Universul, aprilie 1910 (Anul 28, nr. 89-115)

1910-04-01 / nr. 89

AINUL XXVIII—No. 89— Jou î­n Aprilie 1910. Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN CELE DIN URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGĂ Biserica protestantă Sf. Maria, din Ierusalim, inaugurată Duminica trecută în prezența prin­cipe ui Eitel Frideric, fiul împăratului Wilhelm și a soției sale, în calitate de mare maestru al ordinului «Joanlihior» Calendar pe anul 1910 Ortodox 31 Martie. — Sf. Ipatie E­pi­scopul. (Seara de ura canonului mare). Catolic Mercuri, 13 Aprilie.—Marceli« Kis. soarelui a. .39 Ap. soarelui 6.55. București, 31 Martie. Mișcarea MISERI­AȘILOR " "Am expus la­ timp atât punc­tul de vedere al guvernului cât și­ pe acel al marilor noștri in­dustriași în chestiunea atât de însemnată pentru țară a ocro­tirii și încurajării industriei na­ționale. In urma mișcării marilor in­dustriași—cari, după cum se știe, nu se împacă de loc cu pro­iectul guvernului— s'a născut și­ crește paralel o nouă mișcare, aceea a micilor industriași și a meseriașilor din orașele țării. Rând pe rând, la București, la Constanța, la Bârlad, la Galați și­ aiurea, aceștia se mișcă, se întrunesc și trimit guvernului si Corpurilor Legiuitoare petiți­­uni și telegrame. Datori suntem să vorbim și de această­ mișcare. 15 cunoscut­­ă de ani de zile. Industriașii mici și meseriașii se plâng că, din cauza scutirilor și avantajelor acordate prin le­ge industriei mari, ci sunt­ stri­viți in lupta de toate zilele și a­­menințați cu pieirea, neputând lupta cu cei cari, pe lângă ca­pital și mașini puternice, se mai bucură și de­­ favoruri. Necontenit s’au ridicat din rândurile meseriașilor și indus­triașilor mici, al căror număr­­ e mare, protestări contra aces­tei stări de lucruri și s’a cerut ca­ binefacerile legii pentru ocro­tirea industriei să se întindă și asupra lor. Mișcarea lor de actun e deci urmarea fireasca a atitudinei ce au avut și până acum. De­oarece proiectul, guvernu­lui le satisface cererile­ — afară de un singur pun­ct­—ei­ sunt fa­vorabili proiectului și cer ca el să devină lege. Singurul punct de care nu sunt mulțumiți e dispoziția din proiect că, spre a beneficia de tarif redus pe C. F. R., trebuie ca mărfurile expediate pe odată să fie în greutate de 5000 kgf. (o jumătate vagon de marfă). Micii industriași și meseriașii susțin că această condițiune nu­mai industriașii mari o pot în­deplini și că dacă se menține în lege, ei vor fi lipsiți de favoar­­rea tarifului redus pe C. F. R. D­e- altmintrelea,, după cum am anunțat la vreme, comitetul delegaților Senatului a supri­mat această condițiu­­ne. Discuți­unea generală a proiec­tului guvernului a început și ur­mează în sânul Maturului Corp și nu putem îndestul îndemna pe cititori să urmărească dez­baterile cu atențiune, chestiu­nea fiind de mare însemnătate și în strânsă legătură cu traiul de toate zilele al tuturor. * ■■■nmiiiHMIinHin «*► ■© <3*­ Ședința consiliului comunal al Capitalei Consiliul comunal al Capita­­­­lei s’a întrunit aseară sub pre­ședinția d-lui primar I. Proco­­pie-Demetrescu. D. dr. Boiescu, ajutor de pri­mar, făcând darea de seamă a gestiunei ospătăriei comunale, a încheiat propunând prelungi­rea pe termen de 3 ani o conce­siune­ acordată societăței „Pâi­nea zilnică“. Consiliul deleagă apoi pe d. I. G. Saita să reprezinte comuna în comitetul de lectură al Tea­trului Național. Se dă citire proiectului de bu­get pe exercițiul viitor și cheltu­­­elile cu suma de 1­. 453.652 lei. In urma câtorva observații rele d-lui Ioanin, d. primar dă explicații asupra destinației ex­cedentului budgetar. Din priso­sul de venituri, s’a căutat a se îmbunătăți starea funcționari­lor mari și mici ai comunei. Pentru ușurința avansărilor s’au împărțit toți funcționarii în trei categorii distincte și s-a căutat că cei neavansați anul trecut, să fie înaintați anul a­­cesta. Consiliul aprobă bugetul casei lucrărilor. Se aprobă traseurile liniilor nouă de tramvae electrice. Se autoriză deschiderea unui credit de 978 lei pentru S. P. A. Ședința se ridică la orele 7 seara. N. P. D, PICTORUL GRIGORESCU VIAȚA ȘI OPERA LUI : Numai,,D.4114...știi ca pasiune de muncă neadormită a săpânit întreaga viață a lui Grigorescu, începi să 'n­țelegi verva, căldu­ra, tresărirea de sentiment a fie­căr­ei linii, cum și miracu­loasa repeziciune și siguranța de factură care­ au slujit așa de admirabil sufletul fără de as­tâmpăr al acestui mare obser­vat­or. Dar „Spionul!“ Ce vifor de mișcare! Iată, călărașul a ajuns pe spion din fugă, a ridicat sa­bia cu-atâta îndârjire Cu-atâta vajnică încordare, că parc’o și auzim vâj­ând în aer, și capul Turcului, plecat cu frică sub lo­vitura morții, degeaba se mai ferește,—îl și­ vedem despicat,­ poate că în aceeași clipă se vor rostogoli amândoi, căci Turcul a­­.scos revolverul ,ș’a tras,­­un alt călăraș sosește^ și al la goa­na calului,—O tragedia zărită la lumina unui fulger ; totul e fio­ros : cerul de plumb, apusul de sânge, scăpărarea de lumină ,în fund, goana nebună a cailor cu ochii aprinși, cu urechile ciuli­te și coama sbârlită și coada fu­ior,­ gestul hotărît, scârșnitor al călărașului ce dă strașnica lovitură, mișcarea tâlhărească a spionului, care­­ 11 clipa din urmă scoate revolverul și trage—­ toate parcă simt anume alese și puse acolo, ca să te ’ngrozească. Și dac’a fost vr’o­dată artist pe lume care să se gândească mai puțin la efecte, la ce vei simți tu,—și la ce-ai putea spune în fața operei lui—acela, fără um­bră de îndoială, a fost Grigo­rescu. Toate tablourile lui din cam­panie sunt făcute cu viforul ma­rilor emoțiuni pe cari se dă Răz­boiul. Simți că așa a trebuit să fie. Simți că toată această în­fiorătoare priveliște a măcelu­lui omenesc a trecut prin ochii lui înspăimântați, a zguduit a­­dânc sufletul lui de artist și, ca tăria unui trăsnet, s’a descărcat, prin mâna lui, pe pânză, aproa­pe fără știrea lui. Lucruri trăite. Iți zici numai­decât, privindu-le : „Bată ceva care nu e din închipuire, nici din auzite—ceva care n’a putut să fie decât așa“—Le-a văzut cu groază, și cu nespusă milă. In avântul dorobanților ,,la baio­netă“, din acea neuitată Vale­a Sângelui... este istoria nu a unui moment de vitejie în sorbul u­­nui asalt, ci a întregii vieți de luptă, de crâncenă îndârjire în apărarea dreptului de a trăi a Neamului Românesc. Noi ve­dem acolo pe ostașul veacuri­lor, călit în focul tuturor bătă­liilor, de la Negru-Vodă și de la Dragoș, până la Domnitorul Ca­rol, și până în adâncul vremi­­lor viitoare,— aceeași strajă ne­adormită, același viteaz neînfri­­coșat, ce merge hotărît la moar­te, fără altă părere de rău decât aceea poate că, la o cumpănă ca aceasta, n'are decât o singu­ră viață de dat. Totul e poso­morit în aceste tablouri: lumi­na, cerul, aerul,—forma și cu­loarea lucrurilor te ’nfioară. Nu, nu e o tragedie de teatru. Sunt luptători înfierbântați cari se asvârl ca fiarele unii asupra al­tora—și morții aceia, încreme­niți cu mâinile pe armă, sunt morți în adevăr. Câtă umanitate în acel jalnic „Cort voiu de prizonieri!“ E ger, e viscol—o zi cumplită de iarnă într'un pustiu fără cer—sute de nenorociți, de toate vârstele, în­vinșii de la Plevna, bolnavi, pierduți, înfofoliți în cele din urmă trente ciuruite de gloanțe, cu ochii în pământ, pășesc încet prin zăpadă, sub paza călărași­lor de la mărgini; cade, din când în când, câte unul, toropit de osteneală, de frig, da somn— și unde-a căzut, acolo a rămas; corbii flămânzi, din stolul ce se ține de convoiu, s’abat glonț, a­supra-i și-l încep de viu..... „Dac’aș avea eu tabloul acesta, spunea într'o zi unul din admi­ratorii pictorului, l’aș dărui ora­șului Haga, pentru sala de șe­­dinți a Congresului Păcii. Ce sunt toate discursurile meșteșu­gite ale marilor diplomați ai lumii, pe lângă ceea ce spune așa de simplu și așa de adânc mișcător bucățica asta de pân­ză !“ Grigorescu înse, nu s’a gândit niciodată la „cuvîntarea unui tablou". O impresie a lui, o tre­sărire a inimii lui in fața ade­vărului pitoresc*—aceasta și nu­mai aceasta a pus în opera lui. Ce va spune ea lumii, nu-1 preo­cupă. Toate pânzele lui din răz­boiri, de la vajnicul sume din „Valea Sângelui", până la defi­larea prizonierilor turci din Plevna închinată, sunt expresia celei mai curate sincerități ce-a împodobit vreodată sufletul u­­nui artist. I se umpleau ochii de lacrimi, de câte ori ne povestia atacul de la Grivița, unde osta­șii noștri au biruit, ca 'n vre­mea de demult, numai cu nepă­sarea lor de moarte , că nu mai era luptă, ci jertfă —o jertfă mă­reață, pe care cu biruință mă­reață a răsplătit-o Dumnezeu. *’ „Cum­ s’aruncau­ ,înaintea «tor­tul Acolo s’a dovedit ce popor avem nai. Am văzut ofițeri stră­ini plângând de înduioșare și de admirație1'... Cu toate astea nu vitejia ar­matei noastre, ci grozăvia răz­boiului e mai cu putere înfăți­șată în tablourile lui. Adevăruri cari sunt aceleași in orice timp și subt. orice meridian, s’au lă­murit de sine din sufletul lui în clipele acelea de neuitat, în cari tragicul vieții și al morții e na­tural să fie mai adânc mișcător decât elementul epic al luptei. ..Monocromia maestrului nos­tru, zice Dinavrancea, îți repre­zintă exact atmosfera plumburie a războiului. El vede masa, iar nu detaliile, soldații iar nu ofi­țerii; și în năprasnica pornire a maselor nu are timp să caute o poză academică pentru vre­un erou de atelier. Figura Regelui a caracterizat-o printr"o privire gânditoare ca unui victorios în­durerat care văzuse cât sânge cursese pentru Țară și Coroană". (Va urma) !■—IMN­ HT.­I «. » «. Iii III !!■ [UNK] [UNK] II -­ J22EZ A.­­VXJAMXJTA. vii I3ST H.,A,IP.Or.„­­URMARE; MIȘCARE printre medicii veterinari din țară Pa ziua de 1 Aprilie ce s'a mai făcut următoarea mișcare : D. Ion Teodorescu, medic veterinar definitiv al orașului Roman, se deta­șează cu serviciul, până la nouă dis­poziții, la orașul Galați, în locul d-lui medic veterinar Florin Begnescu, transferat. D. Nic. I­eca, medic veterinar pro­vizoriu al circ. G. F. R. Pitești și detașat la zona Sculeni, Iași, se de­tașează până la nouă dispozițiuni la orașul Roman în locul d-lui medic veterinar I. Teodorescu, detașat, D. D. Manoliu, actual medic vete­rinar al circ. 2 Filiași, jud. Dolj, se detașează până la notă dispoziții la despărțirea Sculeni, jud. Iași, in lo­cul d-lui Ștefan Bosole, detașat. D. Georgescu Eugeniu, medic ve­terinar al circ. G. F. R. Severin și detașat la circ. 2 Filiași, jud. Dolj, continuă a­n detașat la acel post. —Mina MBsagigi <»-9- o —ww*-' Emigrarea lucrătorilor români Legați­unea română di­n Berlin a comunicat ministerului de ex­terne și celui de industrie și co­merț că foarte mulți lucrători români emigrează din țară, a­­proape necunoscând limba ger­mană și odată ajunși în Germa­nia, în general cu mijloace bă­nești restrânse, negăsind ime­diat de lucru, își cheltuesc re­pede acești bani și apoi ne­a­­vând­­ ce mânca cad pe capul legațiunei noastre din această țară. Pentru a se remedia acest râu, legațiunea propune să se facă un control mai sever din par­tea autorităților de la graniță și din aceia a administrației cen­trale. Ar fi de asemenea în intere­sul lucrătorilor noștri cari emi­grează să li se impună ca fiecare să dovedească că posedă un ca­pital de cel puțin 250 lei, bani necesari spre a întâmpina chel­­tuelile in străinătate până ce vor găsi de lucru și la nevoie, da­că nu găsesc, să aibă cu ce să să reîntoarcă în țară scutind ast­fel legațiunea de neajunsurile și de dificultățile ce întâmpină cu repatriarea lor. Acest lucru va fi pus în vede­rea Camerilor de meserii prin­­tr’o circulară ca li se va trimite precum și autorităților de la frontieră.. G. M. D.~ NEOMENOASA FAPTA Ma compania 8 a sergenților Capitalei — Sergentul, grav bătut, a fost internat de spitalul Filantropia. — Amă­nunte complete asupra torture­lor indurate de el.—Comandantul Marin Ionescu a încercat să-l facii pe sergent să fugă din Capitală — In numărul de ore al ziarului am s»uijiu:«.1. reclama nenea­s­cută de sergentul de stradă Dră­gănescu Dumitru, din compania 6-a a sergenților Capitalei, care după cum se știe a fost­­ bătut in mod oribil de comandantul acelei companii, Marin Ionescu. Publicând reclamațiunea nu­mitului sergent am arătat er, că Duminică seara, sergentul fiind bătut din nou și trimis în post, a amenințat cu revol­verul pe comandantul Marin Io­­nescu și apoi a dispărut,­­ fapt care a fost raportat, în fața noastră chiar de către ofi­țerul de serviciu de la poliție d-lui colonel Const. Brătianu, comandantul sergenților, după cum i se raportase și ofițerului de serviciu de către comandan­tul Marin Ionescu. Se va vedea, din amănuntele pe cari le dăm mai jos, că a­­menințarea cu revolverul a fost o pură înscenare a comandan­tului Marin Ionescu și că ser­gentul Drăgănescu Dumitru nu a dispărut, ci fiind in stare gra­vă, a fost internat în spitalul Filantropia unde se află și as­tăzi în sala No. 1, serviciul medical al d-lui prof. dr. Măl­­dărescu. Cum a fost băiat sergentul Dră­­gănessa Dumitru Sergentul Drăgănescu Dumi­tru, care se afla în corpul ser­genților Capitalei numai de 5 luni, este suferind de reuma­tism. Durerile cari îi cauzau a­­ceastă boală l’au făcut că de multe ori să nu poată să-și în­deplinească serviciul și intr'una din zilele trecute, d. dr. Ure­­chiă, medicul batalionului, vă­zându­-l venind dese­ori la vizi­tă i-a spus, că serviciul acesta nu este pentru el și că ar fi bine să-și caute pâinea in altă parte. Ascultând de povața medicu­lui, sergentul a făcut imediat o petiție în care a arătat boala de care suferă și părerea medicu­lui și a cerut in ea ca să fie li­berat. Om disciplinat și ca să se nu supere pe comandantul său­ de companie, a înmânat petiția acestuia ca pe cale erar­­hică să ajungă la comandantul sergenților­,dr.col. Brătianu. Ac­tul acesta, ireproșabil, al ser­gentului, nu a fost înțeles tot așa însă de comandantul­ Ma­il« Ionescu.­ El a cerut ca „Ser­gentul Drăgânn­escu ’thintîtru să-i fie adus în cancelarie și acolo l-a luat la bătan și l'a bătut­­ grav, isbindu-l cu pumnii în cap și lovin­du-l cu sabia peste partea stângă a pieptului. Sergentul începând să țipe, comandantul Marin Ionescu i-a lăsat un moment și deschizând ușa a chemat pe sergenții Tu­dor Zamfir și Vasile Olaru că­rora le-a dat ordin săi-i lege sub cuvânt că e nebun. Timp de 5 ore sergentul a stat legat, după care desfăcându-i-se legăturile, el a fost băgat într’o odae a companiei și ținut acolo sub pază ca nu cumva să fugă, și să se ducă să reclame. Acestea s’au petrecut în ziua de 26 Martie și sergentul a fost ținut, închis până Duminică 28 Martie. In timpul acesta sergentul Drăgănescu reușind să ne tri­mită reclamațiunea adresată ■nouă, am sesizat despre acest fapt pe d. col. Brătianu Dumi­nică și d-sa a dat ordin ca ser­gentul să­ î fie adus a doua zi. Luni, la batalion. Comandantul Marin Ionescu în­cearcă să-l facă pe sergent să fugă Ordinul d-lui colonel Brătianu ajungând la compania a 6-a a pus pe gânduri pe comandantul Marin Ionescu, mai ales că știa că­ sergentul este ferm hotărât să reclame cele ce suferise. După vre-o două ore, coman­dantul Marin Ionescu a cerut ca sergentul Drăgănescu D­oru să-i fie adus din nou în cancelarie și când acesta din urmă a venit, i-a spus că seara trebue să se ducă în post. Sergentul i-a spus că dat fiind halul în care se gă­sește nu poate, și s-a rugat să fie scutit pentru seara aceea. Comandantul Marin Ionescu a spus atunci că ori­cum ar fi el trebue să se ducă în post și chemând pe sergentul Tudor Zamfir și Vasile Olaru le-a dat poruncă să-l ia de la companie să se ducă cu el în revizie și să-i plimbe pe străzi până diminea­ța. In timpul acesta le-a spus celor doi sergenți, să nu-l lase să stea o clipă jos și dacă el va încerca să fugă să-l lase, însă să-i spună că ar fi bine să se ducă din Capital, să o ia pe câmp, ca să nu mai dea nimeni de urma lui. In urma acestui ordin ser­gentul Drăgănescu Dumitru a fost luat de­ cei doi sergenți și pornit pe străzi. Noaptea, ei a­­j­ungând a bariera Dudești, ser­gentul simțindu-se obosit s-a a­­șezat pe o piatră și a început să se plângă camarazilor lui de cele ce suferă din partea co­mandantului. „ Drept răspuns, cei doi ser­genți i-au spus că dacă nu-i pla­­ce serviciul îi­ d­re decat sa fuga, că comandantul le-a spus lor chiar să-l lase, însă cu condiția să fugă din Capitală. Cei doi sergenți i-au arătat chiar dru­mul pe unde să se ducă și astfel sergentul a plecat. Mergând timp de o jumătate oră, sergentul Drăgănescu sim­­țindu-se râu, s’a înapoiat și a­­­j­ungând la cheiul Dâmboviței s’a întâlnit cu un alt sergent care i-a arătat drumul spre o­­raș.In piața Halelor, fiind­că nu se mai putea ține pe picioare, a luat o trăsură și cu ea s’a dus la spitalul Filantropia, unde in­ternul, văzându-l în stare așa de gravă, l-a internat imediat în salonul I, secția I medicală a d-lua prof.­or. jinaiaurascu. Sergentul are pe­­ corp vână­tăi, urmele bătăei suferite și în acelaș timp el este suferind grav de reumatism. Buletinul medical al spitalu­lui stabilește aceasta.­­ D. col. Brătianu a însărcinat cu anchetarea cazului pe d. căp. Ghimpu, ajutorul comandantu­lui de sergenți. AL Tissescu Numiri la teatrele din țară T­­nii Fompiliu BUade, ca director al teatrelor și directorul Teatrului Na­țio­nal din București; I. Procopiu, de­­pu­tat, membru în consiliu de admi­nistrație al teatrului din București, ca reprezentant al ministerului în acest consiliu; I. Brătescu-Voin­ești, deputat, om de litere, ca membru în comitetul de lectură al teatrului din București, numit de minister; Haralamb Gr. Lecca ca director al teatrului din Iași; Gr. Batelia, senator, mem­bru în consiliul de administrație al ministerului; Anton Nanu­ ca mem­bru în comitetul de lectură al teatru­lui din Iași; N. Gane, membru al A­­­­cadem­iei Române, numit de minister; AL Olteanu ca director al teatrului di­n Craiova; N. Cantuciari și I. Fio­­rescn ca membri, întâiul în consiliul de administrație ca repreentant al ministerului, și al doilea ca mem­bru în comitet*»­ de­­ seturi. Me­d­ie trame RIN GAPITMA Consiliul de administrație al nouei companii de tramwaie din Capitală a supus era după amiază, aprobării consiliului comunal, traed­ele nouălor linii ale tramv­aielor proiectate. Iată care va fi traectul prime­lor linii, a căror construcție va începe chiar în primăvara anu­lui curent. • O linie va pleca de la șosea, trecând pe șos. Filantropia,stră­zile Spitalului, Occidentul, Ver­de, Clopotari, Romană, până la piața Romană, apoi străzile Pri­­măverei, Corăbiei, Episcopiei, calea Victoriei până la Palat, străzile Academiei, Banca Na­țională, Covaci, Sf. Ion-Nou pâ­nă la Hale și la cheiul Dâmbo­viței. O ramură a acestei­inii va porni din strada Spitalului spre a merge în calea Griviței prin­­ lt. Paliza și o alta în piața Ha­­il­er, care va trece prin strada Gabroveni. . La linia centrală se va adău­ga din piața Palatului, o alta la Obor trecând pe străzile Cle­menței, b-dul Colței, străzile O­­rient, Minervei, Memoriei, Icoa­nei, Gemeni, Viitorul, soseaua Ștefan cel Mare și Mihai Bra­vul. Aceste linsi,­­după cum se ve­de, corespund perfect cerințelor imediate. TOATA UNIEA să se grăbească a se abona la ziarul UNIVERSUL La U Shift, se va face tragerea premiilor ce ofe­rim gratuit abonaților noștri și anume: O casă Ia Bu­curești Construcție nouă, cu 5 încăperi, Str. 10 Mail No. 36 (Gramont) Un dormitor de bronz. Un salonaș stil Ludovic XV. O garnitură de mobilă pen­tru grădină. Un bogat serviciu de bucă­tărie. O pendulă de biurou. O mare oglindă Venețiană. O mașină de cusut.—Un piedestal de marmoră. — Un gramofon. — O vioară. — Un flaut. — Două stofe de mătase pentru rochi. — Un ceas de aur pentru bărbat.—Un ceas de aur pentru damă, etc. etc. Cu toate că oferă aceste mari pre­mii abonaților săi „UNIVERSUL“ își menține prețurile scăzute de a­­bonament: Lei 18 pentru un an ; Lei 9 15 pentru 6 luni ; Lei 4­05 pentru 6 luni;­­­ că,ei — m­i­ erî dimineață pe la orele 5 și jumătate s-a sinucis, trăgându-și un glonte de revolver în gură, soldatul Petre Anghelescu, în vârstă de 22 ani, din regimentul 4 Ilfov No. 21, din Capitală. Soldatul Petre­ Anghelescu fu­sese învoit asaltăeri în oraș și venind la locuința părinților săi din strada Agriculturei No. 105, a petrecut noaptea acolo. Dimi­neața, pe la orele 4 și jumătate s-a sculat și a eșit în curte spu­nând mamei sale să-i pregătea­scă repede cafeaua de­oarece trebue să plece la regiment. Pe la orele 5 și jumătate, sol­datul a intrat în atelierul de tâmplărie care se află în aceeaș curte și acolo și-a tras un glonte de revolver în gură. Glontele e­­șindu-i prin ceafă, moartea ne­fericitului soldat a fost instan­tanee., te. _ ...tetete­ ■ Tis. SINUCIDEREA judecătorului Potop ** Noul amănunte — R.­Vâlcea, 29 Martie După cum am anunțat tele­grafic, erî s’a sinucis în locuința sa, la orele 2 d. a., judecătorul de pace Mihail Potop. Informân­­du-mi­ mai de aproape despre cauza acestei tragice sinucideri, am mai iuflat iirnTí­­narul# • Numitul se afla într-o stare critică materială din cauza mai multor datorii contractate pe piață de­oarece era nevoit a trimite regulat bani soției sale la Bu­curești, care ședea cu un copil al său bolnav în sanatoriul K­iriak. Pe lângă aceasta se mai adaugă și niște violente discuțiuni ce a avut cu soția sa, și din care cauză a și plecat el de acasă, luând­ masa la restaurantul Sofia și dor­mind la oțelul „Splendid”, în ca­mera cu No. 2, unde își adusese un geamantan cu strictul necesar, un palton și o pușcă, pe cari se­ ceruse printr-un bilet de la soția sa, spunându-i că viața îî este im­posibilă alăturea de dânsa. Soția sa nu s’a opus la aceasta, și a spus tot odată că, dacă vrea, va pleca la părinții săi, dar voește să mai stea vreo câteva zile până va aranja cele necesare pentru copii. Era de dim.. Potop, foarte dispus făcea glume în mijlocul cunos­cuților săi, stând până la orele 12, când s’a dus la restaurant, să ia masa. Aci a spus celor dinpre­­jurul său că are de gând să se împuște, servindu-se de un revol­ver cu care s'a mai sinucis tot un judecător și pe care îl are cumpărat de la licitație. Aceasta a fost considerată ca o glumă de prietenii săi. Ducându-se acasă, pe la orele 1 și jum. d. a., a avut iar o violentă ceartă cu soția sa, care a fugit într’o odae de alături, în care timp a și auzit puternica de­tunătură a revolverului, cu care soțul safi s’a sinucis, trăgânidu-șî în tâmpla dreaptă un glonte. Nefericitul a căzut înntr-un sac enorm de sânge. Sosind de procuror Bűnesett, co­misarul Traian Andreescu și mulți prieteni de ai sinucisului, s’au dresat actele constatând moartea instantanee și corpul a fost trans­portat la morgă, fără a se mai face autopsia. Avocații, magistrații în special și toți râmnicenii regretă moartea sa, de­oarece a fost mult stimat, fiind un om drept și muncitor. Cu trenul de azi au sosit rudele sale spre a lua măsuri pentru înmormântare, care se va face mâine la orele 4 în cimitirul orrașulu­i____ _______. 5 bani la R­omânia — 10 bani în si reînviate GEOACTIA ȘI ROMIniS <■» tt. Strada fîrnad­&nu­stt* Bucurano ■ GAMPANA ELECTORALA DIN UNGARIA ACȚIUNEA FOSTULUI MINIS­TRU APPONYI Budapesta. 30. — Contele Al­b­ert Apponyi, fostul ministru de culte, a fost azi înainte de a­­menzi la clubul kossuthist (de sub președinția­ lui Franc­isc Kossuth), unde a avut o cons­fătuire cu bărbații conducători ai acestui partid. Apponyi a sta­bilit programul său de acțiune, făcân­du-și o listă a circumscrip­­țiilor electorale pe care le va vi­zita, ținând discursuri de pro­pagandă. De altfel partidul lui Kossuth primește știri bune din provin­­cia ATITUDINEA SAȘILOR Sibiu. 30.­— Aseară s'a ținut aici o conferință electorală a sașilor. Conferința a adoptat o moțiune prin care invită pe can­didații naționali sași să intre în partidul guvernamental. Această atitudine a sași­lor a provocat nemulțumire în cercurile politice românești, cari reproșează sașilor că se a­­runcă în brațele ungurilor în loc de a se alia cu naționalită­țile împotriva adversarului comun. ȘVABII DIN BANAT SPRIJI­NIND PE CANDIDAȚII RO­MÂNI Budapesta. 30.—Coresponden­tul ziarului ,,Universul“ având azi o convorbire cu un distins fost deputat român, acesta i-a comunicat că tratativele urma­te între comitetul electoral ro­mânesc și d. Steinhacker, re­prezentantul șvabilor din Bă­nat au adus rezultate bune. Un­da vor putea, șvabii naționaliști vor sprijini pe candidații ro­mâni, după cum și românii vor sprijini pe candidații lor. IMPRESIA SUCCESULUI LUI KRISTOFFY ASUPRA ȘO­­VINIȘTILOR UNGURI Budapesta. 30. — In cercurile politice ungurești de aici rezul­tatul zilei de Duminică face o impresie profundă. Iată refle­­xiunile acestor cercuri. Contele Tisza, care susține cu atâta ho­­tărîre oligarh­ia, a mers la Do­­brițin, În inima maghiarismu­lui, și a fost primit cu pietre și ouă clocite de ungurii lui,­­ fi­indcă e dușmanul sufragiului universal. Dimpotrivă, Kristoffy, odio­sul ministru de interne de sub regimul anticonstituțional, Kris­toffy „trădătorul“ care nu în­drăznea să iasă pe stradele Bu­dapestei, a fost primit de către ungurii din Arad cu flori și o­­sanale. Asta fiindcă el are curaj­­ju­l să lupte pentru drepturi e­­gale , pentru toate clasele socia­le. Curentul care s'a manifestat la Arad a înfiorat presa șovi­­nistă maghiară. Ziarele ungu­rești se întreabă: de unde aceas­tă schimbare adâncă în opinia publică ungurească ? Iert încă toată națiunea era pentru pre­­tențiunile kossuthiștilor, iar azi va înclina spre o democrație pronunțată. .,Budapesti Hírlap", ,, Pesti Hírlap", ,,Egyetértés“ și alte ziare șoviniste încep a se gândi la un pact cu elementele demo­cratice. Din lupta dintre unguri naționalitățile d­r avea foloase mari și e un simptom îngriji­tor, spun ziarele șoviniste, când o parte însemnată a publicului maghiar înclină spre naționa­­lități Corpurile Ciuris MA. — Ședința dela 30 Martie 1910 — Ședința se deschide la 3 fără 15 minute. Prezidează d. Ferechide. O înv­iță m­inute — lv,1*«m­in­te cu privire la necesitatea de a se crea o nouă secțiune la tri­bunalul de Buzăiî. Interpelarea d-lui M. Cantacu­­zino, relativ la spitalul Mater­nitatea din Iași, este amânată pentru Joi. Se votează proiectul de lege asupra contingentului armatei, de asemenea și proiectul prin care comuna Constanța este au­­torizată a ceda ministerului de razboiu un teren necesar pen­tru instrucțiunea trupelor. Drepturile politice ale dobroge­nilor Se ia în discuție proiectul de lege prin care se modifică unele articole din legea prin care se acordă drepturi politice dobro­genilor. D. Sassu spune că este ne­­d­eapta deosebirea pe care o fa­ce legea între locuitorii români caii sunt proprietari rurali și aceia cari sunt proprietari ur­­bani, or nu simt de loc propria­­“au­ Oratorul crede că e nece­­sar a se da drepturi tuturor lo­­cuit­orilor de origină română, adica și acelora cari locuesc la orașe. In această din urmă ca­tegorie sunt vre-o 6000—7000 oa­meni cari ar rămâne astfel fără drepturi politice și am face ast­fel ca din colegiul orășenesc, care e colegiul al V-lea, să lip­sească elementul pur românesc. (Aplauze). Se ia în considerare proiec­tul. La art. 1 d. Ion Lahovari pro­pune un amendament In sensul celor spuse de d. Sassu. In acelaș timp d. Lahovari spune că în Constituție e prevăzut în m­od clar că recunoașterile pot fi votate și în grupuri și votul individual nu se cere decât pen­tru indigenare. D. Toma Ștelian declară că primește amendamentul. In ce privește observația d-lui Laho­vari, ea a fost de mult făcută și de alții, dar din diferite conside­rationi Camerile au­ refuzat în­totdeauna de a procede altfel cu recunoașterile de cum proce­dează cu indigenatele. D. minis­tru găsește că foarte bine au fă­cut Camerele. Amendamentul se admite și art. 1 se votează astfel modifi­cat. Celelalte articole se votează nemodificate. . Legea In total se votează cu 71 contra 1. Repaozul duminical Proectul e luat in considerare fără discuție. La art. 2 se introduce ca zile de repaus și zilele de 15 August și 24 Ianuarie. La art. 3 d. Ion Lahovari pro­pune ca în orașele mici comer­cianții să închidă la ora 1 d. a. și să redeschidă Luni la 12. D. Al. Marghiloman cere ace­eași favoare pentru bărbieri. Voci. E prevăzut în lege. D. Marghiloman cere ca func­ționarii să aibă concediu de­­ 24 ore pe serii, așa că comercianții să nu fie nevoiți să fie închis pâ­nă Luni la 12. D. iar ca, reporter, se opune i­­deei ca târgurile să fie deschise Dumineca jumătate zi. Aceasta ar fi răsturnarea principiului repausului complet. Oratorul admite propunerea d-lui Marghiloman ca Luni să fie deschis. D. Orleanu, ministru de co­merț, declară că nu admite ce­rerea d-lui Lahovari și e sur­prins că d. Lahovari, căruia i-a supus proiectul în discuție și care l-a admis odată, azi e con­tra lui. Propunerea d-lui Mar­ghiloman o admite, deși contro­lul dacă funcționarii au conce­dii e greu de făcut. D. Ion Lahovari spune că a­­tunci când d. Orleanu i-a cerut avizul asupra proiectului a a­­rătat că nu se poate cere săte­nilor să-și părăsească munca câmpului și să vie să-și cum­pere cele necesare în zi de lucru. Amendamentul d-lüí Lahovari e respins. Art. 3 se votează modificat în sensul propunerei d-lui Marghi­loman. La art. 4 se introduce ca și institutele de fotografii să fie deschise Dumineca. l­a art. 5 d. Ion Th. Florescu, cere ca autorizațiile cari se impun bărbierilor sa le ceară de la ministerul de comerț pen­tru a putea ține Dumineca des­chis, să fie obligatorii din par­tea ministerului din mo­ment ce s’a făcut cererea. Ora­torul întreabă dacă odată dată autorizația, se mai poate retra­ge. D. Orleanu spune că retrage­rea nu se poate face de­cât tot cu avizul Camerei de comerț. Art. 5 e votat nemodificat. La art. 8 d. Al. Marghiloman întreabă dacă prin cârciume care vor fi deschise temporar în timpul bâlciurilor, se înțelege în timpul acelor bâlciuri cari sunt la anumite date. Ministrul răspunde afirmativ. Art. 8 se votează nemodificat. La art. 9, d. Fleva spune că trebuia să se prevadă prin lege care sunt comercianții cari pot ține deschis Duminica pentru că prin cererea de autorizații se pot produce abuzuri. Orato­rul spune că dacă în București e dorită lege repaosului dumi­nical, ea este o lovitură pentru săteni, căci din moment ce ță­ranul Duminica când va merge la târg, va găsi tot târgul în­chis afară de cârciumă, el va merge cu banii la cârciumă în loc să-și cumpere cele necesare. C. larca spune că legea fran­ceză, după care e copiat întoc­mai acest proect de lege, nu pre­vede nic ea excepțiunile, pentru că e imposibil să se prevadă. Art. 9 se votează nemodificat. Se votează apoi legea în total cu bile. Se ia În­ discuție proiectul pen­tru modificarea unor articole din legea sistemului metric. Se votează. Se ia În discuție proiectul de lege prin care ministerul indu­striei este autorizat a încheia o tranzacție cu societatea petroli­feră „Regatul român“. Se vo­tează. Se votează proiectul de lege pentru sporirea contului curent din care Capitala va face lu­crări de canalizare. Se pune la vot proiectul prin care se declară de utilitate pu­blică lucrările pentru aducerea apei la Fălticeni și se adoptă. Se votează proiectul pentru împrumutul orașului Caracal. Se pune la vot împrumutul o­rașului Bacău. Votul e nul. Ședința se ridică la orele 5 $ un sfert. 1­1 ■A III II *1 lili» SEAT A. T Uit. —Ședința de la 30 Martie 1910— Ședința se deschide la orele 8 și 15 m., sub președinția d-lui general Budișteanu. Pe banca ministerială d-nii I. Brătianu și M. Orleanu, D. C. Dissescu mulțumește Se­natului pentru buna-voință ce a avu­t față de d-sa. Roagă în ace­laș timp să i se acorde cuvân­tul spre a-șî dezvolta interpela­rea la începutul ședinței, îna­inte de a se continua discuția legei industriale. D. dr. Râmniceanu spune că interpelarea d-sale are precăde­re și nu renunță la acest drept. După cererea d-lui prim-mi­­nistru, se hotărăște să se desvol­­te întâi interpelările iar în șe­dință de noapte să se continua discuția legei industriale. Se aprobă raportul ecanisianei de socoteli a Senatului. Interpelarea d-lui dr. Râmni­­ceanu D. dr. Râmniceanu își des­­voltă interpelarea adresată d-lui ministru de interne, relativ la broșura d-rului Sion, sub­ direc­­torul serviciului sanitar. D-sa spune că nu i s’a trimis copia după decizia ministerială prin care d-rul Sion a fost pedepsit, act pe care d-sa l'a cerut încă de la 19 cor. Broșura d-rului Sion, intitula­tă „Bugetul săm­ătăței publice— de la Ion Brătianu la Ion I. Brătianu" seamănă vântul a­­narhiei în țară. Nu știu dacă d. ministru de interne îmi va răspunde, spune oratorul, dat fiind faptul că d-sa a făcut greșala de a nu răs­punde la interpelarea mea din urmă și a nu lăsa nici pe mi­nistrul de război și să-mi răs­pundă. Nici nu țin ca azi să-mi răspundă de ministru de interne, căci interpelarea n’o fac pentru d-sa. Constat însă că d-sa a ne­socotit pe un reprezentant al co­legiului II. Noul șef al partidului liberal nu trebuia să nesocotească pe vechii ostași ai lui Ion Brătia­­nu, pentru socialiștii cari au ve­nit în partidul liberal. Socia­liștii au intrat în partid ca să gonească pe ceilalți. Ray a făcut de prim-ministru că a început încă de pe acum să se poarte astfel cu membrii din majoritate. Ca șef nou de guvern, d-s*a trebuia să caute a-șî face cât mai puțini inimici. La început, aveam speranța că va readuce pe toți răzleții din partid. într-o ședință trecută a Sena­tului d. prim-ministru a spus că ar trebui ca in interpelările ce se adresează În­ Senat, să nu se strecoare cuvinte mojicești și mișelești. Nu cred că alu­zia a fost la mine fiindcă d. prim-ministru știe că nu sunt nici mișel nici mojic. Eu n’am făcut decât să reproduc o scri­soare pe care am primit-o. Nu-i trebuie bromură d-rului Sion, după cum spunea d. I. Lahovari, în Cameră. F. mai sănătos ca noi toți. El urmă­rește o idee: șeful sau, d-rul Cantacuzino, e un idealist; res­talați e un om pozitiv. Fondu­rile direcției sanitare au rămas pe mâna d-rului Sion. E acolo un jaf nemai­pomenit. Ca pildă, e suma de 160 lei pentru benzină la automobil pe 2 zile. Prin broșura sa, d-rul Sion a crezut că grăbește votarea legei sanitare : erau o grămadă de to­varăși cari așteptau câte o mie, două mii de lei pe lună. Noroc cu d. Costinescu, care s’a în­grozit de ce era în acel proect. In corpul nostru sanitar s’a încuibat socialismul. Și trebue să se știe că nu e agent de pro­pagandă mai periculos ca me­dicul. Ferească Dumnezeu de rezultatul acestei propagande, dacă nu va fi împiedecată. Nu vor ajunge gloanțele și mitralii­le. Jocul cu masele inculte e un cuțit cu două tăișuri. « " A La orele 3 jumătate ședința se suspendă. Ședința se redeschide la orele 4. D. ministru Spiru Haret de­pune un proiect pentru modifi­carea legei de organizare a Ca­sei de credit și economie a cor­pului didactic. D. ministru Emil Costinescu depune proiectele pentru modificarea legei pensiu­nilor și a legei de organizare a ministerului de finanțe. D. gene­ral Crăiniceanu depune proiec­tul pentru chemarea sub drapel a contingentului clasei anului 1911.­ D. dr. Râmniceanu își conti­nuă desvoltarea interpelării. In istoria sanitară a d-rului Sion nu se vorbește nimic de Davila, ca să ridice pe actualul preșe­dinte al consiliului. Cu toate a­­cestea, d-le președinte al consi­liului, nu trebue să contezi pe astfel de soldați. In caz de bă­tălie, îți vor lua steagul din mâ­nă, și noi ăștia mastodonții vom pune mâna pe steag, căci steagul nu e al d-tale, e al par­tidului. Și pe când d-rul Sion lucrează astfel de broșuri, e de nem­ehi-

Next