Universul, aprilie 1910 (Anul 28, nr. 89-115)

1910-04-01 / nr. 89

AINUL XXVIII—No. 89— Jou în Aprilie 1910. Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN CELE DIN URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGĂ Biserica protestantă Sf. Maria, din Ierusalim, inaugurată Duminica trecută în prezența principe ui Eitel Frideric, fiul împăratului Wilhelm și a soției sale, în calitate de mare maestru al ordinului «Joanlihior» Calendar pe anul 1910 Ortodox 31 Martie. — Sf. Ipatie Episcopul. (Seara de ura canonului mare). Catolic Mercuri, 13 Aprilie.—Marceli« Kis. soarelui a. .39 Ap. soarelui 6.55. București, 31 Martie. Mișcarea MISERIAȘILOR " "Am expus la timp atât punctul de vedere al guvernului cât și pe acel al marilor noștri industriași în chestiunea atât de însemnată pentru țară a ocrotirii și încurajării industriei naționale. In urma mișcării marilor industriași—cari, după cum se știe, nu se împacă de loc cu proiectul guvernului— s'a născut și crește paralel o nouă mișcare, aceea a micilor industriași și a meseriașilor din orașele țării. Rând pe rând, la București, la Constanța, la Bârlad, la Galați și aiurea, aceștia se mișcă, se întrunesc și trimit guvernului si Corpurilor Legiuitoare petițiuni și telegrame. Datori suntem să vorbim și de această mișcare. 15 cunoscută de ani de zile. Industriașii mici și meseriașii se plâng că, din cauza scutirilor și avantajelor acordate prin lege industriei mari, ci sunt striviți in lupta de toate zilele și amenințați cu pieirea, neputând lupta cu cei cari, pe lângă capital și mașini puternice, se mai bucură și de favoruri. Necontenit s’au ridicat din rândurile meseriașilor și industriașilor mici, al căror număr e mare, protestări contra acestei stări de lucruri și s’a cerut ca binefacerile legii pentru ocrotirea industriei să se întindă și asupra lor. Mișcarea lor de actun e deci urmarea fireasca a atitudinei ce au avut și până acum. Deoarece proiectul, guvernului le satisface cererile — afară de un singur punct—ei sunt favorabili proiectului și cer ca el să devină lege. Singurul punct de care nu sunt mulțumiți e dispoziția din proiect că, spre a beneficia de tarif redus pe C. F. R., trebuie ca mărfurile expediate pe odată să fie în greutate de 5000 kgf. (o jumătate vagon de marfă). Micii industriași și meseriașii susțin că această condițiune numai industriașii mari o pot îndeplini și că dacă se menține în lege, ei vor fi lipsiți de favoarrea tarifului redus pe C. F. R. De- altmintrelea,, după cum am anunțat la vreme, comitetul delegaților Senatului a suprimat această condițiune. Discuțiunea generală a proiectului guvernului a început și urmează în sânul Maturului Corp și nu putem îndestul îndemna pe cititori să urmărească dezbaterile cu atențiune, chestiunea fiind de mare însemnătate și în strânsă legătură cu traiul de toate zilele al tuturor. * ■■■nmiiiHMIinHin «*► ■© <3* Ședința consiliului comunal al Capitalei Consiliul comunal al Capitalei s’a întrunit aseară sub președinția d-lui primar I. Procopie-Demetrescu. D. dr. Boiescu, ajutor de primar, făcând darea de seamă a gestiunei ospătăriei comunale, a încheiat propunând prelungirea pe termen de 3 ani o concesiune acordată societăței „Pâinea zilnică“. Consiliul deleagă apoi pe d. I. G. Saita să reprezinte comuna în comitetul de lectură al Teatrului Național. Se dă citire proiectului de buget pe exercițiul viitor și cheltuelile cu suma de 1. 453.652 lei. In urma câtorva observații rele d-lui Ioanin, d. primar dă explicații asupra destinației excedentului budgetar. Din prisosul de venituri, s’a căutat a se îmbunătăți starea funcționarilor mari și mici ai comunei. Pentru ușurința avansărilor s’au împărțit toți funcționarii în trei categorii distincte și s-a căutat că cei neavansați anul trecut, să fie înaintați anul acesta. Consiliul aprobă bugetul casei lucrărilor. Se aprobă traseurile liniilor nouă de tramvae electrice. Se autoriză deschiderea unui credit de 978 lei pentru S. P. A. Ședința se ridică la orele 7 seara. N. P. D, PICTORUL GRIGORESCU VIAȚA ȘI OPERA LUI : Numai,,D.4114...știi ca pasiune de muncă neadormită a săpânit întreaga viață a lui Grigorescu, începi să 'nțelegi verva, căldura, tresărirea de sentiment a fiecărei linii, cum și miraculoasa repeziciune și siguranța de factură care au slujit așa de admirabil sufletul fără de astâmpăr al acestui mare observator. Dar „Spionul!“ Ce vifor de mișcare! Iată, călărașul a ajuns pe spion din fugă, a ridicat sabia cu-atâta îndârjire Cu-atâta vajnică încordare, că parc’o și auzim vâjând în aer, și capul Turcului, plecat cu frică sub lovitura morții, degeaba se mai ferește,—îl și vedem despicat, poate că în aceeași clipă se vor rostogoli amândoi, căci Turcul a.scos revolverul ,ș’a tras,un alt călăraș sosește^ și al la goana calului,—O tragedia zărită la lumina unui fulger ; totul e fioros : cerul de plumb, apusul de sânge, scăpărarea de lumină ,în fund, goana nebună a cailor cu ochii aprinși, cu urechile ciulite și coama sbârlită și coada fuior, gestul hotărît, scârșnitor al călărașului ce dă strașnica lovitură, mișcarea tâlhărească a spionului, care 11 clipa din urmă scoate revolverul și trage— toate parcă simt anume alese și puse acolo, ca să te ’ngrozească. Și dac’a fost vr’odată artist pe lume care să se gândească mai puțin la efecte, la ce vei simți tu,—și la ce-ai putea spune în fața operei lui—acela, fără umbră de îndoială, a fost Grigorescu. Toate tablourile lui din campanie sunt făcute cu viforul marilor emoțiuni pe cari se dă Războiul. Simți că așa a trebuit să fie. Simți că toată această înfiorătoare priveliște a măcelului omenesc a trecut prin ochii lui înspăimântați, a zguduit adânc sufletul lui de artist și, ca tăria unui trăsnet, s’a descărcat, prin mâna lui, pe pânză, aproape fără știrea lui. Lucruri trăite. Iți zici numaidecât, privindu-le : „Bată ceva care nu e din închipuire, nici din auzite—ceva care n’a putut să fie decât așa“—Le-a văzut cu groază, și cu nespusă milă. In avântul dorobanților ,,la baionetă“, din acea neuitată Valea Sângelui... este istoria nu a unui moment de vitejie în sorbul unui asalt, ci a întregii vieți de luptă, de crâncenă îndârjire în apărarea dreptului de a trăi a Neamului Românesc. Noi vedem acolo pe ostașul veacurilor, călit în focul tuturor bătăliilor, de la Negru-Vodă și de la Dragoș, până la Domnitorul Carol, și până în adâncul vremilor viitoare,— aceeași strajă neadormită, același viteaz neînfricoșat, ce merge hotărît la moarte, fără altă părere de rău decât aceea poate că, la o cumpănă ca aceasta, n'are decât o singură viață de dat. Totul e posomorit în aceste tablouri: lumina, cerul, aerul,—forma și culoarea lucrurilor te ’nfioară. Nu, nu e o tragedie de teatru. Sunt luptători înfierbântați cari se asvârl ca fiarele unii asupra altora—și morții aceia, încremeniți cu mâinile pe armă, sunt morți în adevăr. Câtă umanitate în acel jalnic „Cort voiu de prizonieri!“ E ger, e viscol—o zi cumplită de iarnă într'un pustiu fără cer—sute de nenorociți, de toate vârstele, învinșii de la Plevna, bolnavi, pierduți, înfofoliți în cele din urmă trente ciuruite de gloanțe, cu ochii în pământ, pășesc încet prin zăpadă, sub paza călărașilor de la mărgini; cade, din când în când, câte unul, toropit de osteneală, de frig, da somn— și unde-a căzut, acolo a rămas; corbii flămânzi, din stolul ce se ține de convoiu, s’abat glonț, asupra-i și-l încep de viu..... „Dac’aș avea eu tabloul acesta, spunea într'o zi unul din admiratorii pictorului, l’aș dărui orașului Haga, pentru sala de ședinți a Congresului Păcii. Ce sunt toate discursurile meșteșugite ale marilor diplomați ai lumii, pe lângă ceea ce spune așa de simplu și așa de adânc mișcător bucățica asta de pânză !“ Grigorescu înse, nu s’a gândit niciodată la „cuvîntarea unui tablou". O impresie a lui, o tresărire a inimii lui in fața adevărului pitoresc*—aceasta și numai aceasta a pus în opera lui. Ce va spune ea lumii, nu-1 preocupă. Toate pânzele lui din războiri, de la vajnicul sume din „Valea Sângelui", până la defilarea prizonierilor turci din Plevna închinată, sunt expresia celei mai curate sincerități ce-a împodobit vreodată sufletul unui artist. I se umpleau ochii de lacrimi, de câte ori ne povestia atacul de la Grivița, unde ostașii noștri au biruit, ca 'n vremea de demult, numai cu nepăsarea lor de moarte , că nu mai era luptă, ci jertfă —o jertfă măreață, pe care cu biruință măreață a răsplătit-o Dumnezeu. *’ „Cum s’aruncau ,înaintea «tortul Acolo s’a dovedit ce popor avem nai. Am văzut ofițeri străini plângând de înduioșare și de admirație1'... Cu toate astea nu vitejia armatei noastre, ci grozăvia războiului e mai cu putere înfățișată în tablourile lui. Adevăruri cari sunt aceleași in orice timp și subt. orice meridian, s’au lămurit de sine din sufletul lui în clipele acelea de neuitat, în cari tragicul vieții și al morții e natural să fie mai adânc mișcător decât elementul epic al luptei. ..Monocromia maestrului nostru, zice Dinavrancea, îți reprezintă exact atmosfera plumburie a războiului. El vede masa, iar nu detaliile, soldații iar nu ofițerii; și în năprasnica pornire a maselor nu are timp să caute o poză academică pentru vreun erou de atelier. Figura Regelui a caracterizat-o printr"o privire gânditoare ca unui victorios îndurerat care văzuse cât sânge cursese pentru Țară și Coroană". (Va urma) !■—IMN HT.I «. » «. Iii III !!■ [UNK] [UNK] II - J22EZ A.VXJAMXJTA. vii I3ST H.,A,IP.Or.„URMARE; MIȘCARE printre medicii veterinari din țară Pa ziua de 1 Aprilie ce s'a mai făcut următoarea mișcare : D. Ion Teodorescu, medic veterinar definitiv al orașului Roman, se detașează cu serviciul, până la nouă dispoziții, la orașul Galați, în locul d-lui medic veterinar Florin Begnescu, transferat. D. Nic. Ieca, medic veterinar provizoriu al circ. G. F. R. Pitești și detașat la zona Sculeni, Iași, se detașează până la nouă dispozițiuni la orașul Roman în locul d-lui medic veterinar I. Teodorescu, detașat, D. D. Manoliu, actual medic veterinar al circ. 2 Filiași, jud. Dolj, se detașează până la notă dispoziții la despărțirea Sculeni, jud. Iași, in locul d-lui Ștefan Bosole, detașat. D. Georgescu Eugeniu, medic veterinar al circ. G. F. R. Severin și detașat la circ. 2 Filiași, jud. Dolj, continuă an detașat la acel post. —Mina MBsagigi <»-9- o —ww*-' Emigrarea lucrătorilor români Legațiunea română din Berlin a comunicat ministerului de externe și celui de industrie și comerț că foarte mulți lucrători români emigrează din țară, aproape necunoscând limba germană și odată ajunși în Germania, în general cu mijloace bănești restrânse, negăsind imediat de lucru, își cheltuesc repede acești bani și apoi neavând ce mânca cad pe capul legațiunei noastre din această țară. Pentru a se remedia acest râu, legațiunea propune să se facă un control mai sever din partea autorităților de la graniță și din aceia a administrației centrale. Ar fi de asemenea în interesul lucrătorilor noștri cari emigrează să li se impună ca fiecare să dovedească că posedă un capital de cel puțin 250 lei, bani necesari spre a întâmpina cheltuelile in străinătate până ce vor găsi de lucru și la nevoie, dacă nu găsesc, să aibă cu ce să să reîntoarcă în țară scutind astfel legațiunea de neajunsurile și de dificultățile ce întâmpină cu repatriarea lor. Acest lucru va fi pus în vederea Camerilor de meserii printr’o circulară ca li se va trimite precum și autorităților de la frontieră.. G. M. D.~ NEOMENOASA FAPTA Ma compania 8 a sergenților Capitalei — Sergentul, grav bătut, a fost internat de spitalul Filantropia. — Amănunte complete asupra torturelor indurate de el.—Comandantul Marin Ionescu a încercat să-l facii pe sergent să fugă din Capitală — In numărul de ore al ziarului am s»uijiu:«.1. reclama neneascută de sergentul de stradă Drăgănescu Dumitru, din compania 6-a a sergenților Capitalei, care după cum se știe a fost bătut in mod oribil de comandantul acelei companii, Marin Ionescu. Publicând reclamațiunea numitului sergent am arătat er, că Duminică seara, sergentul fiind bătut din nou și trimis în post, a amenințat cu revolverul pe comandantul Marin Ionescu și apoi a dispărut, fapt care a fost raportat, în fața noastră chiar de către ofițerul de serviciu de la poliție d-lui colonel Const. Brătianu, comandantul sergenților, după cum i se raportase și ofițerului de serviciu de către comandantul Marin Ionescu. Se va vedea, din amănuntele pe cari le dăm mai jos, că amenințarea cu revolverul a fost o pură înscenare a comandantului Marin Ionescu și că sergentul Drăgănescu Dumitru nu a dispărut, ci fiind in stare gravă, a fost internat în spitalul Filantropia unde se află și astăzi în sala No. 1, serviciul medical al d-lui prof. dr. Măldărescu. Cum a fost băiat sergentul Drăgănessa Dumitru Sergentul Drăgănescu Dumitru, care se afla în corpul sergenților Capitalei numai de 5 luni, este suferind de reumatism. Durerile cari îi cauzau această boală l’au făcut că de multe ori să nu poată să-și îndeplinească serviciul și intr'una din zilele trecute, d. dr. Urechiă, medicul batalionului, văzându-l venind deseori la vizită i-a spus, că serviciul acesta nu este pentru el și că ar fi bine să-și caute pâinea in altă parte. Ascultând de povața medicului, sergentul a făcut imediat o petiție în care a arătat boala de care suferă și părerea medicului și a cerut in ea ca să fie liberat. Om disciplinat și ca să se nu supere pe comandantul său de companie, a înmânat petiția acestuia ca pe cale erarhică să ajungă la comandantul sergenților,dr.col. Brătianu. Actul acesta, ireproșabil, al sergentului, nu a fost înțeles tot așa însă de comandantul Mail« Ionescu. El a cerut ca „Sergentul Drăgânnescu ’thintîtru să-i fie adus în cancelarie și acolo l-a luat la bătan și l'a bătut grav, isbindu-l cu pumnii în cap și lovindu-l cu sabia peste partea stângă a pieptului. Sergentul începând să țipe, comandantul Marin Ionescu i-a lăsat un moment și deschizând ușa a chemat pe sergenții Tudor Zamfir și Vasile Olaru cărora le-a dat ordin săi-i lege sub cuvânt că e nebun. Timp de 5 ore sergentul a stat legat, după care desfăcându-i-se legăturile, el a fost băgat într’o odae a companiei și ținut acolo sub pază ca nu cumva să fugă, și să se ducă să reclame. Acestea s’au petrecut în ziua de 26 Martie și sergentul a fost ținut, închis până Duminică 28 Martie. In timpul acesta sergentul Drăgănescu reușind să ne trimită reclamațiunea adresată ■nouă, am sesizat despre acest fapt pe d. col. Brătianu Duminică și d-sa a dat ordin ca sergentul să î fie adus a doua zi. Luni, la batalion. Comandantul Marin Ionescu încearcă să-l facă pe sergent să fugă Ordinul d-lui colonel Brătianu ajungând la compania a 6-a a pus pe gânduri pe comandantul Marin Ionescu, mai ales că știa că sergentul este ferm hotărât să reclame cele ce suferise. După vre-o două ore, comandantul Marin Ionescu a cerut ca sergentul Drăgănescu Doru să-i fie adus din nou în cancelarie și când acesta din urmă a venit, i-a spus că seara trebue să se ducă în post. Sergentul i-a spus că dat fiind halul în care se găsește nu poate, și s-a rugat să fie scutit pentru seara aceea. Comandantul Marin Ionescu a spus atunci că oricum ar fi el trebue să se ducă în post și chemând pe sergentul Tudor Zamfir și Vasile Olaru le-a dat poruncă să-l ia de la companie să se ducă cu el în revizie și să-i plimbe pe străzi până dimineața. In timpul acesta le-a spus celor doi sergenți, să nu-l lase să stea o clipă jos și dacă el va încerca să fugă să-l lase, însă să-i spună că ar fi bine să se ducă din Capital, să o ia pe câmp, ca să nu mai dea nimeni de urma lui. In urma acestui ordin sergentul Drăgănescu Dumitru a fost luat de cei doi sergenți și pornit pe străzi. Noaptea, ei ajungând a bariera Dudești, sergentul simțindu-se obosit s-a așezat pe o piatră și a început să se plângă camarazilor lui de cele ce suferă din partea comandantului. „ Drept răspuns, cei doi sergenți i-au spus că dacă nu-i place serviciul îi dre decat sa fuga, că comandantul le-a spus lor chiar să-l lase, însă cu condiția să fugă din Capitală. Cei doi sergenți i-au arătat chiar drumul pe unde să se ducă și astfel sergentul a plecat. Mergând timp de o jumătate oră, sergentul Drăgănescu simțindu-se râu, s’a înapoiat și ajungând la cheiul Dâmboviței s’a întâlnit cu un alt sergent care i-a arătat drumul spre oraș.In piața Halelor, fiindcă nu se mai putea ține pe picioare, a luat o trăsură și cu ea s’a dus la spitalul Filantropia, unde internul, văzându-l în stare așa de gravă, l-a internat imediat în salonul I, secția I medicală a d-lua prof.or. jinaiaurascu. Sergentul are pe corp vânătăi, urmele bătăei suferite și în acelaș timp el este suferind grav de reumatism. Buletinul medical al spitalului stabilește aceasta. D. col. Brătianu a însărcinat cu anchetarea cazului pe d. căp. Ghimpu, ajutorul comandantului de sergenți. AL Tissescu Numiri la teatrele din țară Tnii Fompiliu BUade, ca director al teatrelor și directorul Teatrului Național din București; I. Procopiu, deputat, membru în consiliu de administrație al teatrului din București, ca reprezentant al ministerului în acest consiliu; I. Brătescu-Voinești, deputat, om de litere, ca membru în comitetul de lectură al teatrului din București, numit de minister; Haralamb Gr. Lecca ca director al teatrului din Iași; Gr. Batelia, senator, membru în consiliul de administrație al ministerului; Anton Nanu ca membru în comitetul de lectură al teatrului din Iași; N. Gane, membru al Academiei Române, numit de minister; AL Olteanu ca director al teatrului din Craiova; N. Cantuciari și I. Fiorescn ca membri, întâiul în consiliul de administrație ca repreentant al ministerului, și al doilea ca membru în comitet*» de seturi. Medie trame RIN GAPITMA Consiliul de administrație al nouei companii de tramwaie din Capitală a supus era după amiază, aprobării consiliului comunal, traedele nouălor linii ale tramvaielor proiectate. Iată care va fi traectul primelor linii, a căror construcție va începe chiar în primăvara anului curent. • O linie va pleca de la șosea, trecând pe șos. Filantropia,străzile Spitalului, Occidentul, Verde, Clopotari, Romană, până la piața Romană, apoi străzile Primăverei, Corăbiei, Episcopiei, calea Victoriei până la Palat, străzile Academiei, Banca Națională, Covaci, Sf. Ion-Nou până la Hale și la cheiul Dâmboviței. O ramură a acesteiinii va porni din strada Spitalului spre a merge în calea Griviței prin lt. Paliza și o alta în piața Hailer, care va trece prin strada Gabroveni. . La linia centrală se va adăuga din piața Palatului, o alta la Obor trecând pe străzile Clemenței, b-dul Colței, străzile Orient, Minervei, Memoriei, Icoanei, Gemeni, Viitorul, soseaua Ștefan cel Mare și Mihai Bravul. Aceste linsi,după cum se vede, corespund perfect cerințelor imediate. TOATA UNIEA să se grăbească a se abona la ziarul UNIVERSUL La U Shift, se va face tragerea premiilor ce oferim gratuit abonaților noștri și anume: O casă Ia București Construcție nouă, cu 5 încăperi, Str. 10 Mail No. 36 (Gramont) Un dormitor de bronz. Un salonaș stil Ludovic XV. O garnitură de mobilă pentru grădină. Un bogat serviciu de bucătărie. O pendulă de biurou. O mare oglindă Venețiană. O mașină de cusut.—Un piedestal de marmoră. — Un gramofon. — O vioară. — Un flaut. — Două stofe de mătase pentru rochi. — Un ceas de aur pentru bărbat.—Un ceas de aur pentru damă, etc. etc. Cu toate că oferă aceste mari premii abonaților săi „UNIVERSUL“ își menține prețurile scăzute de abonament: Lei 18 pentru un an ; Lei 9 15 pentru 6 luni ; Lei 405 pentru 6 luni; că,ei — mi erî dimineață pe la orele 5 și jumătate s-a sinucis, trăgându-și un glonte de revolver în gură, soldatul Petre Anghelescu, în vârstă de 22 ani, din regimentul 4 Ilfov No. 21, din Capitală. Soldatul Petre Anghelescu fusese învoit asaltăeri în oraș și venind la locuința părinților săi din strada Agriculturei No. 105, a petrecut noaptea acolo. Dimineața, pe la orele 4 și jumătate s-a sculat și a eșit în curte spunând mamei sale să-i pregătească repede cafeaua deoarece trebue să plece la regiment. Pe la orele 5 și jumătate, soldatul a intrat în atelierul de tâmplărie care se află în aceeaș curte și acolo și-a tras un glonte de revolver în gură. Glontele eșindu-i prin ceafă, moartea nefericitului soldat a fost instantanee., te. _ ...tetete ■ Tis. SINUCIDEREA judecătorului Potop ** Noul amănunte — R.Vâlcea, 29 Martie După cum am anunțat telegrafic, erî s’a sinucis în locuința sa, la orele 2 d. a., judecătorul de pace Mihail Potop. Informându-mi mai de aproape despre cauza acestei tragice sinucideri, am mai iuflat iirnTínarul# • Numitul se afla într-o stare critică materială din cauza mai multor datorii contractate pe piață deoarece era nevoit a trimite regulat bani soției sale la București, care ședea cu un copil al său bolnav în sanatoriul Kiriak. Pe lângă aceasta se mai adaugă și niște violente discuțiuni ce a avut cu soția sa, și din care cauză a și plecat el de acasă, luând masa la restaurantul Sofia și dormind la oțelul „Splendid”, în camera cu No. 2, unde își adusese un geamantan cu strictul necesar, un palton și o pușcă, pe cari se ceruse printr-un bilet de la soția sa, spunându-i că viața îî este imposibilă alăturea de dânsa. Soția sa nu s’a opus la aceasta, și a spus tot odată că, dacă vrea, va pleca la părinții săi, dar voește să mai stea vreo câteva zile până va aranja cele necesare pentru copii. Era de dim.. Potop, foarte dispus făcea glume în mijlocul cunoscuților săi, stând până la orele 12, când s’a dus la restaurant, să ia masa. Aci a spus celor dinprejurul său că are de gând să se împuște, servindu-se de un revolver cu care s'a mai sinucis tot un judecător și pe care îl are cumpărat de la licitație. Aceasta a fost considerată ca o glumă de prietenii săi. Ducându-se acasă, pe la orele 1 și jum. d. a., a avut iar o violentă ceartă cu soția sa, care a fugit într’o odae de alături, în care timp a și auzit puternica detunătură a revolverului, cu care soțul safi s’a sinucis, trăgânidu-șî în tâmpla dreaptă un glonte. Nefericitul a căzut înntr-un sac enorm de sânge. Sosind de procuror Bűnesett, comisarul Traian Andreescu și mulți prieteni de ai sinucisului, s’au dresat actele constatând moartea instantanee și corpul a fost transportat la morgă, fără a se mai face autopsia. Avocații, magistrații în special și toți râmnicenii regretă moartea sa, deoarece a fost mult stimat, fiind un om drept și muncitor. Cu trenul de azi au sosit rudele sale spre a lua măsuri pentru înmormântare, care se va face mâine la orele 4 în cimitirul orrașului____ _______. 5 bani la România — 10 bani în si reînviate GEOACTIA ȘI ROMIniS <■» tt. Strada fîrnad&nustt* Bucurano ■ GAMPANA ELECTORALA DIN UNGARIA ACȚIUNEA FOSTULUI MINISTRU APPONYI Budapesta. 30. — Contele Albert Apponyi, fostul ministru de culte, a fost azi înainte de amenzi la clubul kossuthist (de sub președinția lui Francisc Kossuth), unde a avut o consfătuire cu bărbații conducători ai acestui partid. Apponyi a stabilit programul său de acțiune, făcându-și o listă a circumscripțiilor electorale pe care le va vizita, ținând discursuri de propagandă. De altfel partidul lui Kossuth primește știri bune din provincia ATITUDINEA SAȘILOR Sibiu. 30.— Aseară s'a ținut aici o conferință electorală a sașilor. Conferința a adoptat o moțiune prin care invită pe candidații naționali sași să intre în partidul guvernamental. Această atitudine a sașilor a provocat nemulțumire în cercurile politice românești, cari reproșează sașilor că se aruncă în brațele ungurilor în loc de a se alia cu naționalitățile împotriva adversarului comun. ȘVABII DIN BANAT SPRIJININD PE CANDIDAȚII ROMÂNI Budapesta. 30.—Corespondentul ziarului ,,Universul“ având azi o convorbire cu un distins fost deputat român, acesta i-a comunicat că tratativele urmate între comitetul electoral românesc și d. Steinhacker, reprezentantul șvabilor din Bănat au adus rezultate bune. Unda vor putea, șvabii naționaliști vor sprijini pe candidații români, după cum și românii vor sprijini pe candidații lor. IMPRESIA SUCCESULUI LUI KRISTOFFY ASUPRA ȘOVINIȘTILOR UNGURI Budapesta. 30. — In cercurile politice ungurești de aici rezultatul zilei de Duminică face o impresie profundă. Iată reflexiunile acestor cercuri. Contele Tisza, care susține cu atâta hotărîre oligarhia, a mers la Dobrițin, În inima maghiarismului, și a fost primit cu pietre și ouă clocite de ungurii lui, fiindcă e dușmanul sufragiului universal. Dimpotrivă, Kristoffy, odiosul ministru de interne de sub regimul anticonstituțional, Kristoffy „trădătorul“ care nu îndrăznea să iasă pe stradele Budapestei, a fost primit de către ungurii din Arad cu flori și osanale. Asta fiindcă el are curajjul să lupte pentru drepturi egale , pentru toate clasele sociale. Curentul care s'a manifestat la Arad a înfiorat presa șovinistă maghiară. Ziarele ungurești se întreabă: de unde această schimbare adâncă în opinia publică ungurească ? Iert încă toată națiunea era pentru pretențiunile kossuthiștilor, iar azi va înclina spre o democrație pronunțată. .,Budapesti Hírlap", ,, Pesti Hírlap", ,,Egyetértés“ și alte ziare șoviniste încep a se gândi la un pact cu elementele democratice. Din lupta dintre unguri naționalitățile dr avea foloase mari și e un simptom îngrijitor, spun ziarele șoviniste, când o parte însemnată a publicului maghiar înclină spre naționalități Corpurile Ciuris MA. — Ședința dela 30 Martie 1910 — Ședința se deschide la 3 fără 15 minute. Prezidează d. Ferechide. O înviță minute — lv,1*«minte cu privire la necesitatea de a se crea o nouă secțiune la tribunalul de Buzăiî. Interpelarea d-lui M. Cantacuzino, relativ la spitalul Maternitatea din Iași, este amânată pentru Joi. Se votează proiectul de lege asupra contingentului armatei, de asemenea și proiectul prin care comuna Constanța este autorizată a ceda ministerului de razboiu un teren necesar pentru instrucțiunea trupelor. Drepturile politice ale dobrogenilor Se ia în discuție proiectul de lege prin care se modifică unele articole din legea prin care se acordă drepturi politice dobrogenilor. D. Sassu spune că este nedeapta deosebirea pe care o face legea între locuitorii români caii sunt proprietari rurali și aceia cari sunt proprietari urbani, or nu simt de loc propria“au Oratorul crede că e necesar a se da drepturi tuturor locuitorilor de origină română, adica și acelora cari locuesc la orașe. In această din urmă categorie sunt vre-o 6000—7000 oameni cari ar rămâne astfel fără drepturi politice și am face astfel ca din colegiul orășenesc, care e colegiul al V-lea, să lipsească elementul pur românesc. (Aplauze). Se ia în considerare proiectul. La art. 1 d. Ion Lahovari propune un amendament In sensul celor spuse de d. Sassu. In acelaș timp d. Lahovari spune că în Constituție e prevăzut în mod clar că recunoașterile pot fi votate și în grupuri și votul individual nu se cere decât pentru indigenare. D. Toma Ștelian declară că primește amendamentul. In ce privește observația d-lui Lahovari, ea a fost de mult făcută și de alții, dar din diferite considerationi Camerile au refuzat întotdeauna de a procede altfel cu recunoașterile de cum procedează cu indigenatele. D. ministru găsește că foarte bine au făcut Camerele. Amendamentul se admite și art. 1 se votează astfel modificat. Celelalte articole se votează nemodificate. . Legea In total se votează cu 71 contra 1. Repaozul duminical Proectul e luat in considerare fără discuție. La art. 2 se introduce ca zile de repaus și zilele de 15 August și 24 Ianuarie. La art. 3 d. Ion Lahovari propune ca în orașele mici comercianții să închidă la ora 1 d. a. și să redeschidă Luni la 12. D. Al. Marghiloman cere aceeași favoare pentru bărbieri. Voci. E prevăzut în lege. D. Marghiloman cere ca funcționarii să aibă concediu de 24 ore pe serii, așa că comercianții să nu fie nevoiți să fie închis până Luni la 12. D. iar ca, reporter, se opune ideei ca târgurile să fie deschise Dumineca jumătate zi. Aceasta ar fi răsturnarea principiului repausului complet. Oratorul admite propunerea d-lui Marghiloman ca Luni să fie deschis. D. Orleanu, ministru de comerț, declară că nu admite cererea d-lui Lahovari și e surprins că d. Lahovari, căruia i-a supus proiectul în discuție și care l-a admis odată, azi e contra lui. Propunerea d-lui Marghiloman o admite, deși controlul dacă funcționarii au concedii e greu de făcut. D. Ion Lahovari spune că atunci când d. Orleanu i-a cerut avizul asupra proiectului a arătat că nu se poate cere sătenilor să-și părăsească munca câmpului și să vie să-și cumpere cele necesare în zi de lucru. Amendamentul d-lüí Lahovari e respins. Art. 3 se votează modificat în sensul propunerei d-lui Marghiloman. La art. 4 se introduce ca și institutele de fotografii să fie deschise Dumineca. la art. 5 d. Ion Th. Florescu, cere ca autorizațiile cari se impun bărbierilor sa le ceară de la ministerul de comerț pentru a putea ține Dumineca deschis, să fie obligatorii din partea ministerului din moment ce s’a făcut cererea. Oratorul întreabă dacă odată dată autorizația, se mai poate retrage. D. Orleanu spune că retragerea nu se poate face decât tot cu avizul Camerei de comerț. Art. 5 e votat nemodificat. La art. 8 d. Al. Marghiloman întreabă dacă prin cârciume care vor fi deschise temporar în timpul bâlciurilor, se înțelege în timpul acelor bâlciuri cari sunt la anumite date. Ministrul răspunde afirmativ. Art. 8 se votează nemodificat. La art. 9, d. Fleva spune că trebuia să se prevadă prin lege care sunt comercianții cari pot ține deschis Duminica pentru că prin cererea de autorizații se pot produce abuzuri. Oratorul spune că dacă în București e dorită lege repaosului duminical, ea este o lovitură pentru săteni, căci din moment ce țăranul Duminica când va merge la târg, va găsi tot târgul închis afară de cârciumă, el va merge cu banii la cârciumă în loc să-și cumpere cele necesare. C. larca spune că legea franceză, după care e copiat întocmai acest proect de lege, nu prevede nic ea excepțiunile, pentru că e imposibil să se prevadă. Art. 9 se votează nemodificat. Se votează apoi legea în total cu bile. Se ia În discuție proiectul pentru modificarea unor articole din legea sistemului metric. Se votează. Se ia În discuție proiectul de lege prin care ministerul industriei este autorizat a încheia o tranzacție cu societatea petroliferă „Regatul român“. Se votează. Se votează proiectul de lege pentru sporirea contului curent din care Capitala va face lucrări de canalizare. Se pune la vot proiectul prin care se declară de utilitate publică lucrările pentru aducerea apei la Fălticeni și se adoptă. Se votează proiectul pentru împrumutul orașului Caracal. Se pune la vot împrumutul orașului Bacău. Votul e nul. Ședința se ridică la orele 5 $ un sfert. 11 ■A III II *1 lili» SEAT A. T Uit. —Ședința de la 30 Martie 1910— Ședința se deschide la orele 8 și 15 m., sub președinția d-lui general Budișteanu. Pe banca ministerială d-nii I. Brătianu și M. Orleanu, D. C. Dissescu mulțumește Senatului pentru buna-voință ce a avut față de d-sa. Roagă în acelaș timp să i se acorde cuvântul spre a-șî dezvolta interpelarea la începutul ședinței, înainte de a se continua discuția legei industriale. D. dr. Râmniceanu spune că interpelarea d-sale are precădere și nu renunță la acest drept. După cererea d-lui prim-ministru, se hotărăște să se desvolte întâi interpelările iar în ședință de noapte să se continua discuția legei industriale. Se aprobă raportul ecanisianei de socoteli a Senatului. Interpelarea d-lui dr. Râmniceanu D. dr. Râmniceanu își desvoltă interpelarea adresată d-lui ministru de interne, relativ la broșura d-rului Sion, sub directorul serviciului sanitar. D-sa spune că nu i s’a trimis copia după decizia ministerială prin care d-rul Sion a fost pedepsit, act pe care d-sa l'a cerut încă de la 19 cor. Broșura d-rului Sion, intitulată „Bugetul sămătăței publice— de la Ion Brătianu la Ion I. Brătianu" seamănă vântul anarhiei în țară. Nu știu dacă d. ministru de interne îmi va răspunde, spune oratorul, dat fiind faptul că d-sa a făcut greșala de a nu răspunde la interpelarea mea din urmă și a nu lăsa nici pe ministrul de război și să-mi răspundă. Nici nu țin ca azi să-mi răspundă de ministru de interne, căci interpelarea n’o fac pentru d-sa. Constat însă că d-sa a nesocotit pe un reprezentant al colegiului II. Noul șef al partidului liberal nu trebuia să nesocotească pe vechii ostași ai lui Ion Brătianu, pentru socialiștii cari au venit în partidul liberal. Socialiștii au intrat în partid ca să gonească pe ceilalți. Ray a făcut de prim-ministru că a început încă de pe acum să se poarte astfel cu membrii din majoritate. Ca șef nou de guvern, d-s*a trebuia să caute a-șî face cât mai puțini inimici. La început, aveam speranța că va readuce pe toți răzleții din partid. într-o ședință trecută a Senatului d. prim-ministru a spus că ar trebui ca in interpelările ce se adresează În Senat, să nu se strecoare cuvinte mojicești și mișelești. Nu cred că aluzia a fost la mine fiindcă d. prim-ministru știe că nu sunt nici mișel nici mojic. Eu n’am făcut decât să reproduc o scrisoare pe care am primit-o. Nu-i trebuie bromură d-rului Sion, după cum spunea d. I. Lahovari, în Cameră. F. mai sănătos ca noi toți. El urmărește o idee: șeful sau, d-rul Cantacuzino, e un idealist; restalați e un om pozitiv. Fondurile direcției sanitare au rămas pe mâna d-rului Sion. E acolo un jaf nemaipomenit. Ca pildă, e suma de 160 lei pentru benzină la automobil pe 2 zile. Prin broșura sa, d-rul Sion a crezut că grăbește votarea legei sanitare : erau o grămadă de tovarăși cari așteptau câte o mie, două mii de lei pe lună. Noroc cu d. Costinescu, care s’a îngrozit de ce era în acel proect. In corpul nostru sanitar s’a încuibat socialismul. Și trebue să se știe că nu e agent de propagandă mai periculos ca medicul. Ferească Dumnezeu de rezultatul acestei propagande, dacă nu va fi împiedecată. Nu vor ajunge gloanțele și mitraliile. Jocul cu masele inculte e un cuțit cu două tăișuri. « " A La orele 3 jumătate ședința se suspendă. Ședința se redeschide la orele 4. D. ministru Spiru Haret depune un proiect pentru modificarea legei de organizare a Casei de credit și economie a corpului didactic. D. ministru Emil Costinescu depune proiectele pentru modificarea legei pensiunilor și a legei de organizare a ministerului de finanțe. D. general Crăiniceanu depune proiectul pentru chemarea sub drapel a contingentului clasei anului 1911. D. dr. Râmniceanu își continuă desvoltarea interpelării. In istoria sanitară a d-rului Sion nu se vorbește nimic de Davila, ca să ridice pe actualul președinte al consiliului. Cu toate acestea, d-le președinte al consiliului, nu trebue să contezi pe astfel de soldați. In caz de bătălie, îți vor lua steagul din mână, și noi ăștia mastodonții vom pune mâna pe steag, căci steagul nu e al d-tale, e al partidului. Și pe când d-rul Sion lucrează astfel de broșuri, e de nemehi-