Universul, august 1909 (Anul 27, nr. 208-238)

1909-08-05 / nr. 212

Generalul baron de Heeringen, noul ministru de rǎzboiu al Germaniei Calendar pe anul 1­909 Ortodox Mar(î, 4 August. — Sf. G cocon­ din Efes. Catolic Mar­ î. 17 August. —Liberius. Răsăritul soarelui 5.22—Apusul 7.18 București, 4 August. MESERIAȘII, ÎNTREPRIN­DERILE ȘI FURNITURILE Se știe că legea meseriilor (șii art. 95) și regulamentul a­­cestor legi (art. 141 și 146) pre­văd ca meseriașii români să fie preferați la întreprinderile sau furniturile Statului, județelor și comunelor, cari nu trec peste 30 mii lei, chiar dacă ofertele lor ar fi mai scumpe cu 5 la sută de cm ale celor­l­alți con­curenți, precum și ca la toate lucrările să se întrebuințeze meseriași români iar meseriași străinii să nu poată­­ între­buințați de­cât în proporțiunea fixată de administrație, după natura lucrărilor și regiune. Se știe de asemenea că me­seriașii noștri s'au plâns me­reu­ și urmează a se plânge că dispozițiunile acestea ale legii nu se respectă. Ministerul industriei și co­merțului, solicitat de meseriași, a intervenit în diferite rânduri în privința aceasta iar acum în urmă a adresat celor­l­alte ministere o circulară asupra căreia e bine să atragem aten­ția tuturor celor interesați. Prin circulară, ministerul in­dustriei cere a i se comunica regulat lucrările și furniturile ce sunt de executat la fie­care minister și la autoritățile de­pendente de ele, în regie sau în întreprindere, prin bună în­voială sau prin licitațiune. «Datele acestea ni-ar fi foarte trebuincioase—zice circulara— pentru ținerea la curent a cor­­porațiunilor de meseriași, ins­tituții la cari credem că ar fi nemerit a se adresa autorită­țile pentru lucrările ce le-ar fi necesare. «De datoria noastră fiind a ne ocupa de aproape și de e­­ducațiunea profesională a me­seriașului român și având ne­­voe a cunoaște, în tot momen­tul, întru cât și cum meseria­șii, cari beneficiază ele dispo­zițiunile art. 95 din lege, își îndeplinesc obligațiunile lor, v­ am­ fi foarte recunoscători, domnule ministru, dacă ați bine-voi să dispuneți a ni se comunica procesele-verbale de recepțiune a lucrărilor și fur­niturilor executate de mese­riașii români, precum și va­loarea lor. «Aceste procese-verbale le vom comunica corporațiunilor de meseriași pentru publicare sau afișare, astfel în­cât mi­nisterul nostru cât și corpora­­țiunile să cunoască pe acel din­tre meseriașii români cari își îndeplinesc în mod corect și exact obligațiunile lor profesio­nale, precum și pe acei cari nu în­totdeauna se achită în mod conștiincios de acele obliga­țiuni,­ și cari, pe calea aceasta, sperăm că se vor sili a fi și ei vrednici de încurajarea prevă­zută de legiuitor la citatele ar­ticole.» Sperăm că departamentele și autoritățile dependente de ele vor da urmare interveniul mi­nisterului industriei Mișcarea de la minis­, de tare D-nii I. Mihăescu, I. G. Teodo­­rescu și Gh. Petrescu, perceptori fis­cali, au fost lăsați în disponibilitate. I-nn V. Gamulea, D. Oameni­­ si, I. Aliniescu, N. Ionescu, P. Ionescu, Ion Găpițescu și.. N. Zănescu, percep­tori fiscali, au fost destituiți. D-niî Mircea D. Dimitrie, Mihail Diacones­cu, O. Furnică, Gh. Pfiu­­nescu, St. Ciolacu, Gr. Vișan, Moise Stoicescu, Mihail Racoveanu, N. Du­­mitrescu, V. Sim­oa, G. Kiculesca și D. Șerbănescu au fost numiți per­ceptori fiscali ANCHETA dela pescării!e Statalm din Tulcea In urma unei reclama|iuni făcută din partea comerciantului de pescărie V. Ipsilante, d-lui dr. Antipa, ins­pector general al pescăriilor Statului, contra administratorului Ionescu de­la administrația pescăriilor Statului din jud. Tulcea, cum că acesta, pen­tru a proteja pe un om al său, i-a închis chizhanaua, luându-i dreptul de a mai face comerț de pește, ame­nințând în acelaș timp pe pescari că le va ridica dreptul de pescuit dacă vor fi dovediți că au vîndut pește lui Ipsilanti.—d. dr. Antipa a trimes în anchetă pe d. inspector Manolescu. D. inspector Manolescu sosind la Satu-Nou, însoțit de d. administrator Ionescu, 4 revizori, inspectorul silvic și sub-prefectul plășei, a găsit la fața locului pe comerciantul Ipsilante și pe 42 de pescari, cari au fost chemați spre cercetare. Incepându-se anchetarea celor recla­mate de către d. Ipsilante, toți pes­carii au declarat că au fost batjoco­riți și amenințați cu isgonirea, de către administratorul pescăriilor dacă vor vinde pește lui Ipsilante, că în timpul cât acesta a fost oprit de a face comerț, ei n’aveau cui vinde peștele ce-l prindeau de­oarece lipsea concurența, și că din această cauză cea mai mare parte din pescari au emigrat și că vor emigra și ei dacă nu se va lăsa co­merțul liber, căci pe timpul cât a existat concurența Statul și pescarii au câștigat foarte mult, intru­cât co­merciantul Ipsilante face export de pește de aproape­ un milion de franci pe an. In timpul anchetei, administratorul Ionescu a fost foarte agresiv față de pescari. Ca motiv al măsurei luate contra lui Ipsilante, a declarat că acesta n’are chirhanaua curată și că n’are­­ încredere în el. I­. inspector Manolescu, în urma acestor constatări, i-a permis lui Ip­­silante să-și continue comerțul de pescărie, insă administratorul Io­nescu a declarat categoric că nu-i permite a continua comerțul și că-l va opri, cum a făcut și până acum, d-sa fiind responsabil de pes­căriile din acel județ. In urma acestui conflict, d. inspec­tor Manolescu a sosit la București, unde a supus cazul d-lui dr. Antipa, inspectorul general al pescăriilor, care se va pronunța imediat ce se va în­toarce din concediu. Ru­sellescu. Războiul Spans-Marocan — Serviciul nostru telegrafic — Germania și acțiunea Spaniei în Maroc —Berlin. 3. Berliner Tageblatt află din Madrid că acolo s’a răspândit știrea cum că Germa­nia ar fi adresat o notă Spaniei asupra acțiunei acesteia în Ma­roc. Semioficiosul Imp­ar­țial des­­minte această știre și spune că o ast­fel de notă nu există. Ziarul adaugă că Germania nu are intenția să se amestece în relațiile Spaniei cu Marocul cât timp dînsa nu depășește trata­tul din Algesiras. Voluntari pentru răsboi. Pre­gătirea altor 3 brigade Paris. 3. — Telegramă din Ma­drid. Două sute de voluntari din provincia Biscaya s’au oferit să plece in Maroc. ” La statul major se lucrează la pregătirea altor 3 brigade pentru orice eventualitate. Kabilii ridică fortificații. — Luptele de la Alhucemas Paris. 3.— Telegramă din Ma­drid.— Zilele acestea va începe lupta decisivă în Maroc. Spani­olii observă din balonul captiv de la Melilla că marocanii își construesc în grabă fortificații, dar speră că se vor distruge cu ușurință cu ajutorul tunurilor lor cu tragere repede. La Alhucemas au durat toată ziua de erî împușcăturile.. Co­mandantul trupelor de acolo are două detașamente gata pentru or­i­ce eventualitate. Curentul răsboinic în Spania Paris. 3. — Telegramă din Madrid. — Cu toată campania anti-militariștilor și republica­­­nilor tot mai pronunțat­e curen­­­­tul războinic ce în general se a­­­firmă în țară. In mai multe orașe s-au a­­­menajat spitale pentru interna­­­­rea răniților ad­uși de pe com­­i­sul de razboiu. i Interview cu d. Ionel Brătianu primul ministru al României Corespondentul nostru particular din Viena ne-a comunicat telegrafic in rezumat interviewul pe care un redactor al ziarului ,,Neue Freie Presse“ l’a avut cu primul nostru ministru, d. I. Brătianu, la Carlsbad. Dăm acum textili acelui interview după ,,Neue Freie Presse“ care ne-a sosit era . ..De câte­va zile primul-ministru român Brătianu se află aici, pentru a face o cură, care a fost întreruptă de o călătorie făcută la Berlin la can­celarul imperiului german. Îndată după reîntoarcerea sa de la Berlin, d. Brătianu a avut bunătatea de a acorda un interview colabora­torului d-v. D. Brătianu m’a primit în hotelul ,,Quirinal“ unde a descins. Salonul a fost transformat într’un cabinet de lucru, ceea ce-țî dă impresia că pri­mul-ministru nu și-a consacrat mei­de cum vacanța esclusiv recreației. El are lângă dânsul un secretar, un tinăr, d. Fitodor, acela care a servit și pe predecesorul său Dimitrie Sturdza. Intre Sturdza și Brătianu este dis­tanța unei întregi generațiuni. Stur­dza, după care a urmat acum câte­va luni Brătianu, era cel mai bătrân prim-ministru în Europa. Brătianu, cu trei­zeci de ani mai tinăr ca predecesorul său, este de­si­gur­­ cel mai tinăr dintre prim-miniș­­trii din Europa. Brătianu pare că abia a trecut cu puțin vîrsta de 40 ani. El are o în­fățișare distinsă, svelt, slab, brunet și cu ochii negri. Are în înfățișa­rea sa ceva foarte discret, iar vocea sa un timbru moale. L’am întrebat mai întâi asimra scopului vizitei sale la cancelarul im­periului. D. Brătianu mi-a răspuns :­­­­ In toate, ca succesor al d-lui Sturdza,am pus ca și acesta greutate pe faptul de a cunoaște personal pe can­celarul imperiului german. D-ta știi că d. Sturdza era in relațiuni perso­nale cu principele Bü­low, după cum era odinioară și tatăl meu­ Ioan Bră­tianu cu principele Bismarck. Țineam mult ca să fac o vizită noului cancelar al imperiului, pe care nu-l cunoșteam. Un alt motiv deo­sebit m’a condus la d-sa. Cu puțin mai înainte am vizitat pe baronul Aehrenthal și cunosc și pe d. Iswolski. Este bine, când cine­va vine in contact personal cu bărbații politici conducători, de­oare­ce România are un interes de a-șî desvolta politica ei cât se poate mai mult cu politica ma­rilor State ale Europei. In ori­ce caz am o satisfacție că am putut face cunoștință cu urmașul principelui de Bu­llow. Convorbirea trecu apoi la politica internă și externă a României, și primul-ministru se exprimă cam în chipul urm­ător: „NU vroesc altceva decât să fiu succesorul d-lui Sturdza, care de a­­semenea a fost succesorul tatălui meu­, care a înființat partidul liberal în România. Cu acest partid liberal Regele Ca­­rol a pus temelia la tot ceea ce este la noi modern și care poate fi privit ca atribut al unui Stat civilizat. Am intențiunea de a lucra după princi­piile predecesorului meu, care are atât de mari merite pentru România, și în spiritul tatălui meu. Partidul național liberal are pro­gramul de a desvolta după posibili­tate forțele economice și sociale ale României. Mai cu seamă trebue să nu stea la inimă binele clasei noastre țărănești. S’au făcut până acum multe spre a se îmbunătăți soarta țăranilor. Și de la tulburările agrare, cari s’au petrecut acum câți­va ani, am înlăturat multe role. Dar mai trebue încă multe de făcut, și în această di­­recțiune­ voim să ne îndreptăm mereu activitatea. N’am nevoe ca șef de partid să ac­centuez că avem în vedere și binele burgheziei, căci partidul liberal a în­ființat clasa­ burgheză în România, unde mai înainte de întruchiparea liberalismului, o clasă puțin nume­roasă a întrunit în mânile ei toate forțele și privilegiile țării. Desvoltarea bunei stări a poporului român se poate face mai bine pe tă­­râmul progresului și al păcii. R­o­­mânia este o­ țarii stabilă și are o politică internațională stabilă. Avem cel mai mare interes ca în Balcani să fie­ menținut status quo. România are un interes de primul rang la tot ceea ce se petrece în Orient, dar nu este un Stat balcanic nici geograficește nici în sensul moral al cuvântului. Geograficește nu sun­tem Stat balcanic, de­oarece țara noastră se află spre nord de Dunăre; moralicește nu suntem Stat balcantic, de­oarece în nici un chip nu luăm parte la ferberile și tulburările care bântite aproape în permanență po­­­poarele și Statele din Peninsula bal­canică. Punctul de vedere al României este acela al marilor Puteri : echilibrul puterilor. Noi ținem la pace și la status quo. Nu suntem invidioși pe nimeni, ci voim să ne păstrăm nu­mai rangul. Cu cât mai mult avem sentimentul că o Putere lucrează pen­tru pace, cu atât mai mult vom fi cu această Putere. A trecut un an de când Statele mari­ și mici au fost cuprinse de ne­liniște, și fără să fiu nemodest, pot spune că în timpul iernei trecute România părea că­­ este o stâncă în mijlocul valurilor mari, care singură, a rămas neclintită. Departe de a avea vre-o prete­nțiune de a face capital din tulburările generale, am căutat să valorăm mai mult influența noas­tră în sensul politicii generale. Politica noastră este de a conta pe Turcia, ca pe un factor distins, căreia îi dorim fericire și prosperitate pe calea desvol­tării constituționale și dorinia și speranța noastră este că, după cum in cursul ultimului an agitat a rămas învingătoare rațiunea­­și s’a menținut pacea, să fie așa­dar și pe viitor. Burtă starea României,după convin­gerea mea, depinde de pace. 10 ani de pace Insemnezii pentru țară o creștere a populațiunei cu un milion și o ur­care a bună­stării naționale cu câte­va sute de milioane. Nici un război nu ne-ar putea procura "a ceea ce ne aduce pacea. Am încercat să desvoltăm inte­resele noastre în concordanță cu ma­rile interese europene. Acesta este marele merit al M. S. Regelui și al bărbaților noștri de Stat. Ceea ce m’a bucurat in criza ultimului an este că pacea a fost menținută și simt mare bucurie când văd cu ce putere s’a exprimat acest punct de vedere la marile Puteri. Cu toate că am spus acestea, tre­bue totuși să observ că punem cel mai mare punct pe aceea de a aduce armata noastră la cea mai înaltă in­strucție militară și a o desvolta astfel ca să avem întotdeauna rangul celei dintâi Puteri militare după marile Puteri și să fie în stare a ține pept în orî­ ce război, pe care l’am putea avea“. După aceea vem­ vorba despre ,re­­lațiunile României față de marile gru­puri de alianță din Europa și d. Bră­tianu observă : ,,Nimeni nu va putea trage la în­doială meritele netăgăduite, pe cari și le-a câștigat tripla alianță pentru menținerea păcii în Europa, și nu am nevoe să spun cât de mult ținenâ la o bună vecinătate cu Austro-Unga­­ria și cu câtă satisfacțiune salutăm faptul că după îndelungate sforțări s’a încheiat un tratat comercial, care apără interesele ambelor State și care într’un timp nu tocmai îndepărtat va fi aprobat de ambele corporațiuni par­lamentare. Dar și relațiunele noastre cu Rusia, tocmai în ultimii ani s’au desvoltat extra­ordinar de amical și punem preț pe aceea că în conside­rația vecinătăței noastre să le des­­voltăm din ce în ce tot mai amical. — Ținem — zise domnul Bră­tianu, ca politica română să intre ar­monios în marile linii ale politicei europene, și aceasta o voim atât ca Stat de progres, cât și ca iubitor de pace. La întrebarea pusă d-lui Brătianu dacă d-sa crede că pacea va fi menținută, cu tot conflictul între Turcia și Grecia, d-sa răspunse: — Nu sunt profet și nici nu vresc să fiu. Situația este foarte amenin­țătoare. Dar sper că arta și necesitatea sinceră a Puterilor va reuși să men­țină pacea și să fie stăpână peste di­ficultățile și ale acestei nou­­lase. Veni după aceea vorba asupra ches­tiunei evreești din România. Primul­­ministru zise . ..Această chestiune pentru noi nu este o problemă nici de rasă, nici de religiune. Este o problemă mai mult economică, care s’a accentuat in mod neplăcut, ori de câte ori în România a fost o recoltă rea. Acum din feri­cire spiritele s’au liniștit și există speranța la o recoltă bună, ceea ce nu este fără influență asupra stărei spiritelor. Cu desvoltarea proprietății­ agricole și cu înflorirea industriei petrolului pe de o parte și cu creșterea bogă­ției clasei țărănești pe de altă­ parte, chestia evreiască și va perde cu în­cetul caracterul de până acum. Este în interesul însuși al evreilor români, ca această chestiune să-și păstreze caracterul strict intern. La sfârșit d. Brătianu zise : „Vizita arh­iducelui moștenitor Francisc Ferdinand la Sinaia a făcut cea mai plăcută impresie in toate cer­curile populațiunoi, în toate, fără deosebire de partid și va rămâne pen­tru noi încă multă vreme în plăcută amintire ca o garanție a relațiunilor celor mai amicale cu Statul vecin austro-ungar“. UMILII Rușk­i Intr’o convorbire despre con­­­gresul internațional medical din Budapesta, savantul medic și a­­cademician, dr. G. Marinescu, mi-a zis: „Confrații noștri da dincolo nu sunt la înălțime”... Aceasta sub impresia informa­­țiunilor ce s’au transmis din Bu­­dapesta despre rătăcirea unor me­dici români, ca alde Dumitreanu. Grăbesc să asigur și pe d. dr. Marinescu și pe colegii d-sale din București, autori ai memoriu­­lui, că după știrile pozitive ce am, majoritatea medicilor români din Statul ungar, și în tot cazul cei mai distinși, nu vor partici­­pa la congres, ori­ ce ar face gu­vernul ! Astfel se vor menține la înăl­țime următorii medici români: Alexandru Vaida, deputat (Cluj), G. Baiulescu (Brașov), A. Popa (Blaj), I. Beu (Sibiu), N. Comșa fost deputat și Califaru (Seliște), Prunaș (Orlat), Andrasi (Reși­­naru), Perțu (Făgăraș), Elecheș (Sebeșul săsesc), Erdeli (Orăș­­tie), L­eo Parascu (Hațeg), N. Moț­u (Deva), Ciotu (Dobra), A. Brădeanu (Radna), A. Demian (Arad), A. Ilalic (Lipova), A. Popovici (Sântana), G. Vesa (So­­codor), I. Tataru (Bata), N. Poi­povici (O­radia­ Mare), Murășanu (Beiuș), I. Pop (Otlaca), Oct. Proștean (Vîrșeț), A. Crăciu­­nescu (Mehadia), P. Nistor (Zer­­nești), A. Pop (Otlaca), Oct. (B. Prund), Domide (Năsăud). Cine cunoaște numai puțin si­tuația, se poate convinge că toți medicii de seamă, din toate cen­trele noastre, țin să se arate vrednici de confrații.vor din Ro­­­­mânia, cari prin Manoriul lor nu numai au pus chestia română în discuția Europei, dar au făcut ca nici medicii atâtor popoare culte să nu se ducă la Budapesta. Rămâne deci bine știut, că și în caz dacă ungurii vor scoate pe teren câțiva medici români, aceș­tia nu sunt cei mulți și distinși, ci niște amărâți ajunși în slujba poliției, ca Dumitreanu din Buda­pesta, ori vreunul de la căile fe­rate. Iar dacă aceștia și-ar lua în­drăzneala să vorbească în numele tuturor medicilor români, se vor lua măsuri să fie desmințiți și au ratați ceea ce sunt: unelte în mâi­nile guvernului maghiar, care în c cestia congresului medical pri­mește din toate părțile lovituri,— una mai simțitoare de­cât alta. Dacă, în strâmtorarea sa, guver­­nul va căuta să se folosească at? vre-un medic român, are sa se blameze". Ioan Iliissu Șirianu. Astăzi*1ARU­ *T August a apărut Ziarul Călătoriilor — IO bani in toată tara — ÎNGROZITOAREA drama de la otel Regal (Prin telefon de la corespondentul nostru particular) Constanța, 3 Iulie Azi dimineață, otelul Regal de aci a fost teatrul unei drame pasionale petrecută în următoarele împrejurări: In ziua de 27 Iulie a descins la acel otel, ocupând camera No. 25 Al. Ște­fănescu, comerciant din Brăila. Purtarea lui până azi nu a dat ni­mic de Bănuit. Azi dim., la orele 9 jumătate, a eșit din otel și după o jumătate de oră s’a inapoiat însoțit de o femee care se află în serviciul d-lui Alfons Sasu. Puțin timp după ce au intrat în cameră, îngrijitoarea otelului a auzit soonot și viete pornind din ca­mera lui Ștefănescu. Bătând in ușe, nu a primit nici un răspuns. Zgomotul repetându-se și țipetele ferote­ dinăuntru continuind disperate; îngrijitoarea a înștiințat patronii cari la rândul lor au sesizat poliția. Până la venirea polițiștilor s’a auzit o de­tunătură de armă și în momentul când subcomisarul urca scara au ur­mat 4-5 detunături. In clipa aceasta, femeea, deși stră­punsă de gloanțe, a putut descuia ușa și a scoborât scara până la etajul I, unde a căzut. Polițiștii ajungând su­s, un agent a observat pe gaura cheer că criminalul încarcă din nou revolverul și polițiștii s’au retras din fața ușei care era ciuruită de gloanțe. In acest interval s’au mai auzit două detunături și presupunându-se că criminalul s’a sinucis, sub­ comi­­sarul Stoianovici a intrat în Cameră. Aci zăcea în pat, rănit. Ștefănescu, ținând cu mâna încleștată revolverul care i s’a putut lua cu mari forțări. Atât Ștefănescu cât și victima care este în sală jos, au fost găsiți desbrăcați, iar rufele de pe dînsa dovedeau că s’a produs o­­ luptă în­tre ei. Victima are mai multe leziuni pe față. După spusele ei, criminalul după ce a împușcat , a început să o calce cu picioarele. Cum nu a eșit din ca­meră dânsa nu-și poate da seamă. După sosirea autorităților, și o exa­minare sumară a rănilor,ambii răniți au fost duși la spital. Criminalul a tras asupra victimei două gloanțe. Unul i-a perforat plămânul drept și a eșit, cel­l­alt i-a sfâriat ante­brațul stâng. Criminalul vrând a se împușca in gât, după cât se poate stabili, din cauza tremurării r eî m­ânei, glonțul i-a rănit ușor pielea, lângă umărul drept și ricoșând a atins abdomenul, pro­ducând o rană fără gravitate, de­oare­ce nu a pătruns in abdomen. Dus la spital, rănitul nu a voit să vorbească, simulând un leșin. Pe la ora 2 a început să-și dea cu pumnii in cap și să se vaete. La perchiziția făcută la otel, în cele 2 geamantane ale lui Ștefănescu, s-a găsit o fotografie ruptă în mai multe bucăți. Cu multă greutate a fost reconsti­tuită de mine și am putut vedea că era a criminalului și alături de el în costum de mireasă, victima. M’am dus după amiază la victimă. Dânsa mi-a spus că se numește A­­neta Manolescu, o un etate de 20 ani, de fel din Potcoava, jud. Olt, fiică al lui Gheorghe, decedat, și a Elenei. Cerându-i să-mi istorisească faptele, mi-a­ declarat că azi dim. ducându-se pe str. Mangaliei, după târguele, s’a întîlnit cu Ștefănescu pe care spune că nu-l cunoaște, că el i-a propus să meargă cu dânsul la otel,că l-a însoțit, și după ce a stat o jumătate de oră cu el, ea a voit să plece. Dânsul atunci a început să țipe că s-a nenorocit, a luat-o la bătae și la un moment dat a luat revolverul din geamantan și a tras în ea. Dânsa persistând o susține că nu-l cunoaște, i-am arătat capul ei din fotografie. Emoțională, mi-a cerut să-i arăt fotografia de aproape, totuși a con­­tinuat să susție că nu cunoaște pe criminal. Am trecut apoi la Ștefănescu, care începuse să vorbească cu șeful sigu­ranței. El e comerciant de coloniale și are tovarăș de negoț pe Ilie Burcaru, în Brăila, str. Galați No. 172. Dânsul a recunoscut fotografia a­­rătată de mine. Spune că a trăit cu Aneta 2 ani la Brăila, fără să se fi cununat cu ea. De 6 luni ea l-a părăsit și el a ve­nit să o caute. Mai departe, Ștefănescu nu mai spune nimic. întrebat asupra origi­ne! Anetei, dânsul dă ca exacte datele spuse de ea. Rămâne stabilit că ea caută să as­cundă adevărul. El e în afară de orice pericol. A­­nd­a, dacă încetează emoragia internă, va scăpa._____ __Coresp. simlis om. Ocuparea unei insule sârbe de către trupe austriaca­­ Londra. 3.— «Daily­ Telegraph» află din Belgrad că ministrul A­­ustro-Ungariei de acolo a avut o convorbire cu primul ministru Novacovici, căruia i-a declarat că Austro-Ungaria regretă ocuparea insulei Selenica din Drina de către un detașament austriac. Ministrul austro-ungar a spus că Serbia va avea insula și se va menține statu-quo-ul. r _ .r,«.., SERBIA GRECIA Un ultimatum al tinerilor ofi­țeri către primu­l ministru Berlin. 3. — „Vossische Zei­tung” află din Atena că comi­tetul mișcărea tinerilor ofițeri a hotărât să facă cunoscut primu­­lui-ministru printr’un fel d­e ul­timatum că nici un ofițer nu va suferi ca vre­un participant la ultima mișcare să fie pedepsit. Această hotărâre a fost luată din cauză că prințul moștenitor a dispus ca ofițerul Kjritschas să fie trimis înaintea unui juriu extraordinar. Decizia tinerilor ofițeri a fost comunicată primului-ministru de­ către ministrul de marină Miau­ Hs, care­ a luat de asemenea parte la precedentele consfătuiri ale tinerilor ofițeri. Primul ministru ,Khallys răs­punse că el va lua o decizie împăciuitoare­ în această chestie. m minim meu O magazie cu pulbere de tun și galații,­ aruncată in aer. Patru oameni grav răniți M fim mmTsmum mmm si Erî după amiază pe la orele 5 fără 20, o detunătură groaznică spre Cotroceni, a alarmat Capitala. Atât de puternică a fost această detunătură în­cât ea a fost auzită in toate părțile orașului, stârnind o a­­devărată panică în public. Timp de 10 minute de la auzirea de tunălure, toată lumea a dat năvală la poliție și pe la autorități ca să ia informațiuni asupra celor petrecute.. Pompierii de la toate posturile din Ca­pitală prevăzând că se întâmplase o nenorocire înhumaseră caii și pregă­tiseră toate echipele așteptând mo­mentul să fie chemați. La Salvare ,d. intern Roșianu a pregătit de asemenea 3 ambulanțe cu toate cele necesare. Toate aceste pregătiri au fost de mare folos, de­oare­ce la orele 5 fără 10 minute telefonul a anunțat autoritățile că la piroteh­nia armatei s’a produs o explozie teribilă, că o magazie întreagă cu pulbere de tun și galan­tă sărise in aer, că un in­cendiu se declarase și 4 oameni erau răniți de moarte. Pompierii, sub comanda d-lor locot. Predescu și Livezeanu și ambulanțele Salvărea, au­ pornit atunci în goană spre Pi­­o­eh­nie și du­pă eî, trăsuri, automobile, cari transportau autori­tățile civile și militare la locul anun­țatului dezastru.. La locul dezastrului. — Cum s’a produs explozia Urmând convoiul de pompe, am pornit imediat cu o trăsură la locul dezastrului. In curtea piroteh­nia­ se aflau o mulțime de ofițeri, iar pe șosea, în fața porței, toată lumea din acel cartier, era adunată ca să afle a­­mănunte asupra exploziei. D­ mcot. Zăvoianu de la piroteh­­­nie, foarte afectat de nenorocirea ca­re se întâmplase, lua ultimele mă­suri, îndoind posturile de pază la magaziile de pulbere. In momentul sosirei noastre, în­tr’un automobil au venit la piroteh­­­nie d-n­l general Boteanu, secretar general al ministerului de războiu și col. Basarabescu, directorul artileriei, cari au și început ancheta, din care a reușit următoarele: La piroteh­nia armatei se lucrează de câte­va zile la schimbarea siste­mului de paratoner unic, în parato­­ner multiplu, adică, în loc de un singur paratoner, pentru o mai bună pază, se instalează paratonere pe fie­care magazie. Lucrările ajunseseră ele la magazia cu No. 2, unde lucrau la instalare muncitorii Ilie Cosma, de 21 ani din câmpul Stiefler, Andrei Ianoș Rișcanu de 60 ani, din str. Puțu cu apă rece No. 61 și soldații Borondel Gh­iță din compania pirotechnică și Manolache Tudor din batalionul 6 de vânători domiciliat în str. Cedrilor No. 2. Lucrările se făceau cu ajutorul unei forje (lampă pentru lipit metal) și se vede ca din neglijența vre-unuia din lucrători, focul s’a transmis la pulbere care a făcut explozie. Intr’o secundă, magazia toată, care are o mărime de 16 metri pătrați a sburat în aer. Muncitorul Ilie Cosma earu se­ afla pe magazie a fost aruncat și el la o distanță colosală și trântit departe in vale. Andrei Ianoș cum și cei două soldați au fost trântiți la pământ și arși grav pe față, mâni picioare și pe corp.. O altă santinelă care se afla în a­­propiere a fost trântită la pământ cu fața în jos. Soldatul spune că in mo­mentul acela privea în altă parte și s’a pomenit deodată aruncat la pă­mânt. In momentul exploziei, toate gea­murile de la atelierul de țesătorie de lângă piroteh­nie s’au spart. La locuința d-lui Ionescu D-tru, maestru încastor al munițiunea in­fanteriei, s’a prăbușit tavanul. La toate clădirile din jurul piroteh­niei s’au spart de alt­fel geamurile. Din magazie nu a mai rămas ni­mic. Starea răniților D. dr. Roșia­nu, dela sec. de Salvare, a găsit pe răniți în in­firmeria piroteh­niei într’o sta­re desperată. Muncitorul Ilie Cosma avea carbonizat aproape tot corpul. Din unele plăgi curgea în a­­bundență sânge. Tot din cauza exploziei nenorocitul avea nasul și buza superioară rupte. Bătrânul Andrei Ianoș Rișca­nu, în vârstă de 60 ani, era de asemenea într’o stare desperată, având corpul carbonizat. Soldatul Manolache Tudor, din cauza durerei mari ce sufe­rea îșî rupea carnea carboniza­tă de pe mâini, strigând cât îl lua gura că îl arde. D. dr. Roșianu a dat primele îngrijiri răniților, pe cari i-a urcat apoi cu ajutorul sanitari­lor Ionescu Ion și Ilie Ștefănes­cu, în ambulanță și i-a trans­portat la spitalul militar. Mai puțin grav a fost rănit soldatul Borondel Gh­iță, care a fost dus la spital cu un docar al piroteh­niei. Aspectul groaznic pe care îl aveau răniții a impresionat mult pe cel de față. In curtea piroteh­niei am gă­sit pe un brigadier care avea o figură foarte speriată, din cau­ză că fusese martor ocular la groaznica explozie. Abia putând să vorbească brigadierul mi-a declarat următoarele: „Tocmai mă duceam să fac revizia santinelelor postate la magazii, când o puternică detu­nătură care a cutremurat pă­mântul sub mine, m’a doborît la pământ. Aproape nebun de spaimă am ridicat ochii să văd ce se petre­cuse în jurul meu, și atunci am zărit deasupra magaziei No. 2 un nor negru de fum. In aer zburau bucăți de lem­ne aprinse și niște strigăte des­perate umpleau­ toată valea în care sunt așezate magaziile. Fără să știu cum, m’am scu­lat repede și am fugit spre cor­pul de gardă strigând cât mă ținea gura. In drum m’am întâlnit cu o mulțime de camarazi cari aler­­gau spre magazii. Atunci m’am oprit și revenindu-mi puțin în simțiri am pornit cu ei spre lo­cul nenorocire!. Cei patru inși cari lucrau la paratonere se zvârcoleau de du­rere pe pământ și resturile ma­gaziei ardeau. Am dat alarma și a venit pichetul de pompieri. Soldatul care se afla de santi­nelă, și care din fericire nu fu­sese ars, se afla culcat cu fața în jos, în stare complectă de nesimțire. Am încercat timp de 5 minute să-l sculăm, dar ne-a fost imposibil. Frica Ii îngheța­se sângele în vine și a trebuit să-l ridicăm de jos și să-l ducem la o parte pe iarbă, ca apoi a­­colo, după un sfert de oră să se trezească. Când s’a deșteptat el a pus mâna pe armă și a fugit dea dreptul în corpul de gardă”. Magazia distrusă de explozie care poartă No. 22, face parte din magaziile așa nu­mite „de 24 ore”, deoarece pulberea în ele nu se ține decât o zi și o noapte, apoi se transportă în depozitul central. Ancheta a continuat până seara târziu­. D. general Botea­­nu, secretar general al ministe­rului de războiu a ascultat un mare număr de martori, din de­pozițiile cărora reese că explo­zia s’a produs în împrejurările arătate de noi mai sus. Convorbire cu un martor ocular „Universul“ in provincie (DE LA CORESPONDENȚII NOȘTRI PARTICULARI) A­ZUGA.— Excursiune.— D-niu G. Georgescu, Persen Ionescu și frații Ioan și Teofil Mihalovici, au plecat erî în excursiune la Vălenii-de-M­unte. In drum vor vizita Tesila și monastirile Suzana și Cheia. Teatru.— Aseară școala de a­­dulți din localitate, a dat o re­­prezentație teatrală în sala sec. de cumpătare „Azuga”. S’a jucat «Curcanii»,­­dramă na­țională de Gr. Ventura. Cu fondul obțin­ut, școala va face o excursiune de plăcere la Constanță pe la începutul lunei Septembrie. Sala era înțesată de vizitatori veniți din Bușteni, Azuga și Pre­deal. Succesul a fost desăvârșit. Timpul.— In urma ploaiei s’a cam răcorit. GIURGIU. — Dela cercul co­mercial. — Membrii cercului comercial din localitate s’au în­trunit erî în ședință săptămâ­nală, sub preșidentia d-lui M. Manolescu, care a făcut apel la unire și solidaritate pentru iz­bânda scopului cercului. D. Mihnea Iliescu, expune con­statările anchetei oficiale, făcu­tă de d-ni. N. Poenaru-Iatan, prefectul județului și N. Bălă­­nescu, deputat, la schela Pietro­­șani și la care a luat și d-sa par­te, ca delegat al cercului comer­cial. Trebue să se aștepte — a adă­­ugat d-sa — întoarcerea în țară a d-lui prim-ministru, care de­sigur, după ce va lua cunoștin­ță de constatările anchetei, va da satisfacția dorită, de întreg comerțul giurgiuvean, ordonând închiderea schelei de la Pietro­­șani. In chestia cererei făcute pri­măriei orașului că cherestegii­lor de la periferie să nu li se ad­mită de a avea la depozitele lor de­cât numai cherestea, d. Ili­escu arată că primăria acorda­se un termen de 2 ani acestora pentru a-și epuiza stocul de măr­furi de fierărie și că cu toate că acest termen a expirat la 1 Martie, cherestegii continuă să aibă la depozitele lor acest fel de mărfuri, făcând o aprigă concurență comercianților de a­­ceastă branșe din oraș, fără ca primăria să intervină. Cercul decide ca pentru ulti­ma oară, o nouă delegație să se prezinte d-lul primar și dacă nu va obține o deciziune favora­bilă, să se provoace o mare în­trunire publică de protestare. Mai mulți comercianți s'au plâns apoi în ședința publică contra verificatorului de mă­suri și greutăți Panaitescu din localitate, care le aplică taxe pentru marcat mai mari decât trebue, și fără să-și decline ca­litatea, la intrarea în magazine, îl bruschează. Se decide ca comitetul, în ce privește taxele marcatului să studieze regulamentul aplicarea acestora, iar în ceea ce privește bruscarea comercianților, veri­ficatorul să fie reclamat direct ministerului. Incendiul din Măr­șa. — Azi noapte, de către necunoscuți fă­cători de role, s’a pus foc la 2 șire de pae ale d-lui B. Lazaro­­vicî, arendaș din Mârșa. Pagubele sunt de 4000 lei. Pa­­ele erau asigurate. SLATINA. — Incendiu. — Pri­marul com. Tâmpenî telegrafiază că un mare incendiu s’a declarat ia aria locuitorilor din acea comună, arzând grâul netreetat până acum, paeie și batoza. Focul a luat na­ștere de la vapor. Azi au plecat în com. Tâmpenî d-niî procuror Leca și director al prefecturei, Eug. Io­nescu, pentru anchetarea cazului Pagubele trec peste 10 mi­­lei. TULCEA. — Incendiu. — Astă­­noapte, pe la orele 11, un puternic incendiu s’a declarat la proprieta­tea d-lui Toma Ghernejdu, din str. Orientului, colț cu str. Ciuza-Vodă. Dându-se alarma au sosit ime­diat pompierii sub comanda d-lui Viorescu, muncind pentru locali­zarea focului, care luase mari pro­porții. Intr'o parte a clădirei locuia d. I. M. Goldemberg, plăpomar, iar restul era deșert. Mobila plăpomarului Goldem­berg era asigurată la 3 societăți pentru câte 6000 lei. Clădirea era asigurată la soc. «România» tot pentru COOO leî. Din primul moment s-a bănuit că focul a fost pus, lucru ce a făcut pe d. procuror Alexandrescu să înceapă cercetări. Chiar în tim­pul incendiului a fost arestat bă­iatul Josef, fiul plăpumarului I. M. Goldemberg, contra căruia sunt indicii că a pus focul. Acest băiat era singur acasă, părinții săi fiind duși aiurea. După multă muncă focul a pu­tut fi localizat, fără a se mai în­tinde la proprietățile vecine. Clădirea incendiată a fost dis­­trusă cu desăvârșire. De la tribunal.­­ Falitul Isidor Redelman a cerut tribunalului pu­nerea în libertate pe cauțiune. Tribunalul i-a admis cererea, avind să depună o cauțiune de 3000 lei. D. procuror Alexandrescu, fă­când apel, Isidor Redelman ea menține încă arestat. VASLUI.—Adunare generală.— Astăzi, la orele 2 p. m­., în se consiliului județian și sub preșe­dinția d-lui Eduard Ghica, prefă«*

Next