Universul, decembrie 1908 (Anul 26, nr. 331-358)

1908-12-01 / nr. 331

CORPURILE LEGIUITOARE camera Ședința de la 29 Noembrie 190S Ședința se deschide la orele 2 și 15 m. sub președinția d-lui M. Phe­­rechide. Prezenți 115 d-nn deputați. Pe banca ministerială se­­ află d. mi­nistru T. Stelian. D. C­ laica cere un tablou de nu­mărul cărcium­elor rămase la sate, al celor arendate și de veniturile fon­dului comunal percepute de la car­same. I­. dr. Elian anunță o interpelare d-lui ministru de interne relativ la creiarea depozitului central de medi­camente și a împrejurărilor cari au determinat creiarea acestui depozit. D. I. Bianu întreabă pe d. minis­tru al instrucțiunei ce măsură a luat sau crede că va trebui să ia contra Celor doui profesori cari s’au bătut cri seară in localul Universităței din București. . D. Gruescu repetă cererea de a i se pune la dispoziție dosarele cari se referă la cazul cu agenția navigației fluviale din T.­Severin. D. Penescu cere mai multe dosare relativ la administrația Eparhiei Ro­manului, spre a adresa o interpelare. D. Președinte anunță că in caz când Senatul ar prelungi discuția la Mesagiu și ar manifesta dorința de a nu întrerupe, d-niî deputați vor fi înștiințați personal de data cănd va începe discuția. Camiera se ocupă apoi cu votarea de recunoașteri de români stabiliți ln Dobrogea. Sunt votați d-ni: Sasu, Paraipan, Radu Tocitu și Ion Bulgaru. D. N. Filipescu . Am cerut guver­nului să-mi comunice niște acte de la consiliul superior de agricultură pa cari nu le-am primit. Vă rog să dispuneți a mi se pune la dispoziție de urgență actele. Spre a putea des­­volta o interpelare. Le cer înainte de Joul. D. B. Missir, care presidează, roagă pe d. Filipescu a face cererea in scris, spre a o transmite de urgență gu­vernului. Nemai­fiind nimic la ordinea zilei, ședința se ridică la orele 3 jum. ȘTIRI DIN străíitate — Prin poștă — Știri din Guadelupa spun că deputatul negru din Camera fran­ceză, Legitimul, a fost osândit la patru ani Închisoare pentru înșelăciune. .*. Curtea cu jurați din St. Pöl­ten (Austria, a condamnat la moarte pe lucrătorii Markovici și Szabó, cari au ucis pe un coleg al lor Kovács și apoi l'au jefuit. .% La asociația internațională de artă populară, care se va deschide în Berlin la sfirșitul lui ianuarie 1909, Bulgaria va fi reprezentată printr'o colecțiune remarcabilă, principesa Eleonora a adunat și clasificat în persoană obiectele pentru expoziție. Această co­lec­­țiune cuprinde costume și broderii, coroane, sculpturi în lemn, ins­trumente muzicale, podoabe fe­­meești și puțină ceramică. Din Atena se anunță că prin decret regal s’a ordonat constitu­irea unui comitet pentru cons­truirea unui monument comemo­rativ al Independenței elenice, la mănăstirea S­t. Luvru, de unde s'a promovat revoluția contra turcilor, la 1821. Unele ziare italiene cred că nouăle alegeri pentru Cameră se vor face la sfirșitul lui Marte sau începutul lui Aprilie viitor. „"Un ziar vienez propune a se răspunde boicotagiului turcesc cu boicotagiul austriac contra pro­duselor Turciei. Ziarul spune că Turcia importă în Austria­ mărfuri în valoare de 50-60 milioane coroane, pe când importul austriac in Turcia abia atinge jumătatea acestei valori. Se spune că ofițerii turci di­­rijează pe ascuns revoluția din Persia. Șeful revoluționar Satar- Khan a trimis o delegație la Cons­­tantinopol,de unde sosesc membri comitetului tinerilor­ turci având depline puteri. Sat­ar-Khan pri­mește mereu arme și munițiuni, prin Trebizonda. Inctira­aria industriei naționale Rezultatele obținute prin legea pen­tru încurajarea industriei naționale.­­Lacunele legei.—Dezideratele comi­siei permanente a Camerei de co­merț din Capitală Legea pentru încurajarea indus­triei naționale, înființată acum 21 ani, n’a dat până acum toate roadele așteptate. Deși in ultimele două de­cenii numărul fabricilor noastre a sporit considerabil, totuși e încă foarte însemnat impositul ce-i plă­tește țara anual străinătății pen­tru importul produselor industriale. Au o situație mai bună fabricator de zahăr, hârtie și postav ; aceasta ijissi numai grație avantagiilor extra­ordi­­nare de cari se bucură acele industrii. Legea încurajării industriei națio­nale, pe lângă scopul de a stăvili, prin înființarea unei industrii proprii, trecerea banilor românești in străină­tate, mai urmărește și țelul de a atrage capitalurile străine in țară. Capitalurile însemnate angajate in exploatarea și industria petrolului a­­rată că în această direcție legea pen­tru încurajarea industriei naționale a izbucnit până la un punct oarecare. Dar și această industrie are firește încă nevoe de mult sprijin pentru ca Calendar pe anul 1908 Ortodox Duminecă, 30 Noembrie.—Apost. Andreiü. Catolic Duminecă, 13 Decembrie.­Lucia: Răsar, soarelui 7.46. Apusul 4.35 ....... .....uro ■ n­ ■­m»—i «Universul» are următoa­rele linii telefonice: Administrația.........................6/62 Redacția..............................12/88 Comunicări cu străinătatea . 20/56 '■ii—»»«­«« — »«i—iii să dobândească toată­­ desvoltarea de care este susceptibilă. ¥ * Comisia permanentă a camerei stu­diind amănunțit rezultatele date de legea pentru încurajarea industriei, a găsit că legea n'a fost aplicată în toate dispozițiile ei. Ast­ffil, nu s’a acordat așezămintelor industriale te­renuri in întindere de 1 , 5 hectare cum­ prevede legea, nu s’a îngăduit de­cât cu greutate de a se pune stilpî pen­tru firele telefonice sau electrice in zona căilor de comunicație publice și s’a Întâmplat rar ca pentru furniturile Statului, județelor sau comunelor să se dea preferință produselor indigene. Pe lângă aceasta, condițiile in cari s’ai­ acordat scutirile pentru mașini sunt legate de mari greutăți și deci trebuesc simplificate și așezate pe alte baze. Căci s'au văzut cazuri când chiar pentru mașini brevetate în strei­­nătate nu s’a putut obține scutire p­entru cuvântul că ele s’ar putea fa­vie» in țară. Legea actuală suferă și de alte lacune. Astfel, la noi, încă nu e bine de­finit ceea­ ce este materia primă, iar reducerile prețurilor de transport pe căile ferate pentru produsele fabri­cate, mașini, materii prime, etc., sunt aproape ilustrii. O altă chestie importantă e aceia a personalului de fabrica. ții in această privință legea ar trebui m­odificată formarea unui personal național în­tâmpinând pentru moment oare­care greutăți.­­ In viitor, pentru ca industria na­țională să dobândească un avânt și mai mare comisia permanentă a pro­pus ca avantagiile legei pentru în­curajarea industriei naționale să se intindă și asupra industriei mici. Pentru ca această măsură să nu producă nici o perturbare și mai ales să nu pricinuiască prejudiu­l ve­niturilor Statului, comisia a emis pă­rerea ca să se creeze două feluri de avantagii și anume : avantagii gene­rale de care sa se bucure atât indus­triile mari cât și cele mici și al douilea, avantagii speciale, de cari să se bucure numai anumite industrii in special prielnice economiei noas­tre naționale precum și în veder­ea exportațiunei produselor lor. Printre avantagiile generale de a­­cordat, comisia propune : Scutire de vamă pentru mașini și accesurile lor intru­cât ele nu pot fi procurate de fabricile din țară la timp, scutiri de vamă pentru materiile prime sau produsele semi-fabricate cari servesc ca materii prime și care nu sunt produse in țară sau nu sunt produse in cantități considerabile, in fine, reducerea tarifelor de transport atât pentru materiile prime cât și pentru produsele fabricate. Afară de aceasta, comisia perma­nentă a Camerei exprimă dorința ea, in ce privește furniturile, Sfatul,ju­dețele, comunele, precum și așeză­­mintele de binefacere să prefere pro­dusele românești chiar dacă ele ar fi cu 5 la sută mai scumpe decât cele străine, iar direcția căilor ferate și a navigației să reducă tarifele­­ le trans­­port ori de câte ori Vor simți nevoia spre a se­ face față concurentei străine In ce privește avantagiile speciale comisia crede că s’ar putea preved­ia viitoarea lege : scutirea de impozite directe către Stat, județ și comună , acordarea de terenuri în mod gratuit așezămintelor industriale și scutire de taxa de jum. Iei ,sută pentru pro­dusele industriei exportate. Acestea sunt în linii mari clasale­­rat ale comisiei permanente a Camerei de comerț din Capitală, desiderate Cari au­ fost însușite de Cameră și de cari va ține seamă de ministru al industriei la modificarea actualei leg asupra incurajărei industriei națio­­­ale. Mes. M A. Z Mama zice lui Nicușor: — Am băut păhărelul de șam­panie, pe când eu eram afară. — Nu, nu l-am­ băut eu? — Dar cine? — Piscolul l-a băut. — Și unde e pișcotul? — Am vrut să-l pedepsesc... și l'am mâncat. O VESTE BUNĂ pentru cititori! TIM’T'WWILL tS'ffTT c" recepere de n/s, acordă U 1170 * W aSd­AtS 9J JU prin tragere la sorți, ur­mătoarele m­asnifîce premii : O SPLENDIDA VILA LA SINAIA cu două etaje și cu 300 m. p.. teren, situată in una din pozițiunile cele mai pitorești ale Sinaie î. m­ Lei 10.000 Lei -m în bonuri comunale 4 la sută, împărțite în: 1JTV SSARE PREMII­ DE LEI...................... 5000 2 Premii d­e câte Lei ......................................1000 4 Premii de cate Lei .».« •••1.. 500 10 Premii de câte Lei................................ 100 U1M E­LEGANT Tl­LLUL DE DAMA, comandat în străinătate. 2 Garnituri de Mobilă, lemn mahon, îmbrăcate în mătase stilă, cumpărate de la cunoscuta firmă ,,La Cen­trala“ Marco Dattelkremer, strada Carol cu> Un frum­os inel de aur, pentru damă, cu 3 mari safire și 4 briliante, u­n prețios inel de aur, pentru bărbat, cu o mare piatra de safir. Un foarte elegant ceasornic de aur, p­trn damă. Un prețios ceasornic de aur, penru bărbat. Toata acestea cumpărate din străinătate. 2 Mașini de cusut perfecționat gr.de picior. Un­­ n­­amofon artistic, cu’O s Cumpărate de la magazinul I. W. Elisabeta 5 (Palatul Băilor Eforiei)! Un bilet dus la Paris. Un bilet dus la Veneția. Trei splendide vase, pentru flori, cu aplicații de argint, foarte elegante și de o mare valoare artistică, cum­părate de la Magazinul de Bijuterie, casă de încredere, Schmidt - Stratulat, calea Victoriei No. 53. finiVPrQn P^ acordă aceste sensaționale pre­jiUi in Clu­l­uii abonaților săi, menține prețurile de abonament ca și in trecut, adecă : Lei 18 pe un an; Lei 9.15 pe 6 luni; Lei 4.65 pe 3 luni Spre a putea participa la premii, abonații pentru un an vor primi 30 bonuri pentru premii; pentru ș­ase luni 14 bo­nuri și pentru trei luni 5 bonuri. Afară de acestea abonații vor mai primi gratuit «Univer­sul Literar» săptămânal colorat, precum și un frumos roman sau Almanahul ziarului «Univ­ersul» pe 1909. Cine se abonează la ziarul UNIVERSUL cu puțin poate câștiga enorm de mult. CURIERUL JUDICIAR (TRIBUNALELE CIVILE) Procesul Borneanu-Orbescu Fostul advocat T. Borneanu a ce­rut tribunalului Ilfov ca să i­ se res­­titue bonurile in valoare de aproape 150 mii ce î’a­ fost confiscat­ă cu o­­cazia procesului său corecțional cu Orbescu. La această cerere s’a opus atât d. •Petrișor Orbescu, cât și parchetul. Parchetul a cerut ca aceste bonuri să fie confiscate în folosul Statului ca provenind dintr’un delict și la care d. Orbescu a renunțat. D. Orbescu din contra susține că bonurile i se cuvin d-sale, căci deși renunțase la ele în urmă a revenit și a cerut să i se restitue, iar procesul e pendinte înaintea in­stanțelor judecătorești. Secția IlI-a a tribunalului Ilfov, care a judecat această chestie, și-a declinat competența de a se pronunța întru­cât cu ocazia judecarea proce­sului corecțional s’a omis a se decide cui aparține aceste bonuri. A dispus însă ca bonurile să ră­­tr­­ âe tpr­in posesia tribunalului până când instanțele judecătorești se vor pronunța definitiv in procesul pen­dinte intre d. Orbescu și Borneanu relativ la revendicarea acestor bonuri. Crima de la Fcrbinli Am publicat la timp asupra unui atentat comis de turcul Mehmet Ali pând_ar­in serviciul d-pei Arion, la moșia Ferbințî. Acest turc a tras spai multe focuri de pușcă asupra fetei Maria Mihalcea Ivan, care nu voia să întrețină rela­­țiuni amoroase cu el. Cu instrucția afacerea a fost în­sărcinat de judecător Negrea de la cab. 1. D-sa terminând instrucția a dat eri ordonanța definitivă prin care trimite, pe turc în judecații Curții cu jurați pentru crimă de omor, crimă săvîr­­șită dar neisbutită. Luni 1 Decembrie 1908 INFORMATION­I DUMINICA. ♦ Am publicat ezi­textul croec­­tului Adresei Camerei la Mesa­­giul Tronului, semnat de d. C. Stere, raportor. De­oare­ce biuroul Camerei a­­ refuzat Vineri ziarelor neguverna­mentale textul proectului, pe mo­tiv că nu se poate da decât după imprimare, adică a doua zi,— ne-am procurat textul trad­ucân­­du-l din «L­ndépendance rou­­m­ain», care l-a publicat in acea seară. Astfel se înțelege mica deose­bire între textul autentic și cel publicat. «­ La opera din Monte-Carlo se va reprezenta in sezonul acesta o operă nouă, de care se vorbește mult in toate cercurile artistice din străinătate,—«Le Cobzar», de d-na Ferrari, o apreciată compo­zitoare italiană­ Libretul acestei opere este luat din poemul cu a­­celași nume al ilustrei noastre scriitoare și poete, d-șoara Elena Văcărescu. ¥ Din Sibiu ni se scrie că d-ra Nora de Lement, fiica d-lui avo­cat dr. Liviu de Lement, a trecut «m­agn­a cum laude» la universi­tatea din Cluj, examenul de doc­torat in lirosofie.­­ Academia Română, in urma mijlocirei primăriei Tecuciu, a renunțat la suma de 2016 lei 60 bani, cheltueli de judecată la care primăria fusese condamnată de instanțele judecătorești in proce­sul pentru anularea testamentului defunctului Tache P. Anastasiu. ♦ Aflăm cu părere de rău că in Institutul surorilor de caritate Sf. Elisaveta a încetat din viață d-na Lucia Theriaki, văduva lui Ale­xandru Theriaki, fost ministru; înmormântarea se va face la cimitirul Bellu, azi Duminică 30 Noembrie, orele 2 d. a. 0 In urm­a dem­isiunei d-lui Se­bastian Theodorescu, primarul o­­rașului Tulcea, membrii consiliu­lui comunal al acestui oraș și-au­ înaintat demisiunile. 0 Ministerul de interne a revo­cat din funcțiune pe d. Roland St. Livoranu, administratorul pla­sei Turceni (Gorj)-0 D. C. Rizu, impiegat in ser­viciul exterior al vămilor, a fost destituit pentru incorectitudini. 0 D. Angh­el Minculescu, con­ductor la serviciul de podu­ri și șosele din jud. Neamțu, a fost mutat la serviciul de poduri și șosele din jud. Dâm­bovița. 0 După cum se știe, societatea de Salvare n’are încă un sediul al ei propriu. b.?ap­rlie,p.dc­ la Dumii­­trescu-C­â­m­­p­i­n­a, in bunătatea d-sare, a pus la dispoziția socie­tății pentru un timp de la 23 A­­prilie 1907, azilul cisidit de d-§a pe splaiul Mihaiu-Vodă. Acum acest azil fiind hotărât pentru altă destinație, s’a pus în vedere soc. de Salvare, că n­u mai poate ră­mâne in acel local de­cât până la 1 Aprilie viitor. De aceia soc. de Salvare a tri­mis un apel cluburilor politice și celorlalte cluburi din Capitală ce­­rindu-le sprijinul lor preți­os, acordându’-i o subvenție anuală, căci numai astfel societatea va putea progresa, se va putea ține la curent cu mijloacele cele mai practice și mai moderne, spre a da ajutor celor nefericiții ‘ . La 17 Decembrie se va da la teatrul Național o reprezentație «re­gală, dată de «Sindicatul zia­riștilor» cu frumoasa­­ presă : «O căsnicie» de d- Ursache. ^ D. Emanuel Dan, șeful ser­viciului contencios «de pe lângă pri­măria Capitalei, și-a înaintat de­misia din acest­ post. ¥ D. I. Cezărescu­, prim-ajutor­u le primar al Capitalei) a demisi­onat. D. ministru de interne i-a primit eri această demisie. D­ari, intrunindu-se la minis­terul industriei și comerțului d-nn­ președinți ai­­ oamerilor de comerț din țară, au ales pe d. G. D. Șerban, președ. Camerei de co­merț din Iași, ca delegat al lor in consiliul superior al comerțului.­­ Astă­zi se va ține în sala «Dacia» un m­are meeting națio­nal, in contra politicei Austro- Ungariei S’au înscris 25 oratori. După meeting se va face o mare manifestație la statuia lui Mihai­ Viteazul ♦ Comitetul executiv al parti­dului liberal a fixat din lista can­didaților la alegerile pentru cole­giul II de Cameră­’ din Ilfov. Acești candidați sunt d-niî dr. Buicliu, Ion Gezăvescu și Dum. Hagi Theodorachy. în consfătuirea care se va ține astă seară la clubul liberal, comi­tetul va anunța aceste candida­turi.­­ La adăpostul animalelor de im­pas din câmpul Teilor se află 5 câini adăpostiți pe ziua de 29 Noembrie a­­c­, o cațea corcitură fox-terrieră, un câine corcitură setar-irlandez, unul ciobănesc, unul mare negru de curte și unul mic negru. D­in personalul silvic al Sta­tului s’a făcut următoarea mișcare: D. T. Teodorescu, capul cance­lariei regionei 7 silvice Constanța transferat pe ziua de \ Decem­brie, șef la ocolul silvic Vintilă- Vodă (Bozan) , iar T. Sărățeanu, deja Vintilă-Vodă, transferat la Roman. Școlare . D. Drago!, ș­ef de cultură’ la școala de economie casnică'din Barcea, (Tecuci), a fost ’mutat in aceeși can­tate, la șco­ala din Bu­­dișteni (Muscel). ❖ Mâine, Luni­­i Decembrie, va începe să funcționeze întâia gră­dină de copii a statului in Capi­tală. Această școală fradeliană este intitulată la Ghencea. 0 D. Sp. Maret, ministrul in­strucției publice, a aprobat exa­menul de­ capacitate pentru spe­cialitatea rufăriei in invățămintul profesional. Iată, in ordine alfabetică, nu­mele d­resor care au reușit la a­ceste examene : Cocorescu Elena, Georgescu Ma­ria, Hârjeu Elena, Mănescu Vic­toria, Mărdărescu Niculina, Mă­­tăsaru A., Moldovan Elena, Nico­­lescu Alexandrina, Paraschivescu Evdochina, Sadoveanu Ana și Stihi Maria. Sanitare . Inspectoratul veterinar din Cernăuți a făcut cunoscut direc­țiune! generale a serviciului sa­nitar că, până la 21 Noembrie a.c., au bântuit in Bucovina epizootiile de cărbune bacteridian, pneumo­­enterita la porci și brânca infec­­țioasă la porci.­­ S'au ridicat măsurile de poli­ție veterinară, ce fuseseră luate în contra brâncei infecțioase din comunele Racovița, Mărgăritești, Baldovinești și Scutești (Roma­­nați), Dobrotești (Teleorman), pre­cum și contra antraxului in Dracea (Teleorman), militare . După proectul de budget, la care se lucrează la ministerul de război­, situația subofițerilor rean­gajați va fi îmbunătățită. De asemenea se vor spori ca­drele sub­ofițerilor.­­ Școala soldaților bacalaureați, cari fac serviciul cu termen re­dus, va fi probabil instalată la Slobozia. Afia asta pentru ca în tot timpul anului de serviciu, acești tineri sa poată face in mod con­știincios acest serviciu. • Pni­versitare : D. I. Bogdan a fost reales decan al facultății de litere din București. 0 D. C. Disescu a fost ales de­legat al facultății de drept din Bu­curești in senatul universitar­ politice Știri . Colegiul II electoral pentru deputați, din jud. Afov, este con­vocat a se întruni, in ziua de 21 Decembrie, spre a alege 8 depu­tați in locurile vacante, in urma încetării din viață a d-lui dr Ion Radovici, și a numirii in funcți­uni salariate de Stat a d-lor Pom­­piliu Eliade și N. Gocuiescu. 0 Colegiul III electoral de Ca­meră din jud. Romanați, este con­vocat a se întruni, in ziua de 21 Decembrie spre a alege un depu­tat la locul vacant prin încetarea din viață a d-lui C. Poroineanu. 0 Marți, 2 Decembrie, orele 9 seara, se va ține o adunare a membrilor clubului conservator­­democrat din București. A­rtistice — Marele circ Stolob, care la scurt timp îți va sfîrși stagiunea la Vieps, cu prilejul trecerei la Odesa", își va începe­­ reprezentațiile cu numere nou! și ne mai văzuta in București. Cele titan noul atracțiuni di­n lume. Artiști din America, Londra, Paris și Viena- Mare balet imperial rus. Dresage noul de cat- Deschiderea stagiune! la 25 Decembre.. Matineu la orele 3 p. m. Serată la orele 9. — Astă­zi. Duminică 30 Noembre, orele V seara, e la Atelieü un concert dat de Ioan I. Barb­ l, violonist, cu concursul pianistului Th. Fuchs. Se va cânta și un concert pe o sin­gură coardă- Mihh­offraHl Au­ apărut- ' -- -—' — «Noua revistă română», vol. 5, No. 8 —Un număr 25 bani. — “Rom­ân Morul», anul VII, No.49. N­oul 20 bani. — No. 1 î "din biblioteca «Lumea», cuprinzând «CaraBustiT de aur» d de Edgar Poe.—Prețul În bani. — ..Constituția Dobrogei“, de M. Vlădescu-Olt. apărut CALENDA­RUL „MINERVEI“ pe anul 1909. Este o adevă­rată comoară artistică și literară pentru toată lumea. De vinzare la toate libră­riile. 0 «Curierul Financiar­ No.­48 a apărut cu următorul sumar : Capitalul austriac in România. Exportul produselor industriale in special spirtul și făina. Sanc­țiunea art. 7 din Constituțiune. Producțiunea petroleului în Oc­tombrie. Variațiunea cursurilor efectelor in Noembrie. Licitațiuni și rezultatele lor." Un loc numărul, contra­mandat carte poștală. 0 Casa cea mai mare de ceaiuri din Univers este soc» «Lypton» din Londra, care are cele mai mari plantațiuni din Ceylon. Ceaiul «Lypton» este nu­ nu­mai de o aromai fină, ci are și un gust dulce, necesitând astfel și o cantitate mai mică de zahăr. 0 Cine vrea să cumpere un Caiemfar să ceară nea­părat și ..Calendarul Lu­­m­ea Ilustrată­­ spre a face o comparație între acesta și cele­­l­alte. Prețul Lei 1.50. Jg. Hertz, București, cota IN fíOMAN­A — Pe ziua de 29 Noembrie — Dunărea crește la Galați și Tulcea , iar în cele­l­ate porturi scade. Apele Dunărei au următoarele cote in centimetri, în raport cu etragiu­l : T.­Severich 43; Calafat 12; Bechet 12 ; T.­Măgurele 10; Giurgiu î ; Ol­tenița 18 ; Călărași 9; Cernavoda 2; Galați 26 ; Tulcea 10; In Austro-Ungaria — Pe ziua de 27 Noembrie — Passau 85 ; Linz —1.69 ; Viena —1.71; Pressburg 1; Budapesta 15; Mohács 3; Baziaș—45; Orșova 48. ■S5 „Universul“ Dezertor prins.— D. comisar Eliescu a reușit a prinde azi pe dezertorul Carol Wainbord­, de me­serie bucătar, care era urmărit de prefectura poliției­ Capitalei. PLOEȘTI.­—Politice.— Dumi­necă, 30 Noembrie, d. Take Io­­nescu, șeful partidului conserva­tor-democrat, vine în localitate spre a prezida adunarea generală a membrilor clubului, in vederea alegere! de la 18 Decembrie a. c. Conferință.— Diaconul N. Io­nescu, licențiat In teologie, va vorbi Duminecă, la arestul pre­­venti­v, despre «Urmările beției». Sanitare.—In Gornetu-Cricov s’a ivit scarlatina. Pentru săraci.—Din repre­zentația, dată la circ în beneficiul săracilor, a rezultat ub Tpenegeiii netede 550 lei, care vor fi împăr­țiți cu prilejul Crăciunului. Teatrale.— Trupa lirică de operete sub conducerea d-lor Bă­­jenaru și M. Dan va da 3 repre­­zentațiu’nî în sala Coop­erativa* în sear­a zilelor de 4, 6 și 7 Decembrie. A^foMBÎlÎ LE ^fmî^ I fes știe că laicismii de interne a făcut o com­anda­ de două­zeci de au­tomobile, la o fabrică din streinătate, p­entru a fi repartizate pe la miniș­ , _ , . . . , „ tere, profetisticie, de județe și pe la La ordinea zilei, conferința d-lui ’țfu­rgi.jig servicii cari au­ nevoe de un A + /-. V, ah /aia /-< a 1­t— : «a I .A .d­. Antonescu, .. n Naționale, sucursala Giurgiu, des­pre : .,Convențiunea noastră co­mercială cu Austro-Ungaria“’. D-sa cu multă competință, după ce arată relațiunile comerciale și diplomatice intre state, în trecut ca­ și in prezent, explică desavan­­tagiile ce au decurs pentru noi, românii, din convențiunea cu Austro-Ungaria și conchide la denunțarea­cestei Convențiuni. La ideile desvoltate în confe­rință, se asociază d-niî N. Droc- Bareian și I. Gailan, comutibilul obștei de la Oncești, relevând fie­care mai multe puncte însem­nate din convenție ca fiind cele mai defavorabile pentru comerțul nostru românesc. Pentru ședința viitoare Vineri, 5 Decembrie a. c., va vorbi d. N. Droc-Barcian, directorul gimna­ziului despre «O expediție la polul Sud» și d­. Al. G. Petru, secreta­rul gimnaziului despre : «Popula­­țiunea noastră rurală din Mol­dova înainte de improprietărire». Meeting­ naționalist. — Du­minecă, 7 ’Decembrie cor. se va ține un meeting naționalist în lo­calitate. Bs la navigația română.— Cu începere de Duminecă 30 cor. director­ul . Bănceș^,|g|[j­­ e^ța>n­.aaspQ,.t­raped­e și lesnicios. Înggi’e­ștt c­i­tați apei ca­ri își dau seama de importanța ce au pentru buna admmpisficație a țărei inspecțiu­­n­­e cât mai dese ale prefecților și funcționarilor superiori, vor aproba fără re­servă mă­su­ra ce a luat guver­nul înzestrând administrația cu acest un­­­fa­ctor de progres. Acest lot de 20 de automobile­­— ca,«? de­sigur va fi sporit con­­stitui? o prețioasă avere națională. Valoarea utilă întrece cu mult cei a­­proape 400.000 lgî cât va costa c­u accesorii și cele­l­alte, de­oare­ce a­­ceste automobile—după cum am mai spus — sunt necesare unei bune ad­ministrații și fie o mare valoare stra­tegică in tim­p de război­. Și dacă astă­zi ne permitem a a­­răta marelui public și mai ales ce­lor în drept vederile noastre În pri­vința conse­rvarea acestei averi pu­blice, o facem cu convingerea că dacă nu se vor lua cele mai stricte măsuri, in puțin timp ea se va dis­truge. Neputându-se găsi în țară piesele ce se deteriorează prin u­saj sau prin neîngrijire administrațiile sau sunt silite să plătească cu prețuri fabu­loase niște reparații cari durau luni de zile, in atelierele de aici și al că­ror rezultat al putemii sintetiza prin vor înceta cursele vanorului de dictonul :.‘„operația a reușit, pacion-Trarart Pfî 7-1-mnvrfmn-Sâcs m Aal-, 1 tul a • col, 1­.3bit«i­ 1» »Avatin.il pasageri intre Giurgiu-Samovit. Deasemenea au încetat și cursele de mărfuri-tarif. Cauzele sunt că pe Dunăre au început a curge slo­iuri. Sărbătorirea zile de 28 No­­embrie.­Erl s'a sărbătorit aniver­sarea m­trei Plevneî, la cazarmele de infanterie și roșiori. La infanterie au rostit confe­rințe arătând importanța zilei d-niî căpitani Magheru, Romano și Georgescu. La roșiori trupa a fost adunată in manej și li s-au ținut confe­rințe. Furturi prin ehet potrivite. Băiatul Stancu Trandafirescu,ser­vitor la d. Vasile Gurguioi, a fu­rat, de mai multe ori bani din tejghea. Alt băiat, Ilie Marinescu, ser­vitor la d. Iordan Iliescu, din str. Principele Nicolae, lucra de coni­vență cu primul. Și acesta cu chei potrivite, fura de ln stapânul sau. In urma anchetei făcute de d. sub-comisar Duminicatu, ei fiind arestați, au mărturisit faptele, tul a murit“ , sau trăsurile continuă să funcționeze șchiopătând până ce într’o bună zi sunt vindute la licita­ție cu chilogramul, nemai putând fi utilizate. De multe ori se cere, mașinelor un serviciu m­ai presus de resistența lor calculată, iar ca hrană li se dă un ulei de proastă calitate și loviturile de ciocan ale unui șofer capabil, cel mult, să conducă și să demonteze o roabă. Ar trebui dar să se constitue în București un depozit central de toate piesele de schimb, de cauciucuri și de accesorii, precum și un depozit de ulei de la care s’ar furniza toate au­tomobilele Statului. Calitatea uleiu­lui este, cel mai important factor de conservare și de bună funcționare a unui automobil, și suntem în trista necesitate să spunem că nici unul din uleiurile întrebuințate la noi nu corespunde scopului. Sa se aducă mostre din cele mai bune uleiuri produse de rafineriile franceze și guvernul să apară mari­lor noastre rafinerii să furniseze un produs chinucește absolut identic. — La provincie — (Prin poștă de la coresp. noștri particulari) Vineri, 28 Noembrie, FOCȘANI.—Omorît de tren. —Aseara trenul 640, care venea de la R.­Sărat spre Focșani, a prins intre toate un necunoscut, târându-l ca vre-o sută de metri, intre cantoanele 30 și ȘI. Nenorocitul a fost mutilat în­grozitor. Capul aproape desprins de corp; intestinele scoase afară; o mână tăiată a rămas în locul de unde a fost târât. Se iau cercetări pentru stabi­lirea identității cadavrului și spre a se putea ști dacă la mijloc â o sinucidere sau o imprudență a a­­celui necunoscut, care vrând să treacă d­intr'un vagon Litr’a Rus, a alunecat căzând intre roate, unde și-a găsit o moarte așa de grozavă. _____ GIURGIU. — De la Cercul cultural. — Ședința VII. Aseară a avut loc la gimnaziu obicinuita ședință săptăm­ânală prezidată de d. N. Droc-Bard­on, președinte de onoare al Cercului. .A asistat un număr însemnat de­ membri.­­ . Pe lângă acest deposit să se facă un atelier de reparații prevăzut cu scule perfecționate, dirijat de un ex­perimentat șef de. .abili­f adins de la cele mai bune uzine și plătit cu ori­ce sumă ; la nrir.ce reparație șeful va trebui să raporteze dacă piesa s’a de­teriorat prin­ sim­plu uz său prin iner­gistența, brutalitatea ori incapacita­tea conductorului. In timpul iernei toate trăsurile ar trebui să treacă spre verificare prin atelier. In privința conducătorilor de acum am avea prea multe de zis , ne nmtr ginim a spune numai,­ că din 269 de șoferi din București nu știm câți ar mierita sa aibă in mână averea pe care o constitue un automobil mo­dern și viața celor ce se urcă în el. Ar trebui deci luate suficiente ga­ranții la angajarea lor. Li se vor da prime de consumație și d­e bună funcționare, iar in caz că trăsura su­fere reparații din causa lor, vor fi a­­mendați. In fine,­­șoferii vor înceta a fi con­­fidaați ca servitari și obligați să facă servicii domestice șefilor de admini­strații. Terminăm acest articol cu speranța de a iî­­și ideea, celor ce se cred maî competențî, de a completa cu vederi nou, sau de a combate mij­loacele propuse, arătând altele mai bune, și cu convingerea de a ne fi făcut o datorie de cetățean. Henry August, avocat TM­ SFA. T JPE ZX Curățirea petelor de pe îmbrăcă­mintea mobilelor.— Si se trece pe­tele cu o pene moale muiată intr'un amestec in părți egale de apă și amoniac. DIN ȚĂRILE BALCANICE Proectul de buget al ministerului­ de comerț și agricultură bulgar este gata și se prezintă la cheltuelî cu suma de lei 10.803.973, in plus cu 1.066.295 lei față de anul trecut. Spo­rul de cheltuelî rezultă din credite pentru regularea câtorva r­uri, cum­părări de semințe pentru agricultură, exploatări de munți, etc. ... Bulgarii se plâng că autorită­țile turcești din Macedonia permit formarea de bande armate grecești pe când bulgarilor nu le permit nici să poarte arme de vânătoare. Cercurile juno-turcești se tem ca schim­bându-se vizirul, Sultanul să nu capete iar influență, în urma cărora, siolitica filogermană iar va dom­nni la Yidiz-Kiose, paralizând, ac­tivitatea junilor turci. In Sobranie se va aduce un pro­iect de lege prin care judecătorii de instrucție să fie scutiți de garanție materială pe care până acuma sunt datori s’o depue. * In jurul Iskiubului s’a format o ceată sârbească, neliniștind intr’una satele bulgărești de prin prejur. Declarațiile guvernului bul­gar relativ la tratative Guvernul bulgar a asigurat majo­ritatea din Sobranie cum că tratati­vele cu Turcia se vor relua în curând. §0 speră că se va ajunge la o înțe­legere deplină fără jertfe materiale prea mari și fără ca demnitatea na­țională să sufere. Reformat însemnată. In Bul­garia In sesiunea actuală a Sobraniei se va propune un proiect de lege de o mare însemnătate. Este vorba de in­troducerea referendului în adminis­trația comunelor și județelor. Toate măsurile relativ la buna administrare a acestor instituțiuni, la bugete, la deslipiri sau alipiri de comune, etc., se vor putea pune in discuțiune în adunări populare adunate adGioc, care vor putea primi sau respinge mă­surile luate. Prin acest mijloc se in­troduce un mare control in afacerile publice. O măsură respinsă, nu va putea fi primită de Parlament. INAUGURAREA școalei primare „Ioan Olteanu“ din Chitila D. Ion Olteanu, comerciant în Bu­curești, in dragostea sa pentru cul­tura poporului, a clădit in satul său natal Chitila, un splendid local de școală, pentru care a cheltuit peste 50.000 de lei. Inaugurarea acestui local s’a făcut in ziua de 29 c., în prezența d-lui Spiru Haret, ministrul școalelor și a d-lui I. I. Niculescu-Dorobanțu, pre­fectul jud. Ilfov, de față fiind d-niî . Nicolaescu inspector școlar, 1. Ghiață revizor școlar de Ilfov, Bibera con­silier județean, elc. Serviciul divin a fost oficiat de P. S. protoereu al jud. Ilfov, Ch. Bido­­­anu. Elevii școalei, sub inteligenta con­ducere a d-nei G. Marinescu, învă­țătoarea din localitate, au executat frumoase cântece, dialoguri și piese de teatru școlar. D. I. Ghiață­ a mulțumit d-lui Cl­­teanu care a plecat din acest sat la vârsta de 9 ani, prin muncă, cinste și economie, a făcut avere, iar acum a dotat satul sau natal cu un măreț local de școală. D. I. Niculescu-Dorobanțu mulțu­mește asemenea d-lui Olteanu d in nu­mele conjudețenilor săi, dorind ca fapta aceasta să fie imitată și de alți oameni cu stare și cu dragoste pen­tru cultura țărănim­ei. D. ministru Haret relevează im­portanța faptei d-lui Olteanu care ple­­cat din popor și-a adus aminte de nevoia de lumină pe care se poate în­temeia un popor mic. O țară mică, neavând prea multă armată și bogă­ție numai prin școală își poate asi­gura locul pe care il ocupă în lume. D-sa, in numele guvernului, aduce călduroase mulțumiri d-lui Ion Ol­teanu. După terminarea serbării s’a oferit celor de față o masă îmbelșugată. La șampanie s’au ținut următoa­­­rele toasturi : D. Haret pentru dinastie și pentru d. Olteanu, căruia iî urează viață lungă; D. V. Păunescu, învățător la Mi­litari, pentru d. Haret care și-a con­sacrat intreaga-­ viață pentru a­­ceastă școală încurajind pe învăță­tori in greaua și spinoasa lor mi­siune. D. Ribera apreciază fapta d-lui Dr­­iganu, pentru că fiii iar în jud. Ilfov maî mult de jumătate din copiii in vîrstă de școală n’au parte de lumina Cărții din lipsă de localuri. P. S. protoereul Ch. Bidoianu toastează pentru d. prefect care a­­jută și școala și biserica. D. I. Niculescu-Dorobanțu pentru învățătorii cari îl secondează în opera de propășire a județului, și-î asigură de tot sprijinul său­, asemenea și pe preoți. D. Mar­inescu, comerciant din Bu­curești, apreciază cu atât mai mult opera d-lui Olteanu, și-î urează viață lungă, pientru a se bucura de roadele binefacerilor ce revarsă asupra satului său natal. Pr. C. Teodorescu aduce mulțumiri d-lui ministru, care a luat, cu atâta convingere și putere, apărarea preo­ților și învățătorilor, pe nedrept acu­zați în timpul răscoalelor din 1907. Manivastează pentru d.ministru d-nil Pârvan, Dumitricescu, judecător la Buftea, Al. Georgescu și Gh. Simi­­onescu, învățători la Buftea. La plecare întreaga asistență s’a fotografiat in grup. Finanțe, Agricultură și Comerciat București: 29 Noembrie. Finanțe Cota valorilor la bursa din București Renta de 1894 5»/„ lei 101— l0l 91: idem de 185 milioane 5»10 lei 102 — 1021/« idem de 32 l­a milioane 4«/­ lei 918/4 — 92: idem de 50 milioane 4% lei 92 — 921L : idem de 274 mili­oane 4 °/0 lei 9 95— : id. de 45 milioane 4 ° 10 lei 913/4 — 92; idem de 120 mii. 4% lei 913/4 — 92 ; id. de 90 milioane 4 ° 1, lei 903/4 — 91 ; id.de 180 mii. 4% 908/4 — 91 : id. de 100 milioane A. B. 4 ° 1» lei 903/4— 91: id. conver. 4 ° b lei 903/4—91. Obligațiuni credit județ.și corn. 5 °/, lei ÎOOVa-lOO­ Yi, id. 4hi ° la lei 91.55, —idem București, 1903—1906 4 °/, lei 85%—857. Func. rurare 5% lei 100.30 —, idem 4 °/, lei 881/2­ 883/4; urbane Bucu­rești ofi­c,­iei 9*8.70; idem urbane Iași 5»/0 913/4—95. Acțiuni : Banca Națională 4100— 4115. Banca Agr. 387—389. Bank of Roum­ leî 225—228. Banca de Scont lei 125-128. Banca Marmorosch-Blank & Co. lei 870—875. id. emis. III lei 840—850.Banca Generală Română lei 1660—1670. Societăți de asigurare : Dacia-Ro­­mânia lei 693 — 697. Naționala lei 847-852. Generala lei 687—690. Dev. : C«k Londra 25.61V4-25.58i/4 cek Paris 102 — 101.90—, Ber­lin 125.15 — 125, cek Viena 106.85- 106.70, cek Belgia 101.60—101.45. Sconturi și avansuri Banca Națională scompt leî 5"/,, ,, ,, avans pe dep.leî 51 »*/, Casa de Dep. avans pe dep. leî 51/1 °/a. — ULTIME S­I F­E SI — (Telegramele noastre particulare) Cora cerealelor in străinătate Budapesta, 28 Noembrie. Grâu Apr. cer. 12.73 urc. 3 h. Secară ,, ,, • 10.55 invariabil Ovăz „ ,, 8.78 urc. 7 h. Porumb ,, „ 7.47 ,, 3 h. Colza „ „ 14.50 scă. 5 fa. Berlin. 28 Noembrie. Grâu de Dec. m. 209.50 scă. 11/* ro* Secară ,, m. 170.— Porumb ,, m. 164.— invariabil Paris. 28 Noembrie. Grâu de Ian. fr. 23.05 scă. 5 c. Făină „ „ fr. 29.80 „ 20 c. Ulei de colza „ 72.75 invariabil ■ New-York. 28 Noembrie. Grâu disp. cent. 1091/8 scă. 13/s c. Grâu de Dec. ,, 1095/3 ,, 13/8 c. Grâu de Maî. „ 007­ g „ 18/s c. Porumb disp. „ 67— „ 1— c. Porumb Dec. ,, 68— „ lit c. Porumb Mai ., 68>/i „ */a c, deTcago, 28 Noembrie. Grâu de Dec. cent. 1005/a scă. 1 s/8 c Grâu de Mai. „ 105s/4 „ i ®/4 c Grâu Iulie. . ., 98— scă. 1*L c Porumb de Dec. ., 57i/j ,, c Porumb de Mai ., 61— „ 1— C Porumb de Iulie ., 60/4 •> ®/a c Londra, 28 Noembrie. Grâu susținut, cereri slabe. Porumb foarte inactiv. Orz mai calm. Ovăz calm. Liverpool, 28 Noembrie. Grâu calm. Porumb calm. Anvers, 28 Noembrie. Grâu­ calm. Porumb calm. Orz calm. Coiza calm. Piața pescăriei Brăila, 29. — In piața pescăriilor s’au vândut pe ziua de azi 17,000 kgr, pește proaspăt și sărat cu următoa­rele prețuri : Crap 96—118, efortocrap 71 — 92, ciortan 69—72, șalău 100—200, câr­­jeancă 43, plătica 40, lin 80, știucă 40—76, caracudă 52, babușcă3i—40, scraoteî 71—114, biban 32 — 33, al­bitură 28—47, mihalți 66, mreană 80, cegă 150. 1 * Societatea femeilor române Conferința d-lui profesor L. Mehedinți Aseară s’a deschis in sala societăței de geografie de la Ateneu, seria confe­rințelor „Societății femeilor române. D. prof. universitar L. Mehedinți și-a desvoltat interesanta sa confe­rință despre „Arta de a călători“. A călători este o artă, zice de con­­ferențiar, și tocmai despre aceasta am să vă vorbesc. De mult, in timpi foarte depărtați, călătoria era o ade­vărată sarcină, și nu om­ și cine se încumeta de a face o călătorie, pe care nevoia îl forța să o facă. Natura, cu toate frumusețile el mișca foarte puțin pe cei vechi și nu trebue să ne mire că Virgiliu însuși, care a scris atâtea despre natură, nu se prea entuziasmează de ea. Șesurile câmpiilor Udine din Italia au avut în­totdeauna aceiași priveliște în­cântătoare, munții Alpi, cei de acum erau și cei de atunci și cu toate a­­cestea nu l’au putut mișca așa de mult pe Virgiliu, ca și pe orî­ears Pălăria Preotului — ROMAN — de Emilio de JbX&rcl­ VII Prea mare noroc — Puțin. — Să facem dar socotațile. Imi datorezi opt­­ sute de franci. E prea puțin pentru plata hipotecei. Insă dacă vrei s’o jucăm pe toată dintr’o dată, te las pe tine să dai cărțile. Sacii aci bănit mei. Marchizul dădu cărțile și perdu. — Acum suntem in pace esclamă baronul rizând. O să’mi trimiți acasă actul de la poteca. „Umbrele strămoșilor mer au să se înveselească pentru că da­toria aceasta era o­dată pe armu­­riile lor. Curând în urmă baronul, sdro­­bit de oboseală și emoțiuni, a­­dorm­i pe o canapea chiar în sala clubului. Și somnul lui fu greu și plin de visuri rele. Ast­fel se chinui până la 9 ore dimineața. Deschizând ochii și uitându-s­e împrejur, nu recunoscu de­o­cam­dată locul unde se afla. Lumina posomorâtă a zilei ploioase iși revărsa tristeța asupra meselor de joc, asupra scaunelor în des­­ordine și în aerul acelei săli mari, goală și rece, care cu câte­va ore înainte răsunase d­e râsete, de palavre și de glume. Pe o tavă de argint se aflau monedele de aur și bancnotele care reprezentau câștigul baronu­lui. Erau întocmai cum se lăsase pe masă Înainte de a Închide ochii. Vederea banilor ii aminti ulti­mele impresiuni ale nopții ; re­cunoscu locul și iși aduse aminte că jucase cu disperare. Deși dormise mai mult de­cât era obicinuit, își simția ochii um­flați, gura amară, avea o mare greutate in tot corpul Sărind cu mintea din sensație in sensație, d­a înderatețe, iși a­­minti că prânzise la cafeneaua Europa, că se Întâlnise cu Usikis, că în ziua trecută călătorise in tren și că... Ajungând la culmea amintirilor tresări, se uită impressir speriat, iși simți vinele capului svâcnind cu violență și inima făcându-i-se mică. Din fericire era singur. Așt­eptă să-î treacă și sensațiile astea. Viața e ca un rîu ale cărui ape se turbură în timp de fur­tună. Apa turbure curge și unul iar se lipezește. Trebue așteptare. Sună și comandă lui Rafaello, custodele clubului, o cafea cu mult rom. Stătu puțin de vorbă cu Ra­faello despre lucruri indeferente, pentru a'și obicinui vocea și a'și mișca spiritul. Puse banii un buzunar fără să-l numere, zicându-și că dacă norocul i-ar fi venit cu două zile înainte, ar fi fost cruțat de plic­tiseala d’a ucide pe preot. — Raiul și iadul sunt in fun­dul unui sac cu bani. Bagi mâna in sac și tragi la sorți !.... Astfel bolborosia in vreme ce cobora scara. Ajungând la ușa d'afară, se opri sa primească mulțimea de lume ce se strecura în toate di­recțiunile. Toți acei oameni a­­veau pasul sigur, căci știau unde se duc și ce fac. Ploaia Încetase, insă atmosfera era Încărcată de vapori. Stradele erau noroioase. Baronul nu știa dacă­ trebuia să se ducă acasă sau să facă o vizită Marinelor sau să dejuneze. Nul era foame. Treceau căruțe, trăsuri, omni­buse pline de oameni. Fie­care din ei avea o idee in cap și o voință m­­inimă, avea ceva de spu­s, ceva de primit sau de dat. El insă avea impresia că era un om pierdut in mijlocul celorlalți. Era ca și cum sforțarea ce fă­cuse pentru a ucide pe acel preot i­ secase toată vlaga vieței. O dorință ciudată il mână spre cartierele populare ale pieței. Insă intrun loc se opri de o dată. I se păru că Neapolul era plin de preoți. Nici odată nu văzuse așa de mulți. De la fie­care colț eșta câte unul. Poate observa aceasta pentru prima oară. Se apucă de privit cărțile si fotografiile de la vitrina miei li­brării Intră apoi înăuntru și cumpără „Călătoriile lui Stanley in Africa“. Avea trebuință sa emigreze cel puțin cu gândul. Insă simțea că e mai lesne a se tr­eide un om de­cât un prejudiciu. El n’avea să poată trăi așa, minut cu minut, ca un ceasornic. Trebuia să dea o sguduitură pu­ternică vietei pentru ca să cadă dintr'o dată toate foile uscate. VIII Pălăria La patru sau cinci zile după teribilul fapt ce am povestit, don Antonio, parvcnul din Santafusca, se afla in grădină și uda tranda­firii, certând furnicile cari se a­­ratau prea indiscrete cu un om care ar fi putut mai la urmă să întrebuințeze contra lor focul și pucioasa. Preotul Cirillo dormea tăcut în cisterna sa, acoperit de movila de cărămizi și nisip. Frumosul soare al dimineței, trecând pe d'asupra livezilor, um­plea aleea și i­n­spana bătrânului paroc­ de Dote de aur tremură­toare. La vârsta de 60 de ani, don Antonio se bucura ca și in tine­rețe, de adierile dimineței. Tine­rețe zilei e dimineața, o tinereță care se întoarce in toate zilele, pe când cealaltă, var, o dată trecută, nu se mai întoarce. Totuși bunul bătrân, care sim­țea picurând pe părul său argin­tiu rouă florilor, se gândea că o­­mul care trăește cu gândul la Dumnezeu, e tot­deauna tînâr și că inima celor buni nu îmbătrâ­nește nici o dată. Ast­fel se gândia, cu stropitoa­rea in mână, când văzu pe Mar­tin venind în fugă spre dinsul. Pălămarul iî spuse gâfâind că Salvatore căzuse un drum lovit de dambla. — D-ta, părinte, aleargă la vilă cu puțin mir, ca să nu scapi de cel rău. Eu mă duc să trag clo­potul. Don Antonio lăsă florile și stra­­nu­ftâjeA. i­.,ră­su, biserica,de unde își luă pălăria cu trei torn­uri pentru a se apăra de soare, mai luă și vasul cu sfântul mir și pomi la vale spre vilă, cum putea mai repede, având înainte-1 pe țăra­nii cari rădicaseră pe Salvatore din drum și-l duseseră acasă. Sărmanul Salvatore era pe moarte. Aceasta era a doua lovi­tură de damblu care trebuia si­­­aie firul zilelor. Locuința lui la vilă era o ca­meră de jos unde afară de pat mai erau­ două scaune, o masă și două dulapuri, unul mai mare al­tul mai mic. La capătul patului era atârnată bătrîna lui pușcă cu care de zece ani nu mai ucisese nici o pasăre și pe care rugina o rodea cu încetul. Muribundul murmura cuvinte neînțelese. Don Antonio se gândi că el se spovedise cu un an îna­inte și că de atunci încoace nu mai fusese ia stare să comită vr­ an păcat. (Va urma)

Next