul cu agenția navigației fluviale din T.Severin. D. Penescu cere mai multe dosare relativ la administrația Eparhiei Romanului, spre a adresa o interpelare. D. Președinte anunță că in caz când Senatul ar prelungi discuția la Mesagiu și ar manifesta dorința de a nu întrerupe, d-niî deputați vor fi înștiințați personal de data cănd va începe discuția. Camiera se ocupă apoi cu votarea de recunoașteri de români stabiliți ln Dobrogea. Sunt votați d-ni: Sasu, Paraipan, Radu Tocitu și Ion Bulgaru. D. N. Filipescu . Am cerut guvernului să-mi comunice niște acte de la consiliul superior de agricultură pa cari nu le-am primit. Vă rog să dispuneți a mi se pune la dispoziție de urgență actele. Spre a putea desvolta o interpelare. Le cer înainte de Joul. D. B. Missir, care presidează, roagă pe d. Filipescu a face cererea in scris, spre a o transmite de urgență guvernului. Nemaifiind nimic la ordinea zilei, ședința se ridică la orele 3 jum. ȘTIRI DIN străíitate — Prin poștă — Știri din Guadelupa spun că deputatul negru din Camera franceză, Legitimul, a fost osândit la patru ani Închisoare pentru înșelăciune. .*. Curtea cu jurați din St. Pölten (Austria, a condamnat la moarte pe lucrătorii Markovici și Szabó, cari au ucis pe un coleg al lor Kovács și apoi l'au jefuit. .% La asociația internațională de artă populară, care se va deschide în Berlin la sfirșitul lui ianuarie 1909, Bulgaria va fi reprezentată printr'o colecțiune remarcabilă, principesa Eleonora a adunat și clasificat în persoană obiectele pentru expoziție. Această colecțiune cuprinde costume și broderii, coroane, sculpturi în lemn, instrumente muzicale, podoabe femeești și puțină ceramică. Din Atena se anunță că prin decret regal s’a ordonat constituirea unui comitet pentru construirea unui monument comemorativ al Independenței elenice, la mănăstirea St. Luvru, de unde s'a promovat revoluția contra turcilor, la 1821. Unele ziare italiene cred că nouăle alegeri pentru Cameră se vor face la sfirșitul lui Marte sau începutul lui Aprilie viitor. „"Un ziar vienez propune a se răspunde boicotagiului turcesc cu boicotagiul austriac contra produselor Turciei. Ziarul spune că Turcia importă în Austria mărfuri în valoare de 50-60 milioane coroane, pe când importul austriac in Turcia abia atinge jumătatea acestei valori. Se spune că ofițerii turci dirijează pe ascuns revoluția din Persia. Șeful revoluționar Satar- Khan a trimis o delegație la Constantinopol,de unde sosesc membri comitetului tinerilor turci având depline puteri. Satar-Khan primește mereu arme și munițiuni, prin Trebizonda. Inctiraaria industriei naționale Rezultatele obținute prin legea pentru încurajarea industriei naționale.Lacunele legei.—Dezideratele comisiei permanente a Camerei de comerț din Capitală Legea pentru încurajarea industriei naționale, înființată acum 21 ani, n’a dat până acum toate roadele așteptate. Deși in ultimele două decenii numărul fabricilor noastre a sporit considerabil, totuși e încă foarte însemnat impositul ce-i plătește țara anual străinătății pentru importul produselor industriale. Au o situație mai bună fabricator de zahăr, hârtie și postav ; aceasta ijissi numai grație avantagiilor extraordinare de cari se bucură acele industrii. Legea încurajării industriei naționale, pe lângă scopul de a stăvili, prin înființarea unei industrii proprii, trecerea banilor românești in străinătate, mai urmărește și țelul de a atrage capitalurile străine in țară. Capitalurile însemnate angajate in exploatarea și industria petrolului arată că în această direcție legea pentru încurajarea industriei naționale a izbucnit până la un punct oarecare. Dar și această industrie are firește încă nevoe de mult sprijin pentru ca Calendar pe anul 1908 Ortodox Duminecă, 30 Noembrie.—Apost. Andreiü. Catolic Duminecă, 13 Decembrie.Lucia: Răsar, soarelui 7.46. Apusul 4.35 ....... .....uro ■ n ■m»—i «Universul» are următoarele linii telefonice: Administrația.........................6/62 Redacția..............................12/88 Comunicări cu străinătatea . 20/56 '■ii—»»««« — »«i—iii să dobândească toată desvoltarea de care este susceptibilă. ¥ * Comisia permanentă a camerei studiind amănunțit rezultatele date de legea pentru încurajarea industriei, a găsit că legea n'a fost aplicată în toate dispozițiile ei. Astffil, nu s’a acordat așezămintelor industriale terenuri in întindere de 1 , 5 hectare cum prevede legea, nu s’a îngăduit decât cu greutate de a se pune stilpî pentru firele telefonice sau electrice in zona căilor de comunicație publice și s’a Întâmplat rar ca pentru furniturile Statului, județelor sau comunelor să se dea preferință produselor indigene. Pe lângă aceasta, condițiile in cari s’ai acordat scutirile pentru mașini sunt legate de mari greutăți și deci trebuesc simplificate și așezate pe alte baze. Căci s'au văzut cazuri când chiar pentru mașini brevetate în streinătate nu s’a putut obține scutire pentru cuvântul că ele s’ar putea favie» in țară. Legea actuală suferă și de alte lacune. Astfel, la noi, încă nu e bine definit ceea ce este materia primă, iar reducerile prețurilor de transport pe căile ferate pentru produsele fabricate, mașini, materii prime, etc., sunt aproape ilustrii. O altă chestie importantă e aceia a personalului de fabrica. ții in această privință legea ar trebui modificată formarea unui personal național întâmpinând pentru moment oarecare greutăți. In viitor, pentru ca industria națională să dobândească un avânt și mai mare comisia permanentă a propus ca avantagiile legei pentru încurajarea industriei naționale să se intindă și asupra industriei mici. Pentru ca această măsură să nu producă nici o perturbare și mai ales să nu pricinuiască prejudiul veniturilor Statului, comisia a emis părerea ca să se creeze două feluri de avantagii și anume : avantagii generale de care sa se bucure atât industriile mari cât și cele mici și al douilea, avantagii speciale, de cari să se bucure numai anumite industrii in special prielnice economiei noastre naționale precum și în vederea exportațiunei produselor lor. Printre avantagiile generale de acordat, comisia propune : Scutire de vamă pentru mașini și accesurile lor intrucât ele nu pot fi procurate de fabricile din țară la timp, scutiri de vamă pentru materiile prime sau produsele semi-fabricate cari servesc ca materii prime și care nu sunt produse in țară sau nu sunt produse in cantități considerabile, in fine, reducerea tarifelor de transport atât pentru materiile prime cât și pentru produsele fabricate. Afară de aceasta, comisia permanentă a Camerei exprimă dorința ea, in ce privește furniturile, Sfatul,județele, comunele, precum și așezămintele de binefacere să prefere produsele românești chiar dacă ele ar fi cu 5 la sută mai scumpe decât cele străine, iar direcția căilor ferate și a navigației să reducă tarifele le transport ori de câte ori Vor simți nevoia spre a se face față concurentei străine In ce privește avantagiile speciale comisia crede că s’ar putea prevedia viitoarea lege : scutirea de impozite directe către Stat, județ și comună , acordarea de terenuri în mod gratuit așezămintelor industriale și scutire de taxa de jum. Iei ,sută pentru produsele industriei exportate. Acestea sunt în linii mari clasalerat ale comisiei permanente a Camerei de comerț din Capitală, desiderate Cari au fost însușite de Cameră și de cari va ține seamă de ministru al industriei la modificarea actualei leg asupra incurajărei industriei națioale. Mes. M A. Z Mama zice lui Nicușor: — Am băut păhărelul de șampanie, pe când eu eram afară. — Nu, nu l-am băut eu? — Dar cine? — Piscolul l-a băut. — Și unde e pișcotul? — Am vrut să-l pedepsesc... și l'am mâncat. O VESTE BUNĂ pentru cititori! TIM’T'WWILL tS'ffTT c" recepere de n/s, acordă U 1170 * W aSdAtS 9J JU prin tragere la sorți, următoarele masnifîce premii : O SPLENDIDA VILA LA SINAIA cu două etaje și cu 300 m. p.. teren, situată in una din pozițiunile cele mai pitorești ale Sinaie î. m Lei 10.000 Lei -m în bonuri comunale 4 la sută, împărțite în: 1JTV SSARE PREMII DE LEI...................... 5000 2 Premii de câte Lei ......................................1000 4 Premii de cate Lei .».« •••1.. 500 10 Premii de câte Lei................................ 100 U1M ELEGANT TlLLUL DE DAMA, comandat în străinătate. 2 Garnituri de Mobilă, lemn mahon, îmbrăcate în mătase stilă, cumpărate de la cunoscuta firmă ,,La Centrala“ Marco Dattelkremer, strada Carol cu> Un frumos inel de aur, pentru damă, cu 3 mari safire și 4 briliante, un prețios inel de aur, pentru bărbat, cu o mare piatra de safir. Un foarte elegant ceasornic de aur, ptrn damă. Un prețios ceasornic de aur, penru bărbat. Toata acestea cumpărate din străinătate. 2 Mașini de cusut perfecționat gr.de picior. Un namofon artistic, cu’O s Cumpărate de la magazinul I. W. Elisabeta 5 (Palatul Băilor Eforiei)! Un bilet dus la Paris. Un bilet dus la Veneția. Trei splendide vase, pentru flori, cu aplicații de argint, foarte elegante și de o mare valoare artistică, cumpărate de la Magazinul de Bijuterie, casă de încredere, Schmidt - Stratulat, calea Victoriei No. 53. finiVPrQn P^ acordă aceste sensaționale prejiUi in Cluluii abonaților săi, menține prețurile de abonament ca și in trecut, adecă : Lei 18 pe un an; Lei 9.15 pe 6 luni; Lei 4.65 pe 3 luni Spre a putea participa la premii, abonații pentru un an vor primi 30 bonuri pentru premii; pentru șase luni 14 bonuri și pentru trei luni 5 bonuri. Afară de acestea abonații vor mai primi gratuit «Universul Literar» săptămânal colorat, precum și un frumos roman sau Almanahul ziarului «Universul» pe 1909. Cine se abonează la ziarul UNIVERSUL cu puțin poate câștiga enorm de mult. CURIERUL JUDICIAR (TRIBUNALELE CIVILE) Procesul Borneanu-Orbescu Fostul advocat T. Borneanu a cerut tribunalului Ilfov ca să i se restitue bonurile in valoare de aproape 150 mii ce î’a fost confiscată cu ocazia procesului său corecțional cu Orbescu. La această cerere s’a opus atât d. •Petrișor Orbescu, cât și parchetul. Parchetul a cerut ca aceste bonuri să fie confiscate în folosul Statului ca provenind dintr’un delict și la care d. Orbescu a renunțat. D. Orbescu din contra susține că bonurile i se cuvin d-sale, căci deși renunțase la ele în urmă a revenit și a cerut să i se restitue, iar procesul e pendinte înaintea instanțelor judecătorești. Secția IlI-a a tribunalului Ilfov, care a judecat această chestie, și-a declinat competența de a se pronunța întrucât cu ocazia judecarea procesului corecțional s’a omis a se decide cui aparține aceste bonuri. A dispus însă ca bonurile să rătr âe tprin posesia tribunalului până când instanțele judecătorești se vor pronunța definitiv in procesul pendinte intre d. Orbescu și Borneanu relativ la revendicarea acestor bonuri. Crima de la Fcrbinli Am publicat la timp asupra unui atentat comis de turcul Mehmet Ali pând_arin serviciul d-pei Arion, la moșia Ferbințî. Acest turc a tras spai multe focuri de pușcă asupra fetei Maria Mihalcea Ivan, care nu voia să întrețină relațiuni amoroase cu el. Cu instrucția afacerea a fost însărcinat de judecător Negrea de la cab. 1. D-sa terminând instrucția a dat eri ordonanța definitivă prin care trimite, pe turc în judecații Curții cu jurați pentru crimă de omor, crimă săvîrșită dar neisbutită. Luni 1 Decembrie 1908 INFORMATIONI DUMINICA. ♦ Am publicat ezitextul croectului Adresei Camerei la Mesagiul Tronului, semnat de d. C. Stere, raportor. Deoarece biuroul Camerei a refuzat Vineri ziarelor neguvernamentale textul proectului, pe motiv că nu se poate da decât după imprimare, adică a doua zi,— ne-am procurat textul traducându-l din «Lndépendance roumain», care l-a publicat in acea seară. Astfel se înțelege mica deosebire între textul autentic și cel publicat. « La opera din Monte-Carlo se va reprezenta in sezonul acesta o operă nouă, de care se vorbește mult in toate cercurile artistice din străinătate,—«Le Cobzar», de d-na Ferrari, o apreciată compozitoare italiană Libretul acestei opere este luat din poemul cu același nume al ilustrei noastre scriitoare și poete, d-șoara Elena Văcărescu. ¥ Din Sibiu ni se scrie că d-ra Nora de Lement, fiica d-lui avocat dr. Liviu de Lement, a trecut «magna cum laude» la universitatea din Cluj, examenul de doctorat in lirosofie. Academia Română, in urma mijlocirei primăriei Tecuciu, a renunțat la suma de 2016 lei 60 bani, cheltueli de judecată la care primăria fusese condamnată de instanțele judecătorești in procesul pentru anularea testamentului defunctului Tache P. Anastasiu. ♦ Aflăm cu părere de rău că in Institutul surorilor de caritate Sf. Elisaveta a încetat din viață d-na Lucia Theriaki, văduva lui Alexandru Theriaki, fost ministru; înmormântarea se va face la cimitirul Bellu, azi Duminică 30 Noembrie, orele 2 d. a. 0 In urma demisiunei d-lui Sebastian Theodorescu, primarul orașului Tulcea, membrii consiliului comunal al acestui oraș și-au înaintat demisiunile. 0 Ministerul de interne a revocat din funcțiune pe d. Roland St. Livoranu, administratorul plasei Turceni (Gorj)-0 D. C. Rizu, impiegat in serviciul exterior al vămilor, a fost destituit pentru incorectitudini. 0 D. Anghel Minculescu, conductor la serviciul de poduri și șosele din jud. Neamțu, a fost mutat la serviciul de poduri și șosele din jud. Dâmbovița. 0 După cum se știe, societatea de Salvare n’are încă un sediul al ei propriu. b.?aprlie,p.dc la Dumiitrescu-Câmpina, in bunătatea d-sare, a pus la dispoziția societății pentru un timp de la 23 Aprilie 1907, azilul cisidit de d-§a pe splaiul Mihaiu-Vodă. Acum acest azil fiind hotărât pentru altă destinație, s’a pus în vedere soc. de Salvare, că nu mai poate rămâne in acel local decât până la 1 Aprilie viitor. De aceia soc. de Salvare a trimis un apel cluburilor politice și celorlalte cluburi din Capitală cerindu-le sprijinul lor prețios, acordându’-i o subvenție anuală, căci numai astfel societatea va putea progresa, se va putea ține la curent cu mijloacele cele mai practice și mai moderne, spre a da ajutor celor nefericiții ‘ . La 17 Decembrie se va da la teatrul Național o reprezentație «regală, dată de «Sindicatul ziariștilor» cu frumoasa presă : «O căsnicie» de d- Ursache. ^ D. Emanuel Dan, șeful serviciului contencios «de pe lângă primăria Capitalei, și-a înaintat demisia din acest post. ¥ D. I. Cezărescu, prim-ajutoru le primar al Capitalei) a demisionat. D. ministru de interne i-a primit eri această demisie. Dari, intrunindu-se la ministerul industriei și comerțului d-nn președinți ai oamerilor de comerț din țară, au ales pe d. G. D. Șerban, președ. Camerei de comerț din Iași, ca delegat al lor in consiliul superior al comerțului. Astăzi se va ține în sala «Dacia» un mare meeting național, in contra politicei Austro- Ungariei S’au înscris 25 oratori. După meeting se va face o mare manifestație la statuia lui Mihai Viteazul ♦ Comitetul executiv al partidului liberal a fixat din lista candidaților la alegerile pentru colegiul II de Cameră’ din Ilfov. Acești candidați sunt d-niî dr. Buicliu, Ion Gezăvescu și Dum. Hagi Theodorachy. în consfătuirea care se va ține astă seară la clubul liberal, comitetul va anunța aceste candidaturi. La adăpostul animalelor de impas din câmpul Teilor se află 5 câini adăpostiți pe ziua de 29 Noembrie ac, o cațea corcitură fox-terrieră, un câine corcitură setar-irlandez, unul ciobănesc, unul mare negru de curte și unul mic negru. Din personalul silvic al Statului s’a făcut următoarea mișcare: D. T. Teodorescu, capul cancelariei regionei 7 silvice Constanța transferat pe ziua de \ Decembrie, șef la ocolul silvic Vintilă- Vodă (Bozan) , iar T. Sărățeanu, deja Vintilă-Vodă, transferat la Roman. Școlare . D. Drago!, șef de cultură’ la școala de economie casnică'din Barcea, (Tecuci), a fost ’mutat in aceeși cantate, la școala din Budișteni (Muscel). ❖ Mâine, Lunii Decembrie, va începe să funcționeze întâia grădină de copii a statului in Capitală. Această școală fradeliană este intitulată la Ghencea. 0 D. Sp. Maret, ministrul instrucției publice, a aprobat examenul de capacitate pentru specialitatea rufăriei in invățămintul profesional. Iată, in ordine alfabetică, numele dresor care au reușit la aceste examene : Cocorescu Elena, Georgescu Maria, Hârjeu Elena, Mănescu Victoria, Mărdărescu Niculina, Mătăsaru A., Moldovan Elena, Nicolescu Alexandrina, Paraschivescu Evdochina, Sadoveanu Ana și Stihi Maria. Sanitare . Inspectoratul veterinar din Cernăuți a făcut cunoscut direcțiune! generale a serviciului sanitar că, până la 21 Noembrie a.c., au bântuit in Bucovina epizootiile de cărbune bacteridian, pneumoenterita la porci și brânca infecțioasă la porci. S'au ridicat măsurile de poliție veterinară, ce fuseseră luate în contra brâncei infecțioase din comunele Racovița, Mărgăritești, Baldovinești și Scutești (Romanați), Dobrotești (Teleorman), precum și contra antraxului in Dracea (Teleorman), militare . După proectul de budget, la care se lucrează la ministerul de război, situația subofițerilor reangajați va fi îmbunătățită. De asemenea se vor spori cadrele subofițerilor. Școala soldaților bacalaureați, cari fac serviciul cu termen redus, va fi probabil instalată la Slobozia. Afia asta pentru ca în tot timpul anului de serviciu, acești tineri sa poată face in mod conștiincios acest serviciu. • Pniversitare : D. I. Bogdan a fost reales decan al facultății de litere din București. 0 D. C. Disescu a fost ales delegat al facultății de drept din București in senatul universitar politice Știri . Colegiul II electoral pentru deputați, din jud. Afov, este convocat a se întruni, in ziua de 21 Decembrie, spre a alege 8 deputați in locurile vacante, in urma încetării din viață a d-lui dr Ion Radovici, și a numirii in funcțiuni salariate de Stat a d-lor Pompiliu Eliade și N. Gocuiescu. 0 Colegiul III electoral de Cameră din jud. Romanați, este convocat a se întruni, in ziua de 21 Decembrie spre a alege un deputat la locul vacant prin încetarea din viață a d-lui C. Poroineanu. 0 Marți, 2 Decembrie, orele 9 seara, se va ține o adunare a membrilor clubului conservatordemocrat din București. Artistice — Marele circ Stolob, care la scurt timp îți va sfîrși stagiunea la Vieps, cu prilejul trecerei la Odesa", își va începe reprezentațiile cu numere nou! și ne mai văzuta in București. Cele titan noul atracțiuni din lume. Artiști din America, Londra, Paris și Viena- Mare balet imperial rus. Dresage noul de cat- Deschiderea stagiune! la 25 Decembre.. Matineu la orele 3 p. m. Serată la orele 9. — Astăzi. Duminică 30 Noembre, orele V seara, e la Atelieü un concert dat de Ioan I. Barb l, violonist, cu concursul pianistului Th. Fuchs. Se va cânta și un concert pe o singură coardă- MihhoffraHl Au apărut- ' -- -—' — «Noua revistă română», vol. 5, No. 8 —Un număr 25 bani. — “Român Morul», anul VII, No.49. Noul 20 bani. — No. 1 î "din biblioteca «Lumea», cuprinzând «CaraBustiT de aur» d de Edgar Poe.—Prețul În bani. — ..Constituția Dobrogei“, de M. Vlădescu-Olt. apărut CALENDARUL „MINERVEI“ pe anul 1909. Este o adevărată comoară artistică și literară pentru toată lumea. De vinzare la toate librăriile. 0 «Curierul Financiar No.48 a apărut cu următorul sumar : Capitalul austriac in România. Exportul produselor industriale in special spirtul și făina. Sancțiunea art. 7 din Constituțiune. Producțiunea petroleului în Octombrie. Variațiunea cursurilor efectelor in Noembrie. Licitațiuni și rezultatele lor." Un loc numărul, contramandat carte poștală. 0 Casa cea mai mare de ceaiuri din Univers este soc» «Lypton» din Londra, care are cele mai mari plantațiuni din Ceylon. Ceaiul «Lypton» este nu numai de o aromai fină, ci are și un gust dulce, necesitând astfel și o cantitate mai mică de zahăr. 0 Cine vrea să cumpere un Caiemfar să ceară neapărat și ..Calendarul Lumea Ilustrată spre a face o comparație între acesta și celelalte. Prețul Lei 1.50. Jg. Hertz, București, cota IN fíOMANA — Pe ziua de 29 Noembrie — Dunărea crește la Galați și Tulcea , iar în celelate porturi scade. Apele Dunărei au următoarele cote in centimetri, în raport cu etragiul : T.Severich 43; Calafat 12; Bechet 12 ; T.Măgurele 10; Giurgiu î ; Oltenița 18 ; Călărași 9; Cernavoda 2; Galați 26 ; Tulcea 10; In Austro-Ungaria — Pe ziua de 27 Noembrie — Passau 85 ; Linz —1.69 ; Viena —1.71; Pressburg 1; Budapesta 15; Mohács 3; Baziaș—45; Orșova 48. ■S5 „Universul“ Dezertor prins.— D. comisar Eliescu a reușit a prinde azi pe dezertorul Carol Wainbord, de meserie bucătar, care era urmărit de prefectura poliției Capitalei. PLOEȘTI.—Politice.— Duminecă, 30 Noembrie, d. Take Ionescu, șeful partidului conservator-democrat, vine în localitate spre a prezida adunarea generală a membrilor clubului, in vederea alegere! de la 18 Decembrie a. c. Conferință.— Diaconul N. Ionescu, licențiat In teologie, va vorbi Duminecă, la arestul preventiv, despre «Urmările beției». Sanitare.—In Gornetu-Cricov s’a ivit scarlatina. Pentru săraci.—Din reprezentația, dată la circ în beneficiul săracilor, a rezultat ub Tpenegeiii netede 550 lei, care vor fi împărțiți cu prilejul Crăciunului. Teatrale.— Trupa lirică de operete sub conducerea d-lor Băjenaru și M. Dan va da 3 reprezentațiu’nî în sala Cooperativa* în seara zilelor de 4, 6 și 7 Decembrie. A^foMBÎlÎ LE ^fmî^ I fes știe că laicismii de interne a făcut o comanda de douăzeci de automobile, la o fabrică din streinătate, pentru a fi repartizate pe la miniș , _ , . . . , „ tere, profetisticie, de județe și pe la La ordinea zilei, conferința d-lui ’țfurgi.jig servicii cari au nevoe de un A + /-. V, ah /aia /-< a 1t— : «a I .A .d. Antonescu, .. n Naționale, sucursala Giurgiu, despre : .,Convențiunea noastră comercială cu Austro-Ungaria“’. D-sa cu multă competință, după ce arată relațiunile comerciale și diplomatice intre state, în trecut ca și in prezent, explică desavantagiile ce au decurs pentru noi, românii, din convențiunea cu Austro-Ungaria și conchide la denunțareacestei Convențiuni. La ideile desvoltate în conferință, se asociază d-niî N. Droc- Bareian și I. Gailan, comutibilul obștei de la Oncești, relevând fiecare mai multe puncte însemnate din convenție ca fiind cele mai defavorabile pentru comerțul nostru românesc. Pentru ședința viitoare Vineri, 5 Decembrie a. c., va vorbi d. N. Droc-Barcian, directorul gimnaziului despre «O expediție la polul Sud» și d. Al. G. Petru, secretarul gimnaziului despre : «Populațiunea noastră rurală din Moldova înainte de improprietărire». Meeting naționalist. — Duminecă, 7 ’Decembrie cor. se va ține un meeting naționalist în localitate. Bs la navigația română.— Cu începere de Duminecă 30 cor. directorul . Bănceș^,|g|[j e^ța>n.aaspQ,.trapede și lesnicios. Înggi’eștt citați apei cari își dau seama de importanța ce au pentru buna admmpisficație a țărei inspecțiune cât mai dese ale prefecților și funcționarilor superiori, vor aproba fără reservă măsura ce a luat guvernul înzestrând administrația cu acest unfactor de progres. Acest lot de 20 de automobile— ca,«? desigur va fi sporit constitui? o prețioasă avere națională. Valoarea utilă întrece cu mult cei aproape 400.000 lgî cât va costa cu accesorii și celelalte, deoarece aceste automobile—după cum am mai spus — sunt necesare unei bune administrații și fie o mare valoare strategică in timp de război. Și dacă astăzi ne permitem a arăta marelui public și mai ales celor în drept vederile noastre În privința conservarea acestei averi publice, o facem cu convingerea că dacă nu se vor lua cele mai stricte măsuri, in puțin timp ea se va distruge. Neputându-se găsi în țară piesele ce se deteriorează prin usaj sau prin neîngrijire administrațiile sau sunt silite să plătească cu prețuri fabuloase niște reparații cari durau luni de zile, in atelierele de aici și al căror rezultat al putemii sintetiza prin vor înceta cursele vanorului de dictonul :.‘„operația a reușit, pacion-Trarart Pfî 7-1-mnvrfmn-Sâcs m Aal-, 1 tul a • col, 1.3bit«i 1» »Avatin.il pasageri intre Giurgiu-Samovit. Deasemenea au încetat și cursele de mărfuri-tarif. Cauzele sunt că pe Dunăre au început a curge sloiuri. Sărbătorirea zile de 28 Noembrie.Erl s'a sărbătorit aniversarea mtrei Plevneî, la cazarmele de infanterie și roșiori. La infanterie au rostit conferințe arătând importanța zilei d-niî căpitani Magheru, Romano și Georgescu. La roșiori trupa a fost adunată in manej și li s-au ținut conferințe. Furturi prin ehet potrivite. Băiatul Stancu Trandafirescu,servitor la d. Vasile Gurguioi, a furat, de mai multe ori bani din tejghea. Alt băiat, Ilie Marinescu, servitor la d. Iordan Iliescu, din str. Principele Nicolae, lucra de conivență cu primul. Și acesta cu chei potrivite, fura de ln stapânul sau. In urma anchetei făcute de d. sub-comisar Duminicatu, ei fiind arestați, au mărturisit faptele, tul a murit“ , sau trăsurile continuă să funcționeze șchiopătând până ce într’o bună zi sunt vindute la licitație cu chilogramul, nemai putând fi utilizate. De multe ori se cere, mașinelor un serviciu mai presus de resistența lor calculată, iar ca hrană li se dă un ulei de proastă calitate și loviturile de ciocan ale unui șofer capabil, cel mult, să conducă și să demonteze o roabă. Ar trebui dar să se constitue în București un depozit central de toate piesele de schimb, de cauciucuri și de accesorii, precum și un depozit de ulei de la care s’ar furniza toate automobilele Statului. Calitatea uleiului este, cel mai important factor de conservare și de bună funcționare a unui automobil, și suntem în trista necesitate să spunem că nici unul din uleiurile întrebuințate la noi nu corespunde scopului. Sa se aducă mostre din cele mai bune uleiuri produse de rafineriile franceze și guvernul să apară marilor noastre rafinerii să furniseze un produs chinucește absolut identic. — La provincie — (Prin poștă de la coresp. noștri particulari) Vineri, 28 Noembrie, FOCȘANI.—Omorît de tren. —Aseara trenul 640, care venea de la R.Sărat spre Focșani, a prins intre toate un necunoscut, târându-l ca vre-o sută de metri, intre cantoanele 30 și ȘI. Nenorocitul a fost mutilat îngrozitor. Capul aproape desprins de corp; intestinele scoase afară; o mână tăiată a rămas în locul de unde a fost târât. Se iau cercetări pentru stabilirea identității cadavrului și spre a se putea ști dacă la mijloc â o sinucidere sau o imprudență a acelui necunoscut, care vrând să treacă dintr'un vagon Litr’a Rus, a alunecat căzând intre roate, unde și-a găsit o moarte așa de grozavă. _____ GIURGIU. — De la Cercul cultural. — Ședința VII. Aseară a avut loc la gimnaziu obicinuita ședință săptămânală prezidată de d. N. Droc-Bardon, președinte de onoare al Cercului. .A asistat un număr însemnat de membri. . Pe lângă acest deposit să se facă un atelier de reparații prevăzut cu scule perfecționate, dirijat de un experimentat șef de. .abilif adins de la cele mai bune uzine și plătit cu orice sumă ; la nrir.ce reparație șeful va trebui să raporteze dacă piesa s’a deteriorat prin simplu uz său prin inergistența, brutalitatea ori incapacitatea conductorului. In timpul iernei toate trăsurile ar trebui să treacă spre verificare prin atelier. In privința conducătorilor de acum am avea prea multe de zis , ne nmtr ginim a spune numai, că din 269 de șoferi din București nu știm câți ar mierita sa aibă in mână averea pe care o constitue un automobil modern și viața celor ce se urcă în el. Ar trebui deci luate suficiente garanții la angajarea lor. Li se vor da prime de consumație și de bună funcționare, iar in caz că trăsura sufere reparații din causa lor, vor fi amendați. In fine,șoferii vor înceta a fi confidaați ca servitari și obligați să facă servicii domestice șefilor de administrații. Terminăm acest articol cu speranța de a iîși ideea, celor ce se cred maî competențî, de a completa cu vederi nou, sau de a combate mijloacele propuse, arătând altele mai bune, și cu convingerea de a ne fi făcut o datorie de cetățean. Henry August, avocat TM SFA. T JPE ZX Curățirea petelor de pe îmbrăcămintea mobilelor.— Si se trece petele cu o pene moale muiată intr'un amestec in părți egale de apă și amoniac. DIN ȚĂRILE BALCANICE Proectul de buget al ministerului de comerț și agricultură bulgar este gata și se prezintă la cheltuelî cu suma de lei 10.803.973, in plus cu 1.066.295 lei față de anul trecut. Sporul de cheltuelî rezultă din credite pentru regularea câtorva ruri, cumpărări de semințe pentru agricultură, exploatări de munți, etc. ... Bulgarii se plâng că autoritățile turcești din Macedonia permit formarea de bande armate grecești pe când bulgarilor nu le permit nici să poarte arme de vânătoare. Cercurile juno-turcești se tem ca schimbându-se vizirul, Sultanul să nu capete iar influență, în urma cărora, siolitica filogermană iar va domnni la Yidiz-Kiose, paralizând, activitatea junilor turci. In Sobranie se va aduce un proiect de lege prin care judecătorii de instrucție să fie scutiți de garanție materială pe care până acuma sunt datori s’o depue. * In jurul Iskiubului s’a format o ceată sârbească, neliniștind intr’una satele bulgărești de prin prejur. Declarațiile guvernului bulgar relativ la tratative Guvernul bulgar a asigurat majoritatea din Sobranie cum că tratativele cu Turcia se vor relua în curând. §0 speră că se va ajunge la o înțelegere deplină fără jertfe materiale prea mari și fără ca demnitatea națională să sufere. Reformat însemnată. In Bulgaria In sesiunea actuală a Sobraniei se va propune un proiect de lege de o mare însemnătate. Este vorba de introducerea referendului în administrația comunelor și județelor. Toate măsurile relativ la buna administrare a acestor instituțiuni, la bugete, la deslipiri sau alipiri de comune, etc., se vor putea pune in discuțiune în adunări populare adunate adGioc, care vor putea primi sau respinge măsurile luate. Prin acest mijloc se introduce un mare control in afacerile publice. O măsură respinsă, nu va putea fi primită de Parlament. INAUGURAREA școalei primare „Ioan Olteanu“ din Chitila D. Ion Olteanu, comerciant în București, in dragostea sa pentru cultura poporului, a clădit in satul său natal Chitila, un splendid local de școală, pentru care a cheltuit peste 50.000 de lei. Inaugurarea acestui local s’a făcut in ziua de 29 c., în prezența d-lui Spiru Haret, ministrul școalelor și a d-lui I. I. Niculescu-Dorobanțu, prefectul jud. Ilfov, de față fiind d-niî . Nicolaescu inspector școlar, 1. Ghiață revizor școlar de Ilfov, Bibera consilier județean, elc. Serviciul divin a fost oficiat de P. S. protoereu al jud. Ilfov, Ch. Bidoanu. Elevii școalei, sub inteligenta conducere a d-nei G. Marinescu, învățătoarea din localitate, au executat frumoase cântece, dialoguri și piese de teatru școlar. D. I. Ghiață a mulțumit d-lui Clteanu care a plecat din acest sat la vârsta de 9 ani, prin muncă, cinste și economie, a făcut avere, iar acum a dotat satul sau natal cu un măreț local de școală. D. I. Niculescu-Dorobanțu mulțumește asemenea d-lui Olteanu d in numele conjudețenilor săi, dorind ca fapta aceasta să fie imitată și de alți oameni cu stare și cu dragoste pentru cultura țărănimei. D. ministru Haret relevează importanța faptei d-lui Olteanu care plecat din popor și-a adus aminte de nevoia de lumină pe care se poate întemeia un popor mic. O țară mică, neavând prea multă armată și bogăție numai prin școală își poate asigura locul pe care il ocupă în lume. D-sa, in numele guvernului, aduce călduroase mulțumiri d-lui Ion Olteanu. După terminarea serbării s’a oferit celor de față o masă îmbelșugată. La șampanie s’au ținut următoarele toasturi : D. Haret pentru dinastie și pentru d. Olteanu, căruia iî urează viață lungă; D. V. Păunescu, învățător la Militari, pentru d. Haret care și-a consacrat intreaga- viață pentru această școală încurajind pe învățători in greaua și spinoasa lor misiune. D. Ribera apreciază fapta d-lui Driganu, pentru că fiii iar în jud. Ilfov maî mult de jumătate din copiii in vîrstă de școală n’au parte de lumina Cărții din lipsă de localuri. P. S. protoereul Ch. Bidoianu toastează pentru d. prefect care ajută și școala și biserica. D. I. Niculescu-Dorobanțu pentru învățătorii cari îl secondează în opera de propășire a județului, și-î asigură de tot sprijinul său, asemenea și pe preoți. D. Marinescu, comerciant din București, apreciază cu atât mai mult opera d-lui Olteanu, și-î urează viață lungă, pientru a se bucura de roadele binefacerilor ce revarsă asupra satului său natal. Pr. C. Teodorescu aduce mulțumiri d-lui ministru, care a luat, cu atâta convingere și putere, apărarea preoților și învățătorilor, pe nedrept acuzați în timpul răscoalelor din 1907. Manivastează pentru d.ministru d-nil Pârvan, Dumitricescu, judecător la Buftea, Al. Georgescu și Gh. Simionescu, învățători la Buftea. La plecare întreaga asistență s’a fotografiat in grup. Finanțe, Agricultură și Comerciat București: 29 Noembrie. Finanțe Cota valorilor la bursa din București Renta de 1894 5»/„ lei 101— l0l 91: idem de 185 milioane 5»10 lei 102 — 1021/« idem de 32 la milioane 4«/ lei 918/4 — 92: idem de 50 milioane 4% lei 92 — 921L : idem de 274 milioane 4 °/0 lei 9 95— : id. de 45 milioane 4 ° 10 lei 913/4 — 92; idem de 120 mii. 4% lei 913/4 — 92 ; id. de 90 milioane 4 ° 1, lei 903/4 — 91 ; id.de 180 mii. 4% 908/4 — 91 : id. de 100 milioane A. B. 4 ° 1» lei 903/4— 91: id. conver. 4 ° b lei 903/4—91. Obligațiuni credit județ.și corn. 5 °/, lei ÎOOVa-lOO Yi, id. 4hi ° la lei 91.55, —idem București, 1903—1906 4 °/, lei 85%—857. Func. rurare 5% lei 100.30 —, idem 4 °/, lei 881/2 883/4; urbane București ofic,iei 9*8.70; idem urbane Iași 5»/0 913/4—95. Acțiuni : Banca Națională 4100— 4115. Banca Agr. 387—389. Bank of Roum leî 225—228. Banca de Scont lei 125-128. Banca Marmorosch-Blank & Co. lei 870—875. id. emis. III lei 840—850.Banca Generală Română lei 1660—1670. Societăți de asigurare : Dacia-România lei 693 — 697. Naționala lei 847-852. Generala lei 687—690. Dev. : C«k Londra 25.61V4-25.58i/4 cek Paris 102 — 101.90—, Berlin 125.15 — 125, cek Viena 106.85- 106.70, cek Belgia 101.60—101.45. Sconturi și avansuri Banca Națională scompt leî 5"/,, ,, ,, avans pe dep.leî 51 »*/, Casa de Dep. avans pe dep. leî 51/1 °/a. — ULTIME SI FE SI — (Telegramele noastre particulare) Cora cerealelor in străinătate Budapesta, 28 Noembrie. Grâu Apr. cer. 12.73 urc. 3 h. Secară ,, ,, • 10.55 invariabil Ovăz „ ,, 8.78 urc. 7 h. Porumb ,, „ 7.47 ,, 3 h. Colza „ „ 14.50 scă. 5 fa. Berlin. 28 Noembrie. Grâu de Dec. m. 209.50 scă. 11/* ro* Secară ,, m. 170.— Porumb ,, m. 164.— invariabil Paris. 28 Noembrie. Grâu de Ian. fr. 23.05 scă. 5 c. Făină „ „ fr. 29.80 „ 20 c. Ulei de colza „ 72.75 invariabil ■ New-York. 28 Noembrie. Grâu disp. cent. 1091/8 scă. 13/s c. Grâu de Dec. ,, 1095/3 ,, 13/8 c. Grâu de Maî. „ 007 g „ 18/s c. Porumb disp. „ 67— „ 1— c. Porumb Dec. ,, 68— „ lit c. Porumb Mai ., 68>/i „ */a c, deTcago, 28 Noembrie. Grâu de Dec. cent. 1005/a scă. 1 s/8 c Grâu de Mai. „ 105s/4 „ i ®/4 c Grâu Iulie. . ., 98— scă. 1*L c Porumb de Dec. ., 57i/j ,, c Porumb de Mai ., 61— „ 1— C Porumb de Iulie ., 60/4 •> ®/a c Londra, 28 Noembrie. Grâu susținut, cereri slabe. Porumb foarte inactiv. Orz mai calm. Ovăz calm. Liverpool, 28 Noembrie. Grâu calm. Porumb calm. Anvers, 28 Noembrie. Grâu calm. Porumb calm. Orz calm. Coiza calm. Piața pescăriei Brăila, 29. — In piața pescăriilor s’au vândut pe ziua de azi 17,000 kgr, pește proaspăt și sărat cu următoarele prețuri : Crap 96—118, efortocrap 71 — 92, ciortan 69—72, șalău 100—200, cârjeancă 43, plătica 40, lin 80, știucă 40—76, caracudă 52, babușcă3i—40, scraoteî 71—114, biban 32 — 33, albitură 28—47, mihalți 66, mreană 80, cegă 150. 1 * Societatea femeilor române Conferința d-lui profesor L. Mehedinți Aseară s’a deschis in sala societăței de geografie de la Ateneu, seria conferințelor „Societății femeilor române. D. prof. universitar L. Mehedinți și-a desvoltat interesanta sa conferință despre „Arta de a călători“. A călători este o artă, zice de conferențiar, și tocmai despre aceasta am să vă vorbesc. De mult, in timpi foarte depărtați, călătoria era o adevărată sarcină, și nu om și cine se încumeta de a face o călătorie, pe care nevoia îl forța să o facă. Natura, cu toate frumusețile el mișca foarte puțin pe cei vechi și nu trebue să ne mire că Virgiliu însuși, care a scris atâtea despre natură, nu se prea entuziasmează de ea. Șesurile câmpiilor Udine din Italia au avut întotdeauna aceiași priveliște încântătoare, munții Alpi, cei de acum erau și cei de atunci și cu toate acestea nu l’au putut mișca așa de mult pe Virgiliu, ca și pe orîears Pălăria Preotului — ROMAN — de Emilio de JbX&rcl VII Prea mare noroc — Puțin. — Să facem dar socotațile. Imi datorezi opt sute de franci. E prea puțin pentru plata hipotecei. Insă dacă vrei s’o jucăm pe toată dintr’o dată, te las pe tine să dai cărțile. Sacii aci bănit mei. Marchizul dădu cărțile și perdu. — Acum suntem in pace esclamă baronul rizând. O să’mi trimiți acasă actul de la poteca. „Umbrele strămoșilor mer au să se înveselească pentru că datoria aceasta era odată pe armuriile lor. Curând în urmă baronul, sdrobit de oboseală și emoțiuni, adormi pe o canapea chiar în sala clubului. Și somnul lui fu greu și plin de visuri rele. Astfel se chinui până la 9 ore dimineața. Deschizând ochii și uitându-se împrejur, nu recunoscu deocamdată locul unde se afla. Lumina posomorâtă a zilei ploioase iși revărsa tristeța asupra meselor de joc, asupra scaunelor în desordine și în aerul acelei săli mari, goală și rece, care cu câteva ore înainte răsunase de râsete, de palavre și de glume. Pe o tavă de argint se aflau monedele de aur și bancnotele care reprezentau câștigul baronului. Erau întocmai cum se lăsase pe masă Înainte de a Închide ochii. Vederea banilor ii aminti ultimele impresiuni ale nopții ; recunoscu locul și iși aduse aminte că jucase cu disperare. Deși dormise mai mult decât era obicinuit, își simția ochii umflați, gura amară, avea o mare greutate in tot corpul Sărind cu mintea din sensație in sensație, da înderatețe, iși aminti că prânzise la cafeneaua Europa, că se Întâlnise cu Usikis, că în ziua trecută călătorise in tren și că... Ajungând la culmea amintirilor tresări, se uită impressir speriat, iși simți vinele capului svâcnind cu violență și inima făcându-i-se mică. Din fericire era singur. Așteptă să-î treacă și sensațiile astea. Viața e ca un rîu ale cărui ape se turbură în timp de furtună. Apa turbure curge și unul iar se lipezește. Trebue așteptare. Sună și comandă lui Rafaello, custodele clubului, o cafea cu mult rom. Stătu puțin de vorbă cu Rafaello despre lucruri indeferente, pentru a'și obicinui vocea și a'și mișca spiritul. Puse banii un buzunar fără să-l numere, zicându-și că dacă norocul i-ar fi venit cu două zile înainte, ar fi fost cruțat de plictiseala d’a ucide pe preot. — Raiul și iadul sunt in fundul unui sac cu bani. Bagi mâna in sac și tragi la sorți !.... Astfel bolborosia in vreme ce cobora scara. Ajungând la ușa d'afară, se opri sa primească mulțimea de lume ce se strecura în toate direcțiunile. Toți acei oameni aveau pasul sigur, căci știau unde se duc și ce fac. Ploaia Încetase, insă atmosfera era Încărcată de vapori. Stradele erau noroioase. Baronul nu știa dacă trebuia să se ducă acasă sau să facă o vizită Marinelor sau să dejuneze. Nul era foame. Treceau căruțe, trăsuri, omnibuse pline de oameni. Fiecare din ei avea o idee in cap și o voință minimă, avea ceva de spus, ceva de primit sau de dat. El insă avea impresia că era un om pierdut in mijlocul celorlalți. Era ca și cum sforțarea ce făcuse pentru a ucide pe acel preot i secase toată vlaga vieței. O dorință ciudată il mână spre cartierele populare ale pieței. Insă intrun loc se opri de o dată. I se păru că Neapolul era plin de preoți. Nici odată nu văzuse așa de mulți. De la fiecare colț eșta câte unul. Poate observa aceasta pentru prima oară. Se apucă de privit cărțile si fotografiile de la vitrina miei librării Intră apoi înăuntru și cumpără „Călătoriile lui Stanley in Africa“. Avea trebuință sa emigreze cel puțin cu gândul. Insă simțea că e mai lesne a se treide un om decât un prejudiciu. El n’avea să poată trăi așa, minut cu minut, ca un ceasornic. Trebuia să dea o sguduitură puternică vietei pentru ca să cadă dintr'o dată toate foile uscate. VIII Pălăria La patru sau cinci zile după teribilul fapt ce am povestit, don Antonio, parvcnul din Santafusca, se afla in grădină și uda trandafirii, certând furnicile cari se aratau prea indiscrete cu un om care ar fi putut mai la urmă să întrebuințeze contra lor focul și pucioasa. Preotul Cirillo dormea tăcut în cisterna sa, acoperit de movila de cărămizi și nisip. Frumosul soare al dimineței, trecând pe d'asupra livezilor, umplea aleea și inspana bătrânului paroc de Dote de aur tremurătoare. La vârsta de 60 de ani, don Antonio se bucura ca și in tinerețe, de adierile dimineței. Tinerețe zilei e dimineața, o tinereță care se întoarce in toate zilele, pe când cealaltă, var, o dată trecută, nu se mai întoarce. Totuși bunul bătrân, care simțea picurând pe părul său argintiu rouă florilor, se gândea că omul care trăește cu gândul la Dumnezeu, e totdeauna tînâr și că inima celor buni nu îmbătrânește nici o dată. Astfel se gândia, cu stropitoarea in mână, când văzu pe Martin venind în fugă spre dinsul. Pălămarul iî spuse gâfâind că Salvatore căzuse un drum lovit de dambla. — D-ta, părinte, aleargă la vilă cu puțin mir, ca să nu scapi de cel rău. Eu mă duc să trag clopotul. Don Antonio lăsă florile și stranuftâjeA. i.,răsu, biserica,de unde își luă pălăria cu trei tornuri pentru a se apăra de soare, mai luă și vasul cu sfântul mir și pomi la vale spre vilă, cum putea mai repede, având înainte-1 pe țăranii cari rădicaseră pe Salvatore din drum și-l duseseră acasă. Sărmanul Salvatore era pe moarte. Aceasta era a doua lovitură de damblu care trebuia siaie firul zilelor. Locuința lui la vilă era o cameră de jos unde afară de pat mai erau două scaune, o masă și două dulapuri, unul mai mare altul mai mic. La capătul patului era atârnată bătrîna lui pușcă cu care de zece ani nu mai ucisese nici o pasăre și pe care rugina o rodea cu încetul. Muribundul murmura cuvinte neînțelese. Don Antonio se gândi că el se spovedise cu un an înainte și că de atunci încoace nu mai fusese ia stare să comită vr an păcat. (Va urma)