Universul, august 1909 (Anul 27, nr. 208-238)
1909-08-05 / nr. 212
Generalul baron de Heeringen, noul ministru de rǎzboiu al Germaniei Calendar pe anul 1909 Ortodox Mar(î, 4 August. — Sf. G cocon din Efes. Catolic Mar î. 17 August. —Liberius. Răsăritul soarelui 5.22—Apusul 7.18 București, 4 August. MESERIAȘII, ÎNTREPRINDERILE ȘI FURNITURILE Se știe că legea meseriilor (șii art. 95) și regulamentul acestor legi (art. 141 și 146) prevăd ca meseriașii români să fie preferați la întreprinderile sau furniturile Statului, județelor și comunelor, cari nu trec peste 30 mii lei, chiar dacă ofertele lor ar fi mai scumpe cu 5 la sută de cm ale celorlalți concurenți, precum și ca la toate lucrările să se întrebuințeze meseriași români iar meseriași străinii să nu poată întrebuințați decât în proporțiunea fixată de administrație, după natura lucrărilor și regiune. Se știe de asemenea că meseriașii noștri s'au plâns mereu și urmează a se plânge că dispozițiunile acestea ale legii nu se respectă. Ministerul industriei și comerțului, solicitat de meseriași, a intervenit în diferite rânduri în privința aceasta iar acum în urmă a adresat celorlalte ministere o circulară asupra căreia e bine să atragem atenția tuturor celor interesați. Prin circulară, ministerul industriei cere a i se comunica regulat lucrările și furniturile ce sunt de executat la fiecare minister și la autoritățile dependente de ele, în regie sau în întreprindere, prin bună învoială sau prin licitațiune. «Datele acestea ni-ar fi foarte trebuincioase—zice circulara— pentru ținerea la curent a corporațiunilor de meseriași, instituții la cari credem că ar fi nemerit a se adresa autoritățile pentru lucrările ce le-ar fi necesare. «De datoria noastră fiind a ne ocupa de aproape și de educațiunea profesională a meseriașului român și având nevoe a cunoaște, în tot momentul, întru cât și cum meseriașii, cari beneficiază ele dispozițiunile art. 95 din lege, își îndeplinesc obligațiunile lor, v am fi foarte recunoscători, domnule ministru, dacă ați bine-voi să dispuneți a ni se comunica procesele-verbale de recepțiune a lucrărilor și furniturilor executate de meseriașii români, precum și valoarea lor. «Aceste procese-verbale le vom comunica corporațiunilor de meseriași pentru publicare sau afișare, astfel încât ministerul nostru cât și corporațiunile să cunoască pe acel dintre meseriașii români cari își îndeplinesc în mod corect și exact obligațiunile lor profesionale, precum și pe acei cari nu întotdeauna se achită în mod conștiincios de acele obligațiuni, și cari, pe calea aceasta, sperăm că se vor sili a fi și ei vrednici de încurajarea prevăzută de legiuitor la citatele articole.» Sperăm că departamentele și autoritățile dependente de ele vor da urmare interveniul ministerului industriei Mișcarea de la minis, de tare D-nii I. Mihăescu, I. G. Teodorescu și Gh. Petrescu, perceptori fiscali, au fost lăsați în disponibilitate. I-nn V. Gamulea, D. Oameni si, I. Aliniescu, N. Ionescu, P. Ionescu, Ion Găpițescu și.. N. Zănescu, perceptori fiscali, au fost destituiți. D-niî Mircea D. Dimitrie, Mihail Diaconescu, O. Furnică, Gh. Pfiunescu, St. Ciolacu, Gr. Vișan, Moise Stoicescu, Mihail Racoveanu, N. Dumitrescu, V. Simoa, G. Kiculesca și D. Șerbănescu au fost numiți perceptori fiscali ANCHETA dela pescării!e Statalm din Tulcea In urma unei reclama|iuni făcută din partea comerciantului de pescărie V. Ipsilante, d-lui dr. Antipa, inspector general al pescăriilor Statului, contra administratorului Ionescu dela administrația pescăriilor Statului din jud. Tulcea, cum că acesta, pentru a proteja pe un om al său, i-a închis chizhanaua, luându-i dreptul de a mai face comerț de pește, amenințând în acelaș timp pe pescari că le va ridica dreptul de pescuit dacă vor fi dovediți că au vîndut pește lui Ipsilanti.—d. dr. Antipa a trimes în anchetă pe d. inspector Manolescu. D. inspector Manolescu sosind la Satu-Nou, însoțit de d. administrator Ionescu, 4 revizori, inspectorul silvic și sub-prefectul plășei, a găsit la fața locului pe comerciantul Ipsilante și pe 42 de pescari, cari au fost chemați spre cercetare. Incepându-se anchetarea celor reclamate de către d. Ipsilante, toți pescarii au declarat că au fost batjocoriți și amenințați cu isgonirea, de către administratorul pescăriilor dacă vor vinde pește lui Ipsilante, că în timpul cât acesta a fost oprit de a face comerț, ei n’aveau cui vinde peștele ce-l prindeau deoarece lipsea concurența, și că din această cauză cea mai mare parte din pescari au emigrat și că vor emigra și ei dacă nu se va lăsa comerțul liber, căci pe timpul cât a existat concurența Statul și pescarii au câștigat foarte mult, intrucât comerciantul Ipsilante face export de pește de aproape un milion de franci pe an. In timpul anchetei, administratorul Ionescu a fost foarte agresiv față de pescari. Ca motiv al măsurei luate contra lui Ipsilante, a declarat că acesta n’are chirhanaua curată și că n’are încredere în el. I. inspector Manolescu, în urma acestor constatări, i-a permis lui Ipsilante să-și continue comerțul de pescărie, insă administratorul Ionescu a declarat categoric că nu-i permite a continua comerțul și că-l va opri, cum a făcut și până acum, d-sa fiind responsabil de pescăriile din acel județ. In urma acestui conflict, d. inspector Manolescu a sosit la București, unde a supus cazul d-lui dr. Antipa, inspectorul general al pescăriilor, care se va pronunța imediat ce se va întoarce din concediu. Rusellescu. Războiul Spans-Marocan — Serviciul nostru telegrafic — Germania și acțiunea Spaniei în Maroc —Berlin. 3. Berliner Tageblatt află din Madrid că acolo s’a răspândit știrea cum că Germania ar fi adresat o notă Spaniei asupra acțiunei acesteia în Maroc. Semioficiosul Imparțial desminte această știre și spune că o astfel de notă nu există. Ziarul adaugă că Germania nu are intenția să se amestece în relațiile Spaniei cu Marocul cât timp dînsa nu depășește tratatul din Algesiras. Voluntari pentru răsboi. Pregătirea altor 3 brigade Paris. 3. — Telegramă din Madrid. Două sute de voluntari din provincia Biscaya s’au oferit să plece in Maroc. ” La statul major se lucrează la pregătirea altor 3 brigade pentru orice eventualitate. Kabilii ridică fortificații. — Luptele de la Alhucemas Paris. 3.— Telegramă din Madrid.— Zilele acestea va începe lupta decisivă în Maroc. Spaniolii observă din balonul captiv de la Melilla că marocanii își construesc în grabă fortificații, dar speră că se vor distruge cu ușurință cu ajutorul tunurilor lor cu tragere repede. La Alhucemas au durat toată ziua de erî împușcăturile.. Comandantul trupelor de acolo are două detașamente gata pentru orice eventualitate. Curentul răsboinic în Spania Paris. 3. — Telegramă din Madrid. — Cu toată campania anti-militariștilor și republicanilor tot mai pronunțate curentul războinic ce în general se afirmă în țară. In mai multe orașe s-au amenajat spitale pentru internarea răniților aduși de pe comisul de razboiu. i Interview cu d. Ionel Brătianu primul ministru al României Corespondentul nostru particular din Viena ne-a comunicat telegrafic in rezumat interviewul pe care un redactor al ziarului ,,Neue Freie Presse“ l’a avut cu primul nostru ministru, d. I. Brătianu, la Carlsbad. Dăm acum textili acelui interview după ,,Neue Freie Presse“ care ne-a sosit era . ..De câteva zile primul-ministru român Brătianu se află aici, pentru a face o cură, care a fost întreruptă de o călătorie făcută la Berlin la cancelarul imperiului german. Îndată după reîntoarcerea sa de la Berlin, d. Brătianu a avut bunătatea de a acorda un interview colaboratorului d-v. D. Brătianu m’a primit în hotelul ,,Quirinal“ unde a descins. Salonul a fost transformat într’un cabinet de lucru, ceea ce-țî dă impresia că primul-ministru nu și-a consacrat meide cum vacanța esclusiv recreației. El are lângă dânsul un secretar, un tinăr, d. Fitodor, acela care a servit și pe predecesorul său Dimitrie Sturdza. Intre Sturdza și Brătianu este distanța unei întregi generațiuni. Sturdza, după care a urmat acum câteva luni Brătianu, era cel mai bătrân prim-ministru în Europa. Brătianu, cu treizeci de ani mai tinăr ca predecesorul său, este desigur cel mai tinăr dintre prim-miniștrii din Europa. Brătianu pare că abia a trecut cu puțin vîrsta de 40 ani. El are o înfățișare distinsă, svelt, slab, brunet și cu ochii negri. Are în înfățișarea sa ceva foarte discret, iar vocea sa un timbru moale. L’am întrebat mai întâi asimra scopului vizitei sale la cancelarul imperiului. D. Brătianu mi-a răspuns : In toate, ca succesor al d-lui Sturdza,am pus ca și acesta greutate pe faptul de a cunoaște personal pe cancelarul imperiului german. D-ta știi că d. Sturdza era in relațiuni personale cu principele Bülow, după cum era odinioară și tatăl meu Ioan Brătianu cu principele Bismarck. Țineam mult ca să fac o vizită noului cancelar al imperiului, pe care nu-l cunoșteam. Un alt motiv deosebit m’a condus la d-sa. Cu puțin mai înainte am vizitat pe baronul Aehrenthal și cunosc și pe d. Iswolski. Este bine, când cineva vine in contact personal cu bărbații politici conducători, deoarece România are un interes de a-șî desvolta politica ei cât se poate mai mult cu politica marilor State ale Europei. In orice caz am o satisfacție că am putut face cunoștință cu urmașul principelui de Bullow. Convorbirea trecu apoi la politica internă și externă a României, și primul-ministru se exprimă cam în chipul următor: „NU vroesc altceva decât să fiu succesorul d-lui Sturdza, care de asemenea a fost succesorul tatălui meu, care a înființat partidul liberal în România. Cu acest partid liberal Regele Carol a pus temelia la tot ceea ce este la noi modern și care poate fi privit ca atribut al unui Stat civilizat. Am intențiunea de a lucra după principiile predecesorului meu, care are atât de mari merite pentru România, și în spiritul tatălui meu. Partidul național liberal are programul de a desvolta după posibilitate forțele economice și sociale ale României. Mai cu seamă trebue să nu stea la inimă binele clasei noastre țărănești. S’au făcut până acum multe spre a se îmbunătăți soarta țăranilor. Și de la tulburările agrare, cari s’au petrecut acum câțiva ani, am înlăturat multe role. Dar mai trebue încă multe de făcut, și în această direcțiune voim să ne îndreptăm mereu activitatea. N’am nevoe ca șef de partid să accentuez că avem în vedere și binele burgheziei, căci partidul liberal a înființat clasa burgheză în România, unde mai înainte de întruchiparea liberalismului, o clasă puțin numeroasă a întrunit în mânile ei toate forțele și privilegiile țării. Desvoltarea bunei stări a poporului român se poate face mai bine pe tărâmul progresului și al păcii. România este o țarii stabilă și are o politică internațională stabilă. Avem cel mai mare interes ca în Balcani să fie menținut status quo. România are un interes de primul rang la tot ceea ce se petrece în Orient, dar nu este un Stat balcanic nici geograficește nici în sensul moral al cuvântului. Geograficește nu suntem Stat balcanic, deoarece țara noastră se află spre nord de Dunăre; moralicește nu suntem Stat balcantic, deoarece în nici un chip nu luăm parte la ferberile și tulburările care bântite aproape în permanență popoarele și Statele din Peninsula balcanică. Punctul de vedere al României este acela al marilor Puteri : echilibrul puterilor. Noi ținem la pace și la status quo. Nu suntem invidioși pe nimeni, ci voim să ne păstrăm numai rangul. Cu cât mai mult avem sentimentul că o Putere lucrează pentru pace, cu atât mai mult vom fi cu această Putere. A trecut un an de când Statele mari și mici au fost cuprinse de neliniște, și fără să fiu nemodest, pot spune că în timpul iernei trecute România părea că este o stâncă în mijlocul valurilor mari, care singură, a rămas neclintită. Departe de a avea vre-o pretențiune de a face capital din tulburările generale, am căutat să valorăm mai mult influența noastră în sensul politicii generale. Politica noastră este de a conta pe Turcia, ca pe un factor distins, căreia îi dorim fericire și prosperitate pe calea desvoltării constituționale și dorinia și speranța noastră este că, după cum in cursul ultimului an agitat a rămas învingătoare rațiuneași s’a menținut pacea, să fie așadar și pe viitor. Burtă starea României,după convingerea mea, depinde de pace. 10 ani de pace Insemnezii pentru țară o creștere a populațiunei cu un milion și o urcare a bunăstării naționale cu câteva sute de milioane. Nici un război nu ne-ar putea procura "a ceea ce ne aduce pacea. Am încercat să desvoltăm interesele noastre în concordanță cu marile interese europene. Acesta este marele merit al M. S. Regelui și al bărbaților noștri de Stat. Ceea ce m’a bucurat in criza ultimului an este că pacea a fost menținută și simt mare bucurie când văd cu ce putere s’a exprimat acest punct de vedere la marile Puteri. Cu toate că am spus acestea, trebue totuși să observ că punem cel mai mare punct pe aceea de a aduce armata noastră la cea mai înaltă instrucție militară și a o desvolta astfel ca să avem întotdeauna rangul celei dintâi Puteri militare după marile Puteri și să fie în stare a ține pept în orî ce război, pe care l’am putea avea“. După aceea vem vorba despre ,relațiunile României față de marile grupuri de alianță din Europa și d. Brătianu observă : ,,Nimeni nu va putea trage la îndoială meritele netăgăduite, pe cari și le-a câștigat tripla alianță pentru menținerea păcii în Europa, și nu am nevoe să spun cât de mult ținenâ la o bună vecinătate cu Austro-Ungaria și cu câtă satisfacțiune salutăm faptul că după îndelungate sforțări s’a încheiat un tratat comercial, care apără interesele ambelor State și care într’un timp nu tocmai îndepărtat va fi aprobat de ambele corporațiuni parlamentare. Dar și relațiunele noastre cu Rusia, tocmai în ultimii ani s’au desvoltat extraordinar de amical și punem preț pe aceea că în considerația vecinătăței noastre să le desvoltăm din ce în ce tot mai amical. — Ținem — zise domnul Brătianu, ca politica română să intre armonios în marile linii ale politicei europene, și aceasta o voim atât ca Stat de progres, cât și ca iubitor de pace. La întrebarea pusă d-lui Brătianu dacă d-sa crede că pacea va fi menținută, cu tot conflictul între Turcia și Grecia, d-sa răspunse: — Nu sunt profet și nici nu vresc să fiu. Situația este foarte amenințătoare. Dar sper că arta și necesitatea sinceră a Puterilor va reuși să mențină pacea și să fie stăpână peste dificultățile și ale acestei noulase. Veni după aceea vorba asupra chestiunei evreești din România. Primulministru zise . ..Această chestiune pentru noi nu este o problemă nici de rasă, nici de religiune. Este o problemă mai mult economică, care s’a accentuat in mod neplăcut, ori de câte ori în România a fost o recoltă rea. Acum din fericire spiritele s’au liniștit și există speranța la o recoltă bună, ceea ce nu este fără influență asupra stărei spiritelor. Cu desvoltarea proprietății agricole și cu înflorirea industriei petrolului pe de o parte și cu creșterea bogăției clasei țărănești pe de altă parte, chestia evreiască și va perde cu încetul caracterul de până acum. Este în interesul însuși al evreilor români, ca această chestiune să-și păstreze caracterul strict intern. La sfârșit d. Brătianu zise : „Vizita arhiducelui moștenitor Francisc Ferdinand la Sinaia a făcut cea mai plăcută impresie in toate cercurile populațiunoi, în toate, fără deosebire de partid și va rămâne pentru noi încă multă vreme în plăcută amintire ca o garanție a relațiunilor celor mai amicale cu Statul vecin austro-ungar“. UMILII Rușki Intr’o convorbire despre congresul internațional medical din Budapesta, savantul medic și academician, dr. G. Marinescu, mi-a zis: „Confrații noștri da dincolo nu sunt la înălțime”... Aceasta sub impresia informațiunilor ce s’au transmis din Budapesta despre rătăcirea unor medici români, ca alde Dumitreanu. Grăbesc să asigur și pe d. dr. Marinescu și pe colegii d-sale din București, autori ai memoriului, că după știrile pozitive ce am, majoritatea medicilor români din Statul ungar, și în tot cazul cei mai distinși, nu vor participa la congres, ori ce ar face guvernul ! Astfel se vor menține la înălțime următorii medici români: Alexandru Vaida, deputat (Cluj), G. Baiulescu (Brașov), A. Popa (Blaj), I. Beu (Sibiu), N. Comșa fost deputat și Califaru (Seliște), Prunaș (Orlat), Andrasi (Reșinaru), Perțu (Făgăraș), Elecheș (Sebeșul săsesc), Erdeli (Orăștie), Leo Parascu (Hațeg), N. Moțu (Deva), Ciotu (Dobra), A. Brădeanu (Radna), A. Demian (Arad), A. Ilalic (Lipova), A. Popovici (Sântana), G. Vesa (Socodor), I. Tataru (Bata), N. Poipovici (Oradia Mare), Murășanu (Beiuș), I. Pop (Otlaca), Oct. Proștean (Vîrșeț), A. Crăciunescu (Mehadia), P. Nistor (Zernești), A. Pop (Otlaca), Oct. (B. Prund), Domide (Năsăud). Cine cunoaște numai puțin situația, se poate convinge că toți medicii de seamă, din toate centrele noastre, țin să se arate vrednici de confrații.vor din România, cari prin Manoriul lor nu numai au pus chestia română în discuția Europei, dar au făcut ca nici medicii atâtor popoare culte să nu se ducă la Budapesta. Rămâne deci bine știut, că și în caz dacă ungurii vor scoate pe teren câțiva medici români, aceștia nu sunt cei mulți și distinși, ci niște amărâți ajunși în slujba poliției, ca Dumitreanu din Budapesta, ori vreunul de la căile ferate. Iar dacă aceștia și-ar lua îndrăzneala să vorbească în numele tuturor medicilor români, se vor lua măsuri să fie desmințiți și au ratați ceea ce sunt: unelte în mâinile guvernului maghiar, care în c cestia congresului medical primește din toate părțile lovituri,— una mai simțitoare decât alta. Dacă, în strâmtorarea sa, guvernul va căuta să se folosească at? vre-un medic român, are sa se blameze". Ioan Iliissu Șirianu. Astăzi*1ARU *T August a apărut Ziarul Călătoriilor — IO bani in toată tara — ÎNGROZITOAREA drama de la otel Regal (Prin telefon de la corespondentul nostru particular) Constanța, 3 Iulie Azi dimineață, otelul Regal de aci a fost teatrul unei drame pasionale petrecută în următoarele împrejurări: In ziua de 27 Iulie a descins la acel otel, ocupând camera No. 25 Al. Ștefănescu, comerciant din Brăila. Purtarea lui până azi nu a dat nimic de Bănuit. Azi dim., la orele 9 jumătate, a eșit din otel și după o jumătate de oră s’a inapoiat însoțit de o femee care se află în serviciul d-lui Alfons Sasu. Puțin timp după ce au intrat în cameră, îngrijitoarea otelului a auzit soonot și viete pornind din camera lui Ștefănescu. Bătând in ușe, nu a primit nici un răspuns. Zgomotul repetându-se și țipetele ferote dinăuntru continuind disperate; îngrijitoarea a înștiințat patronii cari la rândul lor au sesizat poliția. Până la venirea polițiștilor s’a auzit o detunătură de armă și în momentul când subcomisarul urca scara au urmat 4-5 detunături. In clipa aceasta, femeea, deși străpunsă de gloanțe, a putut descuia ușa și a scoborât scara până la etajul I, unde a căzut. Polițiștii ajungând sus, un agent a observat pe gaura cheer că criminalul încarcă din nou revolverul și polițiștii s’au retras din fața ușei care era ciuruită de gloanțe. In acest interval s’au mai auzit două detunături și presupunându-se că criminalul s’a sinucis, sub comisarul Stoianovici a intrat în Cameră. Aci zăcea în pat, rănit. Ștefănescu, ținând cu mâna încleștată revolverul care i s’a putut lua cu mari forțări. Atât Ștefănescu cât și victima care este în sală jos, au fost găsiți desbrăcați, iar rufele de pe dînsa dovedeau că s’a produs o luptă între ei. Victima are mai multe leziuni pe față. După spusele ei, criminalul după ce a împușcat , a început să o calce cu picioarele. Cum nu a eșit din cameră dânsa nu-și poate da seamă. După sosirea autorităților, și o examinare sumară a rănilor,ambii răniți au fost duși la spital. Criminalul a tras asupra victimei două gloanțe. Unul i-a perforat plămânul drept și a eșit, cellalt i-a sfâriat antebrațul stâng. Criminalul vrând a se împușca in gât, după cât se poate stabili, din cauza tremurării r eî mânei, glonțul i-a rănit ușor pielea, lângă umărul drept și ricoșând a atins abdomenul, producând o rană fără gravitate, deoarece nu a pătruns in abdomen. Dus la spital, rănitul nu a voit să vorbească, simulând un leșin. Pe la ora 2 a început să-și dea cu pumnii in cap și să se vaete. La perchiziția făcută la otel, în cele 2 geamantane ale lui Ștefănescu, s-a găsit o fotografie ruptă în mai multe bucăți. Cu multă greutate a fost reconstituită de mine și am putut vedea că era a criminalului și alături de el în costum de mireasă, victima. M’am dus după amiază la victimă. Dânsa mi-a spus că se numește Aneta Manolescu, o un etate de 20 ani, de fel din Potcoava, jud. Olt, fiică al lui Gheorghe, decedat, și a Elenei. Cerându-i să-mi istorisească faptele, mi-a declarat că azi dim. ducându-se pe str. Mangaliei, după târguele, s’a întîlnit cu Ștefănescu pe care spune că nu-l cunoaște, că el i-a propus să meargă cu dânsul la otel,că l-a însoțit, și după ce a stat o jumătate de oră cu el, ea a voit să plece. Dânsul atunci a început să țipe că s-a nenorocit, a luat-o la bătae și la un moment dat a luat revolverul din geamantan și a tras în ea. Dânsa persistând o susține că nu-l cunoaște, i-am arătat capul ei din fotografie. Emoțională, mi-a cerut să-i arăt fotografia de aproape, totuși a continuat să susție că nu cunoaște pe criminal. Am trecut apoi la Ștefănescu, care începuse să vorbească cu șeful siguranței. El e comerciant de coloniale și are tovarăș de negoț pe Ilie Burcaru, în Brăila, str. Galați No. 172. Dânsul a recunoscut fotografia arătată de mine. Spune că a trăit cu Aneta 2 ani la Brăila, fără să se fi cununat cu ea. De 6 luni ea l-a părăsit și el a venit să o caute. Mai departe, Ștefănescu nu mai spune nimic. întrebat asupra origine! Anetei, dânsul dă ca exacte datele spuse de ea. Rămâne stabilit că ea caută să ascundă adevărul. El e în afară de orice pericol. Anda, dacă încetează emoragia internă, va scăpa._____ __Coresp. simlis om. Ocuparea unei insule sârbe de către trupe austriaca Londra. 3.— «Daily Telegraph» află din Belgrad că ministrul Austro-Ungariei de acolo a avut o convorbire cu primul ministru Novacovici, căruia i-a declarat că Austro-Ungaria regretă ocuparea insulei Selenica din Drina de către un detașament austriac. Ministrul austro-ungar a spus că Serbia va avea insula și se va menține statu-quo-ul. r _ .r,«.., SERBIA GRECIA Un ultimatum al tinerilor ofițeri către primul ministru Berlin. 3. — „Vossische Zeitung” află din Atena că comitetul mișcărea tinerilor ofițeri a hotărât să facă cunoscut primului-ministru printr’un fel de ultimatum că nici un ofițer nu va suferi ca vreun participant la ultima mișcare să fie pedepsit. Această hotărâre a fost luată din cauză că prințul moștenitor a dispus ca ofițerul Kjritschas să fie trimis înaintea unui juriu extraordinar. Decizia tinerilor ofițeri a fost comunicată primului-ministru de către ministrul de marină Miau Hs, care a luat de asemenea parte la precedentele consfătuiri ale tinerilor ofițeri. Primul ministru ,Khallys răspunse că el va lua o decizie împăciuitoare în această chestie. m minim meu O magazie cu pulbere de tun și galații, aruncată in aer. Patru oameni grav răniți M fim mmTsmum mmm si Erî după amiază pe la orele 5 fără 20, o detunătură groaznică spre Cotroceni, a alarmat Capitala. Atât de puternică a fost această detunătură încât ea a fost auzită in toate părțile orașului, stârnind o adevărată panică în public. Timp de 10 minute de la auzirea de tunălure, toată lumea a dat năvală la poliție și pe la autorități ca să ia informațiuni asupra celor petrecute.. Pompierii de la toate posturile din Capitală prevăzând că se întâmplase o nenorocire înhumaseră caii și pregătiseră toate echipele așteptând momentul să fie chemați. La Salvare ,d. intern Roșianu a pregătit de asemenea 3 ambulanțe cu toate cele necesare. Toate aceste pregătiri au fost de mare folos, deoarece la orele 5 fără 10 minute telefonul a anunțat autoritățile că la pirotehnia armatei s’a produs o explozie teribilă, că o magazie întreagă cu pulbere de tun și galantă sărise in aer, că un incendiu se declarase și 4 oameni erau răniți de moarte. Pompierii, sub comanda d-lor locot. Predescu și Livezeanu și ambulanțele Salvărea, au pornit atunci în goană spre Pioehnie și după eî, trăsuri, automobile, cari transportau autoritățile civile și militare la locul anunțatului dezastru.. La locul dezastrului. — Cum s’a produs explozia Urmând convoiul de pompe, am pornit imediat cu o trăsură la locul dezastrului. In curtea pirotehnia se aflau o mulțime de ofițeri, iar pe șosea, în fața porței, toată lumea din acel cartier, era adunată ca să afle amănunte asupra exploziei. D mcot. Zăvoianu de la pirotehnie, foarte afectat de nenorocirea care se întâmplase, lua ultimele măsuri, îndoind posturile de pază la magaziile de pulbere. In momentul sosirei noastre, într’un automobil au venit la pirotehnie d-nl general Boteanu, secretar general al ministerului de războiu și col. Basarabescu, directorul artileriei, cari au și început ancheta, din care a reușit următoarele: La pirotehnia armatei se lucrează de câteva zile la schimbarea sistemului de paratoner unic, în paratoner multiplu, adică, în loc de un singur paratoner, pentru o mai bună pază, se instalează paratonere pe fiecare magazie. Lucrările ajunseseră ele la magazia cu No. 2, unde lucrau la instalare muncitorii Ilie Cosma, de 21 ani din câmpul Stiefler, Andrei Ianoș Rișcanu de 60 ani, din str. Puțu cu apă rece No. 61 și soldații Borondel Ghiță din compania pirotechnică și Manolache Tudor din batalionul 6 de vânători domiciliat în str. Cedrilor No. 2. Lucrările se făceau cu ajutorul unei forje (lampă pentru lipit metal) și se vede ca din neglijența vre-unuia din lucrători, focul s’a transmis la pulbere care a făcut explozie. Intr’o secundă, magazia toată, care are o mărime de 16 metri pătrați a sburat în aer. Muncitorul Ilie Cosma earu se afla pe magazie a fost aruncat și el la o distanță colosală și trântit departe in vale. Andrei Ianoș cum și cei două soldați au fost trântiți la pământ și arși grav pe față, mâni picioare și pe corp.. O altă santinelă care se afla în apropiere a fost trântită la pământ cu fața în jos. Soldatul spune că in momentul acela privea în altă parte și s’a pomenit deodată aruncat la pământ. In momentul exploziei, toate geamurile de la atelierul de țesătorie de lângă pirotehnie s’au spart. La locuința d-lui Ionescu D-tru, maestru încastor al munițiunea infanteriei, s’a prăbușit tavanul. La toate clădirile din jurul pirotehniei s’au spart de altfel geamurile. Din magazie nu a mai rămas nimic. Starea răniților D. dr. Roșianu, dela sec. de Salvare, a găsit pe răniți în infirmeria pirotehniei într’o stare desperată. Muncitorul Ilie Cosma avea carbonizat aproape tot corpul. Din unele plăgi curgea în abundență sânge. Tot din cauza exploziei nenorocitul avea nasul și buza superioară rupte. Bătrânul Andrei Ianoș Rișcanu, în vârstă de 60 ani, era de asemenea într’o stare desperată, având corpul carbonizat. Soldatul Manolache Tudor, din cauza durerei mari ce suferea îșî rupea carnea carbonizată de pe mâini, strigând cât îl lua gura că îl arde. D. dr. Roșianu a dat primele îngrijiri răniților, pe cari i-a urcat apoi cu ajutorul sanitarilor Ionescu Ion și Ilie Ștefănescu, în ambulanță și i-a transportat la spitalul militar. Mai puțin grav a fost rănit soldatul Borondel Ghiță, care a fost dus la spital cu un docar al pirotehniei. Aspectul groaznic pe care îl aveau răniții a impresionat mult pe cel de față. In curtea pirotehniei am găsit pe un brigadier care avea o figură foarte speriată, din cauză că fusese martor ocular la groaznica explozie. Abia putând să vorbească brigadierul mi-a declarat următoarele: „Tocmai mă duceam să fac revizia santinelelor postate la magazii, când o puternică detunătură care a cutremurat pământul sub mine, m’a doborît la pământ. Aproape nebun de spaimă am ridicat ochii să văd ce se petrecuse în jurul meu, și atunci am zărit deasupra magaziei No. 2 un nor negru de fum. In aer zburau bucăți de lemne aprinse și niște strigăte desperate umpleau toată valea în care sunt așezate magaziile. Fără să știu cum, m’am sculat repede și am fugit spre corpul de gardă strigând cât mă ținea gura. In drum m’am întâlnit cu o mulțime de camarazi cari alergau spre magazii. Atunci m’am oprit și revenindu-mi puțin în simțiri am pornit cu ei spre locul nenorocire!. Cei patru inși cari lucrau la paratonere se zvârcoleau de durere pe pământ și resturile magaziei ardeau. Am dat alarma și a venit pichetul de pompieri. Soldatul care se afla de santinelă, și care din fericire nu fusese ars, se afla culcat cu fața în jos, în stare complectă de nesimțire. Am încercat timp de 5 minute să-l sculăm, dar ne-a fost imposibil. Frica Ii înghețase sângele în vine și a trebuit să-l ridicăm de jos și să-l ducem la o parte pe iarbă, ca apoi acolo, după un sfert de oră să se trezească. Când s’a deșteptat el a pus mâna pe armă și a fugit dea dreptul în corpul de gardă”. Magazia distrusă de explozie care poartă No. 22, face parte din magaziile așa numite „de 24 ore”, deoarece pulberea în ele nu se ține decât o zi și o noapte, apoi se transportă în depozitul central. Ancheta a continuat până seara târziu. D. general Boteanu, secretar general al ministerului de războiu a ascultat un mare număr de martori, din depozițiile cărora reese că explozia s’a produs în împrejurările arătate de noi mai sus. Convorbire cu un martor ocular „Universul“ in provincie (DE LA CORESPONDENȚII NOȘTRI PARTICULARI) AZUGA.— Excursiune.— D-niu G. Georgescu, Persen Ionescu și frații Ioan și Teofil Mihalovici, au plecat erî în excursiune la Vălenii-de-Munte. In drum vor vizita Tesila și monastirile Suzana și Cheia. Teatru.— Aseară școala de adulți din localitate, a dat o reprezentație teatrală în sala sec. de cumpătare „Azuga”. S’a jucat «Curcanii»,dramă națională de Gr. Ventura. Cu fondul obținut, școala va face o excursiune de plăcere la Constanță pe la începutul lunei Septembrie. Sala era înțesată de vizitatori veniți din Bușteni, Azuga și Predeal. Succesul a fost desăvârșit. Timpul.— In urma ploaiei s’a cam răcorit. GIURGIU. — Dela cercul comercial. — Membrii cercului comercial din localitate s’au întrunit erî în ședință săptămânală, sub preșidentia d-lui M. Manolescu, care a făcut apel la unire și solidaritate pentru izbânda scopului cercului. D. Mihnea Iliescu, expune constatările anchetei oficiale, făcută de d-ni. N. Poenaru-Iatan, prefectul județului și N. Bălănescu, deputat, la schela Pietroșani și la care a luat și d-sa parte, ca delegat al cercului comercial. Trebue să se aștepte — a adăugat d-sa — întoarcerea în țară a d-lui prim-ministru, care desigur, după ce va lua cunoștință de constatările anchetei, va da satisfacția dorită, de întreg comerțul giurgiuvean, ordonând închiderea schelei de la Pietroșani. In chestia cererei făcute primăriei orașului că cherestegiilor de la periferie să nu li se admită de a avea la depozitele lor decât numai cherestea, d. Iliescu arată că primăria acordase un termen de 2 ani acestora pentru a-și epuiza stocul de mărfuri de fierărie și că cu toate că acest termen a expirat la 1 Martie, cherestegii continuă să aibă la depozitele lor acest fel de mărfuri, făcând o aprigă concurență comercianților de această branșe din oraș, fără ca primăria să intervină. Cercul decide ca pentru ultima oară, o nouă delegație să se prezinte d-lul primar și dacă nu va obține o deciziune favorabilă, să se provoace o mare întrunire publică de protestare. Mai mulți comercianți s'au plâns apoi în ședința publică contra verificatorului de măsuri și greutăți Panaitescu din localitate, care le aplică taxe pentru marcat mai mari decât trebue, și fără să-și decline calitatea, la intrarea în magazine, îl bruschează. Se decide ca comitetul, în ce privește taxele marcatului să studieze regulamentul aplicarea acestora, iar în ceea ce privește bruscarea comercianților, verificatorul să fie reclamat direct ministerului. Incendiul din Mărșa. — Azi noapte, de către necunoscuți făcători de role, s’a pus foc la 2 șire de pae ale d-lui B. Lazarovicî, arendaș din Mârșa. Pagubele sunt de 4000 lei. Paele erau asigurate. SLATINA. — Incendiu. — Primarul com. Tâmpenî telegrafiază că un mare incendiu s’a declarat ia aria locuitorilor din acea comună, arzând grâul netreetat până acum, paeie și batoza. Focul a luat naștere de la vapor. Azi au plecat în com. Tâmpenî d-niî procuror Leca și director al prefecturei, Eug. Ionescu, pentru anchetarea cazului Pagubele trec peste 10 milei. TULCEA. — Incendiu. — Astănoapte, pe la orele 11, un puternic incendiu s’a declarat la proprietatea d-lui Toma Ghernejdu, din str. Orientului, colț cu str. Ciuza-Vodă. Dându-se alarma au sosit imediat pompierii sub comanda d-lui Viorescu, muncind pentru localizarea focului, care luase mari proporții. Intr'o parte a clădirei locuia d. I. M. Goldemberg, plăpomar, iar restul era deșert. Mobila plăpomarului Goldemberg era asigurată la 3 societăți pentru câte 6000 lei. Clădirea era asigurată la soc. «România» tot pentru COOO leî. Din primul moment s-a bănuit că focul a fost pus, lucru ce a făcut pe d. procuror Alexandrescu să înceapă cercetări. Chiar în timpul incendiului a fost arestat băiatul Josef, fiul plăpumarului I. M. Goldemberg, contra căruia sunt indicii că a pus focul. Acest băiat era singur acasă, părinții săi fiind duși aiurea. După multă muncă focul a putut fi localizat, fără a se mai întinde la proprietățile vecine. Clădirea incendiată a fost distrusă cu desăvârșire. De la tribunal. Falitul Isidor Redelman a cerut tribunalului punerea în libertate pe cauțiune. Tribunalul i-a admis cererea, avind să depună o cauțiune de 3000 lei. D. procuror Alexandrescu, făcând apel, Isidor Redelman ea menține încă arestat. VASLUI.—Adunare generală.— Astăzi, la orele 2 p. m., în se consiliului județian și sub președinția d-lui Eduard Ghica, prefă«*