Universul, iulie 1910 (Anul 28, nr. 177-207)
1910-07-22 / nr. 198
ANUL XXVIII—NO. S 98—JO O 221 t LIE f UO. Fohdator; LUIGI CAZZAVILLAN s ciíitttXj oT'crssTTJ'x^ Așezat pe marginea Oltului, în jud. Argeș, a fost restaurat de Episcopul Timuș, in 1900 Calendar pe anul 1910 Ortodox Marcuri, 21 Iulie.—Guvroșin Simeon și Ioan. Catolic Mercuri, 3 August.— Invent. S. Ștefan, protom. Hăs. soarelui 5.04 Ap. soarelui 7.34. „Universul*« are următoarele linii telefonice : Administrația ..... 662 Redacția . . . .. . . 12[88 Străinătatea........................2056 București, 21 iulie. Masările epanate D. dr. George Maior, profesor la școala superioară de agricultură de la Herăstrău și la seminarul Nifon Mitropolitul, a tipărit acum câteva luni o lucrare foarte interesantă, având de obiect luptele Românilor din Șercaia (Transilvania) cu Sașii, pe terenul social, cultural și economic, lupte ce au durat o sută de ani până când și unii și alții au ajuns la o conviețuire pacinică. Deși e pentru oricine folositor de citit peripețiile acestor lupte, din care Românii au câștigat mult pe toate tărâmurile, nu vom releva din lucrarea d-lui profesor Maior decât unele lucruri ce se raportează direct la chestiuni ce sunt la ordinea zilei în țara noastră. In comuna Șercaia, Sașii și Românii aveau pășune comunală încă din timpul iobăgiei și au avut-o până în 1879, când s’a făcut comasarea în țara Oltului și s’a împărțit pășunea. Autorul, care cunoaște bine starea de lucruri dinaintea comasării și după ea, spune că cultura vitelor și prin aceasta întreaga economie a Șercăienilor a suferit mult din desfintarea pășunii comunale. Vorbind de starea de lncurs de mai nainte, autorul zice (pagina 94): ,,Ce înlesnire mare pentru țăranul plugar ca să țină, fără nici o taxă și plată decât a păstorilor, un număr mare de vite, 6—10—20 capete de vite mari și tot atâtea mărunte, și să n’aibă nici o grije cu ele de primăvara și până toamna, decât seara și dimineața să le deschidă poarta să intre în curte ca să le mulgă și dimineața să le dea pe poartă afară! Ce economie mare și câștig pentru un sat întreg de a avea păstori încercați, cari de 10—20 ani sunt în acelaș servietă, de cunoaște el însuși vita fiecărui om și răbojul său îi este cel mai bun registru! Și să dai vita stingheră dimineața, și seara să ți-o aducă cu vițelul acasă, îngrijită, aplecată. „Și apoi cu astfel de rânduieli și cu astfel de ordine în cele economice, aflate în uz de sute de ani, firește să se poată produce și crește vite de valoare superioară și un însemnat număr de vite de tot soiul. Dacă ar fi fost rezervată aceeaș pășune sub raporturile de astăzi, când Statul a oferit particularilor armăsarii săi de sânge și este static de bătaia iepelor în sat, și țăranul simplu știe să prețuiască și să îngrijească vitele de rasă, de pur sânge chiar, și unde toată lumea cultivă trifoiu, lucernă, sfecle și au mașini de tăiat nutrețul, desigur că bunătatea materială a comunei întregi și a locuitorilor ar fi mult mai mare. Fânețele s’au menținut nealterate, pământu- rile de cultură în urma comasării s’au înmulțit și ameliorat cu 30 la sută, dar ușurința de a ținea și crește vite s'a dus penttru totdeauna din comună și pe timpul făcutului ogorului vitele stau să piară de foame...“ Vom termina în numărul viitor. ȘTIRI BIN STINNTAȚI — Prin poștă — — In satul Nagrevo, din Macedonia, a fost prins de către autoritățile turcești, fiul revoluționarului bulgar Cernopeeff. Băiatul n’are decât 13 ani și este elev al gimnaziului din Strumița. El a fost arestat în închisoarea „Djmaca“ din cauză că tatal lui e șef de bandă bulgar. — In satul Kanit, din Serbia, s’a împușcat țăranul Stoian Golubovici, care era în vârstă de 100 ani. — Colonia americană din Heidelberg a luat hotărârea să se ridice o statue marelui scriitor umorist Mark Twain, care a petrecut câtva timp în acest oraș. — Mâine și poimâine se va ține la Turocz-Szt-Marton marea întrunire a slovacilor din Ungaria, la care vor lua parte și conaționali din Boemia, Polonia, Rusia și America. — La 31 August se va deschide la Bruxelles congresul internațional de radiografie și electricitate. — Zilele trecute a încetat din viață cunoscutul filolog dr. Zimmer, profesor la universitatea din Berlin, în vârstă de 59 ani. Defunctul a scris numeroase tratate asupra filologiei celtice și era mult apreciat de marele savant Mommsen. Săărbatorile cari se țin în armată D. ministru de război, având în vedere că până acum nu există o normă bine stabilită pentru ținerea sărbătorilor, a decis: Sărbătorile, cari se țin în armată pe Viitor, vor fi cele următoare : A. Bisericești. — Nașterea Maicii Domnului, 8 Septembrie ; Inălțarea Sf. Cruci, 14 Septembrie ; Sf. Dumitru, 26 Octombrie ; Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil, 8 Noembrie; Intrarea în Biserică, 21 Noembrie; Sf. Nicolae, 6 Decembrie; Nașterea Domnului (Crăciunul t), 25 Decembrie ; Sf. Vasile, 1 Ianuarie; Botezul Domnului, 6 Ianuarie; Sf. loan Botezătorul, 7 Ianuarie; Sf. Vasile. Grigore și loan, 30 Ianuarie; întâmpinarea Domnului 2 Februarie ; Buna Vestire, 25 Martie ; învierea Domnului (Paștele 2), Martie-Aprilie; Sf. Gheorghe, 23 Aprilie; Sf. Constantin și Elena, 21 Mai; înălțarea Domnului (40 zile după Paști); Pogorârea Sft. Spirit, (51 zile după Paști) (Rusaliile); Sf. Petru și Pavel, 29 Iunie; Profetul IIie, 20 Iulie; Schimbarea la față, 6 August; Adormirea Maicii Domnului, 15 August. B. Naționale. — Unirea Principatelor, 24 Ianuarie; Aniversarea Nașterii M. S. Regelui, 7 Aprilie; Ziua numelui M. S. Regina Elisabeta, 24 Aprilie ; Aniversarea -ntemeierii Regatului Român, 10 Marți; Aniversarea luării Griviței, 30 August; Aniversarea căderii Plevnei, 28 Noembrie. 1) Deosebit, de cele 3 zile sărbători, serviciul încetează a funcționa cu 2 zile înainte. 2) Idem, idem. O bandă de tâlhari ivită în Capitală înarmată cu revolvere banda săvârșește mai multe spargeri. — Urmărirea bandei de o poteră.— Cine sunt bandiții In Capitală s’a ivit o bandă de tâlhari, care, în timp de două zile a săvârșit trei spargeri, de o îndrăzneală ne mai pomenită. Banda, după informațiunile pe care le are poliția, este compusă din șase dezertori, dintre care unul e îmbrăcat chiar cu tunică. Banda, după ce a săvârșit câteva jafuri asupra trecătorilor de pe șoseaua Pantelimon și Oltenița, a intrat ori noapte în Capitală și, împărțită în trei grupuri a operat Trei spargeri Prima, a făptuit-o la d. Corist. Eftimie, din str. Radu- Vodă No. 5, unde unul dintre hoți a intrat forțând o fereastră și a furat un portofel în care se afla un bilet de tren, o hârtie de 100 lei, cum și un ceas și un revolver cu 5 focuri. A doua spargere a fost săvârșită la d. Ioniță Filipescu, din calea Moșilor No. 315, de unde hoții au furat mai multe lucruri cum și două revolvere sistem Manlicher. In sfârșit, a treia spargere a fost făptuită la d. Mihail Klanar din șoseaua Pantelimon No. 200. Acolo, spărgătorii au fost mai norocoși, deoarece ei au avut ce să fure. Ei au spart mai multe sertare și au luat suma de 237 lei, un lanț de aur, o pereche de cercei de aur cu briliante, două inele cu diamante, o rochie neagră, un revolver cu o mulțime de cartușe, un capot și mai multe obiecte casnice. In urmărirea bandiților D. Klanar anunțând poliția, d. comisar Gaspard, de la siguranța Capitalei, împreună cu d. comisar Ciornei, șeful circumscripției 28 și mai mulți agenți, s’a dus imediat la fața locului și după ce au studiat locul spargerea s’au pus în urmărirea hoților. O razzie a fost făcută imediat prin împrejurimi și rezultatul a fost, că s’a stabilit existența unne bande compuse din șase dezertori, care bandă luase drumul în direcțiunea Viilor dintre bariera Vergului și șoseaua Dudești. Agenții și cei doi comisari s’au luat atunci după hoți și au întreprins o goană de mai bine de trei ore, călcând toate locurile din aceea direcțiune. Banda, care se ascunsese într’un câmp acoperit cu mătură, a fost văzută de un anume Gh. loniță, din șoseaua Pantelimon No. 222, care se afla pe câmp și care, la auzul semnalelor agenților, a eșit înaintea bandiților. Aceștia s-au năpustit, însă asupra lui și l-au amenințat cu moartea în caz când ar da vreo relație agenților. Gh. loniță a arătat totuși calea pe unde o luaseră hoții, și mergând pe acel drum, agenții au găsit o rochie furată de la Klanar și o cutie în care se afla un inel. Cu toate acestea hoții nu au putut fi prinși deoarece ei au reușit să intre în porumb. Tis. «raum contravenției ziarului „Minerva“ Agitația funcționarilor comerciali Eri am primit la redacție un mare număr de scrisori în cari se vestejește atitudinea condamnabilă a „Minervei“ față de legea repausului duminical. In special sunt alarmate societățile funcționarilor comerciali din cauza svonului ce circulă cum că d. Emil Petrescu, prefectul poliției Capitalei, ar fi anulat procesul-verbal al contravenției și ar fi iertat pe vinovați. Toată lumea cere, și cu drept cuvânt, aplicarea cu strictețe a legei. „Minerva“ cedând celei mai detestabile lăcomii a călcat legea. Ea trebue negreșit pedepsită spre a se da un exemplu hotărâtor dușmanilor nouei legi câștigată cu atâta trudă și aprigă luptă de întreaga suflare muncitorească. Clemența unui prefect de poliție nu poate să scape ziarul cu contravenția de urmările unui act rușinos și imoral, condamnat de presă, de întreaga opinie publică și de toți oamenii cinstiți, cari își fac o sfântă datorie de a se supune legilor țărei. Nerespectarea legei de Însuși prefectul Capitalei ar fi semnalul celei mai cumplite anarhii. Iată de ce toată lumea e neliniștită și scandalizată la auzul svonurilor indulgenței d-lui prefect și iată de ce și noi rugăm pe d. Emil Petrescu să nu se lase a fi influențat de nici o considerație și să-și facă datoria. GREVA ANGROSIȘTILOR Brăila, 20 Iulie. Greva pescarilor a continuat și azi. O cantitate de 3000 kgr. pește al Statului, rămasă nevândută, a fost trimisă spre a fi sărată. In orele 9 dimineața d. prefect Orășanu a invitat, la Camera de comerț pe toți comercianții de pește și a ascultat plângerile lor. Găsindu-le întemeiate, de prefect va pleca astă-seară la București spre a interveni la locul în drept să se schimbe actualul mod de vânzare al peștelui, ca fiind păgubitor atât pentru comercianți cât și pentru populația săracă, deoarece azi se plătește peștele mult mai scump ca în epocile corespunzătoare din anii trecuți. Galați, 20 iulie. Comercianții angrosiști de pescărie s’au abținut și azi de a cumpăra pește. Dimineața, la orele 8, d-niî Gussi prefectul județului și P. D. Petrovici, primarul orașulu, s’au dus la pescărie unde au cercetat cauzele care au provocat greva. După amiază, la orele 5 jum., angrosiștii de pescărie au fost convocați la o consfătuire în localul primăriei. Discuțiunile au durat două ore. Domnii primar Petrovici și prefect Gussi au cerut comercianților de pescărie să întocmească un memoriu care să cuprindă doleanțele lor. In acelaș timp d. primar a trimis ministerului de domenii un raport prin care cere ca pentru comercianții detaili și îi de pescărie beneficiul să li se acorde pe kilogram, iar în ce privește pe angrosiști pentru moment, să le vie în ajutor dispunând ca orașele din țară să facă comenzi la angrosiști, iar nu prin intermediul primăriilor cum se face după noua dispoziție ministerială. _____ I>EPEȘTE Călugării de la Ierusalim care umblă, cu pantahuza prin țară I. P. S. S. Mitropolitul Primat a constatat, în numeroase rânduri, că vin în țară unii călugări de la Ierusalim spre a strânge mijloace bănești, în scopul zidirea unei biserici ortodoxe române, fără învoirea prealabilă a comitetului alcătuit in acest scop. Fată de această constatare s’a anunțat ministerul cultelor și instrucțiunei publice care a adus cazul la cunoștința prefecturei politiei Capitalei. D. Durma, directorul prefacturei, a trimis ori tuturor circumscripțiilor polițienești din Capitală o adresă prin care le aduce la cunoștință cele de mai sus, anunțându-le totdeodată că este vorba a sosi de la Ierusalim mai mulți călugări cari se ocupă cu asemenea lucruri. Ordinul prefecturei invită pe ofițerii de poliție a lua măsuri să se interzică acestor călugări de a raî umbla cu pantabuza pentru strângerea de ofrande, dacă registrele purtătorilor nu vor avea prealabila viză a ministerului instrucțiunei publice. \ CRONICA ECONOMICA EXPORTUL NOSTRU MI90S Avem dinaintea noastră datele statistice provizorii relative la exportul țării, în anul trecut. Din aceste date rezultă că în 1909 noi am exportat 3.297.254 tone de mărfuri în valoare de 465.056.619 lei. A fost deci o activitate comercială destul de mare, am putea spune chiar neașteptată întrucât producțiunea agricolă din anii 1909 și 1908 nu a fost așa de abundentă. Este adevărat că în anul 1907, un an agricol și mai rău, am exportat mai mult ca în 1909 anume : 4.200.000 tone în valoare de 5 jum. milioane lei; nu trebue să uităm însă că o bună parte din productele exportate în 1907 provenea din recolta anului 1906, când producțiunea agricolă a țărei a fost de o abundență extraordinară. Sunt foarte multe la număr diferitele articole ce noi vindem în străinătate, însă numai trei categorii de mărfuri reprezintă cantitativ și ca valoare partea cea mai importantă din exportul țării. Acestea sunt : cerealele, petroleul și lemnele. Iată în adevăr cât am exportat din aceste articole în 1909, față cu exportul total ; Tone Lei importantă ce exportăm; după ea urmează imediat porumbul. Ambele producte la un loc reprezintă 80 la sută din totalul exportului de cereale. Exportul făinei, în scădere de la 1906 încoace, a avut în 1909 o ușoară urcare. Mai nimic nu se face la noi pentru desvoltarea exportului de făină, după urma căruia țara ar putea să tragă foloasie considerabile. Se datorește aceasta unei nepăsări condamnabile, care ar trebui să ia odată sfârșit. Pe țări, exportul nostru de cereale, în 1909, se repartizează astfel : Țările Tone.nei Locul de frunte îl ocupă Belgia. Să nu uităm însă că o bună parte din cerealele exportate în această țară nu fac decât să transiteze pe acolo, având ca ultimă destinație Germania. Tot astfel stau lucrurile și în ceea ce privește exportul In Olanda. Fiind dat că în Austro-Ungaria noi am exportat în anul trecut o așa de mare cantitate de cereale, s’ar părea că monarhia vecină este unul din cei mai buni clienți ce avem. In realitate lucrurile nu stau așa. Obișnuit noi vindem vecinilor de peste Carpați mult mai puține cereale , de pildă, în 1908, numai pentru o valoare de 9 jum. milioane lei. Exportul cel mare din 1909 se explică prin aceea că recolta grâului în Ungaria a fost anul trecut foarte slabă. Țările care au cumpărat de la noi lemne în anul trecut sunt : Austro-Ungaria, 191.476 tone în valoare de lei 7.262.761 ; Italia 68.556 tone, in valoare de lei 5.496.845; Olanda, 67.959 tone, în valoare de lei 5. 277.562; Turcia, 43.762 tone în valoare de lei 3.599.845, etc. In rezumat exportul nostru în anul 1909 a fost destul de mare și nu a fost întrecut decât de exportul anilor 1906 și 1907. .w Gh. Christodorescu. Cereale 2.187.793 357.587.891 Petroleu 426.247 36.268 546 Lemne 473.730 29.445.651 Alte ari. 209.484 41.754.531 Belgia . . • 696.360 110.973.335 Austro-Ung. • 498.092 96.834.735 Olanda . . . 269.992 40.763.287 Anglia. . . 213.061 29.148.427 Italia . . . 162.556 24.291.581 Germania , . 119.029 18.686.192 Alte tari. . . 22S.703 36.890.334 Total. 2.187.793 357.587.891 3.297.254 465.056.619 Sunt însemnate sacrificiile ce de la 1886 încoace țara a făcut necontenit pentru desvoltarea industriei naționale, dar această ramură de activitate nu a ajuns încă în faza de export. Industria petroleului ea singură numai, alimentează un export mai de seamă, mulțumită marilor capitaluri învestite în exploatarea acestei bogății naționale, de care avem datoria să îngrijim cu toată solicitudinea spre a nu deveni numai un simplu obiect de speculațiune din partea unor anumite societăți puternice streine. Iată țările care cumpără de la noi cele mai mari cantități de petrol și de derivatele sale . Total. . 426.217 36.268.546 Franța este așadar cea mai bună clientă a noastră pentru petroleu. Urmează apoi Anglia și Egiptul. Aceste trei țări la un loc reprezintă două treimi din exportul total. Exportul de cereale, cel mai însemnat, dintre toate, s’a ridicat în anul trecut, precum am văzut, la peste 2 milioane tone în valoare totală de aproape 1 358 milioane lei. Exportul nostru de cereale este mai mare sau mai mic, după cum recoltele au fost mai mult sau mai puțin îmbelșugate. Nu este însă mai puțin adevărată că acest export e încă departe de a fi ajuns la cifra maximă. Cultura cerealelor are în țara noastră sorți de o desvoltare din ce în ce mai mare, mai întâi prin cucerirea de nouă terenuri ce astăzi stau necultivate, apoi prin sporirea rendementului la hectar, care astăzi din pricina modului estensiv cum se exploatează pământul, este încă foarte mic în comparație cu ce se obține în țările din Apusul Europei, unde se practică cultura intensivă. Și odată cu desvoltarea culturei cerealelor, va crește firește și exportul acestor producte, continuând deci și de aci înainte să constituiască articolele de căpetenie ce noi vindem în străinătate. Iată cum se repartizează pe felul lor cerealele exportate în 1909 : Total: . 2.187.793 357.5S7.890 Rezultă din tabela de mai sus că grâul este cereala cea mai Țările Tonerei Franța .... ^134.563 13.748.042 Anglia . . .. . 70.980 5.244.283 Egiptul . . . • 00.317 5.007.510 Turcia . . . 37.839 2.937.802 Italia ..... 31.103 2.470.429 Germania . . . 24.973 2.350832 Belgia.................. 28.859 2.181000 Alta târî. . . . 31.013 2.S28.5S8 Cereale • Tone Cei ~Grăii . . é 857.70,1 178.401.901 Secara . • « 57.2.578.871.810 Porumb • • 738.964 102.71 <5.058 Orz.............. 286.077 36.121.327 Orzoaica . • . .9.169 1.320.392 Ovăz . . . . 175.328 20.338.011 Mei . • . . 13.402 1.728.858 Orz//, curățit. . 656 196.650 Sfarm de orez. 823 164.675 Făină de grâu. 18.908 5.105.078 Etnie . . . 11.659 1.399.083 Târâte . . . 16.9ST 1.188 063 Alte articole. 287 35.381 KÎFLORĂTÎRIi GIUHA din mun. Bălășești Bârlad, 19 iulie. Pe teritoriul comunei Bălășești s-a petrecut o oribilă crimă, a cărei victimă a fost mocanul Ioan Ciocan, de loc din Transilvania, în serviciul d-luî Garabet Grigoriu, arendaș din Bălășești. Iată faptul: Ion Buruiană, donar în serviciul d-lui A. Gâtlan, arendașul moșiei Balta-Oieî, situată pe teritoriul aceleiași comuni, ducând vitele stăpânului său să le adape la șipotele situate pe moșia d-lui Grigoriu, a fost întâmpinat de mocanul Ioan Ciocan (victima), însoțit de un alt băetan,și care sub cuvânt că vitele au trecut pe imașul stăpânului său și că e oprit adăpatul vitelor streine, a luat o parte din ele, spre a le duce la curte. Faptul acesta a dat naștere la o ceartă urmată de bătae intre mocan și bonar. La un moment dat Buruiană (criminalul) de teamă, — după cum declară dânsul, — de a nu fi doborît de loviturile de diftiag ale mocanului a scos cuțitul ce-l avea la îndemână și-l înfipse de trei ori în corpul adversarului său rănindu-l la spate, coastă și mâna stângă. Nefericitul mocan, sleit de puteri din cauza rănilor și a sângelui ce se scursese, nu făcu decât câțiva pași și căzu, dându-și obștescul sfârșit. Criminalul, îngrozit de fapta comisă, fugi în niște porumb. Tatăl victimei, aflând de înfiorătoarea moarte a fiului sau, comunică faptul șefului secției de jandarmi din comună, care făcând imediate cercetări, a descoperit pe criminalul care se refugiase în curtea stăpânului său, după ce mai întâi înfipse cuțitul ucigător în pământ, în apropiere de curte, unde a și fost găsit. Criminalul a fost arestat, marturisindu-șî fapta. ■ Cadavrul a fost pus sub pază până la sosirea d-lui magistrat G. Petrescu-Dâmbovița, locțiitor de procuror, care, pe lângă cercetările făcute a asistat la autopsia cadavrului făcută ori de către d. medic primar Cădere. Criminalul a fost adus în localitate, iar astăzi împreună cu actele dresate, a fost înaintat dlui jude-instructor DISPARIȚIa unei sume de asm de la oficial gărei Filaret D. Ion Mateescu, dirigintele oficiului poștal de la Filaret, a reclamat direcțiunei poștelor și circumscripției 22, că din casa de bani, care s’a găsit încuiată, s’a furat suma de 3600 lei, bani cari urmau să fie vărsați la direcție, împreună cu borderoul de vărsare. D. procuror Duca, însoțit de d. comisar Pârâianu, șeful siguranței Capitalei, ducându-se imediat la oficiul Filaret a început o anchetă. S’a luat în primul rând un interogatoriu d-lui Ioan Mateescu, dirigintele oficiului, care a declarat că cei 3600 lei îi avea în casă Sâmbătă și că Luni, când a venit la serviciu și a deschis casa nu i-a mai găsit. D-sa a declarat că, spre a nu fi acuzat de sustragerea acestei sume a depus imediat banii în casă, dar nu a putut, trece, cu tăcerea asupra dispariției din cauză că vrea să descopere pe autorul furtului. S’au luat apoi declarații odărașului oficiului, unei domnișoare care se afla în serviciu acolo, cum și unui conductor poștal, cari însă au declarat că nu aveau nici o cunoștință de dispariția banilor, până când nu le-a spus dirigintele. Până în prezent nu s’a putut stabili nimic asupra acestei disparițiuni și de aceea autoritățile au făcut două supozițiuni: Ori banii au fost furați de pe masa dirigintelui unde acesta i-ar fi uitat, ori furtul nu a existat și totul se reduce la o simulare. Tis. Pentru sezonul de vară UNIVERSUL primește abonamente lunare tLei 1.53 m Țară I, 3.50 msi Sirsjssâîate Abonamentele de vară pot începe din orice zi. bisericei Sf. liie-Gorgan. Eri s’a serbat cu o deosebită solemnitate hramul bisericei parohiale Sf. Ilie Gorgan din Capitală. Serviciul divin a fost oficiat de prea sfinția Sa Arhiereul Teodosie Ploeșteanul, vicarul Sf. Mitropolit, asistat, de economul Atanase Stoicescu, parohul bisericei, economul Vasile Stoenescu de la biserica Sf. Ștefan și preotul Teodor Vasilescu de la biserica Mihai-Vodă, cum și de diaconii Sfintei Mitropolii. A fost lume multă și aleasă. Corul a cântat răspunsurile la Sf. Liturghie. Cu această ocaziune s’a hirotonisit preot pentru comuna Buturugeni-Priseceni din județul Ilfov, diaconul Constantin Popescu. La terminarea serviciului divin, d. Nicolae C. Unseanu, funcționar la cancelaria consiliului de miniștrii a ținut o predică prin care a arătat viața și minunile Sf. Prooroc Ilie Tesiteanul, îndemnând pe pioșii ascultători să nu se depărteze de la obiceiurile strămoșilor noștri caii vedeau mai mult de cele bisericești, încheind cu rugă către sfânt, pentru paza mai marilor noștri și a cetățenilor Țărei. Bnea din Botoșani Prin fir telegrafic — Botoșani, 20 iulie. Astă seară, la orele 8, a avut loc duelul căpitanului Grigoriu cu avocatul Frunzescu, în curtea cazărme reg. 8 roșiori. Duelul fusese oprit de poliție tot astăzi, în două rânduri, odată la 6 și jumătate și a doua oară la 7 seara. Apoi când poliția s’a retras, încredințată că a zădărnicit eșirea pe teren, combatanții și-au reluat locurile. Arma aleasă a fost pistolul. Martorii capitanului Grigoriu au fost căpitanii Rosetti și Dobrescu, iar ai avocatului Frunzescu d-nii Ramin Savinescu și Octav Lupașcu. S’a tras fără rezultat un singur foc la distanța de 25 metri. Adversarii s’au împăcat pe teren. Cor. D-nii abonați, caii cer schimbări de adresă, sunt rugați, să bine-voiască a trimite la administrație totdeodată și eticheta pe care este imprimată silnic adresa, spre a se putea da curs repede cererilor și a nu se întârzia cu trimiterea ziarului la noua adresă de împăcare dintre români și, guvernul maghiar, — Serviciul nostru telegrafic —, Budapesta. 20. — Tratativele între guvern și corifeii români aleși de guvern spre acest scop, au început. Ziarul semioficios „Az Est“ anunță că Mitropolitul Ioan Mețianu a făcut, vizită primului-, ministru Khuen-Hederwary. Se asigură că în cursul acestei intrevederi s’a discutat și chestia împăcărei româno-maghiare. „Az Est“ afirmă că guvernul maghiar a trimes invitați următorilor trei fruntași români : avocatului Ioan Mihu, Parthenie Cosma, director de bancă și, Emanoil Ungureanu, mare proprietar. Semioficiosul maghiar scria, că guvernul a făcut o alegere fericită invitând pe acești trei influenți bărbați ai românilor ca să trateze în numele neamului lor cu guvernul. Ei au încrederea întregului popor român din Ungaria „mai mult decât depistații aleși“. La Budapesta nu a venit da cât numai d-rul Ioan Mihu. Cosma și Ungureanu se află în străinătate. Atât Cosma cât și Ungureanu au răspuns guvernului că ei nui se pot considera ca reprezentanții poporului român din Ungaria și invită guvernul să intre toe tratative cu comitetul național român, singurul care reprezintă interesele generale ale românilor. Budapesta, 20. — Toți prelații români vor participa la ședința, dela 4 August st. n„ a Camerei magnaților și atunci vor avea ocazie să aibă cu toții o întrevedere cu primul-ministru Kimen«' Hederwary. Budapesta, 20. — Mitropolitul Ioan Mețianu a avut două întrevederi cu primul-ministru , una ori și alta azi înainte de amiazi. Asupra acestor două conferințe nu s’a comunicat nimic. Azi mitropolitul a avut o întrevedare și cu ministrul de Instrucție, contrele Zichy, cu care a discutat chestiuni curente bisericești și școlare. Ziarele maghiare scriu că prelatul român s’ar fi declarat aderent, al păcei dintre români și unguri. Budapesta. 20. — Se desminte în mod categoric știrea că actualele tratative dintre guvern și fruntașii români vor avea ca, urmare o înțelegere definitivă.." întrevederile de acum au un caracter pur informativ și nu sunt decât pregătitoare a marei conferințe de pace care se va ține în Septembrie. In aceasta din urmă se vor lua decizia inî definitive. Afacerea iautistului asasin — NOUĂ AMĂNUNTE — — Serviciul nostru telegrafic — Londra, 20. — Urmărirea și prinderea asasinului Grippen și a amantei sale Lenevo costă pe poliția londoneză 150 mii de lei., Premiul ce poliția Ta oferit aceluia care o va conduce pe urma asasinului l’a căpătat comandantul vasului „Montrose", căpitanul Kendal, Londra, 20. — Telegramă din Quebec : Ascultarea lui Crippen a fost foarte scurtă. Iată rezumatul interogatoriului : Asasinul declară că el e Crippen și știe de ce este căutat de poliție. Spune că e american și de religie catolic. întrebat dacă nu se va împotrivi dacă va fi trimis cu detectivul Dew în Anglia, el a declarat că se supune ordinului poliției. In general Grippen păstrează o atitudine liniștită și tăgăduește crima. Interogatoriul a fost amânat, peste 14 zile. Ascultarea amantei lui Grippen, miss Leneve, este până acum imposibilă din cauza crizei de nervi în care sa găsește,mmmmmm, cu „dintr’un leu coi‘* . — Prin fir telegrafic — Craiova, 20 Iulie Siguranța prefecturei poliție! a fost avizată de cei păcăliți că o bandă, de țigani escroci atrage pe naivi, luându-le însemnate sume de bani, sub cuvânt că pot să facă dintr’un leu doi. Astă noapte șeful siguranței Petrescu și sub comisarul Anastasescu, însoțit de agenți, au făcut o descindere în strada Obedeanu, la locuința țiganilor Grigore lancu și Ioan Țirca, surprinzându-i în momentul când cereau să înșele pe soldatul Gheorghe Iorga, ordonanța colonelului Băltăceanu. Țiganii reușiseră să pue mâna pe o însemnată sumă de bani. Polițiștii au arestat pe cei 2 escroci și complicii lor., Cor. 56) Claudia cla frumoasă Milionara cerșetoare (se Trésor de Cabriole) de CLAIRE BENESTLE PARTEA I ■Jkl îsterul si23a.enoama.la.i XLIII UN HOINAR CIUDAT .— Lasă că se întoarce el. Apoi, după câteva momente, adăugă: — N’are să-mi scoată nimeni din cap ideia, că nu are să vie ,vreun nobil pe aicî. XLIV RECUNOSCUT! Prevederile Selukiei se realizară chiar în acea seară. Pe la orele opt, necunoscutul reapăru. Nu mai puteai însă să-l cunoști, era îmbrăcat ca un lucrător, cu o lulea în dinț. Sta în fața intrărei, unde Farimond sufla cu disperare în trâmbița lui. Cabriole nu lua parte la reprezentație; de pe ziuă încă, fusese apucat de un acces de friguri, care ca totdeauna îl trântise jos. Se afla în fundul unuia din vagoane, îngrijit de Claudia, care în acest moment îi da o ceașcă cu ceai de flori de tei. Necunoscutul nu se ascundea de loc și nu-și ascundea nici intenția de a examina pe fiecare saltimbanc. In sfârșit, reclama de afară se sfârși prin loviturile de tobă date de Domitroi, unul din clovni și de Farimond. Publicul intră în baracă. Necunoscutul intră și el înăuntru. Nu trecu însă un sfert de oră și el se cobora iar pe scări. Alela nu era încă pustie. Erau mulți lucrători, femei, copii. Seluca era afară pe estradă și cu vocea ei ascuțită îndemna publicul să vie să î ghicească trecutul, prezentul și viitorul. Lumea nu se grăbea însă, nu-i convenea nimănui să-i spună ghicitoarea cine știe ce în public. Nimeni nu urca scara estradei. Seluca nu-șî explica de loc acest nesucces. Iată însă că dintre curioși unul îî atrase atențiunea. Era lucrătorul de care vorbeam. — Asta e omul de cu ziuă,fac prinsoare, își zise Seluca. II recunoscuse. — Aide, iute, drăguță, îi spuse ca, am să-ți spun o mulțime de lucruri interesante. Te iubește o doamnă frumoasă.... are să-ți cară în mână o mare avere, dacă știi ce să faci.. Deoarece el ezita, Seluca îi spuse: — E o usc la spatele baracei... Peste câteva minute se aflau amândoi numai. Necunoscutul se uită in jurul lui, părea desamăgit... D-ra Claudia de Saint-Yves nu se vedea. — Am să-ți dau în cărți, drăguță, simte Leluca... Uie !.. uite-ți inima... Necunoscutul o opri însă cu un gest. — Nu, spuse el... efi vreau să consult pe d-ra de Saint-Yves... unde e? Bătrâna se scarpină după ureche. Ea își zise că necunoscutul văzuse fără îndoială pe frumoasa Claudia și venise acolo numai sub un pretext. Lucrul acesta îî plăcea țigăncei dar știa ea cum va primi Claudia propunerea ei. Putea să hotărască pe Claudia să vie în baracă ? Bătrâna țigancă era foarte încurcată. Necunoscutul spuse iar: — Cu d-ra Claudia vreau să vorbesc nu cu alta. Ridicând apoi degetele în dreptul ochilor arătă bătrânei un napoleon. — E al d-tale, dacă mi-aduci pe inimoasa d-șoară. Se juca tresări. Promisiunea aceasta cântărea în părerea că necunoscutul nu era un simplu lucrător. — Ți-o aduc, ți-o aduc... Două minute numai, așteaptă. Și repede, ea dispăru. Abia eși afară însă și începu să dea din picior.... — N’are să vrea ! nu are să vrea, spunea ea. Și o căra pe Claudia cu cele mai urâte cuvinte. Deodată își dete cu palma peste frunte: ■— Am găsit! zise ea. Ah!.... nu vrei, drăguță? Lasă că ai să vrei. Și se îndreptă spre vagonul în care se afla Claudia. In urmă se întoarse în brațe cu leagănul în care dormea Belle. Necunoscutul sta nerăbdător în odăița de lânnză baracă, tot privind fotografia pe care o scoase iar din portofel. — Trebuie să fie foarte drăguță, spunea el... ce ochi... ce gură... Era foarte emoționat. Ușa se deschise, dar nu intră frumoasa necunoscută, ci tot Leluca,în brațe cu micul leagăn. — Ei!., babușcă, o să isprăvești odată, spuse el cu nerăbdare. Țiganca puse leagănul jos și necunoscutul rămase cu gura căscată, când văzu frumosul copil, care se afla adormit în el. Mirarea lui se transformă însă repede în mânie: — Ce ! m’ai adus aci ca să-mi prezinți broscoi.... — Iartă-mă, te rog, se rugă Leluca... am să-ți spun eu... Așteaptă dor cinci minute și ea va veni. Spunând aceste cuvinte, bătrâna e și iar, pe când necunoscutul nu știa ce să mai crează. Auzi însă afară pe cineva care spunea:" — Femeie nerușinată!... unde e copilul meu?... Ce mi-ai făcut copilul ? în acelaș moment ușa se deschise și intră o tânără și frumoasă femeie, roșie de emoție. La vederea necunoscutului, ea se dete înapoi cu surpriză, aproape cu frică. Se aplecă să ia leagănul și să fugă. Necunoscutul o salută însă cu o grație, care nu arăta în el pe un umil lucrător. — Mă iartă, doamnă, spuse el, dar ași avea să vă spun ceva. Cuvintele lui nu linișteau pe Claudia, din contra. Ea se grăbea să fugă. Străinul se așeză însă în dreptul ușei. ■— O vorbă, o simplă vorbă, spuse el. Desigur, tânăra semăna cu fotografia pe care el o avea în mână... cu toate acestea tot sta la îndoială. El voia deci să fie sigur. Claudia sta încremenită, strângând leagănul de ea. Deodată, făcu un pas și ajunse la ușă. Necunoscutul o apucă de braț— Un cuvânt, d-nă... Apoi silabisind spuse : — Din partea baronului André de Chasseneuf. Când auzi aceste cuvinte, Claudia rămase locului. In urmă, se întoarse, puse leagănul jos și așteptă să auză ce-l va spune necunoscutul, de pe buzele căruia eștse magicele cuvinte : baronul André de Chasseneul. — Da, drăguță, spuse omul, reluându-și modul de a vorbi al lucrătorilor, sunt prieten cu baronul André, de... dacă sunt de jos, crezi că nu pot să am relațiuni cu oameni din lumea mare ? — L-ai văzut ? El ți-a spus și vii ? Ți-a spus ceva pentu mine ? (Va urma)