Universul, septembrie 1910 (Anul 28, nr. 239-268)

1910-09-01 / nr. 239

ANUL XXVIII—No. 239—MIERCURI 1 SEPTEMBRIE 1910. —n 1­5 bani in România—10 bani in străinătate Foiidaiob : LUIGI CAZZAVILLAN 6E9ACȚIA Șl ADMINISTRATIV ti. Strada Brczoianu^l^uc^|gP^^ TJ"xx aeroplan. ULTias.— (Vezi explicativ) Calendar pe anul 1910 Ortodox Marfă, 31 August. — Brâul Maicii Domnului. Catolic Marți, 13 Septembrie.—Theoph­ih Răs. soarelui 5.62 Ap. soarelui 6.31­­* 1­­11 ^ IMI W— „Universul“ .Are următoa­rele linii telefonice:­­Administrația...................6. 62 Redacția.............................12] 88 Străinătatea........................20]56 București, 3) August. DESPRE ÎNVĂȚĂMÂNTUL secundar "Am arătat în numărul nostru trecut că, pe de o parte, s’a scum­pit peste orice măsură învăță­mântul secundar și s’a îngreuiat prin fel de fel de măsuri, spre a îndepărta tineretul de la acest învățământ, iar pe de altă parte același tineret e silit să treacă prin învățămîntul secundar, căci altfel nu poate intră în puținile școli speciale ce avem. O asemenea gospodărie nu poate avea nici un înțeles, afara numai dacă se urmărește un scop pur fiscal; dar și în cazul acesta, e curios că Statul pune biruri grele pe cetățenii cari iși cresc copiii. Se știe că, cu toată marea natalitate a neamu­lui nostru, poporul român crește destul de încet din cauza enor­mei mortalități a copiilor, apoi tocmai pe părinții cari isbutesc să crească copii, tocmai pe aceș­tia și-a găsit Statul să-i apese ? Și aceasta, când e cunoscut că impozitele noastre nu sunt drept așezate, așa că cei săraci plătesc proporțional mai mult de­cât cei bogați. Unul din relele de cari părinții se plâng mai des, e scumpetea din cale afară a manualelor di­dactice. Cărțile de școală au a­­ju­ns la prețuri fabuloase; o căr­ticică de 150 pagini' costă 2 lei 75 bani, 3 le­i, 3 lei 75 bani. Nicăeri nu sunt cărțile de școală așa de scumpe ca la noi; și nimeni nu pune frâu acestei scumpiri", deși s’ar cuveni ca autoritatea școlară să privigheze comerțul cărților didactice, care e un fel de monopol, căci părin­ții sunt siliți să cumpere cărțile pe cari le vrea școala. Mai e și altceva cu manualele didactice. Cărțile întrebuințate omil a­­cesta într'o clasă nu mai pot servi în anul următor : în fie­care an se schimbă manualele, sau cel puțin edițiile. Poate in­tra în capul cuiva că în timp de 10 luni s’au făcut așa de mari schimbări într'o materie, în­cât cartea de anul trecut nu mai e bună anul a­sta? De­si­gur că nu. Pe de altă parte ni se afirmă de unii părinți că au­ văzut edi­­țiuni noul în cari nimic nu era schimbat față de ediția prece­dentă, decât doar scoarța și to­tuși au­ trebuit să cumpere edi­ția cea nouă deși aveau­ pe cea vechie. Dacă s’ar face socoteala chel­­tuelilor pentru fiecare copil din învățământul secundar — ne scrie un părinte — s'ar vedea că învățământul acesta a ajuns la noi mai scump decât în țările cele mai înaintate—fără ca co­piii să tragă folosul pe care îl au­ în acele țări. Aceste sunt plângerile de că­petenie, culese din multele scri­sori ce primim în preajma des­chiderei anului școlar; și soco­tim cățele merită atențiunea conducătorilor învățământului. Ar fi timpul să se completeze învățământul primar; ar fi tim­pul să se înființeze școli speciale, în cari tineretul s’ar duce bucu­ros să se pregătească pentru o­­cupațiunile productive; ar fi timpul să se așeze pe temelii să­nătoase mult zbuciumatul învă­țământ­ secundar. II Aniversarea m­­ărei Grivițel Se știe că de câtva timp solem­nitatea zilei de 30 August s’a rredus la un parastas. Eri, la o­­rele 10 dim., s’a oficiat dar, pen­tru pomenirea eroilor noștri, căzuți pe câmpiile Bulgariei în ziua de 30 August 1877, un pa­rastas militar de către P. S. S. Arhiereul Teodosie Ploeșteanu, vicarul Sfintei Mitropolii. Am remarcat în asistență pe­­ d-nii generali Warthiade, Zottu, Văl­eanu, Georgescu, colonel Gragoski, colonel Basarabescu, comandantul pieței, lt.-coloneii Buță, Stratilescu, căpitan Ba­­rozzi, ajutorul comandantului i pieței, etc. etc. D. general Warthiade a ținut­­— după oficierea serviciului re­ligios — o cuvântare și a primit, în urmă, defilarea unei compan­iaii din batalionul 2 vânători sub comanda d­-lui general Zottu și a d-lui" lt.-colonel Stratilescu. Solemnitatea s-a încheiat la o­­de la 11 jum. dimineața. Drama din Site (Prahova) Căsătorie de interes.—Răzbunarea amantei înșelate. — Boala suspectă a unei tinere mirese.—Otrăvită!—Denunțul la parchetul general.— Autopsia cadavrului și cercetările parchetului. Am comunicat că alaltă era, în urma unui denunț la par­chet, s’a procedat la desgropa­rea cadavrului" tinerei Zoe Tor­cătorii, din comuna Slănic, des­pre care se spune că ar fi fost otrăvită. Desgroparea cadavrului unei tinere care moare la 7 zile după căsătorie, m’a îndemnat să fac o anchetă paralelă cu aceea a parchetului care se ține secretă, și rezultatul acestei anchete a fost descoperirea unei înfioră­toare drame.* Om cu oare­­care stare în com. Slănic, cârciumarul Ion Torcă­toru­ întreținea relațiuni amo­roase cu o tânără di­n vecinăta­tea prăvăliei lui, căreia îî pro­misese chiar că o va lua în că­sătorie. Aceste relațiuni nu împiedi­­­cau­ însă pe părinții fetelor de măritat să vadă în Torcătorii o partidă bună. Intre aceștia, preotul Mihala­­che Constantinescu, din Slănic, Cătunul Groșari­, ținea cu orice preț să-l aibă pe Torcătoru de ginere și planul i-a reușit. Căsătoria Tânără, numai de 17 ani, cu toată opunerea fratelui său mai mare, Gheorghe, student la teo­logie, și a mamei sale, cari știau legăturile lui Torcătoru­, Zoe ascultă de porunca tatălui ei, mai ales că și lui Torcătoru îî convenea din diferite motive această căsătorie. Nunta s’a făcut acum 3 luni Răzbunarea Fostei aspirante la mâna lui Torcătoru, căreia acesta îî promisese s’o ia în căsătorie, nu i-a convenit fapta amantului său­. Totuși, în speranța că Tor­cătoru va fi tot al­ci, concepe o monstruoasă crimă, a­ cărei victimă urma să cadă tânăra Zoe. Imediat după nuntă, ca vecină, fosta amantă a lui Torcătoru, începu să facă vizite tinerei soții" a acestuia, vizite în cari", după cei ce cunosc această afacere, ea a răpus viața Zoei. Boala suspectă La patru zile după nuntă Zoe cade greu bolnavă, prezintând simptomele unei intoxicații. Medicii chemați în grabă, n’au putut face nimic, așa că peste o săptămână de la nuntă, în ace­­eaș biserică unde se celebrase că­sătoria, să cânta acum prohodul sărmanei Zoe. Denunțul Bănuiala medicilor că moartea tinerei femei­e suspectă ; gă­sirea mai multor scrisori în casa lui Torcătoru, de către mama Zoei, din care reese că fosta lui amantă se va răzbuna asupra lui, fac pe tânărul Gh. Mihăiles­cu, fratele Zoei, să denunțe fap­tul parchetului. Părând de domeniul fantaziei bănuiala îndureratului frate față de monstruozitatea faptei, par­chetul local,­­în urma unor cer­cetări și a necăpătărei dovezi­lor necesare,­­— clasează aface­rea. Mama victimei nu dezarmează însă. Trimite un nou denunț, par­chetului general, la care ane­xează și unele scrisori, din care reiese relațiunile lui Torcătoru cu fosta lui amantă, cerân­d au­topsia cadavrului fiicei sale, Autopsia. — Cercetările D-nui procuror V. Zagoritz și judecătorii C. Vârgolici, dele­gat ca jude instructor, au luat acum afacerea în mână, și—a­­laltăeri—însoțiți de către me­dicul primar Gr. Nicolau, au procedat la desgroparea cada­vrului Zoiei 1. Torcătorii, luîn­­du-i-se organele viscerale, cari au și fost înaintate institutului chimic din București, spre a se constata dacă conțin otrăvuri, și ce anume otrăvuri. In acelaș timp numiții magis­trați au­ întreprins o minuțioasă anchetă, ascultând mai mulți­ martori. a. s. i. Pip I..V MANEVRELE DIVIZIEI A V-a Buzău­, 30 August. In vederea inspectarea trupe­lor aflate la man­evre, în jude­țul Buzău, formând divizia a 5-a, A. S. R. Prințul Ferdinand a sosit azi noapte la ora 1 și 22 minute la gara Buzău­. Noaptea a petrecut-o în vagon. Azi dimi­neață la orele 8, a plecat în au­tomobil, însoțit de prefectul ju­dețului și de un aghiotant, la locul luptelor. Se știe că divizia a 5-a compu­să din brigăzile 9 și 10, a făcut manevre parțiale în județul Bu­zău, în partea nordică a jude­țului, sub comanda generalului Alexandru Iarca. La aceste manevre au luat parte: regimentul Mircea 32, sub comanda colonelului Ra­dian ; regimentul Prahova No. C, sub comanda locot.­-colonel Minculescu ; regimentul Buzău­ No. 8, sub comanda colonelului Gheorghiu Ioan; regimentul 7 de artilerie, sub comanda colo­nelului Mircescu ; regimentul 6 călărași, sub comanda colone­lului Solacolu și batalionul 3 vâ­nători, sub comanda maiorului Negruți Gheorghe. Din divizia a 5-a au lipsit numai regimen­tele Ialomița No. 23 și 5 călă­rași, ambele cu reședința în o­­rașul Călărași precum și regi­mentele 3 artilerie cu reședința la Brăila, care n’au­ putut veni să completeze divizia a­­ 5-a din cauza lipsei de vagoane și dis­tanța prea mare de parcurs pe jos. In schimb însă s’a adus regi­mentul 6 călărași din Ploești. Regimentele au venit la divizii pe jos. Toate aceste trupe au fost in­spectate azi de A. S. Regală, înaintea căreia, tot azi s’a dat simulacre de luptă, între comu­nele : Monteoru, Lipia, Merești- Valea Iancului, Gura-Nișcov, Merlești și Câmpești. In vederea acestor lupte, re­gimentul Prahova“Ro. 7, o bate­rie din regimentul 7 artilerie și un escadron din regimentul 6 călărași, sub comanda locot.­­colonel Minculescu, erau pos­tate la k­ilometrul 10, pe șo­seaua Buzau—Urziceni. Un alt detașament de trupe, compus din regimentul Buzău­ No. 8, batalionul 3 vânători, un divizion din regimentul 7 arti­lerie și un escadron din regi­mentul 6 călărași, sub comanda colonelului Gheorghiu, era pos­tat în apropierea comunei Câm­pești. U­n singur detașament, com­pus din regimentul Muscel 32, o baterie din regimentul 7 arti­lerie și un escadron din regi­mentul 6 călărași, sub comanda colonelului Radian, era postat la spatele gărei Monteoru. Ca comandant al acestor tru­pe ce-au manevrat azi în fața Prințului Moștenitor a fost gene­ralul Saegiu Aurel, iar statul­­major era compus din d. loc.­­colonel Brânduș, șef al statului major al diviziei a 5-a și d-nii căpitani Florescu Mihail și Con­stantin D. Teodor. Tenis a­­cestor lupte, a fost apărarea tri­unghiului", compus din comune­le Cernești, Câmpești și Gura­­­Nișcov— contra unei invaziuni a trupelor din­spre sud. După terminarea acestor lupte, Prin­țul Ferdinand a adunat pe ofi­țerii superoari în jurul Süt­ și a făcut critica manevrelor. Trupele se vor odihni pe loc până mâine dimineață, când vor pleca pe jos la reședința lor din Ploești, afară de regimen­tul Buzău No. 8 și 7 artilerie, care sunt­ din localitate. A. S. R. Prințul Ferdinand a plecat astă-seară la orele 5. Decimarea directorului școalei române din Turtucaia După 25 ani de laborioasă ac­tivitate în chestiunea noastră culturală din Bulgaria, d. Gh. lonescu, directorul școalei ro­mâne din Turtucaia a fost re­chemat, pe ziua de 1 Septembrie a. c., spre a fi numit director al unei școli primare din­ țară. Cititorii noștri își amintesc că am făcut o anchetă asupra mișcărei noastre culturale din acea localitate a regatului ve­cin și cu acel prilej am relevat activitatea d-lui Gh. lonescu în acel oraș. Ziare bulgare, ca „Balkanska Tribuna“, „Dnevnik“, „Napre­­dic“ etc. au scris peste 15 artico­le de răspuns la ancheta noas­tră, cu aprecieri pe care le vom releva în curând. D. Gh. lonescu întocmește a­­cum o lucrare asupra activită­­ții cf-sale de 25 ani, cu principa­lele episoade­­ din 1900 și 1905, când țara noastră a fost în con­flict cu principatul vecin. Asupra acestei cărți, care pro­mite să fie interesantă, vom vorbi la timp. Nu se știe încă cine va fi noul director al școalei române din Turtucaia. L- I. la corpurile 1, 2, 3 și 4 de armată In­ privința concentrărilor corpuri­lor de armată, ministerul de razboiu comunică următoarele : Cu începere dela 10 August, toate trupele corpurilor d­e armată au­ fost concentrate în tabern­e regionale sau în terenuri libere, pe divizii, brigade sau regimente. Durata concentrărei va fi de 22 zile. Au luat parte la aceste concentrări pe lângă trupele sub arme : contin­gentul de completare 1905 și contin­gentul de rezervă 3903. Completași­ 1905 au urmat regimen­tele în tabern­e alese, iar rezerviștii 3903 au­ rămas la reședința regimente­lor la batalionul de rezervă respectiv. Cu începere de la 21 August, re­zerviștii 1903­­ au fost desconcentratî iar completa și­ 1905 urmează a se des­­concentra pe ziua de 31 August. Tabern­e au fost alese departe de garnizoanele d­e reședință, în apropie­re de ape, în terenuri sănătoase, unde se găsește apă de băut și adăpat la deal­uri, precum și umbră pentru adăpost pe timpurile călduroase. Ofițerii și trupa au fost instalați în corturi sau bar aas. Toți ofițerii de orice grad au stat în tabără, fie­care la unitatea lui. Bunul trap al trupelor a fost asi­gurat atât prin serviciul intendentei, cat și prin îngrijirea capilor de cor­puri. S’a suprimat mâncarea de post, iar în zilele de exerciții, de mișcări fae­­lice­ și de luptă mi s’a dat hrană rece decât dimineața, seara prepar­ându-se mâncare caldă. Instrucția in aceste tabere s’a urmat după programul general de instrucție al armatei, adică perioada a IlI-a, școala batalionului, regimentului și a brigadei, fă­cânn­du-se în vederea mane­vrelor de toamnă, exerciții de mișcare tactice și de luptă, cu trupe de toate armele. Desconcentra­rea va începe astfel ca regimentele să reintre prin marșuri pe jos în garnioanele lor pe ziua de 30 August, iar azi, 31 August, să se des­­con­centreze contingentul de comple­tare 1905.­­* Programul general de instrucție pe anul 1909—1910 se va încheia cu pe­rioada a IV de instrucție, care va a­­vea loc în luna Septembrie. In această perioadă se vor face e­­xerciții și manevre pe teren necu­noscut, la care vor lua parte pe lângă trupele sub arme contingentul I de completare 1908 (trupele pe 2 ani) și 1907 (trupe pe 3 ani). Concentrările din anul acesta au dat cu totul altă îndrumare rostului taberelor. Din acest an s’a pus început te­meinic unei vieți cu adevărat ostă­șești, atât în tabere cât și­ ln manevre. S’a oprit transportul în tabere sau în terenuri libere, atât pentru trupă cât și pentru ofițeri, a oricărui o­­biect neprevăzut a se lua în cam­panie. Trupa și ofițerii trebue să se gă­sească­ în tabere sau manevre cu a­­celeași bagaje ca și în campanie. Ni­mic nu trebue s-o oprească în loc. Tirana și sănătatea trupei a fost și este preocuparea de căpetenie a tu­turor capilor erarhici. Traiul și hrana ofi­țeruli s’a apropiat mult de acelea ale soldatului. Popo­tele de alta dată cu numeroasa și grea veselă au dispărut. Fie­ca un ofi­țer e dator­a-și avea vesela lui de campanie. Hrana lui e cumpătată și mai adesea uscată și rece, supa caldă și felurile de mâncare ale trupei, precum și conservele militare sunt regula generată, formează lista lui de mâncare pe timpul concentrărilor și manevrelor. Tăbărârea corpurilor departe de garnizoanele lor și în locuri sănătoase a avut ca rezultat, pe lângă o instruc­ție temei­ni­că și numai în vederea războiului, o stare igienică a trupe­lor din cele mai ex­cere­nte. m­mumâk ȘI BUDAPESTA „Tribuna“ din Arad publică un articol de fond prin care con­damnă hotărârea „Asociației în­vățătorilor români din Arad“ de a-și ține adunarea generală la Budapesta. Numitul ziar e ne­mulțumit de faptul că generația tânără a românilor de peste munți se simte atrasă către Capi­tala Ungariei, un oraș străin pentru români, care le-a adus numai necazuri și suferințe. Iată cum descrie „Tribuna“ Budapesta: „Cu furia maghiarizare­, des­,­lănțuită mai întâi în­potriva nemților și pe urmă a slovaci­lor din cele două părți ale ora­șului. Capitala aceasta a ajuns un simbol al procesului de des­­naționalizare în Ungaria. Cu ca­racterul șovinist și pur unguresc al societății, al administrației, al presei și al parlamentului, cu rara sa intoleranță față de alte limbi și alte neamuri, Budapes­ta nu se arată ca un monstru respingător, ca un oraș rece și fără nici un punct de atingere sufletească cu noi. Este cu nepu­tință, ca, de câte ori pomenim a­­cest nume, să nu ne amintim de el, ca de reședința tuturor pati­milor, ca de izvorul tuturor duș­măniilor ,ca de calvarul pe care s’au ridicat atâtea cruci de sufe­rințe pentru neamul nostru“. --Hiliii I Fericii domnii abonați B-nii abonați, cari cer schim­bări de adresă, sunt rugați cu in­sistență să bine-voiască a trimite administrației, odată cu cererea d-lar și eticheta pe care este im­primată adresa cu care primea ziarul până atunci, spre a se pu­tea da curs repede cererilor și a nu se întârzia cu trimiterea zia­rului la noua adresă. Neobservarea acestei cereri, nu* pune în imposibilitate de a servi prompt pe d-nii abonați. > raSPECTIILE d-lui prim ministru I. Brătianu D. I. Brătianu, președintele consiliului de miniștri, va pleca azi dimineață să facă o serie de inspecții administrative și sani­tare. D-sa va fi însoțit de d-nii dr. C. Cantacuzino, A. Saligny, di­rectorul căilor de comunicație pe apă, d-rul Ion Cantacuzino, directorul general al serviciului sanitar, Bercea­au, șef de cabi­net și diferite alte persoane ofi­ciale. D. Brătianu se va duce cu au­tomobilul la Giurgiu pe care oraș il va inspecta, apoi se va îm­barca pe iah­tul Domnița Flo­­rica, inspectând rând pe rând Călărași, Brăila, Galați, Tul­cea și Sulina. La Tulcea se va opri o zi în­treagă, spre a vizita toate îm­prejurimile. De la Sulina, d-sa se va duce la Constanța, de unde se va înapoia cu trenul la Bu­curești. Acest turneu de inspecții pe Dunăre va ține 4—5 zile. Peste vreo zece zile d. Bră­tianu vă face un nou turneu de inspecții pe Prut. incăerare sângeroasă intre două bande de tâl­hari în Capitală Două bande de vechi clienți ai puș­căriilor și-au făcut erî noapte apari­ția în Capitală. O bandă era com­pusă din 20 de inși sub conducerea cunoscutului pungaș Nae Bureață și a fratelui său Gheorghe Bureață iar cealaltă, compusă cam tot din atâția, era condusă de frații Ion și Alexan­dru Ionescu, de asemeni cunoscuți în­deajuns poliției. Cele două bande eșiseră pe străzi spre a provoca scandaluri pe la cârciumi și a proceda după vechile obiceiuri, acostând și bătând pe tre­cători, pentru ca în învălmășeală să-l poată fura, întâmplarea a făcut insă ca pianul­­ tâlharilor să nu reușească și atât cei din banda întâia cât și cei din banda a doua să nu găsească nici o victimă în calea lor, așa că după ce punga­șii au călcat tot cartierul Teiului au ajuns în str. Fulgerului. Banda lui Bureață se afla pe la mijlocul străzei când în față a apărut banda fraților Ionescu. Bureață cre­zând că are de a face cu niște agenți, a trimis pe unul din bandă să se ducă înainte și să cerceteze. Cel tri­mis a sosit imediat cu răspunsul și când a auzit că acolo se afla Alex. Ionescu, unul dintre dușmanii lui de moarte, Bureață s’a întors către ai lui și le-a strigat : — Pe ei, băeți ! Geala de haimanale s’a năpustit a­­lunei într’acolo și o luptă crâncenă s’a început intre cele două bande. Cum pungașii erau înarmați cu ciomege și revolvere, ei au făcut uz de ele și până să vină sergenții — timp de vre-o jumătate oră—s’au bă­tut până la sânge. D. comisar Gh. lonescu, șeful cir­cumscripției 9, venind repede la fața locului, cu mai mulți sergenți, a gă­sit acolo numai pe Gheorghe Bu­reață, care, rănit grav la cap, zăcea într’un sac de sânge, în mijlocul dru­mului. Ceilalți punga­i dispăruseră cu toții Comisarul a urcat pe Bureață într-o trăsură și l-a trimis cu un ser­gent la spitalul Colentina, iar d-sa făcând cercetări a reușit, să des­copere pe șefii bandei adverse, pe A­­lexandru și Ion Ionescu și să-i ares­teze. Ancheta se continuă spre a se afla toți pungașii cari făceau parte din bandă. Tis. Ghestiunia sitarilor După cum se știe, în curând consiliul comunal se va ocupa de baracele ce urmează să fie construite pe cheiul gârlei. Mu­tarea anticarilor în acel loc e lucru bine stabilit, dar a rămas să se discute câteva chestiuni de amănunt. Am vorbit cu câți­va dintre anticari în această privință, și mai întâi cu decanul lor, d. Zwiebel. — Locul ales de primărie, mi-a spus acesta, este cel mai bun, căci e foarte fregventat, mai a­­les că se află în fața palatului de justiție. In 1858, când eram singurul anticar în Capitală, a­­colo mă așezasem, alături de ve­chiul tribunal. Ei unul sunt foarte mulțumit cu dispozițiunea primăriei. Ceilalți anticari nu sunt, însă de părerea decanului lor și păre­rea lor e că locul în chestiune e foarte expus la vânturile aspre ale iernei, apoi sunt nemulțumiți de faptul că li se pun la dispozi­ție numai câte două dulapuri pentru cărți, ceea ce e neîndestu­lător, după cât se pare. Unii susțin că primăria le-ar face un mare bine, dacă cel puțin în iarna ce vine ar fi lăsați tot pe locul pe care se află acum. V. A. Oprirea seratelor Imorale Mai multe cercuri și societăți o­­bicinuesc să dea serbări, matinesm și serate numai pentru interesul con­ducătorilor. S’a dovedit că unii din acești organizatori de serate se dedau și la fapte imorale, atrăgând în cursă fete minore, fără experiență, la pe­trecerile lor. Prefectura poliției Capitalei a luat măsuri ca asemenea cercuri sau so­cietăți să nu mai poată obține auto­rizație pentru serbările proectate. Astfel em­, d. Olărașu, șeful biu­­roului de informații de pe lângă pre­fectura poliției Capitalei, a oprit se­ratele „Tinerilor dansatori“, a cer­cului „Victoria“ și soc. „Floarea de camelie“, ne­acordându-ii-se autori­­zațiuni. Pe viitor prefectura poliției va da autorizație numai societăților serioa­se, alcătuite din majori și oameni cu rostul lor, întru­cât privește pe mi­nori sau pe oamenii cu scopuri urîte, nici să nu se mai adreseze prefectu­rii, pentru că sub nici un motiv nu li se vor mai acorda autorizațiuni de serbări. Ploaia torențială și ravagiile din Județul Mehedinți Prefectura județului Mehedinți a trimis ministerului de interne următorul raport cu privire la ravagiile cauzate în acest județ de ploaia torențială căzută în noaptea de 20—21 p. , Locuitorii" din Prejna, Vinti­­lă Lupu, Petrache G. Stoican, Nicolae I. P. Dumitru, fiind duși la o moară pe apa Polomului", s’au înecat. — In satul Sfodea, comuna Balta, în casa femeei Ioana Gr. Ursu­, s’au înecat copiii Pantelie Văjaică și fata Stana Văjaică, în etate de 6 ani. — In comuna Isverna s’a îne­cat femeia Maria N. Lazăr, în etate de 60 ani. — In corn. Dâlma s’au îne­cat locuitorul Petre Vâjaică, Ioana I. Mitroiu, împreună cu fiica sa Irina, cari erau la o moară pe apa Coșuștea. — Tot pe această apă s’a mai găsit cadavrul unei fete de 6—7 ani, a cărei identitate încă nu s’a stabilit. — In Baia-de-Aramă s’au îne­cat casele și prăvăliile comer­cianților. Apa a luat casa d-lu­i G. P. Bălăceanu, care s’a înecat împreună cu soția lui și 3 copii. — S’a rupt podul de piatră de la Apa Neagră pe Motru.­­— Apele Brebina, Motru și Bulba, eșind din matca lor, au distrus recoltele. — Apele au­ rupt podurile de pe apa Coșuștea, podul de be­ton de la Roșia, podurile de la Sintești, Ciovărnășeni și 2 po­duri de la Colibaș. — Fata Elisabeta I. Mareșu și locuitorul Florea Stănilă, din com. Gârboneștii de Sus, s’au înecat. — In comuna Slavița s’a înecat femeia Stana Dinu Miniș. — In comuna Marga s’a îne­cat femeia Paraschiva Ioan G. Papava. — In comuna Nadanov s’au înecat țiganii nomazi Vasile Bu­­cureșteanu, Elena V. Bucureș­­teanu, Marița Anica, Aurel și Barbu V. Bucureșteanu. — In comuna Batoți a inundat casa și curtea locuitorului Cons­tantin S. Baiu. 1 — In comuna Burila Mare a surpat și stricat un cuptor de 50.000 cărămizi car­e erau făcute pentru școală. — In satul Bistrița a fost trăs­nit un bou al locuitorului Ion G. Lungu. — In comuna Deveselu a inun­dat casele lui Pavel Bălan, Stancu Soare și Ștefan Carmen. — In comuna Simian a rupt podurile de la „Piatra albă“ la Topolnița și Cernețî. — Podurile de pe șoseaua ju­dețeană au fost distruse. Circu­lația trenurilor între Boroești și Severin a fost întrerupte. — In satul Bahna de Vârcio­­rova apele au luat casele locui­torilor Grigore Cosei, Ilie I. Vi­țel, Dumitru Bogorie, distru­gând și podul de la Bahna. —In satul Hurița de Vârcioro­­va, apa Racovățu a luat două case ale locuitorului Grigore R. Prășneanu, casa locuitorului Gh. Gheorghescu, un grajd și un patul al locuitorului Petre Bribu și casa văduvei Frosa D. Partenie. — A inundat casele locuitori­lor Nicolae Niță și I. N. Dorlete, Ion Scurtu, Gh. Scurtu, Petre Jianu, loan Corovei, loan Roa­tă, rupând și o parte din casa locuitorului Gh. Gruia. — Șoseaua Vârciorova-Bahnaț- Balta e distrusă cu desăvârșire. Podurile sunt rupte. — Linia ferată particulară a d-lui Theodor Băbeanu din N­o­­rița până în Vârciorova e ruptă cu desăvârșire. — Podurile căei naționale de la sucursala vamală Bahna­­frontiera ungară, au fost distru­se cu desăvârșire. In întreg județul apele s’au revărsat, podurile și șoselele rupte, circulația întreruptă. — In Severi­n, apa revărsându­­se pe canalele trotuarelor, a inundat casele cu No. 15 din str. Virtuții, ale d-lui Hristea Apostol și cele ale lui Barbu Lupu. De asemenea în str. Brânco­­veanu s’a surpat un zid de la ca­sa cS-nei Maria N. Ionescu, ne­­fiind nici un accident de per­soane. EXPUNERI și PROPUNERI Șobolanii din Gișiipiu Un cititor­ ne trimite o scrisoare la care spune că, trecând, într’o dimi­neață, prin Cișmegiu, a auzit niște chu­eături foarte asemănătoare cu ale șoarecilor de câmp. Ducându-se la locul de unde veneau aceste inter­secționi șobolănești, a observat, pe marginea lacului, o ceată ca de 30 și mai bine de șobolan! mai! aproape cât o pisică, care mâncau cu poftă și nesuparat! de nimeni grăuntele hără­zite lebedelor de pe lac. Și scriitorul acestor rânduri a asistat la tacticoa­sele ospătări ale șobolanilor din Ciș­­megiu. Int­r’adevăr, se știe chiar de șeful grădinei ca și de grădinari că locul e populat d­e șobolani dar nu se știe ce măsuri să se ia pentru stârpirea a­­cestor admirabil! propagator­ de ciu­mă. Foarte frumos ne spune d. N. V., corespondentul nostru ocazional, că „e o colonie întreagă de șobolan! cari, după ce dejunează, intră în apă și fac bac iar, în urmă, se duc la culcuș spre a se odihni. Spre seară, vin din nou­ la mâncare, căci îngrijitori! gra­dine! aduc regulat grăunte socotind că le mănâncă lebedele, care poate nici nu gustă din ele, din pricina nu­mărului cel mare al acestor musa­firi nepoftit! al lacului“. Suntem și noi de părerea d-lui N. V. că aceste „lighioane“ trebue stâr­pite cu totul pentru ca într’o bună zi, ele prăsindu-se tot mai mult, organe­le sanitare ale comunei să n’aibă și cu ele prea multă bătae de c­ap. Spectacolul poate fi amuzant pen­tru privitori dar, în tot cazul, cu ur­mări nu tocmai agreabile pentru să­nătatea publică. L. i. Semănăturile in 2010 Serviciul statistic al ministe­rului de agricultură și domenii a stabilit, în mod definitiv întin­derea terenurilor cultivate în 1910. Numărul total al cultivatori­lor în 1910 a fost de 1.19­925, dintre care 3806 mari agricul­tori și 1.088.119 agricultori mici. Grâul a fost semănat pe o su­prafață de 1.948.217 hectare ; di­­văzul pe 173.86’ ha. ; secara pe 1.738.616; orzul pe 549.391 ha. ; porumbul pe 1.986.259 ha. ; meiu pe 27.924 ha. ; rapița pe 96.940 ha. ; iu pe 13.402 ha. ; cânepă pe 5.808 ha. ; fasole pe 28.851 ha. (terenuri proprii) ; mază­re pe 9.429 ha. ; cartofi pe 10.292 ha. ; (terenuri proprii) ; sfecle pentru zahăr pe 13.660 h­a.; tutun pe 9.528 ; lucerna și trifoi pe 48.453 ha. ; fânețe pe 85.629 ha. ; otavă 395.600 ha. ; vii ro­mânești (pe rod) 60.358 ha. ; a­­mericane 13.670 ha. ; pruni 70.205 ha. Totalul general al semănătu­rilor, fânețelor și sădirilor se urcă deci, pentru anul 1910, la cifra de 6.036.540 hectare, față de 5.054.439 hectare din 1909. Totalul semănăturilor și fâne­­țelor, fără sădiri (adică fără li­vezi de pruni și vii) în 1910, este de 5.878.046 hectare. Din aceas­tă întindere marii agricultori au cultivat 1.914.767 ha., față de 1.851.959 din anul trecut, iar micii agricultori au­ cultivat 3.963.279 ha., față de 3.917.311 din anul trecut 1909. Pământul luat cu dijmă de micii agricultori, în 1910, a fost de 657.319 ha., față de 719.992 în 1906. Cel luat cu arenda în bani tot de aceiași soi de agricultori a fost de 6­50.574 ha. față de 603.419 cât a fost în 1909. Un aeroplan uriaș — Vezi ilustrația — Am anunțat deunăzi că locote­nentul Seddon, din marina en­gleză, a construit la Dunstall un aeroplan de dimensiuni neiorcî­­nuite. Biplanul, a cărui vedere o dăm azi, e aproape de două ori atât de mare cât un aparat Farman; el va fi pus în mișcare de două motoare a 80 cai putere. Seddon speră să poată ridica cu aparatul sau 8—10 persoane. Peninsula Balcanică — Prin fir telegrafic — GRECIA INTRAREA TRIUMFALA A LUI VENIZELOS IN ATENA Londra. 30. — Se telegrafiază din Atena. Amb­ii politici ai lui Venizelos pregătesc marelui pa­triot grec o primire triumfală la Atena. El va fi așteptat în por­tul Pireu, unde toate vapoarele vor fi pavoazate. Ziua sosirei lui Venizelos va fi o sărbătoare na­țională a grecilor. Se crede că Venizelos va ține cu acest prilej un discurs prin care -și va expune programul po­litic. TURCIA ISPRĂVILE BANDELOR BUL­GARE IN TURCIA Salonic, 30. — Starea de ase­diu a fost proclamată la Kotzana și în împrejurimi din cauza în­dârjirei nemărginite a mahome­danilor în urma măcelărirei mai multor familii otomane, făptuită de o bandă bulgară la Pom­ak, lângă Novitsar. Jandarmii sunt pe urmele bul­garilor ucigași. (A. R.) SOSIRE Constantinopol, 30. — Minis­trul de interne al Marei Brita­­nie, H. J. Gladstone a sosit aci. HOLERA Constantinopol, 30. — Trei ca­zuri suspecte de holeră au fost semnalate la Brusa. A.A apărut până­ acusa 5 volume, din sitaruile Regelui Carol Aceste volume cuprind descrie­rea cea mai exactă a istoriei Ro­mâniei moderne, istorie pe care este dator să o cunoască orice bun român. Se află de vânzare la toți de­pozitarii și la toate librăriile din țară. Prețul fiecărui volum 50 bani. de pe linia București-Ploești O nenorocire, în care am a­­vut de înregistrat trei victime, s’a întâmplat ori la 6 și jumăta­te dimineața pe linia București- Ploești, în dreptul cantonului 10, într’o­ căruță veneau spre Bu­curești trei locuitori din Titu, anume Manole Mirică, Christea Sandu și Christea Stancu. A­­jungând în dreptul cantonului 10, unde șoseaua traversează linia ferată, din cauza pomilor ce se află pe marginea drumu­lui, Manole Mirică, care făcea pe vizitiul, nu a văzut un tren ce venea cu­­ mare viteză spre București. In momentul când căruța a­­junse pe linie, botul mașinei a izbit-o cu atâta putere, încât Christea Stancu și Christea Sandu cu vehicul cu tot au fost repeziți în lături, iar Manole Mirică a svârlit pe linie. Roatele mașinei trecând peste acesta din urmă, l-au omorât pe loc, despărțindu-i capul de trun­­chi­. Christea Sandu a fost grav rănit la falcă și prezintă mai multe leziuni pe corp. Christea Stancu are o rană adâncă la frunte. Cu acelaș tren răniții au fost aduși în gara de Nord. Salvarea fiind din timp anun­țată, doctorandul Paunescu a dat celor răniți primele ajutoare transportându-i apoi cu ambu­lanța la spitalul Filantropia. CONGRESUL laterEarte Baî al coops» raihrelor In ziua de 23 August a. c„ s’a deschis la Hamburg al VllI-lea congres al Alianței coperative internaționale. „Alianța coperativă“, înființa­tă acum 15 ani în August 1895— în Anglia­ —­ are ca scop de că­petenie răspândirea ideilor coo­perative, clasificarea principii­lor și stabilirea de legături co­merciale între organizațiunile cooperative din diferite țări. La congresul din anul acesta iau parte delegații organizațiu­­nilor coperative într-un număr cu mult mai mare decât în trecut. Sunt peste 350 delegați. România este reprezentată la acest congres prin 15 reprezen­tanți cu dreptul de vot, și anu­me prin d-nii : I. G. Duca, care reprezintă 2 organizațiuni coo­perative ; Fotin Enescu, care re­prezintă 1 organizație; I. D. Georgescu, care reprezintă 1 or­ganizație ; M. K. Constantines­cu, care reprezintă 1 organiza­ție ; I. Rădulescu, care reprezin­tă 4 organizații. Țările locuite de români sunt reprezintate prin d-niî. C. Popp din Ardeal care reprezintă 1 or­ganizație ; prof. G. Tofan din Bucovina care reprezintă 1 or­ganizație. Congresul s’a deschis diminea­ța, la orele 9 și un sfert, în ma­rea sală ErnstUleck din grădina zoologică, sub preșidenția vene­rabilului cooperator englez Wil­liam Maxwel, care, în cuvânta­rea de deschidere, accentul ază că Alianța, al cărei președinte este de la 1907, va găsi loc în li­berul oraș hiansiatic ca să mun­­cească pentru marea operă a cooperației, oferind în acelaș timp prilej delegaților din dife­rite țări să se cunoască mai de aproape și să-ș­i întărească cre­dința în izbânda muncei lor. Ia apoi cuvântul conducăto­rul marelui magazin en gros al societăților coperative germane de consum, N­. Lorenz, care face o scurtă dare de seamă asupra cooperației de consum în Ger­­ma­nia, arătând progresele ei și pe tărâmul producției organizate de societățile cooperative. Din partea consiliului comu­nal Hamburg-Altona, salută con­gresul consilierul socialist Scha­umburg. Președintele Maxwell s­upune congresului raportul asupra ac­tivitatea Alianței Coopreative in­ternaționale, în numele comite­tului central, în decurs de 3 ani, de la congresul din Bremma pâ­nă acum. Din­ raport reiese marele pro­gres pe care l-a făcut Alianța în ultimul timp. In raportul președintelui A­­lianței Cooperativei se mulțumeș­te și unul român pentru colabo­rarea statornică la Buletinul A­­lianței, pe lângă mulțumirea ce președintele se simte dator s’o exprime câtor­va scriitori din alte țări. Statutele modificate de comi­tetul central, în sensul ca orga­­nizațiunile cooperative din dife­rite state să aibă reprezentanți după o normă mai dreaptă în co­mitetul central, se aprobă în bloc și cu unanimitate.* NENOROCIREA DIN ȘOSEAUA VITAN O nenorocire, victimă că­reia au­ căzut doi muncitor* s’a întâmplat orî dimineață în Capitală. D­na Amalia Grass, proprieta­ra fabricei de săpun, din șo­seaua Vitan No. 73 angajase po­pularul Constantin Brânză? să-î curețe un puț părăsit care se afla în curtea fabricei și lu­crătorul venind erî dimineață la fabrică a și început lucrul. Constantin Brânzan s’a cobo­rât în puț, dar ajungând pe la jumătatea lui, a fost deodată asfixiat de gazele dinăuntru. Puțarul nemai putându-se sus­ține în lațul pe care și-l făcuse în jurul pieptului, a căzut în­­năuntru. Un lucrător care ținea sus de fringhie a dat atunci a­­larma și adunându-se lume mul­tă în jurul puțului, s’a găsit un alt muncitor mai curagios care s’a oferit să scape pe nenoroci­tul puțar. Muncitorul în chestiune — un servitor de la garajul camioane­lor căilor ferate, anume Nicolae Comanici Mărunțelu — care cre­dea că puțarul căzuse în puț din cauză că nu se ținuse bine de frânghie, s’a coborât imediat înăuntru. Nenorocitul a avut în­să aceiași soartă. Dubla nenorocire fiind adusă la cunoștința circumscripției 29, d. comisar Mache Ioanid a venit numai­decât la fața locului. D-sa, dându-și seamă că cei doi muncitori fuseseră asfixiați a o­­prit pe ceilalți cari voiau să se coboare în puț și înștiințând pompierii de la postul Radu Vo­dă, aceștia au venit în grabă la locul nenorocire!. Un pompier mascat s-a cobo­rât atunci în puț și a reușit să scoată pe cei doi muncitori. Ajutorul dat nu a fost salvator decât pentru muncitorul Nicolae Comănici Mărunțelu, de­oarece puțarul Constantin Brânzău a fost scos mort. Nicolae Comănici Mărunțelu, a cărui stare e gravă de tot, a fost urcat într-o ambulanță a societăței de salvare și dus la spital. D. comisar Mache Ioanid a deschis o anchetă spre a stabili responsabilitățile. Tis­­sota Mm © E nmmmi SIV ROMANIA — Pe ziua de 30 August — Dunărea scade la Cernavoda, Gura­ Ialomiței, Galați și Tulcea , iar in cele­lalte porturi crește. Apele au următoarele cote în cen­timetri, în raport cu etiagiul: Turnu-Severin 3.09, Calafat­­—«*> Bech­et 2.53, T.­Măgurele-----, Giur­giu 2.50, Oltenița 2.41, Călărași 1.iȘj Cernavoda 2.25, Gura­ Ialomiței —a» Galați 2.26, Tulcea 1.40. După amiază congresiștii au făcut o excursiune cu un vapor special pe fluviul Elba.________

Next